Munca, iulie 1953 (Anul 9, nr. 1779-1805)
1953-07-01 / nr. 1779
Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORDAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R.P.R. Nr. 1779 Miercuri 1 Iulie 1953 4 pagini 20 bani Să aplicăm la fiecare sondă metoda forajului rapid La bătălia însufleţită dusă în întreaga ţară pentru îndeplinirea cincinalului în patru ani, participă cu hotărîre şi petroliştii. An de an patria primeşte mai mult petrol pentru nevoile industriei, precum şi ale agriculturii în plină transformare socialistă. Cu forţe sporite luptă îndeosebi muncitorii din sectorul forajului, deoarece planul de extracţie este cu neputinţă de realizat dacă nu se dau în producţie la timp şi ritmic, sonde noi. Urmând îndemnul comuniştilor, muncitorii de la foraj se perfecţionează necontenit în meserie aplicând metode noi de lucru, care le sunt de un nepreţuit ajutor în drumul către o înaltă productivitate a muncii. Străduinţa lor se îndreaptă îndeosebi spre însuşirea metodelor sovietice, căci practica de toate zilele a demonstrat superioritatea acestora, eficacitatea lor în ce priveşte obţinerea unui randament sporit. Printre înaintatele metode sovietice care au început să fie aplicate la oficiile de foraj şi au dat roade excepţionale, este şi forajul rapid. Pretutindeni unde a fost folosit, acesta a determinat o simţitoare creştere a numărului de metri săpaţi şi, prin urmare, scurtarea timpului necesar dării în exploatare a sondelor respective. Brigadierii Popa Ion, Timoftei Prunache şi Enescu Gheorghe, laureaţi ai Premiului de Stat, datoresc succesele lor succese fără precedent în industria noastră petroliferă — tocmai aplicării consecvente a metodei forajului rapid. La fel, tovarășul Stanciu Ion împreună cu brigada lui, prin folosirea acestei metode, au dat în exploatare sonda 707 Țintea cu 75 zile înainte de termen. Dar, cu toate că succese asemănătoare "au fost înregistrate și la alte sonde datorită aplicării metodei forajului rapid, suntem departe de a putea afirma că s’a făcut tot ce trebue pentru ca această metodă să fie folosită la toate sondele, să devină un bun al fiecărui muncitor dela oficiile de foraj. Una din cauzele principale ale neîndeplinirii planului de foraj pe trimestrul întâi este că forajul rapid nu constitue încă metoda obișnuită de lucru în schelele noastre. Trebue precizat că vina pentru slaba extindere a acestei metode revine atât organelor tehnico-administrative, cât și celor sindicale, începând cu Ministerul Industriei Petrolului şi C.C. al Sindicatului Muncitorilor din Industria de Petrol, Chimie, Gaz-Metan şi Saline şi terminând cu conducerile oficiilor de foraj şi cu comitetele respective de întreprindere. Datorită uşurinţei cu care aceste organe au privit necesitatea extinderii forajului rapid, cei care au vrut să-l utilizeze au întâmpinat o serie de neajunsuri. Primul şi cel mai mare este că forajul rapid nu a fost pus în centrul întrecerii socialiste. Organele sindicale din petrol nu au ţinut şi nu ţin seama nici acum de faptul că aplicarea pe scară largă a acestei metode este un mmjloc sigur pentru realizarea obiectivelor întrecerii. Din pricina acestui fapt, la multe din oficiile de foraj s-a întâmplat ca organele sindicale şi administraţiile respective în loc să stimuleze pe muncitori de a-şi lua angajamente concrete, legate de aplicarea forajului rapid, în loc să le dea posibilitatea să facă propuneri de îmbunătăţiri şi să arate greutăţile ce stau în calea extinderii lui, au rupt metoda aceasta de întrecerea socialistă, considerând-o ca un fapt distinct de întrecere. Exemplul sondei 123 de la Oficiul de Foraj