Desbaterile Senatului, decembrie 1927 (nr. 14-19)
1927-12-03 / nr. 14
3 Deeemvri« 1927 No. 14. SENATUL SESIUNEA ORDINARĂ 1927-1928 ȘEDINȚA DE JOI, 10 NOEMVRIE 1937 Ședința se deschide la ora 15,30, sub președinția d-lui G. I. Nicolaescu, președinte al Senatului, asistat de d-nii secretari al biuroului : Al. Algiu și I. Crăngu. Pe banca ministerială se află prezenți d-nii : Al. Lapedatu, ministrul cultelor și artelor, C. D. Dimitriu, ministrul comunicațiilor. — Prezenți 177 d-nn senatori. — Nu răspund la apelul nominal 63 d-nn senatori și anume : I. P. S. Lor Mitropoliei : Nectarie Cotlarciuc, Nicolae Bălan și Vasile Suciu;I. P.S. S. Arhiepiscopul Gurie ; P. S. Lor Episcopii : Lucian Triteanu, Vartolomei, Gh. Niculescu, Iacob Antonovici, Cosma Petrovici, Nichita Duma, Gheronte Nicolau, Iustinian Teculescu, Visarion Puiu, Grigore Comșa, Iosef Tr. Budescu, Niculae Ivan, Al. Niculescu, Iuliu Iossu, Valeria Frentziu, Al. Th. Pisar, Alex. Makkai și Frederick Teutsch ; d-nii senatori : Aciu Alexandru, Anderco Artemiu, Bercowitz Ely, Bodar Gheorghe, Bohoțiel, Coriolan, Bogar Teodor, Bürger Albert, Cotoș Nicolae, Coșoreanu Iacob, Covată Vasile, Curteanu Gheorghe, David Candin, Demian Aurel, Doboș Filaret, Dumitrescu Leonida, Gârboviceanu Petre, Gyárfás Elemer, Jancso Gavril, Ionel Samuel, Lampet Ștefan, Lupu Teofil, Marcoci St. Mărcuș Matei, Munteanu Eugen, Niculescu Luca P. Ioan, Pașca Remus, Popovici Eftimie, Poruțiu Valentin, Râmneanuu Patrichie, Răuț Romulus, Rotică Gavril, Soneriu Niculae, Sorescu N. Spiru, Stețiu Victor, Stănescu Traian, Tamaș Simeon, Trufaș Traian, Turtureanu Gh., Văeanu Aurel,Vicovtei Iosef și Vrabie Gh. — D. senator Al. Algiu, secretar al biuroului, citește sumarul ședinței precedente. D. C. I. Nicolaescu, președinte : S. S. Părintele Vasile Urzică are cuvântul asupra sumarului. Părintele Vasile Urzică . D -le președinte, d-iar senatori, pentru delăturarea unui echivoc, am ținut să iau cuvântul la sumar, având să dau unele lămuriri. In comunicarea pe care am avut onoarea să o fac în știința tremtă, prin care EXEMPLARUL 3 LEI MONITORUL OFICIAL DEZBATERILE SENATULUI ceream un ajutor material efectiv, ori mai bine spus un tratament de favoare și precădere pentru orașul Alba-Iulia. In scopul de a se putea face unele îmbunătățiri de ordin edilitar, spuneam că acest oraș, sub regimul unguresc, nu era decât o cetate strategică reclădită și mărită pe timpul domniei Regelui Carol al 111-lea. , In expedițiunea întreprinsă de turci contra Vienii, in anul 1683, a trebuit să ia parte atât domnul Moldovei, Gheorghe Duca, cât și domnul Munteniei, Șerban Cantacuzino. Turcii, fiind înfrânți sub zidurile Vienei, în 1686, au fost isgoniți până in Carpați și Dunăre, astfel că pe urma acestei isbânde, Austria ia in stăpânire întreg teritoriul eliberat de sub stăpânirea turcească. Pe urma păcii de la Passarowitz din 1718, turcii au trebuit să cedeze Austriei, respective Regelui Carol al III-lea, și Oltenia cu Banatul Temișan. Tot pe acest timp se ridică și Rusia asumându-și rolul de protectoare a creștinilor din Principatele Române. După ce însă rușii au fost bătuți la Stăndești pe Prut, domnul Moldovei, Dimitrie Cantemir, a trebuit să se retragă în Rusia, iar Constantin Brâncoveanu, domnul Muțeniei care făcuse în ascuns o învoială cu rușii, pârît fiind la poartă