Munca, iulie 1953 (Anul 9, nr. 1779-1805)
1953-07-01 / nr. 1779
Pag. 2-a Pentru terenurile de pe care recolta se ridică vara, desmiriştitul este prima lucrare cu care se începe pregătirea solului ; este cea dintâi operaţiune din ciclul lucrărilor necesare recoltei viitoare recomandată de agrominim şi care, făcută la timp şi în bune condiţiuni, asigură o recoltă sporită în anul ce vine. Această lucrare trebue făcută odată cu recoltarea sau la cel mult două trei zile în urma ei deoarece în acest timp se împiedică pierderea apei din sat. Desmiriștitul este înainte de toate un mijloc principal de luptă împotriva buruienilor care ajung la maturitate şi îşi scutură seminţele mai devreme de seceriş sau chiar în timpul lui. Prin desmiriştirea făcută imediat după Recoltare, la adâncimea de 4—5 cm., când pământul e încă reavăn şi se lucrează bine, buruienile sunt îngropate şi distruse,iar seminţele lor, încolţesc şi încep să crească. Odată cu arătura de toamnă însă, ele sunt distruse şi cu aceasta, inamicul nr. 1 al culturilor noastre, este înlăturat. Acum, rezerva de apă şi hrană din sol va servi în întregime plantelor de cultură, care sunt puse, astfel, încă dintr’un început în condiţiuni bune de creştere şi dezvoltare. Desmiriştitul se face cu discuitorul, sau în lipsa lui, cu plugul fără cormanî. După plug, se grăpează. Pe terenurile năpădite de pir, sau buruieni cu rădăcini adânci (costrei, pălămidă, troscot, etc.), desmiriştirea se face cu plugul la adâncimea de 12—16 cm, după care, se trece în curmeziş, cu discuitorul. In felul acesta rădăcinile buruienilor sunt mărunţite şi astfel vor da naştere la lăstari slăbiţi, care vor fi distruşi prin arătura de toamnă. Prin desmiriştire, ouăle şi larvele insectelor vătămătoare sunt scoase la suprafaţă, iar păsările şi soarele le distrug. De asemenea, prin această operaţie se eliing. N. HUDEA director Direcţiunea Tehnico-Ştiinţifcă din Ministerul Agriculturii mină însăşi focarele de infecţie, distrugând buruienile care serveau de plante gazdă diferitelor insecte şi dăunători. Pe locurile nedesmiriştite, aceşti duşmani ai culturilor agricole se înmulţesc nestingheriţi, de la an la an şi produc pagube foarte mari. Desmiriştirea are o deosebită însemnătate în lupta pentru combaterea secetei, fiind lucrarea, prin care se urmăreşte menţinerea apei pentru însămânţările viitoare. Solul care nu a fost supus aceste operaţiuni, datorită ploilor căzute în cursul anului, este bătătorit şi prin tuburile capilare, apa din adâncime urcă uşor spre suprafaţă, pierzându-se prin evaporare. Lipsa de apă accentuându-se, se formează un sol crăpături, prin care, evaporaţia se va face cu şi mai mare uşurinţă. Pe de altă parte, apa ploilor nu va putea pătrunde cu uşurinţă în pământ formându-se bălţi la suprafaţă de unde se va scurge prin locurile mai joase, sau se va evapora. Din experienţele şi cercetările făcute în U.R.S.S., s-a stabilit că prin desmiriştirea executată la timp şi respectându-se condiţiunile de lucru stabilite, pe fiecare m. p., rezerva de apă e cu 74,25 litri mai mare decât în pământul care nu a suferit această operaţie. Lucrările şi procedeele noi folosite în agricultură, au valoare în măsura în care prin ele se realizează un spor de producţie. Şi în acest domeniu experienţa şi practica savanţilor sovietici, a colhoznicilor şi sovhoznicilor din U.R.S.S. ne stau la îndemână şi ne dovedesc că desmiriştitul, lucrarea aceasta simplă şi uşor de executat, făcută însă la timp şi aşa cum prevăd minimele agrotehnice, asigură un spor mediu de producţie de 200—800 kg. la ha. In condiţiunile ţării noastre, cercetările şi experienţele Institutului de Cercetări Agronomice al R.P.R. şi rezultatele dobândite de gospodăriile agricole de stat şi colective, în anii trecuţi, ne scot în