nr. 1 Zemeş, unde contractele socialiste de întrecere — şi aşa destul de vagi şi neconcrete — nu cuprind nimic relativ la forajul rapid, este caracteristic pentru situaţia din numeroase schele, şi se datoreşte faptului că organele sindicale de aici nu se preocupă deloc de această problemă. De asemenea, în multe locuri nu se ţin cu lunile consfătuiri de producţie, neglijându-se în acelaş timp orice altă formă de popularizare a metodelor înaintate. Este necesar ca pe viitor aplicarea şi extinderea organizată a forajului rapid să fie privită ca o chestiune de primă importanţă în întrecerea socialistă, ca o metodă cu ajutorul căreia muncitorii petrolişti să-şi poată realiza angajamentele socialiste, depăşi planul de producţie şi mări câştigurile. De extinderea forajului rapid trebuesc legate angajamentele organelor tehnico-administrative în ce priveşte crearea condiţiilor corespunzătoare, cât şi ale organelor sindicale referitor la popularizarea metodei şi a rezultatelor obţinute, la mobilizarea tehnicienilor pentru folosirea ei şi la stimularea celor ce au aplicat-o cu succes. In felul acesta se va face un mare pas înainte spre îndeplinirea hotăririlor luate cu ocazia şedinţei ţinută în luna Mai la Ploeşti, şedinţă în care s-a analizat activitatea C.C. al Sindicatului Muncitorilor din Industria de Petrol, Chimie, Gaz-Metan şi Saline în problema desfăşurării întrecerii şi desvoltării mişcării stahanoviste. O altă piedecă în folosirea pe scară largă a metodei forajului rapid este insuficienta ei cunoaştere de către muncitorii petrolişti, precum şi atitudinea negativistă a unor tehnicieni şi ingineri cu privire la posibilităţile de extindere a ei. De pildă, tovarăşul director Aldea Vasile şi tovarăşul Dobre Ion, inginer principal al Oficiului de Foraj Moreni, nu se consideră deloc răspunzători de faptul că în unitatea lor doar foarte puţine sonde lucrează după metoda forajului rapid. Ei nu vor să vadă că pricina principală a acestei lipse serioase este necunoaşterea metodei de către o bună parte a petroliştilor şi deci nu au luat măsuri corespunzătoare pentru instruirea lor în acestă direcţie. La fel, nici comitetul de întreprindere nu s’a îngrijit de popularizarea metodei în rândurile muncitorilor. In general, la Oficiul Moreni există o atitudine cu totul nejustă faţă de introducerea forajului rapid. In sânul conducerii tehnico-administrative s’a cuibărit ideia că nu se pot obţine viteze înalte de foraj, decât cu preţul înzestrării instalaţiilor exclusiv cu utilaj modern. Exemplul brigadierului Vârjoghe Ion, care lucrează chiar la Oficiul Moreni, dovedeşte însă contrariul: el a obţinut viteze mari cu un utilaj care nu corespundea pretenţiilor tovarăşilor din conducere în problema aplicării forajului rapid. Instruirea fiecărei echipe de foraj în scopul cunoaşterii temeinice a metodei reiese prin urmare ca o sarcină de frunte a organelor sindicale şi administrative din industria petrolului. Totodată, organele sindicale trebue să intensifice munca de educaţie a colectivelor din Oficiile de Foraj, astfel încât să dispară definitiv concepţiile nejuste, retrograde, în ce priveşte posibilitatea aplicării forajului rapid. Una din piedicile mari ce stau în calea folosirii metodei este şi recrearea condiţiilor tehnico-organizatorice necesare. Se vorbeşte mult în petrol despre măsuri tehnico-organizatorice, se fac în unele locuri chiar liste lungi cuprinzând fel de fel de măsuri care urmează a fi luate pentru aplicarea forajului rapid. Toate acestea sună frumos. Realitatea arată însă că pregătirea în numeroase sonde se face cu mare întârziere, din pricina neglijării