Munca, iulie 1953 (Anul 9, nr. 1779-1805)

1953-07-01 / nr. 1779

Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORDAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R.P.R. Nr. 1779 Miercuri 1 Iulie 1953 4 pagini 20 bani Să aplicăm la fiecare sondă metoda forajului rapid La bătălia însufleţită dusă în întreaga ţară pentru îndeplinirea cincinalului în patru ani, participă cu hotărîre şi petro­liştii. An de an patria primeşte mai mult petrol pentru nevoile industriei, precum şi ale agriculturii în plină transformare socialistă. Cu forţe sporite luptă îndeo­sebi muncitorii din sectorul forajului, de­oarece planul de extracţie este cu nepu­tinţă de realizat dacă nu se dau în produc­ţie la timp şi ritmic, sonde noi. Urmând îndemnul comuniştilor, mun­citorii de la foraj se perfecţionează necon­tenit în meserie aplicând metode noi de lucru, care le sunt de un nepreţuit aju­tor în drumul către o înaltă producti­vitate a muncii. Străduinţa lor se în­dreaptă îndeosebi spre însuşirea metode­lor sovietice, căci practica de toate zilele a demonstrat superioritatea acestora, efica­citatea lor în ce priveşte obţinerea unui randament sporit. Printre înaintatele me­tode sovietice care au început să fie aplicate la oficiile de foraj şi au dat roade excepţionale, este şi forajul rapid. Pretutindeni unde a fost folosit, acesta a determinat o simţitoare creştere a numă­rului de metri săpaţi şi, prin urmare, scurtarea timpului necesar dării în ex­ploatare a sondelor respective. Brigadierii Popa Ion, Timoftei Prunache şi Enescu Gheorghe, laureaţi ai Premiului de Stat, datoresc succesele lor­­ succese fără pre­cedent în industria noastră petroliferă — tocmai aplicării consecvente a metodei forajului rapid. La fel, tovarășul Stanciu Ion împreună cu brigada lui, prin folo­­sirea acestei metode, au dat în exploatare sonda 707 Țintea cu 75 zile înainte de termen. Dar, cu toate că succese asemănătoare "au fost înregistrate și la alte sonde dato­rită aplicării metodei forajului rapid, sun­tem departe de a putea afirma că s’a fă­cut tot ce trebue pentru ca această me­todă să fie folosită la toate sondele, să devină un bun al fiecărui muncitor dela oficiile de foraj. Una din cauzele princi­pale ale neîndeplinirii planului de foraj pe trimestrul întâi este că forajul rapid nu constitue încă metoda obișnuită de lucru în schelele noastre. Trebue precizat că vina pentru slaba extindere a acestei metode revine atât organelor tehnico-administrative, cât și celor sindicale, începând cu Ministerul In­dustriei Petrolului şi C.C. al Sindicatului Muncitorilor din Industria de Petrol, Chimie, Gaz-Metan şi Saline şi terminând cu conducerile oficiilor de foraj şi cu co­mitetele respective de întreprindere. Da­torită uşurinţei cu care aceste organe au privit necesitatea extinderii forajului ra­pid, cei care au vrut să-l utilizeze au în­tâmpinat o serie de neajunsuri. Primul şi cel mai mare este că forajul rapid nu a fost pus în centrul întrecerii socialiste. Organele sindicale din petrol nu au ţinut şi nu ţin seama nici acum de faptul că aplicarea pe scară largă a aces­tei metode este un mmjloc sigur pentru realizarea obiectivelor întrecerii. Din pri­cina acestui fapt, la multe din oficiile de foraj s-a întâmplat ca organele sindicale şi administraţiile respective în loc să sti­muleze pe muncitori de a-şi lua angaja­mente concrete, legate de aplicarea fora­jului rapid, în loc să le dea posibilitatea să facă propuneri de îmbunătăţiri şi să arate greutăţile ce stau în calea extin­derii lui, au rupt metoda aceasta de în­trecerea socialistă, considerând-o ca un fapt distinct de întrecere. Exemplul sondei 123 de la Oficiul de Foraj nr. 