Desbaterile Senatului, noiembrie 1926 (nr. 1-5)

1926-11-25 / nr. 4

55 Noem­vrie 1926 No. 4. SENATUL SESIUNEA ORDINAM 1926—1927 ȘEDINȚA DE JOI, ÎN MME 1926 Ședința se deschide la ora 16, sub președinția d-lui General C. Coandă, președinte al Senatului, asistat de d-nii secretari ai biuroului: C. Mo­n, Vic­tor Baranga și Grigori Noica.­­ Pe banca ministerială se află pre­zenți d-nn­ miniștri: General Al. Ave­resen, președintele consiliului, Octavian Goga, ministru de interne, I. M. Mitilineu, ministrul afacerilor străine, I.I. Lapedatu, ministrul finanțelor, și I. Petrovici, mi­nistrul instrucțiunii. — Prezenți 205 d­in senatori. — Nu răspund la apelul nominal 33 d-nn senatori și anume : P. S. S. Episcopul Iosef Tr. Bădescu și d-nii senatori : Anastasescu Ion, An­­drin Vasile, Barabas Bella Dr., Bascovici Constantin, Ben Ilie, Brătășeanu P. Pavel, Con­tandache I. George, Domide Emil, Ghibu Onisifor, Horia Leon, Iova Gheor­­ghe, Lapedatu Alexandru, Mărcuș Mihai, Mogâldea Atanasie, Movilă I. Sever, Mun­­teanu Aurel (protopop), Neagu Constan­tin (colonel), Niculescu Luca P. loan, Niculescu Ioan, Nistor I. Ion, Pandeli Va­sile, Placicov Mihai, Popescu Emilian, Ridulescu Teodor, Sassu Gh. Ion, Suciu Ioan, Șireațev Constantin, Tăzlăuanu C. Octavian, Teodorescu P. Constantin, Tre­­lea Grigore, Cantacuzino G. Grigore, Mi­­ronescu M. Constantin. —­­ senator Victor Baranga, secretar tol biuroului, citește sumarul ședinței precedente, care se aprobă. — Se acordă concedii următorilor d-ni senatori : D-lui Ilie Bea.....................3 zile D. General C. Coandă, președinte . D iar senatori, cu adâncă mâhnire îm­părtășesc Senatului p­erderea colegului nostru Alexandru Constantinescu. El s’a stins din vieață în zorii zilei de astăzi. Alexandru Constantinescu, în trecerea prin vieață, a fost o personalitate remar­cabilă, atât in țara lui, cât și peste hotare, a avut o minte strălucitoare, o cultură desăvârșită, o activitate de o intensitate și desvoltare foarte rară, căci el a îm­brățișat cu mare competență chestiunile EXEMPLARUL­­ 3 LEI MONITORUL OFICIAL DEZBATERILE SENATULUI de agricultură, de economie, de legislație și politică generală. Nu este locul aci și acum, dar se va spune cine a fost Alexandru Constanti­­nescu pentru binele țării, al Tronului și al Parlamentului. Totuși putem afirmă că dispărutul lasă un mare gol în vieața țării. Mă fac interpretul Senatului pentru a aduce aci sincerele și călduroasele noastre condoleanțe familiei și partidului politic din care el a făcut parte. Cu asentimentul d-voastre propun Se­natului, ca un omagiu adus memoriei lui, să ridicăm ședința de azi. P. S. S. Archiepiscopul Chișinăului, Gane, Dumnezeu su-i este, veșnica lui pomenire . D. Octavian Goga, ministru de in­terne. D-lor senatori, guver­nul se aso­ciază la doliul pentru moartea regreta­tului Alexandru Constantinescu. Judecata posterității nepărtinitoare și istoria acestei țări, vor veni să fixeze de­finitiv care a fost rolul lui Alexandru Constantinescu și să fixeze personalitatea lui în evoluția politică a României. Noi, în aceste clipe, biruiți de dure­roasa veste, stăm cu sufletul înfrânt de­­ durere, cum stăm întotdeauna de câte ori moartea fâlfâie peste capul nostru. Putem spune însă, în aceste clipe, că Alexandra Constantinescu prin moartea lui lasă un gol simțit în rândurile oame­nilor politici ai țării. Cu el dispare în politica țării o minte ridicată, o minte echilibrată, o minte în care s'au concentrat vreme de 30 de ani toate pro­blemele mari ale existenții noastre na­ționale. Cu el se duce din rândul oamenilor politici un