Munca, iulie 1953 (Anul 9, nr. 1779-1805)

1953-07-22 / nr. 1797

Pag. 2-a Neglijează nevoile sociale ale muncitorilor agricoli ! Pe ogoarele întinse ale Gostat-ului Fe­teşti din regiunea Constanţa, holdele au fcrescut înalte şi au rod bogat. Muncitorii­­agricoli de la această gospodărie au depus toate eforturile pentru ca recolta din anul­­acesta să fie cât mai bună. .De aşteptat ar fi fost ca conducerea­­gospodăriei şi comitetul de întreprindere să răspundă străduinţelor muncitorilor prin grijă pentru satisfacerea nevoilor lor sociale, pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi de trai. Aceasta nu s’a în­tâmplat însă. Dimpotrivă, s-a vădit în a­­ceastă direcţie atât din partea conducerii administrative cât şi din partea comitetu­lui de întreprindere o totală lipsă de răs­pundere, o nepăsare condamnabilă. Tova­răşul Man, bunăoară, responsabilul comi­siei de asigurări sociale nu ştie nici mă­car cam ce sarcini revin comisiei şi lui însuşi. întrebat dacă cunoaşte Decizia nr. 3 un îndreptar de bază al celor ce des­făşoară activitate pe linie de asigurări sociale — tovarăşul Man a ridicat din u­­meri spunând„O fi existând, dar eu sunt de curând în această muncă, şi deci nu am de unde s’o cunosc“. Dacă întrebi pe oricare muncitor din gospodărie care est­e­ delegatul cu asigurările sociale din grupa sindicală, el dă din umeri tot aşa ca tov. Man. Nu-l cunoaşte. Şi nu e de mirare din moment ce activitatea pe acest tărâm este inexistentă. Câtă nepăsare a dovedit comitetul de întreprindere faţă de această problemă reiese şi din alte fapte. Aşa, de pildă, la Gostar Feteşti nu s’a luat nicio măsură pentru organizarea unui post de prim-aju­­tor. Truse există în toate secţiile gospodă­riei, dar de medicamente nici vorbă. Dacă îndrăzneşti cumva să întrebi pe cel din conducere de ce lipsesc medicamentele, ei se grăbesc să-ţi răspundă: „Nu avem fonduri” sau „Nu avem de unde să le pro­curăm”. Realitatea este însă alta. Fon­duri există, dar ele nu sunt întrebuinţate pentru că nimeni nu se îngrijeşte de acest lucru. Medicamentele necesare sunt făcute pachet şi aşteaptă de multă vreme în de­pozitul „Centrofarmului” din Constanţa pentru a fi ridicate. Şi mai condamnabil este faptul că deşi în cursul anului 1951 gospodăria a fost înzestrată cu aparatura medicală şi mo­bilierul necesar amenajării unui dispen­sar pentru salariaţii de aici, totuşi de a­­tunci aparatele stau nestingherite în lă­zile respective, iar mobilierul a început să fie întrebuinţat ca dulapuri pentru ţinerea unor dosare s­au chiar transformat în şi­foniere. Nepăsarea faţă de nevoile sociale ale muncitorilor, se manifestă sub diferite as­pecte. Astfel, la bucătăria dela secţia Grădişte personalul este needucat, iar sta­rea higienică lasă mult de dorit. Nu mai pomenim de faptul că întregului personal ce serveşte la cantinele Gostat-ului nu i s’au făcut deloc vizita medicală, aşa cum prevede decizia Ministerului Sănătăţii. De existenţa acestor deficienţe este vino­vată şi secţia sanitară din cadrul sfatului popular raional, căreia îi revenea ca sar­cină să se ocupe de condiţiunile sanitare ale muncitorilor de aici. Este evident că această situaţie nu mai poate continua, iar nepăsarea şi dezinte­resul manifestate aici faţă de nevoile so­ciale ale muncitorilor trebuesc curmate din rădăcină. S. TRANDAFIRESCU Mâncare caldă şi la timp pentru muncitorii agricoli de pe câmp GALAŢI. — Asigurarea alimentelor ne­cesare pregătirii unei hrane consistente muncitorilor pe tot timpul campaniei agri­cole de vară a constituit o preocupare de seamă pentru conducerea şi comitetul de întreprindere al gospodăriei agricole de stat ,,Barbu Berea“ din regiunea Galaţi. Tovarăşul director Precop Petre, ajutat de comitetul de întreprindere, se intere­sează îndeaproape de modul cum se face aprovizionarea, îndrumând personalul gos­­podăriei-anexe şi controlând cum este gătită mâncarea. In acelaş timp ei au luat măsuri pentru ca muncitorii de pe câmp să primească o masă consistentă şi la timp. Astfel, acestora li se dă de 3 ori pe zi hrană caldă şi la un preţ con­venabil. Asigurarea condiţiilor de lucru şi de trai a dat muncitorilor de aici posibili­tatea să se avânte cu şi mai mult elan în întrecerea socialistă, reuşind să obţină frumoase rezultate în