Desbaterile Adunării Deputaților, martie-aprilie 1927 (Anul 1927, nr. 51-71)
1927-03-17 / nr. 51
EXEMPLARUL : 3 țEl MONITORUL OFICIAL DESBATERILE ADUNĂRII DEPUTAȚILOR M Marti mi No. 51. ADUNAREA DEPUTAȚILOR SESIUNEA ORDINARĂ 1926-1927 >*9HIA HI NEECDBI, IS FlIBOAKIE 1917 Ședința sa deschide la ora 15,40,Ob președinția d-lui P. P. Negulescu, președinte, asistat de d-nii secretari D. Iov, I. Ionescu-Botez* și C. Tatafescu. — Prezenți 295 d-na deputați — Nu răspund la apelul nominal următorii d-na deputați : Argetoianu C., Asvadurov M. Calist, Atanasia C. 1, Baciu Aurel, Binder Wilelm, Bojinca Gorneliu, Botez N., Botezata Simion, Brandsch Hudolf, Brătianu I. C., Bucurescu T., Galinescu M. Armand Carașoviei C., Chihaia Leon, Ciobanu Pompil, Comănescu I., Connert Fritz, Preot Costea I., Davila Carol, Deleanu T., Daieșea C., Deseanu P. Adrian, Dragomir Al., Dragomir Silviu, Dragomir Valeriu, ficonomu Prahova D„ Preot Enculescu A., Florescu P. M., Fotoc P., General Gînseanu Traian,Gavănescul I, Gelejan Fabius, Ghendich Alen Aron, GUva Cornel, Graur St., Grofșoreanu Cornel, Gutyik I. Sergei, Haase Daniel, Hadan Aurel, Homoriceanu M., General Iancovescu K., lancu Cornel, Ionescu Gonzalu, Simescu P., Isăcescu Victor, Iuga Gavria, Jumanca Pavel, Kohlrusa Altred, Kräuter Francisc, Laar Francisc, Lecca Junius, Leșniuc D., Lupașcu G., Lupu N., Madgearu Virgil, Man Victor, Marie G., Manșieu Justin., Marșieu P., Mihalache I., Mirto Eduard, Moldovan Romul, Munteanu G., Necuiuză G., Nemoianu P., Nemțeanu N., Orleanu G. M., Paul Arpad, Pleșea Gr., Popa I, S Pop Victor, Popescu-Gâstești Stan, Popvici Euseb, Popovici M., Popovici mer, Posescu L, Rădulescu I., Rădulescu V , Reitter Emeric, Romaniuc I., Sânziar I., Șerban St., Protopop Simu I., Starciuc Isidor,[Stoianoglo N., Suciu N. Suciu P., Tilea M., Tomulescu G., Török Andreiu, Dr. Vaida-Voevod Al., și Weiss Al. —Se dă citire sumarului ședinței precedente și se aprobă. — Se trimite la comisia de patițiuni: Adresa societății demobilizaților fii apărători ai patriei din Bazargic cerând ca demobilizații din armata română, domiciliați in județul Galtacra să fie colonizați cu câte 30 ha teren arabil și 3.000 mp loc de casă. Adresa cu privire la arenda ce s’ar putea luă pentru terenurile ce trebuiesc date membrilor societății demobilizaților. Memoriul licențiaților și studenților Înscriși la facultatea de farmacie până la 23 Martie 1926, cerând să beneficieze de legea sanitară anterioare celei promulgate la această dată, și Petițiunea prin care d. Gr. V. Osrea din comuna Godinești, cere anuarea vânzării moșiei Statului din acea comună, făcută de ministerul de domenii. D. P. P. Negulescu, președinte. D. Nicolescu are cuvântul. D. G. Nicolescu . De președinte, d-lor deputați, am onoarea Întrebă pe d. ministru al muncii dacă are cunoștința că o instituție de importanța celei cooperatiste e pe cale de a se transformă în unelta politică a unui partid, care în timpul guvernării și-a plasat partizani politici în consiliul de administrație al tuturor unităților și gradelor din cooperație. Cu sistemul acesta se paralizează o acțiune menită să contribue la ridicarea economică a țăranilor noștri, cari nu pot fi subjugați intereselor unilaterale ale acestui partid politic. Pentru aceasta, nu crede de ministru că are bine să meargă pa acelaș drum pe care l-a străbătut colegul d-sale deja comunicați, care pentru a descătușă instituția G. F. R. a venit cu legea ce a votat-o Parlamentul în actuala sesiune ? De asemenea, știe d. ministru că în județul Prahova unde capitalul băncilor populare se ridică la cifra de 150.000.000 lei, creditul de care se bucură la Casa centrală e numai de 12 000.000 lei, pe când o instituție bancară