Desbaterile Senatului, mai 1927 (nr. 51-63)

1927-05-01 / nr. 51

1 Mai 1927 No. 51. SENATUL SESIUNEA ORDINARA 1926—1927 NKOLNJA DE JOI, U MARTIE 1927 (ȘEDINȚA DE NOAPTE) Ședința se deschide la ora 21,30, sub președinția d-lui N. Darvari, vice-preșe­­dintele Senatului, asistat de d-nii secre­tari ai biuroului: Grigore Noica și Mi­hail Rădulescu. — Pe banca ministerială se află pre­zenți d nn­ miniștri I. Lupaș, ministrul sănătății publice și ocrotirilor sociale, General L. Mircescu, ministru de răsboi. — Prezenți 173 d­ nn senatori. — N­u răspund la apelul nominal 64 d­in senatori și anume: Sanctitatea Sa Patriarhul dr. Miron Cristea , I. P. S. L. Mitropoliții : Pimen, Nect­rie Cotlarciuc, Neculae Bălan, I *a­­si­e Suciu ; P. S. L. Episcopii : Gurie, Lu­cian, Triteanu Bartolomei, Gh. Niculescu, Iacob Antonovitci, Gosma Petrovici, Ni­­chita Duma, Gh­eente Nicolau, Justinian Teculescu, Visarion Puiu, Gheorghe Cimșa Iosef Tr. Bădescu, Nicolae Ivan, Al. Nicu­­lescu, Iuliu Hossu,Valeriu Frentziu, Alex. Mackai, Frederic Teusch și d-nii senatori: Barabas Bela, Bitțiu Aurel, Blascovisc Franțisc, Bratianu G. 1. Ion Ciortea Aurel, Comsa Ionel, Gob­ert Arthur, Constan­­dache I. Gheorghe, Dobrovici G. Nicu­­lae, Domahidy Eiemer, Domide Emil, Drăghici Petre, Görög loachim, Groza Adam, Hențeș Dimitrie,Iordachescu Do­­nica Nicolae, Iova Gheorghe, J­anu Gheor­ghe, Kocsan Ioan, Marciac Ion, Marcuș Mihai, Moldovan Vaier, Moldovan Silviu, Meier Carol, Munteanu Victor, Papgrati Ermil, Popa Gheorghe, Pop Justin, Po­­povici Petru, Popp N. Nicu, Racovitza Gh. Emil, Radulescu-Motru C., trednic loan, Sassu Gh Ion, Stoica Emilian, Suciu loan, Șandor Iosef, Terzi Nicolae Tudo­ran Dumitru, Vaitoianu Artur general și Can­tac­uzi­no G. Grigore. — D senator Mihail Rădulescu, secre­tar al biuroului, citește sumarul ședinței precedente, care se aprobă. D. N. Darvari, vice­președinte . D-lor senatori, intrăm în ordinea zilei. La ordinea zilei avem discuțiunea pe articole asupra proiectului de lege privi­tor la modificarea legii pentru înființa­rea Oficiului Național al invalizilor, orfa­nilor și văduvelor de răsboi din 14 Apri­lie 1922. D. raportor, colonel Butescu, este ru­gat să dea citire art. 1 al proiectului. EXEMPLARUL . 3 LEI MONITORUL OFICIAL RESBATERILE SENATULUI — Se citește următorul art. 1, așa cum a fost mediamat de comitetul dele­gaților : CAPITOLUL I Constituire, scop și sediu Art. 1. — Oficiul Național al Invali­zilor, orfanilor și văduvelor de răsboi (O. O. V.) va funcționa sub autoritatea ministerului de război de la data promul­gării acestei legi. Pe lângă acest oficiu se va alipi și serviciul pensiilor gradelor inferioare din ministerul de răsboi. Oficiul Național I. O. V. este organul prin care ministerul de răsboi execută pe întreg cuprinsul țării acțiunea de di­recțiune și control asupra operei de pro­­tecțiune a invalizilor, orfanilor și vădu­velor de râsboi. ifj. Acest Oficiu are calitatea de persoană juridică și va funcționa potrivit dispozi­­țiunilor legii de față și regulamentului legii. Sediul central al oficiului va fi la Bu­curești. D. N. Darvari, vice-președinte : Tancred Constantinescu, are Cuvântul. D.