evidenţă eficacitatea şi însemnătatea desmiriştitului pentru recolta anului viitor, stabilindu-l definitiv, ca un procedeu necesar şi obligatoriu pentru agricultura noastră. Trebue înlăturată din practica oamenilor muncii din agricultură metoda înapoiată de păstrare a miriştilor pentru păşunatul animalelor, întrucât ele oferă păşuni de slabă valoare alimentară şi totodată micşorează mult recolta viitoare. Cunoscând toate foloasele pe care ni le aduce desmiriştitul, precum şi neajunsurile pe care le avem atunci când miriştile rămân neîntoarse, este de datoria fiecărui om al muncii, care lucrează în agricultură să desmiriştească toate suprafeţele care se recoltează în vară, pentru asigurarea şi sporirea recoltei viitoare. In vederea acestui lucru comitetele executive ale sfaturilor populare cu sprijinul temeinic al comisiilor sindicale comunale trebue să ducă o susţinută muncă de lămurire în rândurile ţărănimii muncitoare, pentru a o convinge să execute la timp şi în bune condiţiuni această importantă operaţie. Un rol de seamă le revine tehnicienilor agronomi care trebue să lucreze practic pe teren, să înveţe oamenii când şi cum trebue făcut de amiristitul, cu ce fel de unelte şi la ce adânlime. Gospodăriile agricole de stat şi cele colective trebue să efectueze la timp şi în mod exemplar desmiriştitul, îndemnând pe ţăranii muncitori să le urmeze pilda. Imensemeni este necesar ca tractoriştii S.AILT.-urilor să-şi organizeze în aşa fel munca încât tractoarele să fie folosite pe timpul zilei la seceriş, iar noaptea la desmiriştit, asigurându-se astfel odată cu recoltarea şi efectuarea desmiriştitului conform regulilor stabilite de agrominim. Sfaturi agrotehnice De ce este necesar să desmiriştim la timp ogoarele secerate Să fie alungate elementele duşmănoase din U. R. C. C. Paneiu Hotărîrea Consiliului de Miniştri al R.P.R. şi a C.C. al P.M.R. cu privire la îmbunătăţirea activităţii cooperaţiei de aprovizionare şi desfacere arată,printre altele, necesitatea de a curăţa conducerea cooperativelor de elementele străine, care s’au strecurat acolo. Mai sunt însă unităţi cooperatiste care nu ţin seama de indicaţiile Hotărîrii. Aşa este, de pildă, Uniunea Raională a Cooperativelor de Consum Paneiu. In conducerea acesteia au reuşit să se cuibărească o seamă de chiaburi şi speculanţi, duşmani ai regimului de democraţie populară, care au dus o activitate de subminare a cooperativelor, înstrăinând importante fonduri, jefuind avutul obştesc. Unul dintre aceştia este Gerea Dumitru, fostul şef al serviciului de valorificări, chiabur, element duşmănos, care sa strecurat în conducerea agenţiei de valorificări. El a conlucrat cu Ivanciu Ion gestionarul depozitului agevacoop sustrăgând din bunurile Uniunii importante cantităţi de mărfuri şi sume de bani, prin folosirea borderourilor şi a altor acte de circulaţie a mărfurilor. Ivanciu Ion deşi a sustras din bunurile Uniunii raionale a cooperativelor 1.500 ouă şi alte mărfuri, se mai află încă şi astăzi într’un post de gestionar. Un alt părtaş al afacerilor lui Gerea Dumitru a fost Brandrabur Iancu, fiu de negustor speculant — şi el cocoţat într’un post de răspundere la U.R.C.C.Panciu. * Unele din aceste elemente — printre care şi aceştia doi din urmă — au fost demascate şi înlăturate din Uniunea Raională datorită vigilenţei oamenilor muncii. Din păcate însă, alţii au mai rămas. Printre aceştia se numără şi Racoviţă Constantin, fiu de chiabur, element duşmănos, care a sabotat totdeauna interesele Uniunii Raionale a Cooperativelor de Consum Paneiu. El se află şi acum într’un post de conducere şi anume ca şef contabil la Uniunea Raională. Asemenea lui este şi Chicovici Vasile, care a făcut înainte vreme afaceri pe picior mare şi astăzi este responsabilul serviciului Muncă şi