elementelor micii mecanizări, (cazul Oficiilor I Moineşti, Boldeşti şi Zemeş) şi a ritmului lent al lucrărilor de construcţii şi montaj, precum şi din pricina proastei planificări a transportului, etc."Neîndeplinirea cu 26 procente a planului pe trimestrul 1, care nu face deloc cinste colectivului Oficiului de Foraj Dragomirești, se datorește tocmai lipsurilor arătate mai sus. De aceea, trebue să fie clar tuturor conducătorilor economici şi sindicali, tuturor tehnicienilor şi inginerilor petrolişti, că aplicarea metodei forajului rapid începe cu luarea din vreme a tuturor acelor măsuri tehnico-organizatorice care asigură o bună desfăşurare a procesului de foraj. Să ne ferim de invocarea a diferite cauze „obiective“, aşa cum fac unii, oridecâte ori se constată neaplicarea într’un loc sau altul a forajului rapid. De pildă, mulţi tovarăşi se plâng de lipsa prăjinilor grele, a elementelor micii mecanizări, a pompelor cu debit mare, etc. Acestea însă nu sunt greutăţi obiective, ci lipsuri ce se datoresc acelor organe conducătoare economice din petrol care nu s’au îngrijit din timp să facă comenzile necesare. In faţa organizaţiilor sindicale şi a conducerilor economice din industria petrolului stă deasemeni sarcina de a asigura aplicarea tuturor prevederilor Hotărîrii partidului şi guvernului din Februarie 1951, cu privire la întărirea disciplinei în muncă, înlăturarea avariilor şi a lipsurilor de la lucru. îndeplinirea consecventă a acestei Hotărîri creiază condițiile favorabile aplicării forajului rapid la fiecare sondă, îndatorirea de cinste de a da patriei mai mult petrol depinde în primul rând de realizarea planului la foraj. De aceea, trebuese depuse toate eforturile pentru însuşirea metodei forajului rapid — garanţie a depăşirii sarcinilor de plan ale industriei petrolului. telegramă Tovarăşului WALTER ULBRICHT Secretar General al Partidului Socialist Unit din Germania Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român vă trimite calde felicitări cu ocazia celei de a 60-a aniversări a zilei Dvs. de naştere. Vă urăm mulţi ani de sănătate, muncă rodnică, succes deplin luptei P.S.U.G. şi oamenilor muncii germani pentru o Germanie unită, democratică, independentă şi iubitoare de pace. In numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român GH. GHEORGHIU-DEJ .Din toate colţurile Patriei Cărbune în contul anului 1955 Luni, la terminarea şutului, brigada stahanovistă condusă de tânărul Mihai Ştefan de la mina Petrila a repurtat un mare succes în cinstea zilei de 23 August şi a Festivalului: a dat primele tone de cărbune în contul anului 1955. La ieşirea din mină, harnicii ortaci au fost întâmpinaţi cu frumoase buchete de flori de numeroşi mineri tineri şi vârstnici, care i-au felicitat călduros. Răspunzând urărilor făcute, tânărul stahanovist Mihai Ştefan s-a angajat, în numele brigăzii sale, ca până la sfârşitul anului să termine planul pe întregul cincinal, dând patriei cărbune în contul anului 1956. Pregătirea acestui succes a început încă de acum câteva luni când într’o încăpere de la mina Petrila, brigada de tineri mineri a discutat despre munca ei, despre metodele de lucru pe care trebue să le aplice pentru ca planul de producţie să poată fi depăşit. Membrii brigăzii stahanoviste condusă de tânărul Mihai Ştefan In primăvara acestui an a intrat în funcţiune, la secţia Spanţov a gospodăriei agricole de stat Mănăstirea din regiunea Bucureşti, prima staţie plutitoare de pompare pentru irigaţie din ţara noastră, cu un debit de 900- 1.200 de litri. Instalată pe Dunăre, staţia plutitoare de pompare are marele avantaj că poate deservi 2-3 