1 Zemeş, unde contractele socialiste de întrecere — şi aşa destul de vagi şi neconcrete — nu cuprind nimic relativ la forajul rapid, este caracteristic pentru situaţia din nu­meroase schele, şi se datoreşte faptului că organele sindicale de aici nu se pre­ocupă deloc de această problemă. De a­­semenea, în multe locuri nu se ţin cu lunile consfătuiri de producţie, neglijân­­du-se în acelaş timp orice altă formă de popularizare a metodelor înaintate. Este necesar ca pe viitor aplicarea şi extinderea organizată a forajului rapid să fie privită ca o chestiune de primă im­portanţă în întrecerea socialistă, ca o metodă cu ajutorul căreia muncitorii pe­trolişti să-şi poată realiza angajamentele socialiste, depăşi planul de producţie şi mări câştigurile. De extinderea forajului rapid trebuesc legate angajamentele orga­nelor tehnico-administrative în ce pri­veşte crearea condiţiilor corespunzătoare, cât şi ale organelor sindicale referitor la popularizarea metodei şi a rezultatelor obţinute, la mobilizarea tehnicienilor pentru folosirea ei şi la stimularea celor ce au aplicat-o cu succes. In felul acesta se va face un mare pas înainte spre în­deplinirea hotăririlor luate cu ocazia şe­dinţei ţinută în luna Mai la Ploeşti, şe­dinţă în care s-a analizat activitatea C.C. al Sindicatului Muncitorilor din Industria de Petrol, Chimie, Gaz-Metan şi Saline în problema desfăşurării întrecerii şi des­­voltării mişcării stahanoviste. O altă piedecă în folosirea pe scară largă a metodei forajului rapid este in­suficienta ei cunoaştere de către munci­torii petrolişti, precum şi atitudinea ne­gativistă a unor tehnicieni şi ingineri cu privire la posibilităţile de extindere a ei. De pildă, tovarăşul director Aldea Va­­sile şi tovarăşul Dobre Ion, inginer prin­cipal al Oficiului de Foraj Moreni, nu se consideră deloc răspunzători de faptul că în unitatea lor doar foarte puţine sonde lucrează după metoda forajului rapid. Ei nu vor să vadă că pricina principală a a­­cestei lipse serioase este necunoaşterea me­todei de către o bună parte a petroliştilor şi deci nu au luat măsuri corespunzătoare pentru instruirea lor în acestă direcţie. La fel, nici comitetul de întreprindere nu s’a îngrijit de popularizarea metodei în rândurile muncitorilor. In general, la Oficiul Moreni există o atitudine cu totul nejustă faţă de introducerea forajului rapid. In sânul conducerii tehnico-admi­nistrative s’a cuibărit ideia că nu se pot obţine viteze înalte de foraj, decât cu preţul înzestrării instalaţiilor exclusiv cu utilaj modern. Exemplul brigadierului Vârjoghe Ion, care lucrează chiar la Ofi­ciul Moreni, dovedeşte însă contrariul: el a obţinut viteze mari cu un utilaj care nu corespundea pretenţiilor tovarăşilor din conducere în problema aplicării fora­jului rapid. Instruirea fiecărei echipe de foraj în scopul cunoaşterii temeinice a metodei reiese prin urmare ca o sarcină de frunte a organelor sindicale şi administrative din industria petrolului. Totodată, orga­nele sindicale trebue să intensifice munca de educaţie a colectivelor din Oficiile de Foraj, astfel încât să dispară definitiv concepţiile nejuste, retrograde, în ce pri­veşte posibilitatea aplicării forajului rapid. Una din piedicile mari ce stau în calea folosirii metodei este şi recrearea con­d­i­ţ­i­i­lor tehnico-organizatorice necesare. Se vorbeşte mult în petrol despre măsuri tehnico-organizatorice, se fac în unele locuri chiar liste lungi cuprinzând fel de fel de măsuri care urmează a fi luate pentru aplicarea forajului rapid. Toate acestea sună frumos. Realitatea arată însă că pregătirea în numeroase sonde se face cu mare întârziere, din pricina ne­glijării elementelor