Salarii. Deasemeni, şi Haicău, fost mare negustor, afacerist, care acum este gestionar la Agevacop. Bine plasaţi în cadrul Uniunii, ei au dus o acţiune sistematică pentru a atrage în mrejele lor pe conducătorii acesteia Astfel, ei au izbutit să se vâre pe sub pielea preşedintelui Uniunii, Ionescu Gheorghe, care s-a lăsat influenţat de duşmanul de clasă, lăsându-i să-şi facă de cap. Şi astfel toate aceste elemente duşmănoase au putut să-şi desfăşoare în voie acţiunea lor de subminare a cooperativelor. Evidenţa contabilă în Uniune a fost şi ea lăsată în urmă cu mult, pentru a masca în felul acesta nerespectarea disciplinei financiare. Lucruri grave s’au petrecut în cooperativele de consum, unde deasemeni s’au strecurat elemente duşmănoase, hoţi şi speculanţi. Printre aceştia este Rusu Nicolae, preşedintele cooperativei de consum din comuna Moviliţa, fiu de chiabur, care pentru a împiedeca organizarea stânei cooperativei a ascuns un număr de 800 oi. Fapta lui mârşavă a fost însă zădărnicită de ţăranii muncitori, care l-au demascat la timp şi l-au dat pe mâna justiţiei. Se pune întrebarea ce a făcut comitetul raional al sindicatului lucrătorilor din cooperaţie ca să îndrepte această situaţie ? v Atitudinea de gură-cască, de îngăduinţă condamnabilă faţă de elementele duşmane, manifestată de membrii acestui comitet, a creiuit teren prielnic acţiunilor chiabureşti, drându-le posibilitatea acestora să lucreze nestingherit. Această stare de lucruri nu mai poate dăinui. Nu poate fi îngăduit ca bunurile poporului să fie jefuite, ca duşmanii, afaceriştii, să-şi facă de cap în cooperative. Cooperativeleau rolul să servească interesele oamenilor muncii de la oraşe şi sate. De aceea, el£ trebue să fie curăţite de chiaburi şi de elemente necinstite. In raionul paneiu există toate posibilităţile ca sarcinile de plan ale cooperativelor să fie îndeplinite şi chiar depăşite. Membrii de sindicat trebue să mobilizeze masele de ţărani muncitori, membri ai cooperativelor, să le dezvolte conştiinţa cetăţeneasăă şi vigilenţa, să sprijine întărirea politico-economică a cooperativelor din raion, contribuind astfel la îmbunătăţirea Schimbului între oraş şi sat. MIRCEA NOVAC Respectarea corelaţiei dată prin plan între creşterea productivităţii muncii şi a salariului mediu şi între creşterea volumului producţiei globale şi a fondului de salarii, este o sarcină importantă pe care partidul şi guvernul a pus-o în faţa oamenilor muncii din ţara noastră. Nu toţi conducătorii de întreprinderi înţeleg însă importanţa pe care trebue s-o acorde respectării corelaţiei dată prin plan. Aşa, de exemplu, la fabrica „Dumbrava“-Sibiu (director, tovarăşa Şuteu, preşedintele comitetului de întreprindere, tovarăşa Miclos Agnet), de la începutul anului şi până acum corelaţia dată prin plan nu a fost respectată în nicio lună. In trimestrul I, de pildă, planul de producţie pe fabrică a fost realizat în proporţie de 86,4 la sută, în timp ce fondul de salarii s-a mărit peste prevederi cu 19,96 la sută. Deasemeni, productivitatea muncii planificată a fost realizată în proporţie de 76,66 la sută, iar salariul mediu a crescut cu 15,47 la sută peste sarcina planificată. In luna Aprilie, fondul de salarii a fost depăşit cu 29,7 la sută, iar salariul mediu cu 10 la sută, în timp ce productivitatea şi volumul producţiei globale nu au fost îndeplinite. Care sunt cauzele acestei situaţii inadmisibile? Cu toate că tovarăşul Cândea Ion, şeful servilului Muncă şi Salarii, aruncă vina pe minister — vrând să cocoloşească lipsurile din activitatea organelor de conducere ale întreprinderii — cauzele nerespectării corelaţiei dată prin plan sunt de natură internă. Principala cauză trebue văzută în proasta organizare a procesului de producţie, factor principal care a dus în