unităţi, asigură o bună funcţionare chiar la nivelele cele mai mici ale apei şi nu necesită clădiri care, fiind situate pe mal, ar fi permanent supuse distrugerii prin inundaţii şi eroziunea malurilor. Staţia este echipată cu tot echipajul nautici prevăzut în regulamentul de navigaţie şi este deservită de trei mecanici şi un marinar. şi-au propus, în seara aceea, ca în cinstea lui 23 August şi a Festivalului să termine până la 15 Iulie planul de producţie pe anul 1954. In timpul care a trecut, tânărul responsabil de brigadă nu a extras numai cărbune, ci s-a îngrijit îndeaproape şi de ridicarea de noi cadre. El a calificat pe tinerii Petre Filop, Costea Iosif şi Gheorghe Duculeasa, care astăzi purtă cu mândrie înaltul titlul de stahanovist. Deasemeni, alţi tineri ca Petre Rusu, Mihai Cerghezan, Paul Csicser şi Ion Poienar, calificaţi tot de el, conduc alte brigăzi de mineri. De la începutul acestui an, minerul stahanovist Mihai Ştefan a calificat în cadrul brigăzii sale mai mult de 10 muncitori pentru subteran. Ales de tovarăşii săi de muncă delegat la Festival, tânărul stahanovist Mihai Ştefan, împreună cu brigada sa aduce un dar de preţ: sute de tone de cărbune date peste plan. (Agerpres). Pentru a asigura buna funcţionare chiar la apele cele mai mici, legătura cu malul este făcută prin tuburi montate pe un cărucior pe şine care permit ca vasul să se poată apropia sau distanţa după nivelul apei Cu ajutorul staţiei plutitoare de pompare se irigă 360 ha. cu orez şi 400 ha. cu legume ale gospodăriei agricole de stat Mănăstirea. In prezent se construeşte o nouă staţie plutitoare de pompat pentru in Sunt, de aceeaşi mărime şi capacitate, B'A cărei pompe însă, vor fi acţionate de electromotoare pentru a se evita trepidaţiile produse de motoarele cu explozie. Totodată s’au proiectat şi alte staţiuni plutitoare de pompare pe Dunăre pentru alimentarea cu apă a culturilor irigate. I (Agerpres) Staţie plutitoare de pompat pentru irigaţie (Foto L. TIBOR) In timp ce părinţii muncesc cu hărnicie pe ogoarele gospodăriei agricole colective „Timpuri Noi“ din comuna Chelmac, regiunea Arad, copiii lor îşi petrec timpul în mod plăcut la căminul gospodăriei, sub îngrijirea atentă a unei educatoare. Ei primesc aici o educaţie sănătoasă, hrană îmbelşugată şi sunt tot timpul sub o riguroasă supraveghere medicală. Primii la predarea cotelor de grâu CALAFAT. — (de la corespondentul nostru). — Pe ogoarele gospodăriei colective „Viaţă Nouă“, din Poiana Mare, raionul Calafat, secerişul grâului este în toi. Brigăzile lui Negulescu Petre, Dumitru Cărămidă şi Tacu Ion sunt în întrecere aprigă. In frunte sunt utemiştii, pe care-i însufleţeşte în muncă marele eveniment care se apropie cu paşi repezi: Festivalul Mondial al Tineretului şi Studenţilor pentru Pace şi Prietenie. Vineri a fost mare entuziasm pe ogoarele gospodăriei „Viaţă Nouă”. Combainerul Bar Aurel este utemist, abia a terminat şcoala. Este prin- u lui K .T la câmp. E emoţionat, dar plin de încredere. Simte cum îl urmăresc privirile colectiviştilor şi asta îi dă forţe noi. Sâmbătă dimineaţa, la capătul tarlalei, pe Bar Aurel îl aştepta o surpriză. Pe măsură ce se apropia de capătul tarlalei, distingea mai multă lume, căruţe, drapele. Sunetele orchestrei sfatului popular din Poiana Mare i se împrăştiau în văzduh. Primele grândi din recolta anului 1953 umplură căruţele gospodăriei, care se îndreptară spre baza de recepţie. Uliţele comunei răsunară mult timp de sunetele orchestrei,de lozincile înflăcărate, strigate de utemişti „Predând cotele către stat, asigurămi pâinea poporului !