micii mecanizări, (cazul Oficiilor I Moineşti, Boldeşti şi Zemeş) şi a ritmului lent al lucrărilor de construcţii şi montaj, precum şi din pricina proastei planificări a transportu­lui, etc."Neîndeplinirea cu 26 procente a planului pe trimestrul 1, care nu face deloc cinste colectivului Oficiului de Fo­raj Dragomirești, se datorește tocmai lipsurilor arătate mai sus. De aceea, tre­bue să fie clar tuturor conducătorilor economici şi sindicali, tuturor tehnicieni­lor şi inginerilor petrolişti, că aplicarea metodei forajului rapid începe cu luarea din vreme a tuturor acelor măsuri teh­nico-organizatorice care asigură o bună desfăşurare a procesului de foraj. Să ne ferim de invocarea a diferite cauze „obiective“, aşa cum fac unii, ori­­decâte ori se constată neaplicarea într’un loc sau altul a forajului rapid. De pildă, mulţi tovarăşi se plâng de lipsa prăji­nilor grele, a elementelor micii mecani­zări, a pompelor cu debit mare, etc. Aces­tea însă nu sunt greutăţi obiective, ci lipsuri ce se datoresc acelor organe con­ducătoare economice din petrol care nu s’au îngrijit din timp să facă comenzile necesare. In faţa organizaţiilor sindicale şi a conducerilor economice din industria pe­trolului stă deasemeni sarcina de a asi­gura aplicarea tuturor prevederilor Ho­­tărîrii partidului şi guvernului din Fe­bruarie 1951, cu privire la întărirea dis­ciplinei în muncă, înlăturarea avariilor şi a lipsurilor de la lucru. îndeplinirea con­secventă a acestei Hotărîri creiază con­dițiile favorabile aplicării forajului rapid la fiecare sondă, îndatorirea de cinste de a da patriei mai mult petrol depinde în primul rând de realizarea planului la foraj. De aceea, trebuese depuse toate eforturile pentru însuşirea metodei forajului rapid — ga­ranţie a depăşirii sarcinilor de plan ale industriei petrolului. t­elegramă Tovarăşului WALTER ULBRICHT Secretar General al Partidului Socialist Unit din Germania Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român vă trimite calde felicitări cu ocazia celei de a 60-a aniversări a zilei Dvs. de naştere. Vă urăm mulţi ani de sănătate, muncă rodnică, succes deplin luptei P.S.U.G. şi oamenilor muncii germani pentru o Germanie unită, democratică, indepen­dentă şi iubitoare de pace. In numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român GH. GHEORGHIU-DEJ .Din toate colţurile Patriei Cărbune în contul anului 1955 Luni, la terminarea şutului, brigada stahanovistă condusă de tânărul Mihai Ştefan de la mina Petrila a repurtat un mare succes în cinstea zilei de 23 August şi a Festivalului: a dat primele tone de cărbune în contul anului 1955. La ieşirea din mină, harnicii ortaci au fost întâmpinaţi cu frumoase buchete de flori de numeroşi mineri tineri şi vârst­nici, care i-au felicitat călduros. Răspunzând urărilor făcute, tânărul stahanovist Mihai Ştefan s-a angajat, în numele brigăzii sale, ca până la sfârşitul anului să termine planul pe întregul cin­cinal, dând patriei cărbune în contul anu­lui 1956. Pregătirea acestui succes a început încă de acum câteva luni când într’o încăpere de la mina Petri­la, brigada de tineri mi­neri a discutat despre munca ei, despre metodele de lucru pe care trebue să le aplice pentru ca planul de producţie să poată fi depăşit. Membrii brigăzii staha­noviste condusă de tânărul Mihai Ştefan In primăvara acestui an a intrat în funcţiune, la secţia Spanţov a gospodări­ei agricole de stat Mănăstirea din regiu­nea Bucureşti, prima staţie plutitoare de pompare pentru irigaţie din ţara noastră, cu un debit d­e 900- 1.200 de litri. Instalată pe Dunăre, staţia plutitoare de pompare are marele avantaj că poa­te deservi 2-3 unităţi, asigură o bună