din București, cu un capital de lei 200 000.000, are un reescent la Banca Națională de 300.000.000 lei. Ce măsuri crede d sa să ia pentru ridicarea creditului cooperației, căci lipsa lui la instituțiile de Stat, face în primul rând să tânjească și desvoltarea cooperației. * Tot în legătură cu acest credit, am onoarea întrebă și pe d. ministru de interne dacă are cunoștință că județul Prahova posedă C. F. V. f. un fond de 50 000.000 lei. Din aceștia 45.000.000 lei au fost depuși in timpul guvernări partidului liberal la băncile liberale din localitate, cu un procent de 5%, iar acum câteva luni s’a depus și sub guvernarea actuală, de către fostul prefat Peneș, 5.000.000 lei tot la o bancă liberală din Ploești. Prin aceasta nu numai că s’a călcat legea care obligă că asemenea sume să fie depusa la Casa de depuneri a Statului, dar se aduce și un prejudiciu comunelor și județelor, în felul că dacă aceste sume ar fi rămas la cala de depuneri, comunele și județele, ar fi putut găsi sprijin la această instituție, pentru nevoile lor edilitare, cu dobânzile legale. Băncile particulare ce dețin banii județului, dând cu împrumut la diferiți cetățeni, încasează cel puțin 30 la sută dobândă, beneficiind astfel de 15.000.000 lei anual. Această sumă județul o face cadou adesea persoanelor ce nu au legătură nici cu neamul nostru, cum sunt membrii din consiliul Băncii Comerțului, din Masterson Paxino, Kopes, etc., cărora fostul prefect Peneș le-a dat cu împrumut lei 5.000. 000 din averea județului, iar fostul prefect liberal, altor bănci lei 45.000. 000 și iată deci că interesul obștesc a fost subordonat intereselor bancare ale partidului liberal, ««".Astăzi, când din toate partidele se ridică îngrijorarea lipsei de fonduri pentru spijinirea și ușurarea muncii țăranului, nu crede de ministru de interna că a sosit timpul ca orice fonduri colective strânse din contribuțiunie clasei producâtoare să se folosească tot spre promovarea muncei colective, prin băncile populare, sătești și orășenești. In ce ne privește, credem că Federala băncilor populare din Prahova prezintă cel puțin tot atâta garanție morală ca și băncile liberale din Ploești, căci in ce privește garanția materială e bine să se știe că instituțiile cooperative se bazează in primul rând pe solidaritatea personală și materială a membrilor, care însemnează mult mai mult decât valoarea acțiunilor de răspundere în capitalurile anonime. Prn această schimbare a locului de depunere, săteanul prahovean care a contribuit la adunarea acestui fond, ar intră într'un drept legitim, iar din dobânzile de 15.000.000 lei anual ce încasează băncile particulare, câte opere de cultură și de educație profesional nu s’ar putea creia prin băncile populare ? Rog dar atât pe d. ministru de interne cât și pe d. ministru al cooperației să dem acestei chestiuni soluția pe care o impune și legea și interesul general. Dela răspunsul ce voiu primi, atârnă dacă voiu transformă aceată întrebare in interpelare. D. P. P. Negulescu, președinte. Se va comunică d-lor miniștri de interne și al cooperației. D. Balaș are cuvântul. D. L Balaș : D-ie președinte, d-lor deputați, respectuos întreb pe onorații d-nn miniștri ai agriculturii, domeniilor și industriei, dacă au cunoștință că legea agrară din 14 Iulie 1921 prin articolul ei 7, alin. d, a expediat în folosul embaticarilor terenurile cunoscute sub denumirea “Terenuri Embatice“, iar după câțiva ani guvernul trecut, sub motive că interpretează numita lege agrară, declară și trece terenurile embatic în patrimoniul Statului, fără a se ține socoteali că aceste terenuri sunt în majoritatea lor, petrolifere, situate în regiunile ce se exploatează și deei intră la cate ■ “‘im, 2022 4517