“ — era una din aceste lozinci. Ajunşi la baza de recepţie, Berceanu Mihai şi Gh. Ciocşir săriră jos din căruţe. Prima căruţă a fost trasă la cântar: 1.650 kg. Urmă apoiconst. Vâlcu, după aceea Nicolae Sfetcu alţii. In ropotele de aplauze ale celor prezenţi, tovarăşul Ruscă Marini flutură victorios deasupra capetelor o hârtiuţă: „Chitanţa nr. 1“. Gospodăria colectivă „Viaţa Nouă“ din comuna Poiana Mare a fost prima la predarea cotelor de grâu către stat. Amenajează terenurile de sport PITEŞTI. Tinerii sportivi din regiunea Piteşti organizaţi în echipe prestează tot mai multe ore de..muncă voluntară. Ei se străduiesc ca în cinstea Festivalului Mondial al Tineretului şi Studenţilor să amenajeze cât mai multe terenuri de sport în satele şi comunele din regiune. S-au prestat până acum 52.000 ore de muncă voluntară, timp în care au fost amenajate 95 terenuri sport, un bazin de înot, etc. Numai în oraşul şi raionul Rm. Vâlcea, tinerii au amenajat 11 terenuri de baschet, volei şi tenis la centrul de raion şi 29 terenuri de fotbal, volei și atletism în comunele din raion. Varabiescu Grigore Tabăra internațională de copii dela Mamaia se pregăteşte pentru primirea oaspeților Tabăra internaţională de copii dela Mamaia va primi în curând oaspeţii. Pentru a se asigura o cazare cât mai bună copiilor, s-au luat din timp o serie de măsuri. Astfel, au fost construite 5 cabane având fiecare 4 dormitoare comune, s’a procurat mobilierul şi lingeria necesară şi s’au făcut instalaţii de spălătorie. In blocul-pavilion din centrul taberei, înconjurat cu straturi de flori, sunt în curs de amenajare colţuri pioniereşti, săli cu jucării, biblioteci cu cărţi în diferite limbi, etc. Deasemenea, s’au terminat lucrările de amenajare a câtorva terenuri sportive şi s’au instalat numeroase scrâncioburi. Em. Satmari corespondent voluntar închiderea cursurilor populare de limba rusă ■ In regiunea Constanţa, oamenii muncii învaţă cu drag limba rusă, limba lui Lenin şi Stalin. Datorită bunei organizări a cursurilor, la majoritatea acestora frecvenţa a fost în tot cursul anului de 70—85 la sută, elevii străduindu-se să-şi însuşească lecţiile predate cât mai bine. Pot fi date ca exemplu cursurile din: raionul Istria (Babadag), Medgidia, G.A.C. Turda, G.A.C. Viişoara, precum şi altele. Tavirian Azaduhii corespondent voluntar ■ La Comitetul orăşenesc A.R.L.U.S. Bacău s’au luat măsuri concrete în vederea închiderii în cele mai bune condiţiuni a cursurilor de limba rusă. S’au scris articole la gazeta de perete, s’au făcut lozinci mobilizatoare şi s'au citit la staţia de radio-amplificare ,scurte ştiri înlegătură cu studiul limi® ruse. La seminariile de sfârşit de an, unii din elevi s-au prezentat în condiţii excepţionale. La fabrica „Proletarul“, muncitoarea Maxim Aneta şi filatorul Boghici Alexandru au primit, calificativul „foarte bine“. De asemenea, au fost foarte bine pregătiţi şi cursanţii de la fabrica metalurgică „Muncitorul Liber“. Roza Lesnesnschi corespondent voluntar * ★ * In întâmpinarea celui de al IV-lea Festival Mondial al Tineretului ★ ★ ★ ★ Muncesc cu însufleţire SIBIU. —In oraşul şi raionul Sibiu tinerii îşi sporesc avântul în muncă in cinstea Congresului şi Festivalului. Cei peste 9.000 de tineri muncitori angrenaţi în întrecerea socialistă obţin zilnic succese în producţie. Metodele stahanoviştilor sovietici şi iniţiativele stahanoviştilor noştri sunt larg extinse în rândurile tineretului. 