funcţionare chiar la nivelele cele mai mici ale apei şi nu necesită clădiri care, fiind situate pe mal, ar fi permanent supuse distrugerii prin inundaţii şi eroziunea ma­lurilor. Staţia este echipată cu tot echipajul nau­tici prevăzut în regulamentul de navigaţie şi este deservită de trei mecanici şi un ma­rinar. şi-au propus, în seara aceea, ca în cinstea lui 23 August şi a Festivalului să termine până la 15 Iulie planul de producţie pe anul 1954. In timpul care a trecut, tânărul respon­sabil de brigadă nu a extras numai căr­bune, ci s-a îngrijit îndeaproape şi de ridi­carea de noi cadre. El a calificat pe tinerii Petre Fi­lop, Costea Iosif şi Gheorghe Du­­culeasa, care astăzi pu­rtă cu mândrie înaltul titlul de stahanovist. Deasemeni, alţi tineri ca Petre Rusu, Mihai Cerghe­­zan, Paul Csicser şi Ion Poienar, califi­caţi tot de el, conduc alte brigăzi de mi­neri. De la începutul acestui an, minerul stahanovist Mihai Ştefan a calificat în cadrul brigăzii sale mai mult de 10 mun­citori pentru subteran. Ales de tovarăşii săi de muncă delegat la Festival, tânărul stahanovist Mihai Ştefan, împreună cu brigada sa aduce un dar de preţ: sute de tone de cărbune date peste plan. (Agerpres). Pentru a asigura buna funcţionare chiar la apele cele mai mici, legătura cu malul este făcută prin tuburi montate pe un cărucior pe şine care permit ca vasul să se poată apropia sau distanţa după ni­velul apei­ Cu ajutorul staţiei plutitoare de pom­pare se irigă 360 ha. cu orez şi 400 ha. cu legume ale gospodăriei agricole de stat Mănăstirea. In prezent se construeşte o­ nouă staţie plutitoare de pompat pentru in Sunt, de a­­ceeaşi mărime şi capacitate, B'A­ cărei pompe însă, vor fi acţionate­ de electro­motoare pentru a se evita trepidaţiile pro­duse de motoarele cu explozie. Totodată s’au proiectat şi alte staţiuni plutitoare de pompare pe Dunăre pentru alimentarea cu apă a culturilor irigate. I (Agerpres) Staţie plutitoare de pompat pentru irigaţie (Foto L. TIBOR) In timp ce părinţii muncesc cu hărn­icie pe ogoarele gospodăriei agricole colec­tive „Timpuri Noi“ din comuna Chelmac, regiunea Arad, copiii lor îşi petrec timpul în mod plăcut la căminul gospodăriei, sub îngrijirea atentă a unei educatoare. Ei primesc aici o educaţie sănătoasă, hrană îmbelşugată şi sunt tot timpul sub o rigu­roasă supraveghere medicală. Pr­­imii la predarea cotelor de grâu CALAFAT. — (de la corespondentul nostru). — Pe ogoarele gospodăriei colective „Viaţă Nouă“, din Poiana Mare, raionul Calafat, secerişul grâu­lui este în toi. Brigăzile lui Negulescu Petre, Dumitru Cărămidă şi Tacu Ion sunt în întrecere aprigă. In frunte sunt utemiştii, pe care-i însufleţeşte în muncă marele eveniment care se apropie cu paşi repezi: Festivalul Mondial al Tineretului şi Studenţilor pentru Pace şi Prietenie. Vineri a fost mare entuziasm pe ogoa­rele gospodăriei „Viaţă Nouă”. Combai­­nerul Bar Aurel este utemist, abia a ter­minat şcoala. Este prin- u lui K­ .T la câmp. E emoţionat, dar plin de încredere. Simte cum îl urmăresc privirile colecti­viştilor şi asta îi dă forţe noi. Sâmbătă dimineaţa, la capătul tarla­lei, pe Bar Aurel îl aştepta o surpriză. Pe măsură ce se apropia de capătul tar­lalei, distingea mai multă lume, căruţe, drapele. Sunetele orchestrei sfatului popular din Poiana Mare i se împrăştiau în văzduh. Primele grândi din recolta anului 1953 umplură căruţele gospodă­riei, care se îndreptară spr­e baza de re­cepţie. Uliţele comunei răsunară mult timp de sunetele orchestrei,­­de lozincile în­flăcărate, strigate de utem­işti „Predând cotele către stat, asigurăm­i pâinea po­porului !