Desbaterile Adunării Deputaților, ianuarie-martie 1928 (Anul 1928, nr. 25-50
1928-01-24 / nr. 27
No. 27_________________________________io LEI exemplarul_______________Marți, 21 Ianuarie 1928. REGATUL ROMÂNIEI MONITORUL OFICIAL PARTEA IITa DEZBATERI PARLAMENTARE ABONAMENTE PUBLICAȚIUNI PAR 1 PA la H An T PI A IU» Parla Cum Cu ABONAȚII _____6 a „ o jmentare NATURA PUBLICAȚIUNILOR sorți a rândul IU uni Lei Lei Lei Lei Lei. 1 Jurnalele Consiliului de Miniștri pentru acordarea avantajuilor lerjii J.«JH J Jd 5*0 t.aW JU0 5401 pentru încurajarea industriei la industriași și fabricanți......................... 4.500— .dem, la meseriași și mori țărănești........................... ....... 300— Autorități de Stat, județ și co-miniale privitoare în schimbări de mune ia ncetateniri............................ 601 mm mume urbane................................ f.fiUl S2L 15(1 1.501 ^-5 •. 150 110 Publicațiuni . Pentru «chimoariu .imn«, -i iUwiîi practic.' n'uieiUonami ......................... 10 Autorități comunara ruale . . . ÎU0 31>5 ilU 355 ; ^0 'entru pierderi die acte pana n VU 'andun................... .................... 100 tar fiecare *and n pin* ................................................................................. to in străinătate ............................ 5.000--5.000 - 1..1 Oferite Publicațiuoi'u afam cuie de :»i?u -tisi pentru autonați .8 Prețul unui exemplar ... Î5i dem pentru na‘ti cu an . . .............................................................................« ------------------- --------------—----— - Strițuiri: Abonamentele pentru autorități sau particulari se plătesc cu anticipație. Obișnuite................................................................................................................ 120 Primele *e fac ne baza unnei adrese oficiale, secundei ,a unei cereri timbrate. «2 Publicațiunile, fie pentru autorități, fie pentru instituțiuni particulare, trebuesc însoțite de costul lor integral, altfel nu li se vor da curs. Pentru sumele trimise prin poștă, diferențele în plus, de la 100 lei în sus, se vor înapoia în U oro prin mandat poștal, reținându-se taxele poștale și 50 lei ca venit la Stat. Publicațiunile primite până la ora 10 dim. vor apare în Monitorul din a treia zi. Taxele foarte urgente ș urgente sunt suprimate. Autoritățile care au de inserat publicațiuni la termene fixe vor trebui să le trimită pana la ora 10 dim. cu doua zile înainte. Nu se dă curs nici unei publicațiuni decât dacă e alăturată la o adresă pentru cele ale autorităților și la o cerere timbrată pentru cele ale particularilor. Adresele și cererile vor fi îndreptate către „imprimeria Monitorul Oficial — București — Bulevardul Elisabeta No. 29”. Telegrame : Monitoficial — București. Telefon 306/75. 1 Í Jurnale: In țară: • ADUNAREA DEPUTAȚILOR SESIUNEA ORDINARĂ 1927—1928 Ședința de Miercuri 14 Decemvrie 1927 — Ședința se deschide la ora 15,20, sub președinția d-lui N. N. Săveanu, președinte, asistat de d nii secretari I. Ianculescu, M. Marinescu și Eugen Băcescu. — Prezenți 291 d ui deputați. — Nu răspund la apelul nominal d-nn deputați : Adamovici Eugen, Balasz Orbán, Randea I , Barcă V, Beller Hans, Bețianu Policarp, Bledea V, Bocu Sever, Botez N., Brandeh Rudolf, Brătianu C. I.I, Brezeanu I, Calotă Al., Cancicov Mircea, Coltor I, Connert Artur, Connert Fritz, Constantinescu Marin, Costachescu N., Dan Sever, Deleu Victor, Dimitriu I., Dobrescu Radu, Drăghici N. I., Dumitrescu Al., Dumitrescu-Brăila V., Flondor G., Fodor P., Folea Emil, Galin Șt, Gáspár M., Georgescu B. I., Ghilea Aurel, Ghinescu L, Gobjiță Vladimir, Gorcea Anton, Kalippa Pantelimon, Iliescu D. P., Ionescu Gr., Irimescu Gândești I., Irimescu P., Iuga Gavrila, Iunian N. Gr., Jiurgea P., Jósika I., Kräuter Franz, Lalescu Traian, Laszlo Dezideriu, Lazar Aurel, Lazăr D., Lepadatu I., V., Luncescu Teodor, Lupescu G. I., Colonel Mariu Teodor, Micșa Liviu, Mihălescu Mișu, Mihályi P., Neștian N., Nistor I., Căpitan Opran Gr., Orășanu N , Osianu Gavrilă, Papăcostea P. P., Pelivan I., Petrescu Dâmbovița G , Piso Eugen, Plămădeală Gr., Pop Emil, Popa, Pop Leonida, Popescu Adrian, Pordea Augustin, Potârea Virgil, Racovița G. Osvald, Radovici Sebastian, Răucă Răuceanu Vincențiu, Răutu A. Al., Răutu Eugen, Șaban Fâgâțel C , Sescioreanu N. G , Sglimbea T., Socol Aurel, Spiliotti G , Suciu P. P., Szoboszkzy L., Tărău Iosif, Tibu I, Tica N., Tohăneanu I., Tolea Gr., Tomov V., Ungureanu V., Ardea I., Vorvoremu Marius. — Se dă citire sumarului ședinței precedente și se aprobă. — Se trimite la comisiunea de petițiuni . — Petițiunea prin care mai mulți locuitori din comuna llomocea, județul Tecuci, cer ca porțiunea de 50 ha, rămasă proprietarului moșiei din acea comună, să fie trecută la expropriere, spre a fi și ei împroprietăriți și petițiunea prin care d. Ion D. Ionescu din comuna Benca, județul Teleorman, cere să nu să mai permită cooperativelor sătești vânzarea de băuturi spirtoase spre a se putea ocupă cu aprovizionarea de alte mărfuri necesare. D. N. N. Săveanu, președinte . La întrebări, d. deputat Dionisie Roman are cuvântul. D. Dionisie Roman : D-Ie președinte și onorată Cameră, Ardealul devenit pentru poporul român valea plângerilor și a suferințelor. Dările și diferitele taxe sunt mari și multe. Articole industriale de prima necesitate sunt foarte scumpe. In schimb insă, țăranii vitele nu și le pot vinde, pe lângă toate târgurile de export date de Guvern, numai cu lingurița cea nucă, cerealele au un preț de batjocoră sub costul producțiunii. Aproape toate izvoarele de venit sunt secate, iar sărăcia și mizeria din zi in zi bat tot mai tare la ușa țăranilor și muncitorilor români. Afară de timpul alegerilor și incassarea dărilor, Guvernul nu se prea interesează de soarta lor, ba de multe ori le pune chiar și bețe în roate la posibilitatea de câștig. Pe vremuri, in astfel de împrejurări mizere, țăranul român luă bâta pribegiei și mână și plecă in altă țară și mai ales la America și cu bani câștigați acolo alunga sărăcia din casă, ba punea chiar bază la o bună stare materială. Acest lucru—durere—azi este posibil și permis numai cetățenilor noștri minoritari, românilor însă nu. De multe ori deci și din acest motiv trebue sa auzim din gura țăranilor și muncitorilor români spunând, că ungurii,