mod direct la nerespectarea corelaţiei. Slaba aprovizionare cu materii prime a locurilor de muncă a făcut ca majoritatea ţesătoarelor să părăsească războaiele, plecând să-şi procure materii prime, iar când se întorceau, aduceau cu ele ce găseau, împestriţând astfel ţesăturile. Insuficienta aprovizionare se datoreşte şi faptului că din cele 55 tuse ale maşinii de ţevuit sulane numai 31 funcţionează. Mai mult decât atât, maşina de ţevuit sulane, adusă din Cisnădie în scopul de a ajuta la desfăşurarea ritmică a procesului de producţie, a stat neîntrebuinţată până în a doua jumătate a lunii Aprilie. O altă serie de maşini care erau planificate să producă, sunt şi acum nemontate, iar piesele lor zac aruncate unele peste altele. Cât priveşte îngrijirea maşinilor, ea lasă de dorit, din care cauză ele se defectează destul de des, lucru ce a făcut ca în cursul lunilor Februarie şi Martie numărul orelor de întreruperi să crească cu mult faţă de anul trecut. Aceasta a avut ca rezultat scăderea simţitoare a productivităţii muncii, ceea ce a dus la nerespectarea corelaţiei dată prin plan. Deasemeni, conducerea întreprinderii, pe considerentul că „nu poate realiza planul cu forţele de muncă planificate”, a găsit de cuviinţă să angajeze muncitori, depăşind astfel planul forţelor de muncă în trimestrul I cu 10,87 la sută. Ea nu a văzut că adevărata cauză a neîndeplinirii planului este tocmai scăderea productivităţii muncii, ca urmare a numărului mare de absenţe nemotivate. In luna Aprilie, de exemplu, în loc ca aceste absenţe să scadă, ele au crescut la peste 260 zile împotriva unor muncitoare ca Bădilă Paraschiva, Vodă Ana, Lungoi Ana şi altele care mai în fiecare lună lipsesc dela 3 până la 6 zile, nu s’a luat nicio măsură. Faţă de starea de lucruri existentă la „Dumbrava"-Sibiu, comitetul de întreprindere e pasiv în loc să creeze o puternică opinie muncitorească împotriva celor ce calcă disciplina socialistă a muncii. Aceste lipsuri duc inevitabil la scăderea productivităţii muncii şi la umflarea salariului mediu. Comitetul de întreprindere nu a cerut conducerii administrative o situaţie periodică asupra corelaţiei dată prin plan între creşterea productivităţii muncii şi a salariului mediu şi între creşterea volumului producţiei gloable şi a fondului de salarii. Dacă ar fi cunoscut din timp situaţia şi ar fi analizat cauzele nerespectării corelaţiei dată prin plan, comitetul de întreprindere ar fi putut lua măsuri în vederea lichidării tuturor lipsurilor în această direcţie. El nu a desfăşurat însă o muncă susţinută pentru a antrena pe muncitori în întrecerea socialistă cu obiective con . Să fie respectată corelaţia dată prin plan la fabrica «Dumbrava» din Sibiu SANDU ROMAN MUNKA Notă bibliografica .SCHIŢE ŞI NUVELE* da I. A. Bassarabescu (E. S. P. L. A.) Când mergi pe malul unei bălţi — într’o după amiază caldă de vară — te uimeşte tăcerea care te înconjoară; totul în jur ţi se pare liniştit, şi doar arareori auzi câte un orăcăit strident de broască. Deasupra acestei atmosfere liniştite pluteşte totuşi un miros înăbuşitor de putreziciune... Ceva asemănător cu liniştea aparentă a bălţii — în care mereu se duc la fund, fără sgomot, plantele putrezite — simţi şi atunci când urmăreşti cu atenţie viaţa personagiilor din „Schiţe şi nuvele” de I. A. Bassarabescu. Lumea care populează aceste scurte lucrări literare, este alcătuită din burghezi cu tabieturi, pensionari car£ o viaţă întreagă nu făcuseră nimic, parveniţi, etc. O multitudine de sentimente meschine, preocupări mărunte care iau proporţii catastrofale de pustietate sufletească şi intelectuală — iată trăsăturile esenţiale ale personagiilor pe care Bassarabescu, cu un ascuţit simţ critic ni le înfăţişează în toată goliciunea lor. Opera lui ne desvăluie, printre