“ — era una din aceste lozinci. Ajunşi la baza de recepţie, Berceanu Mihai şi Gh. Ciocşir săriră­ jos din că­ruţe. Prima căruţă a fost trasă la cân­tar: 1.650 kg. Urmă apoi­­const. Vâlcu, după aceea Nicolae­ Sfetcu alţii. In ropotele de aplauze ale celor pre­zenţi, tovarăşul Ruscă Marini flutură vic­torios deasupra capetelor o hârtiuţă: „Chitanţa nr. 1“. Gospodăria colectivă „Viaţa Nouă“ din comuna Poiana Mare a fost prima la predarea cotelor de grâu către stat. Amenajează terenurile de sport PITEŞTI.­­ Tinerii sportivi din regiu­nea Piteşti organizaţi în echipe prestează tot mai multe ore de..muncă voluntară. Ei se străduiesc ca în cinstea Festivalu­lui Mondial al Tineretului şi Studenţilor să amenajeze cât mai multe terenuri de sport în satele şi comunele din regiune. S-au prestat până acum 52.000 ore de muncă voluntară, timp în care au fost a­­menajate 95 terenuri sport, un bazin de înot, etc. Numai în oraşul şi raionul Rm. Vâlcea, tinerii au amenajat 11 terenuri de bas­chet, volei şi tenis la centrul de raion şi 29 terenuri de fotbal, volei și atletism în comunele din raion. Varabiescu Grigore Tabăra internațională de copii dela Mamaia se pregăteşte pentru primirea oaspeților Tabăra internaţională de copii dela Mamaia va primi în curând oaspeţii. Pentru a se asigura o cazare cât mai bună copiilor, s-au luat din timp o serie de măsuri. Astfel, au fost construite 5 cabane având fiecare 4 dormitoare co­mune, s’a procurat mobilierul şi linge­­ria necesară şi s’au făcut instalaţii de spălătorie. In blocul-pavilion din centrul taberei, înconjurat cu straturi de flori, sunt în curs de amenajare colţuri pionie­reşti, săli cu jucării, biblioteci cu cărţi în diferite limbi, etc. Deasemenea, s’au terminat lucrările de amenajare a câtorva terenuri sportive şi s’au instalat numeroase scrâncioburi. Em. Satmari corespondent voluntar închiderea cursurilor populare de limba rusă ■ In regiunea Constanţa, oamenii muncii învaţă cu drag limba rusă, limba lui Lenin şi Stalin. Datorită bunei orga­nizări a cursurilor, la majoritatea aces­tora frecvenţa a fost în tot cursul anului de 70—85 la sută, elevii străduindu-se să-şi însuşească lecţiile predate cât mai bine. Pot fi date ca exemplu cursurile din:­ raionul Istria (Babadag), Medgidia, G.A.C. Turda, G.A.C. Viişoara, precum şi altele. Tavirian Azaduhii corespondent voluntar ■ La Comitetul orăşenesc A.R.L.U.S. Bacău s’au luat măsuri concrete în vede­rea închiderii în cele mai bune condiţiuni a cursurilor de limba rusă. S’au scris articole la gazeta de perete, s’au făcut lozinci mobilizatoare şi s'au citit la sta­ţia de radio-amplificare ,scurte ştiri în­­legătură cu studiul limi® ruse. La seminariile de sfârşit de an, unii din elevi s-au prezentat în­­ condiţii excepţio­nale. La fabrica „Proletarul“, muncitoarea Maxim Aneta şi­ filatorul Boghici Alexandru au primit, calificativul „foarte bine“. De asemenea,­ au­ fost foarte bine pregătiţi şi cursanţii de la fabrica meta­lurgică „Muncitorul Liber“. Roza Lesnesnschi corespondent voluntar * ★ * In întâmpinarea celui de al IV-lea Festival Mondial al Tineretului ★ ★ ★ ★ Muncesc cu însufleţire SIBIU. —­­In oraşul şi raionul Sibiu tinerii îşi sporesc avântul în muncă in cinstea Congresului şi Festivalului. Cei peste 9.000 de tineri muncitori angrenaţi în întrecerea socialistă obţin zilnic suc­cese în producţie. Metodele stahanovişti­­lor sovietici şi iniţiativele stahanoviştilor noştri sunt larg extinse în rândurile tine­retului. 