2196 tineri aplică cu succes aceste metode şi obţin cu ajutorul lor noi depăşiri de plan şi însemnate economii. Datorită elanului cu care muncesc în cinstea Festivalului, 250 de tineri au fost de curând confirmaţi stahanovişti, 1.098 fruntaşi în producţie, iar 277 brigăzi de tineret au fost confirmate brigăzi fruntaşe. Desfăşoară cu succes întrecerea socialistă ORADEA. — In fabricile, pe şantierele şi pe ogoarele regiunii Oradea tinerii desfăşoară cu succes întrecerea socialistă în cinstea Festivalului. In luna aceasta numărul tinerilor angrenaţi în întrecere a crescut cu 14.754, iar al celor care aplică diferite metode sovietice , a sporit cu 2.780. Numărul brigăzilor de producţie este mai mare acum faţă de luna trecută cu 289, iar al posturilor utemiste de control cu 48. Cei mai buni dintre tinerii muncitori din regiunea Oradea au fost aleşi de tovarăşii lor ca delegaţi şi participanţi la marea întâlnire prietenească a tinereţii şi păcii. Până acum 5.213 tineri au fost aleşi ca delegaţi şi participanţi la Festival. Cuvântul tinerilor din R.P. Ungara V Sunt fericit că voi participa din nou la un Festival Mondial al Tineretului. Ca unul din dirijorii orchestrei populare a tineretului, am primit sarcina de onoare de a prezenta muzica populară maghiară în faţa tinerilor iubitori de pace din lumea întregă. Ca şef al orchestrei Ansamblului Naţional am participat la Festivalul Mondial al Tineretului şi Studenţilor care a avut loc acum doi ani la Berlin şi acolo Ansamblul nostru al IV-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor este o mare sărbătoare pentru omenire progresistă şi în special pentru tinerii luptători ). ritm pace. Aceasta se vădeşte din interesul imens ce se manifestă pentru Festival în rândurile tineretului din toate ţările Prilejul de a mă întâlni cu tinerii veniţi din toate colţurile lumii înseamnă şi pentru mine o mare sărbătoare, eveniment care îmi va lăsa minunate amintiri M’am gândit mult cu ce as Am participat până acum la două Festivaluri mondiale : la cel de la Budapesta din 1949 şi la cel de la Berlin din 1951. Amândouă aceste întâlniri ale tinrilor din lumea întreagă au dovedit că este posibil ca popoarele să trăiască în pace unele cu altele. Am avut cinstea de a face parte din delegaţia Uniunii Internaţionale a Stu-l obţinut premiul I la concursul de orchestre populare. Dorinţa mea fierbinte este să fiu din nou primul, dar ştiu bine că de data acaasta este mult mai greu. In cursul turneelor pe catre le-am întreprins în Uniiunea Sovietică, Republica Populară Chineză şi Republică Cehoslovacă, am constatat că muzicienii din aceste ţări au făcut mari progrese, ceea ce ne stimulează atât pe mine cât şi pe ceilalţi din orchestră, * * * putea contribui la succesul acestei măreţe sărbători care va fi, fără îndoială, de neuitat. AAam hotărît să urmez exemplul tineretului nostru muncitor, care desfăşoară acum munca sa entuziastă sub lozinca : „Tineri, pregătiţi-vă pentru cel de al IV-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor prin noi succese in muncă, întăriţi patria noastră !“ Eu voi dovedi prin noi succse sportive care sunt posibilităţile tineretului nostru în ce priveşte spordenţilor care a venit la Bucureşti în Septembrie 1952 şi am cunoscut astfel oraşul celui de-al IV-lea Festival Mondial. Sunt convinsă că acest Festival va întrece din toate punctele de vedere pe cele anterioare. El va dovedi dragostea de viaţă a tinerilor din lumea întreagă, voinţa lor hotărîtă de a coopera între ei precum şi dorinţa lor înflăcărată de pace, — în a depune eforturi şi mai mari pentru a ne ridica măestria artistică, spre a interpreta la un nivel cât mai înalt posibil muzica poporului muncitor maghiar, exprimându-i astfel ataşamentul pentru cauza păcii şi prieteniei între popoare. LAJOS BOZOS dirijor al Orchestrei Populare a Tineretului, laureat al celui de