de adversarii săi politici în 1714, a fost decapitat la Constantinopol împreună cu fiii săi. Și tot această soartă a avut-o și urmașul său Ștefan Cantacuzino, fiul stolnicului Constantin. In astfel de împrejurări, Alba-Iulia, pe acele vremuri, devine un punct strategic, in primul rând contra turcilor. Direct împotriva României, îi revine acest rol numai după răsboiul de independență din 1877. Atunci a fost înlăturat pericolul turcesc înlocuindu-l în mod din ce în ce mai pronunțat, cel românesc, pentru a sfârși cu răsboiul pentru întregirea neamului din zilele noastre, întregită odată această țară între hotarele sale etnice, statuia Regelui Carol de pe zidurile cetății Alba-Iulia și-a pierdut însemnătatea simbolică, de a fi o continuă sfidare la adresa românilor, după ce în anul 1919, a fost despuiată de decorul săbiei, pe care Regele a ținut-o in mâna dreaptă întinsă înspre București intr’un interval de peste două veacuri. Am ținut să-mi completez cu aceste date comunicarea din ședința trecută și să mai fac și o rugăminte și anume , alcătuindu se bugetul Statului, tocmai acuma guvernul sa faca un gest princiar pentru orașul Alba-Iulia, tratat atât de master de stăpânirile străine, umilit și înjosit de atâtea ori în cursul celor aproape 2.000 de ani, fiind în permanență neglijat. Un ajutor material efectiv din partea guvernului, i-ar da posibilitatea să-și construiască un apeduct, de care se simte atâta noroc, care necesită o sumă de 100.000.000 lei pentru acoperirea căreia orașul ar putea contribui cel mult pe jumătate. D. C. I. Nicolaescu, președinte . Se va comunică d-lui ministru respectiv. — Ne mai cerând nimeni cuvântul se pune la vot sumarul ședinței precedente și se aprobă. — Se acordă concedii următorilor d-nn senatorii : M. Mărcuș............................10 zile N. Mârza.................................3 » V. Munteanu........................2 » I. Simionescu........................8 » P. Brătășanu până la 1 Decemvrie F. Bragalia............................5 zile N. Paul . . G . D. C. I. Nicolaescu, președinte . D. senator G. G. Mironescu are cuvântul. D. G. G. Mironescu . D-le președinte, d-lor senatori, în numele partidului național-țărănesc, țin să protestez în contra înființării cenzurii. Înființarea cenzurii este o călcare flagrantă a Constituțiunei. Art. 25 din Constituțiune este clar: După ce în primul alineat pune principiul libertății, pot zice, nemărginită, a presei, ceea ce ar fi fost îndestulător, al treilea alineat spune explicit că nici cenzura nici vre-o altă măsură preventivă nu vor putea fi înființate, iar mai departe adaugă că nici un ziar nu poate fi suspendat sau suprimat. Prin urmare este evident contrară textului Constituțiunii înființarea Cenzurii. Din nefericire, guvernul ne-a deprins cu călcarea Constituției și a legilor, ridicând la rangul de principiu de guvernământ călcarea legilor. Dând astfel exemplul cel rău, guvernul scutește pe cetățeni de obligațiunea morală de a respectă legea." Și atunci ne găsim in situațiunea că în loc de a avea domnia legilor, avem domnia forței. Evident, guvernul sprijinit pe baionete învinge în primele timpuri, dar și baionetele se tocesc repede, când sunt puse în serviciul nedreptății și ilegalității și vai de țara care alunecă pe acest povârniș. A. Widmer.........................10 . 113