2196 tineri aplică cu succes aceste metode şi obţin cu ajutorul lor noi depăşiri de plan şi însemnate economii. Datorită elanului cu care muncesc în cinstea Festivalului, 250 de tineri au fost de curând confirmaţi stahanovişti, 1.098 fruntaşi în producţie, iar 277 brigăzi de tineret au fost confirmate brigăzi frun­taşe. Desfăşoară cu succes întrecerea socialistă ORADEA. — In fabricile, pe şantie­rele şi pe ogoarele regiunii Oradea tinerii desfăşoară cu succes întrecerea socialistă în cinstea Festivalului. In luna aceasta numărul tinerilor angrenaţi în întrecere a crescut cu 14.754, iar al celor care aplică diferite metode sovietice , a sporit cu 2.780. Numărul brigăzilor de producţie este mai mare acum faţă de luna tre­cută cu 289, iar al posturilor utemiste de control cu 48. Cei mai buni dintre tinerii muncitori din regiunea Oradea au fost aleşi de to­varăşii lor ca delegaţi şi participanţi la marea întâlnire prietenească a tinereţii şi păcii. Până acum 5.213 tineri au fost aleşi ca delegaţi şi participanţi la Festi­val. Cuvântul tinerilor din R.P. Ungara V Sunt fericit că voi parti­cipa din nou la un Festival Mondial al Tineretului. Ca unul din dirijorii orchestrei populare a tineretului, am primit sarcina de onoare de a prez­enta muzica populară maghiară în faţa tinerilor iubitori de pace din lumea într­egă. Ca şef al orchestrei An­samblului Naţional am par­ticipat la Festivalul Mon­dial al Tineretului şi Stu­denţilor care a avut loc a­­cum doi ani la Berlin şi a­­colo Ansamblul nostru a­­l IV-lea Festival Mon­dial al Tineretului şi Stu­denţilor este o mare săr­bătoare pentru omenir­e progresistă şi în special pentru tinerii luptători ). ritm pace. Aceasta se vădeşte din interesul imens ce se manifestă pentru Fes­­tival în rândurile tineretu­lui din toate ţările Prilejul de a mă întâlni cu tinerii veniţi din toate colţurile lumii înseamnă şi pentru mine o mare sărbă­toare, eveniment care îmi va lăsa minunate amintiri M’am gândit mult cu ce as Am participat până a­­cum la două Festivaluri mondiale : la cel de la Bu­dapesta din 1949 şi la cel de la Berlin din 1951. A­­mândouă aceste întâlniri ale tin­rilor din lumea în­treagă au dovedit că este posibil ca popoarele să tră­iască în pace unele cu al­tele. Am avut cinstea de a face parte­ din delegaţia U­­niunii Internaţionale a Stu-l obţinut premiul I la con­cursul de orchestre popu­lare. Dorinţa mea fierbinte este să fiu din nou primul, dar ştiu bine că de data a­­caasta este mult mai greu. In cursul turneelor pe catre le-am întreprins în U­­niiunea Sovietică, Republica Populară Chineză şi Repu­blică Cehoslovacă, am constatat că muz­icienii din aceste ţări au făcut mari progrese, ceea ce ne stimu­lează atât pe mine cât şi pe ceilalţi din orchestră, * * * putea contribui la succesul acestei măreţe sărbători care va fi, fără îndoială, de neuitat. AAam hotărît să urmez exemplul tineretului nostru muncitor, care des­făşoară acum munca sa en­tuziastă sub lozinca : „Ti­neri, pregătiţi-vă pentru cel de al IV-lea Festival M­on­dial al Tineretului şi Stu­denţilor prin noi succese in muncă, întăriţi patria noas­tră !“ Eu voi dovedi prin noi succ­se sportive care sunt posibilităţile tineretului nostru în ce priveşte spor­denţilor care a venit la Bu­cureşti în Septembrie 1952 şi am cunoscut astfel ora­şul celui de-al IV-lea Fes­tival Mondial. Sunt convin­să că acest Festival va în­trece din toate puncte­le de vedere pe cele anterioare. El va dovedi dragostea de viaţă a tinerilor din lumea întreagă, voinţa lor hotă­­rîtă de a coopera între ei precum şi dorinţa lor înflă­cărată de pace, — în a depune eforturi şi mai mari pentru a ne ridi­ca m­ăestria artistică, spre a interpreta la un ni­vel cât mai înalt posibil muzica poporului muncitor maghiar, exprimându-i astfel ataşamentul pentru cauza păcii şi prieteniei în­tre popoare. LAJOS BOZOS dirijor al Orchestrei Populare a Tineretului, laureat al celui de al