altele, cu multă plasticitate tendinţa de înavuţire a burgheziei. In lumina acestei tendinţe eroii lui ne apar mici, fără orice urmă de demnitate umană. Mijloacele pe care ei şi le propun pentru a se îmbogăţi sunt cât se poate de meschine şi imorale. Pe tânărul însurăţel din schiţa „In rai“, care nu ţine seama că femeia pe care şi-a ales-o drept nevastă este mult mai bătrână decât el, nu-l interesează nimic în afară de zestrea pe care ea o are şi pe care i-o expune ca momeală. Câteodată tânărul se îngrozeşte de „soţia sa“, dar, aducându-şi imediat aminte de zestre, se consolează singur : „Ce femeie de ispravă !“... Aceasta este prima etapă a personagiilor lui Bassarabescu, personagii care însă cresc şi sunt desvoltate de autor în etape diferite, cu preocupări diferite. Ajuns în vârstă, cel dornic de căpătuială — funcţionar sau impiegat mărunt la gară — nu mai năzueşte decât la un singur lucru — să iasă la pensie („Spre Slatina“) şi eventual să-şi căpătuiască feciorii sau fetele („Sâmburele”, „Pe drezină”, etc.) pentru ca apoi să trăiască solitar, liniştit, cu tabieturile sale („Leandrii”, „Intre acareturi“, etc.) Atitudinea scriitorului faţă de această lume descompusă, meschină, este acea a umoristului fin care ne înfăţişează fără prea multe comentarii situaţii din care reiese însăşi ridicolul moralităţii burgheze. Intr'o epocă în care literatura era cuprinsă de marasmul ideologiei burgheze, Bassarabescu a continuat, prin scrisul său, cele mai bune tradiţii ale literaturii noastre realiste. Personagiile sale, lapidar descrise, capătă sub condeiul său forţă de generalizare. Toate procedeele artei realiste sunt utilizate ca măestrie de scriitor, care redă în lucrările sale o imagine veridică a lumii din zilele sale. Insă Bassarabescu nu a văzut dincolo de barierele mediului mic-burghez în care a trăit; de aceea în opera lui nu ne apar oamenii înaintaţi ai epocii — muncitorii. Orientarea lui către cei oprimaţi este însă clară. In scrierile lui întâlnim adesea oameni ca Nestor Perseanu sau Domiţian („Vulturii“), care se zbat în mijlocul greutăţilor şi luptă, muncind cinstit, pentru a asigura familiilor lor o viaţă omenească. Burghezia îl categorisise pe Bassarabescu ca un scriitor al „peisagiilor moarte” şi al amănuntelor, căutând să treacă sub tăcere forţa realistă a operei sale. Astăzi însă această operă a fost scoasă la lumină desvăluindu-i-se adevăratul sens, şi a fost publicată într-un tiraj de peste 10.000 de exemplare. Act de acuzare împotriva unei lumi ce dispare sub ochii noştri, opera lui Bassarabescu şi-a ocupat acum adevăratul ei loc în patrimoniul culturii noastre naţionale, crete, legate de depăşirea planului. Unii din membrii comitetului nu sunt exemplu pentru muncitori. O parte din ei, printre care şi tovarăşa Micles Agneta, lasă lucrul cu 10-20 de minute înainte de a suna sirena. Scoţând în evidenţă însemnătatea creşterii productivităţii muncii pentru construirea societăţii noi, socialiste, marele Stalin a spus că socialismul poate învinge numai pe baza unei înalte productivităţi a muncii, a unei productivităţi mai înalte decât sub capitalism. După această măreaţă învăţătură trebue să se călăuzească, şi conducerea fabricii „Dumbrava”, care are datoria să treacă de îndată la lichidarea lipsurilor ce au determinat nerespectarea corelaţiei dată prin plan. Ea trebue să asigure aprovizionarea la timp a fiecărui loc de muncă, să ia măsuri în scopul îmbunătăţirii procesului de producţie, al utilizării din plin a utilajului, ceea ce va duce la ridicarea productivităţii muncii. Aşa cum reiese şi din preţioasele documente ale Congresului al IIl-lea al Sindicatelor, comitetului de întreprindere îi revine sarcina să organizeze temeinic întrecerea socialistă, să atragă în cadrul ei şi personalul