­­ D. Tancred Constantinescu : Die pre­ședinte, d­lor senatori, nu iau cuvântul ca să combat legea, pentru că fiind o chestiune privitoare la ministerul de râz­boi și la Apărarea națională, partidul li­beral și fiecare din noi în parte, nu poate să ia cuvântul în contra unui pro­iect de această natură privind departa­mentul apărării naționale. Și această atitudine a noastră derivă din faptul că, fara îndoială cu toții iubim armata și ne dăm seama de importanța pe care a avut-o, pe care o are și pe care ar putea-o avea in viitor ; și cu toții dorim ca ea să nu fie atinsă. Ea trebue să fie iubită de toată lumea, căci nu este unul din noi care să nu cunoască chema­rea sa de sacrificiu și de glorie și să nu fie, sau să nu fi fost legat, de cei ce au onoarea de a purtă epoletul. (Aplause). Departe de noi gândul de a face o ac­țiune, de a spune un cuvânt, care să atingă interesul armatei și să refuzăm concursul nostru pentru o mai bună al­cătuire a unui proiect de lege. (Aprobări aplause). grc Am auzit astăzi pe d. ministru spunând ca din diferite considerațiuni, socotește nimerit ca această instituție să depindă de ministerul de râsboi. Punctul nostru de vedere, — motiv pentru care am luat cuvântul — este că ar fi mai bine ca toate organele începând cu administratorul și tot personalul să fie format din invalizii de râsboi, însă din punct de vedere al funcționării insti­tuției, credem că ar fi fost mai indicat ca ea să depindă de ministerul sănătății, pentru că e mai firesc, ca distribuținia muncii, ca I. O. V. să aparțină acestui departament. O spun ca o convingere a partidului național liberal și ca punctul nostru de vedere asupra organizari instituțiunii." Aceste observațiuni le aveam de făcut la art. 1. Vom prezenta modificările pe cari le socotim necesare la celelalte ar­ticole. Repet că scopul nostru este de a cola­bora cu d-voastre, pentru a ajunge la o mai bună alcătuire a legii, astfel încât erorile sau dispozițiunile greșite cari eventual ar fi în proiect să dispară și să obțină o lege computà și bună. D. Mihail Negruzzi Văd că dela punctul 1 nu ne înțelegem. D. Tancred C Constantiescu: Nu. Am spus deschis punctul nostru de vedere, te D. N. Darvari vice­președinte. U. Ge­neral Gherescu are cuvântul. D. Genar­al Anton Gherescu-Lebiez : D-le președinte, d lor senatori, ca unul care am cinstea să fac parte din marea familie 1. O V., îmi permit ca in clipa aceasta sa fiu un exponent al doleanțelor acestor mucenici ai neamului, și toto­dată fiind pe deplin convins că sunt ecoul sentimentelor acestor victime gionoase ale rasboiului pentru întregirea nea­mului in hotarelo­r sate de vaccui, aduc omagiul lor de profun a gra­itudine gu­vern mui și in special bravuri General Mircescu, ministru de rasboi, care prin înalta sa solicitudine pentru aceste cate­gorii de cetățeni, pe de o parte a înțeles sa rezolve cu o zi mai înainte o ches­tiune naționala atât de arzătoare, de înalt ordin moral, social și național, deja rezolvarea cartea atarna­tmăsurarea unei nemulțumiri ce dăinui­a în țară deja râsboi încoace, iar pe de alta parte, pentru ca n rezolvirea acestei arzatoare chestiuni se oglindește o mare lecție de educație națională pentru generația ac­tuala, care va întări solidaritatea națio­nală, care este însăși siguranța viitorului neamului nostru.­­D-iar senatori, bazat pe aceste câteva cuvinte, vă rog să mi îngăduiți să supun aprecierii d­lui ministru ne râsboi și d- voastre unele amendamente, cari nu ating căluș de puțin economia legii dar cari lămuresc unele articole din legea 1. O. V., pe care o discutam In legătură cu cele spuse, cer ca in articolul 1 al legii pe care o discutăm să se­­ inrodu­c dacă și d voastre veți a>­r­oa iumarea ultimului alineat, următorul alineat : *C­rorile adresate de invalizi, s.vlahi și văduve de râsboi ca­re Oficiul națonal I. O. V. vor fi scutite de timbru«. General Gherescu, Mihail Hâd t­escu, General Popovici, Octavian lăn­ăoanu, Vigil Budescu, Colonel Neaga, Const. Teodor­escu, (indescifrabil). 959

Next