al Ill-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor de la Berlinul, posibilităţi care ne-au îngăduit să întrecem performanţe din cele mai însemnate. Mă pregătesc cu cea mai mare însufleţire printr’un antrenament sistematic, în vederea concursurilor internaţionale ale Festivalului de la Bucureşti. Sper să obţin anul acesta rezultate din cele mai frumoase, care să facă cinste patriei mele iubite şi să servească cauza mondială a păcii. JOSZEF CSERMAK campion olimpic la aruncarea ciocanului La Festivalul din 1953, fiecare participant va trebui să demonstreze că este demn de a reprezenta tineretul din ţara sa. Iată pentru ce mă pregătesc cu cea mai mare atenţie pentru a putea obţine rezultate cât mai bune la concursul de nataţie organizat în cadrul acestei măreţe sărbători. VALERIA GYENGE campioană olimpică de nataţie Pregătesc cântece şi dansuri PLOEŞTI. Tinerii din schela Urlaţi se pregătesc cu însufleţire pentru întâmpinarea Festivalului. Pe lângă succesele obţinute în procesul de producţie, ei se pregătesc şi pe linie culturală şi sportivă. Astfel, formaţia de cor, pregăteşte în afara cântecelor cunoscute şi alte bucăţi ca, de pildă , „Cincinalul în patru ani“, „Hora gospodăriilor” şi altele. Echipa de teatru pune în scenă comedia lui I. L. Caragiale „O noapte furtunoasă“ şi comedia „Ochii Anişoarei“ de Leon Lewin. Şi echipa de dansuri se pregăteşte învăţând noi dansuri. Totodată tinerii de aci confecţionează minunate obiecte drept daruri pentru delegaţii la Festival. Duţa Nicolae O nouă realizare REGIUNEA STALIN.— Sub îndrumarea Comitetului raional U.T.M. Târnăveni, utemiştii au amenajat o grădină de vară pentru cinematograf cu o capacitate de 600 locuri. Ea a fost terminată la 19 iunie 1953, şia fost denumită „Cinematograful Tineretului“. Bochiş Simion Etapa finală a concursului soliştilor populari amatori In cinstea celui de al IV-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor pentru Pace şi Prietenie în zilele de 2, 3 şi 4 iulie are loc în Capitală etapa finală a „Concursului soliştilor populari amatori“, organizat de Comitetul pentru Aşezămintele Culturale şi Consiliul Central al Sindicatelor. In această etapă participă solişti vocali, instrumentişti şi dansatori care activează în formaţiunile artistice de amatori din întreaga ţară, selecţionaţi în etapele organizate pe raioane şi regiuni. Concursul soliştilor vocali se desfăşoară în sala de festivităţi a Institutului de Petrol şi Gaze, al soliştilor instrumentişti în sala Clubului Salariaţilor din Întreprinderile Poligrafice, iar soliştii dansatori în sala Teatrului de Stat de Operetă. Finalele au loc între orele 9-13 şi 15-19. O iniţiativa frumoasă In faţa a peste 2000 colectivişti, muncitori din gospodăria de stat, ţărani muncitori din satul Ciocârlia de Jos, raionul Medgidia precum şi ţărani muncitori diri. comunele Cobadin şi Osmancea actorii Teatrului de Stat din Constanţa au prezentat un spectacol cu piesa „Intr’o noapte de vară’ de Aurel Baranga. Spectacolul a avut loc în curtea gospodăriei colective „1 Mai” din Ciocârlia de Jos. Cei prezenţi au urmărit cu viu interes desfăşurarea acţiunii, reuşind să înveţe cu acest prilej o serie de lucruri bune, care-i ajută să devină mai vigilenţi faţă de chiaburime. înainte şi după spectacol actorii s-au întreţinut cu colectiviştii şi ţăranii muncitori, vorbindu-le despre munca lor şi rolul pe care îl au teatrele de stat în opera de culturalizare a maselor din ţara noastră. La rândul lor, spectatorii au arătat actorilor succesele obţinute de ei anul acesta pentru asigurarea unei recolte îmbelşugate. I. Stoicescu corespondent voluntar