tehnico-ingineresc, în special pe maiştri, să stimuleze pe câştigătorii întrecerii şi să extindă pe scară largă metodele stahanoviştilor sovietici, cum ar fi metodele Melnicov, Jandarova și altele. Deasemenea, este necesar a se lua măsuri împotriva celor care absentează nemotivat de la lucru, împotriva celor care frânează mersul nostru înainte. Mtéretnilufié 1953 — Br, 00T9 In Ţara Socialismului victorios" Profesorul N. Cuzneţov (stânga) care conduce catedra de tehnologie a metalelor a Institutului politehnic „M. I. Carinin“ din Leningrad şi oţelarul stahanovist M. Cononov de la uzina „Chirov“, verifică împreună cu laboranta uzinei, R. Anisimova, analiza chimică a unei șarje rapide. 1.837 metri foraţi! Îu fiecare an ce R ALLAIAROV Junior Adriaşîn, B6 trece petroliştii din maistru sondor cikariov, Zamesin şi raioanele „Celui la Trestul „Tuimazabur,neff ale altora, au dat în de-al doilea Bacu” exploatare înainte de (aşa este numită regiunea noastră) ridică viteza de forare a sondelor în rocă tare. Folosind tehnica şi tehnologia înaintată, ei au lăsat cu mult în urmă indicii socotiţi până de curând drept record. In lupta pentru un foraj rapid primul loc îl deţin petroliştii din Başchiria şi Tataria. In 1952 brigada noastră comsomolistă a înregistrat cea mai mare înaintare — 8.300 metri — din trestul „Turmazaburneft”, cu o viteză medie de 940 metri de mașină pe lună la sondele forate. Realizarea aceasta se datorește forajului cu turbină, care dă rezultate remarcabile în rocă tare. La toate sondele brigada a folosit numai metoda forajului intensiv, elaborată şi pusă în aplicare cu succes de maiştrii noştri în colaborare cu inginerii şi tehnicienii. Lucrând cu un regim intensiv de foraj, noi am obţinut la o serie de sonde o viteză de 1.100—1.200 metri de maşină pe lună. Dar brigada nu s’a declarat mulţumită cu aceasta. Am obţinut oare tot ce se putea dela minunatul instrument sovietic de foraj ". Poate fi ridicată şi mai mult productivitatea lui? Punându-ne aceste întrebări, noi ne-am gândit în primul rând, dacă e neapărată nevoie să forăm de noroi de foraj. După cum se ştie, noroiul de foraj a început să fie folosit acum 30 de ani. Atunci, odată cu mărirea adâncimii sondelor, apa nu mai asigura scoaterea la suprafaţă a rocii sfărâmate din fundul sondei. Noroiul de foraj, pe lângă faptul că scotea la suprafaţă roca, consolida şi pereţii sondelor şi erem o contrapresiune ce împiedeca prăbuşirea pereţilor — lucru ce are o deosebită importanţă în cazul forajului în roci moi. De atunci însă tehnica noastră sovietică a progresat mult. Au început să fie folosite scule perfecţionate, pompe puternice. S’au schimbat şi metodele de foraj. Şi iată că petroliştii noştri au ajuns la concluzia că pot renunţa la noroiul de foraj şi trece din nou la forarea cu apă. Şuvoiul puternic ascendent al apei, în cazul unei productivităţi ridicate a pompelor, va permite să se scoată cu uşurinţă la suprafaţă toată roca sfărâmată din fundul sondei până la o adâncime a puţului de 2.000 metri. Se ştie că rochetari nu dau loc la eroziuni şi nu se surpă. Folosind această metodă, maiştrii noştri au atins viteze sporite 1.300—1.400 metri de maşină pe lună. Brigăzile mai atermen numeroase sonde. In cazul folosirii apei în locul noroiului de foraj, se ridică capacitatea de foraj a turbinei, cresc vitezele mecanice. Apa nu are proprietăţi care să producă o acţiune dăunătoare asupra utilajului. Ca urmare a acestui fapt se măreşte timpul de funcţionare a turbinei, pompelor şi a pieselor de rezervă Consumul noroiului de foraj şi al reactivilor chimici se reduce de două ori, şi se înlătură avariile şi complicaţiile ce se produceau de pe urma noroiului de foraj. Noua tehnologie a folosirii apei la foraj este foarte eficace şi, folosită cu pricepere, poate