Ill-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor de la Berlin­­ul, posibilităţi care ne-au îngăduit să întrecem per­formanţe din cele mai în­semnate. Mă pregătesc cu cea mai mare însufleţire printr’un antrenament sistematic, în vederea concursurilor inter­naţionale ale Festivalului de la Bucureşti. Sper să obţin anul acesta rezultate din cele mai frumoase, care să facă cinste patriei mele iubite şi să servească cauza mondială a păcii. JOSZEF CSERMAK campion olimpic la aruncarea ciocanului La Festivalul din 1953, fiecare participant va tre­bui să demonstreze că este demn de a reprezenta tine­retul din ţara sa. Iată pen­tru ce mă pregătesc cu cea mai mare atenţie pentru a putea obţine rezultate cât mai bune la concursul de nataţie organizat în cadrul acestei măreţe sărbători. VALERIA GYENGE campioană olimpică de nataţie Pregătesc cântece şi dansuri PLOEŞTI.­­ Tinerii din schela Ur­laţi se pregătesc cu însufleţire pentru întâmpinarea Festivalului. Pe lângă suc­cesele obţinute în procesul de producţie, ei se pregătesc şi pe linie culturală şi sportivă. Astfel, formaţia de cor, pregăteşte în afara cântecelor cunoscute şi alte bucăţi ca, de pildă , „Cincinalul în patru ani“, „Hora gospodăriilor” şi altele. Echipa de teatru pune în scenă comedia lui I. L. Ca­­ragiale „O noapte furtunoasă“ şi comedia „Ochii Anişoarei“ de Leon Lewin. Şi e­­chipa de dansuri se pregăteşte învăţând noi dansuri. Totodată tinerii de aci confecţionează minunate obiecte drept daruri pentru de­legaţii la Festival. Duţa Nicolae O nouă realizare REGIUNEA STALIN.— Sub îndrumarea Comitetului raional U.T.M. Târnăveni, ute­­miştii au amenajat o grădină de vară pentru cinematograf cu o capacitate de 600 locuri. Ea a fost terminată la 19 iu­nie 1953, şi­­a fost denumită „Cinemato­graful Tineretului“. Bochiş Simion Etapa finală a concursului soliştilor populari amatori In cinstea celui de al IV-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor pen­tru Pace şi Prietenie în zilele de 2, 3 şi 4 iulie are loc în Capitală etapa finală a „Concursului soliştilor populari ama­tori“, organizat de Comitetul pentru Aşe­­zămintele Culturale şi Consiliul Central al Sindicatelor. In această etapă participă solişti vo­cali, instrumentişti şi dansatori care acti­vează în formaţiunile artistice de ama­tori din întreaga ţară, selecţionaţi în eta­pele organizate pe raioane şi regiuni. Concursul soliştilor vocali se des­făşoară în sala de festivităţi a Institu­tului de Petrol şi Gaze, al soliştilor instru­mentişti în sala Clubului Salariaţilor din Întreprinderile Poligrafice, iar soliştii dansatori în sala Teatrului de Stat de Operetă. Finalele au loc între orele 9-13 şi 15-19. O iniţiativa frumoasă In faţa a peste 2000 colectivişti, mun­citori din gospodăria de stat, ţărani mun­citori din satul Ciocârlia de Jos, raionul Medgidia precum şi ţărani muncitori diri. comunele Cobadin şi Osmancea actorii Teatrului de Stat din Constanţa au pre­zentat un spectacol cu piesa „Intr’o noap­te de vară’­ de Aurel Baranga. Specta­colul a avut loc în curtea gospodăriei colective „1 Mai” din Ciocârlia de Jos. Cei prezenţi au urmărit cu viu interes desfăşurarea acţiunii, reuşind să înveţe cu acest prilej o serie de lucruri bune, care-i ajută să devină mai vigilenţi faţă de chiabu­rime. înainte şi după spectacol actorii s-au întreţinut cu colectiviştii şi ţăranii mun­citori, vorbindu-le despre munca lor şi rolul pe care îl au teatrele de stat în opera de culturalizare a maselor din ţara noastră. La rândul lor, spectatorii au arătat actorilor succesele obţinute de ei anul acesta pentru asigurarea unei re­colte îmbelşugate. I. Stoicescu corespondent voluntar

Next