Desbaterile Senatului, martie 1927 (nr. 30-41)
1927-03-03 / nr. 30
4 Martie 1927 No. 30. SENATUL SESIOSEA OBDIIAIi 1926-1927 PHSți DE V1SERI, 11 FEVRDAR1B 1927 Ședința se deschide la ora 10,5 sub președinția d-lui N. Darvan, vice-președinte al Senatului, asistat de d-mi secretari ai biuroului : M. Rtădulescu Al. Morarm și Grigore Noica. Pe banca ministerială se află prezenți d-nni: Grigore Trancu-Iași, ministrul muncii, cooperației și asigurărilor sociale ; Ion Lupaș minstrul sănătății pubice și ocrotirilor socale, I Petrovici, ministrul instrucțiunii publice și General G. Valeanu, ministrul comunicațiilor. — Prezenți 200 d nn senatori. — Nu răspund la apelul nominal 87 d nn senatori și anume : P. S. Episcopul Iosif Tr. Bădescu, d nii senatori Barabas Bila, Bill A., Brătușanu P. Pavel, Bratianu C. I. Ion. Budiștianu Gherone Ciobanu Aurel, Connerth Arthur, Lomide Emil, Domsa C. Aurel, Dumitrescu Marin, Ferenczy Gaza, Gyárfás Elemer, Görög Ioachim, Groza Adam, Horvath Andrei, Halippa Pantelimon, Janu Gheorghe, Lukasievici Anton, Mar raciou, Marcuș Mihai, Moldovan Vaier, Molnár Kalman, Moldovan Silviu, Munteanu Victor, Niculescu Luca P. Ioan, Pangrati A. Ermil, Placcov Mihai, Popa Gh., Pop Justin, Popovici Petre, Radulescu-Motru C., Rednic loan, Bocsia Florian, Roșca Remus, Suciu Ioan și Szakacs Peter. — U. senator M. Rădulescu, secretar al biurolui citește sumarul ședinței precedente, care se aprobă. — Se acorda concedii următorilor d-ni senatori: D-iui Gbeorghe lo'gala, 4 zile. » Isidor Saturn, o zi. « Nicolae lonescu, 10 zile. » ihe Bea, 4 zile și P. S. S Episcopului Visarion al Hotinului 10 zile. — Se trimite la comitetul delegaților o întâmpinare a societății generale a funcționarilor comerciali, cu privire la legea Camerelor de muncă. — Se depune raportul comitetului delegaților privitor la proiectul de lege pentru autorizarea ministerului de râzboi de a cedă o porțiune din terenul arsenalului armatei pentru împroprietăriri. D. N. Darvari, vice-președinte. Se va pune la ordinea silei. Înceam la «© mașin ărL EXEMPLARUL 3 și MONITORUL OFICIAL DEZBATERILE SENATULUI D. inginer Deleanu ara cuvântul. i D. Inginer G. Deleanu: D le președinte, d-lor senatori, am onoare a face d lui ministru da finanțe următoarea comunicare: la expunerea ce însoțește proiectul de buget general al Statului pe 1927, la pagina 11, d ministru vorbește despre impozitul asupra cifrei de afaceri și spune că sau propus modificări cari să-l facă mai puțin vexator. Aceste modificări. In modul de percepere, sunt In concordia cu cererile și desperatele celor interesați la plata acestui impozituri. Camerile de comerț și industrie și-au spus cuvântul lor, au intervenituri la ministerul de finanțe ca acet import să fie perceput la locul de producțe la import și export prin organele vamate. De unde toată lumea negustorească și industrial așteaptă cu nerăbdare legea, care să consfințească acest mod de percepere a impozitului pe cifra de afaceri, azi vedem că administrațiile financiare înștiințează pe comercianți și industriași că acest impozit se va percepe după normale vechi, lucru ce insăș d. ministru l’a găsit vexatoriu pentru comerț. Rog pe d. ministru de finanțe să ancheteze legea care trebue să modifica modul de percepere a impozitelor pe cifra de afaceri, și mai mult, această lege să fie făcută așa încât orice dispozițiuni vexatorii comerțului și industriei să dispară. Să se țină seamă de propunerile Gamerior de comerț și industrie cari nu sunt contra impozitului și din toată inima