da viteze şi mai mari. Pornind la forarea sondei nr. 749, brigada noastră a hotărît să demonstreze aceasta în mod practic, înainte de începerea lucrului, noi am studiat minuţios fişa geologo-tehnică, şi am întocmit un grafic al îndeplinirii tuturor lucrărilor ce intră în procesul forajului. S-a hotărît să se aplice o nouă metodă mai raţională, de întrebuinţare a sapei, care permite obţinerea unei viteze mecanice mai ridicate şi o înaintare sporită Noi ne-am luat angajamentul de a executa forarea cu apă până la adâncime maximă şi de a trece la noroiul de foraj numai înainte de deschiderea orizontului productiv. Fiecare schimb a încheiat un contract de întrecere socialistă și și-a luat angajamente concrete. Prevederile noastre s-au îndeplinit întrutotul. Am executat forarea sondei nr. 749 cu 45 zile înainte de termen. Viteza de foraj a fost de 1.037 metri de maşină pe lună. înainte, pentru forarea unei sonde adânci din devonian, se consumau de obicei 100 de sape. Brigada noastră a consumat doar 66 sape. După calculele preliminare, economia generală obţinută de noi este de peste 220 mii ruble. In acelaș timp viteza de 1.837 metri, pe care am realizat-o, este cea mai ridicată viteză atinsă în raioanele „Celui de-al 2-lea Bacu”. Dar nici aceasta nu este o limită. In prezent brigada noastră a pornit la forarea unei noi sonde și s’a angajat s’o dea în exploatare în 25 de zile, folosind o viteză de cel puţin 1.900 metri de maşină pe lună. fDin ziarul „Trud") Vizitele delegaţiei de femei de peste hotare ORAŞUL STALIN 30 (Agerpres). — Luni dimineaţa Elisa Branco, laureată a Premiului Internaţional Stalin „Pentru întărirea păcii între popoare” şi celelalte delegate ale femeilor de peste hotare, care se află în ţara noastră, au vizitat gospodăria agricolă colectivă din comuna Harman, regiunea Stalin. In aceeaşi zi, membrele delegaţiei au vizitat centrul şcolar profesional metalurgic din oraşul Stalin, unde un mare număr de tineri se califică în diferite mese ★ PLOEŞTI 30 (Agerpres). — In Piaţa I. V. Stalin a avut loc astăzi un mare meeting la care au participat peste 25.000 de femei din oraş. Tov. Ana Lungu, secretară a Comitetului Femeilor Democrate din R.P.R., membră a delegaţiei care a participat la Congresul Mondial al Femeilor de la Copenhaga, a făcut o expunere asupra desfăşurării Congresului de la Copenhaga, subliniând că el a constituit o viguroasă manifestare a voinţei de pace a femeilor din întreaga lume, pentru o soartă mai bună a femeilor din ţările capitaliste şi dependente, pentru destinderea situaţiei internaţionale şi prietenie între popoare. La meeting a mai luat cuvântul, Polly Lucian, preşedinta secţiei femeilor a Siunii. Secţiile centrului şcolar, dormitoarele, cantina şi sala de spectacole, parcurile care înconjoară clădirea, au produs o frumoasă impresie vizitatoarelor, cărora elevii le-au făcut o primire călduroasă. În după amiaza zilei de Luni, membre-le delegaţiei au vizitat spitalul unificat de obstetrică şi chirurgie din Oraşul Stalin, iar apoi Biserica Neagră, unde au ascultat un concert din lucrări pentru orgă de Bach, Haendel, Franck. ★ dicatului petroliştilor din Trinidad, membră a delegaţiei femeilor de peste hotare care se află în ţara noastră. Ea a scos în relief condiţiile grele de viaţă ale femeilor şi ale tuturor oamenilor muncii din Trinidad, supuşi unei crunte exploatări şi asupriri de către capitalişti. Vizita în R.P.R. — a spus ea — îmi dă noi forţe în lupta pentru o viaţă mai bună a femeilor din ţara mea. Tov. ing. Zoe Rigani, deputată în sfatul popular orăşenesc, a rostit cuvântul de încheiere, chemând femeile la muncă pentru sprijinirea activă a acţiunilor sfaturilor populare, pentru realizarea planului nostru cincinal în 4 ani, pentru pace și prietenie între popoare.