mare sfetnic, ale cărui cuvinte cădeau în cumpănă de câte ori ereu vorba de interesele raționale. Cu el dispare un suflet bun, o inimă caldă, care bătea ori de câte ori erea vorba de interesele neamului, păvățuit totdeauna de cel mai cald, de cel mai curat naționalism. In zilele de odinioară, vreme de 30 de ani, Alexandru Constantinescu s’a fră­mântat de problemele neamului, înainte de răsboi în România Mică el era dintre acei cari își trimiteau dragostea lor în fiecare colț locuit de români. Pe vremea când s’a pornit conflagrația internațio­nală el a fost din acei ale căror cuvinte au tras în cumpănă pentru răsboiul nos­tru de întregire națională. In zile grele, la Iași, când pe un petec de pământ mai fâlfâiă flamura țării, Alexandru Constantinescu, cu optimis­mul, cu încrederea și cu munca lui for­midabilă, a inspirat tuturor simțimântul că vom­eși biruitori din răsboi. De atunci e că astăzi, în opera de construcțiune, o reclădire a neamului și a țârii, el a fost in fiecare clipă slujitorul idealului nostru național.­Pentru aceste merite pe cari le pre­țuiește întreaga opiniune publică, guver­nul se asociază la sentimentele de doliu ale Corpurilor legiuitoare și a hotărit să facă defunctului funerarii naționale. Cu aceste simțiminte inspirate de o reală pierdere a unei valori, pierdere mare în zilele grele de reconstrucție pe cari le trăim, ii zicem lui A­exandru Constanti­­nescu, în fața mormântului descoperit, creștinescul nostru : ■>Dumnezeu să-l ierte !«. D. General C. Coandă, președinte : D. Dr. C. Angelescu are cuvântul. D. Dr. C. Angelescu: D-le preșe­dinte, domnilor senatori, în numele par­tidului național liberal exprim adânca noastră recunoștință, atât guvernului cât și d-lui președinte al Senatului pentru sentimentele ce ne-au arătat și pentru partea ce iau la pierderea omului de seamă, a bunului român, a marelui pa­triot, a lui Alexandru Constantine­scu. Țara pierde în Alexandru Constanti­­nescu nu numai pe unul din fii săi cei mai de seamă, dar pierde pe acela care a pus toată munca lui, toată inteligența, toată destoinicia, tot patriotismul lui pen­tru țară și pentru neam. Acei cari au lucrat, acei cari au cola­borat cu Alexandru Constantinescu, cu­nosc de aproape simțămintele de cari­eră animat, cunosc de aproape partea impor­tantă pe care Alexandru Constantinescu a avut-o și la prepararea răsboiului și în momentul acțiunii decisive. Spirit clar și metodic, minte aleasă și pătrunzătoare, bun simț de neîntrecut, calități sufletești pe cari Alexandru Con­­stantinescu le posedă, toate aceste cali­tăți el le a pus în serviciul țării și a cea­unului în momentele cele mai grele prin cari noi am trecut. Acum câteva zile pe patul de durere, Alexandru Constantinescu îmi spunea că el, care s’a născut în România vasală de altă dată, chiar dacă moare astăzi, este fericit, pentru că a văzut România visată de moșii și strămoșii noștri, România Mare de astăzi. Pierderea lui Alexandru Constantinescu este cu atât mai simțitoare cu atât mai mare astăzi, cu cât dacă visul secular al neamului nostru s’a îndeplinit, întregirea țării acesteia cere consolidarea ei. între­girea țării acesteia are nevoie de minți luminate, de suflete alese, de experiența desăvârștite, de cald patriotism. Toate aceste însușiri sufletești le avea Aleea Constantinescu și de aceea pierderea lui va fi adânc simțită și de țară și de parti­dul pentru care el a lucrat, pe care l-a iubit și pe care l-a servit ca devotament și ca credință. » Octavian Tăzlăuanu . 3 » » 1. Nistor.....................3 * » Emil Domide ... 15 » » Aurel Ciortea ... 5 » 13

Next