doresc să contribue la acoperirea nevoilor bugetului țârii iasă nu pot aceptă un mod de percepere acestui impozit, care este vexatoria comerțului și industriei. ; Dl. Darvari, vice-președinte. Se va comunica d lui ministru de finanțe. D. senator Mureșanu are cuvântul: ’ 'dj O. Ion Mureșanu: Die președinte, d-loi senatori, am onoarea a adresă d-lui ministru de interne, următoarea comunicare: Numărul fabricilor. In orașul Turda, mai ales dela Înfăptuirea idealului național s’a sporit malt, grație gazului metan, și sunt informal precis, că realizează câștiguri fabuloase. Pornind din acest fapt ar rezultă, ca orașul Turda, grație ajutoarelor și impozitelor, cu cari contribue instalațiunile industriale din alte orașe, cari instalații pentru orașele respective sunt adevărate binefaceri, zic Tarda, când ar căpătă ce e al său, ar putea fi un colț de raiu, pavat, canalizat, cu uzină electrică, băi publice, școli destule, etc. In schimb populația atestui oraș este exploatată de către instalați «all« ind «striat », «azi după cum se vede din bugetul comunal pe 1927, nu contribue nici măcar cu cota proporțională de impozte la greutățile comunale, ba prin compresoarele fabricilor e lipsita populația orașului și de gazul metan, acest dar de li Dumnezeu, și nici prin minte nu se trece să jertfeasa cel puțin o mică sfărmtură din câștigul realizat, pentru ridicaea acestui oraș, plin de praf câni e secetă și de norou in timpuri ploioase. Maginile pe uine locuiesc români, sunt intr’o știre mai deple abilă decât satele, o adevărată jale. Și iată pentru ce i Pian la sfârșitul anului 1924 impozitele comunale ale fabricilor din Turda s’au redus la sume adicee, față de valoarea uriașă pe care o reprezintă. Implininduse in acest an cicul de evaluare al fabricilor și a tuturor instalațiunlor industriale, primăria orașului emite o comie de experți, ca sa evalueze din nou aceste instalațiuni. Comisia, foarte conștiincioasă, stabilind adevărul numit, afla că fabricile ar fi trebuit să contribuie cu un import către comună de peste 4 mii clud lei, spre exemplu fabrca de ciment cu 648 000 lei amabere 144 000 lei, de gips 60.000 tei mina de var și albastru 86.000 lei, fabrica de soda 540.000 lei anual și așa mai departe, sume drepte, cu cari orașul Turda ar fi fost ajutat și ar fi putut face față tuturor nevoilor înșirate mai sus. Dar în urma unui apel înaintat ministeru ul de interne, căruia i s'a dat și curs. Primăria a fost indrumita a estime o nouă comisiune, din care să facă parte: administratorul financiar, un Încredințat al Consiliului comunal orășenesc și un reprezentant al fabncelor. Această comisie íureaza lu Lt cursul anului 1925, făcând spre mirarea tuturor, o evaluare in așa fel ca toate fabricile împreună: bere, soda, ciment, var, parchet, ceramică, calciu, mibnie , pe, etc, caii reprezintă o valoare mai mare de:ătre s ai orașului Inrg, platesc un impozit comunal pe anul 192* numai de 700 000 lei. După evaluarea Gimisisi institute in urma apelului, tarinca de suda m foc să contribue cu 540 000 lei anua, dă 240.000 lei, ciment în loc să contribue cu 648.000 lei anual dă 280.000 lei, bere in loc să contribue cu 144.000 lei anual, dă 70.000 lei, fabrica de piela Renner 24.000, iar cea de parchet abia 8.000 lei anual, in felul acesta orașul se luptă cu mari greutăți. Nu poate face față decât cu greu nici nevoilor curente. Și în urma amenințării fabricii de ciment de a nu mai diferă cu inceputul anului 1928 curent electric pe seama ertfului, este amenințat să htentatul* 569