campanie. De pil­dă, până la 15 iulie a fost recoltat orzul şi grâul de pe o suprafaţă de 706 ha., mazărea de pe 252 ha. şi au desmiriştit o suprafaţă însemnată. Un aport serios în obţinerea acestor rezultate i-au adus combainerii Cristache Zaharia, Cristu Nicolae şi Tihan Anghel, care au realizat zilnic între 2—4 ha. peste normă, pre­cum şi tractoriştii Neagu Cucanu, Neagu­ Zaharia şi alţii, care deasemeni îşi depă­şesc normele în fiecare zi cu 25—50 la sută. DINU FRUMUZACHE NE SCRIU CORESPONDENŢII Mai multa grijă Dacă multe comitete de întreprindere pun în centrul preocupărilor lor grija faţă de om, nu acelaşi lucru se poate spune despre comitetul de întreprindere de la Atelierele Principale C.F.R. „Gheor­­ghe Apostol“ din Galaţi. Acest comitet nu se interesează de nevoile muncitorilor, care i-au acordat încredere atunci când l-au ales. In nenumărate rânduri, muncitorii au arătat că localul cantinei e necorespunză­tor şi că aceasta funcţionează defectuos, dar nimeni nu a găsit de cuviinţă să se ocupe de rezolvarea problemei. Din acea­stă cauză, când intri la cantină, ai impre­sia că eşti într’o baie de aburi; sala de mese nu are niciun mijloc de aerisire, iar uşa de la bucătărie se deschide spre ea, dând posibilitate aburilor să se depozi­teze aici, udând pereţii şi creând o atmos­feră înăbuşitoare. In afară de asta, mân­ faţă de cantină carea este prost gătită, nu e gustoasă şi nici nu are caloriile necesare. Zarzavatu­rile din care se prepară mâncarea sunt tot­deauna de calitate inferioară, vechi, etc. In ziua de 8 Iulie, de pildă, s’a servit muncitorilor drept felul al doilea mân­care de fasole ale căror păstăi erau lem­­nificate și fără niciun gust. Cele arătate mai sus dovedesc limpede că organele sindicale de la Atelierele Prin­cipale C.F.R. „Gh. Apostol" nu se preo­cupă de asigurarea unor mese consistente la cantină și de amenajarea localului care trebue să corespundă condiţiilor de hi­giena. Comitetul de întreprindere are datoria să treacă neîntârziat la lichidarea lip­surilor sesizate de muncitori şi să se ocupe cu mai multă răspundere de satis­facerea nevoilor oamenilor muncii. LUDOVIC C. Când intervine birocratismul " Nu de mult, Direcţia Generală de Apro­vizionare şi Desfacere a Unităţilor Coope­raţiei de Consum din Bucureşti a înştiin­ţat Combinatul de producţie al U.R.C.C. Rădăuţi prin dispoziţia de livrare nr. 9798, că poate ridica de la I.P.R.O.F.I.L. Măgura Codrii, regiunea Stalin, 114 rin­dele de diferite dimensiuni. Neavând nevoie decât de 12 rindele, Combinatul a anunţat D.G.A.D., prin a­­dresa cu nr. 1339, să anuleze repartiţia. Lucrurile nu s-au întâmplat însă aşa. La numai câteva zile, I.P.R.O.F.I.L. Măgura Cori­lei, cu avizul de expediţie nr. 664, a trimis­ Combinatului de producţie 95 bu­căţi rindele de gardinit. Văzând că deşi a anunţat Direcţia Ge­nerală de Aprovizionare şi Desfacere a Unităţilor Cooperaţiei de Consum totuşi, I.P.R.O.F.I.L.-ul a livrat o asemenea can­titate de rindele, conducerea Combinatului s’a gândit că ele au fost trimise pentru în­tregul cincinal şi de aceea a achitat con­travaloarea lor. Mare­­le-a fost însă mirarea tovarăşilor dela Combinatul de producţie al U.R.C.C. Rădăuţi, când au primit prin D.G.A.D. o adresă şi un tabel, semnate de inginerul I. Iorgulescu de la Centrocoop Bucureşti, prin care se făcea cunoscut că din rinde­lele primite, Combinatul trebue să repar­tizeze mai multor unităţi cantităţile de care acestea au nevoie. In tabelul alătu­rat, printre unităţile beneficiare erau in­dicate Combinatele Gura Humorului, Li­­pova, Piteşti, Sighişoara şi altele. Nota Centrocoop-ului preciza că facturarea se va face direct pe numele clienţilor, deci combinatul de producţie Rădăuţi va tre­bui să suporte toate cheltuielile de expe­diere a rindelelor. Dar nu numai atât. Combinatul de pro­ducţie al U.R.C.C. Rădăuţi a primit, con­form avizului de expediere nr. 664, 95 rindele, iar potrivit dispoziţiilor Centro­coop-ului, trebue să repartizeze 96 de rin­dele celorlalte Combinate. Bineînţeles că un asemenea procedeu a produs nedumerire la Combinatul de pro­ducţie Rădăuţi. Tovarăşii de aci se întreabă de când cade în sarcina lor să se îngrijească de repartizarea uneltelor pentru Combinate şi prin aceasta să facă cheltuieli neplani­­ficate? Direcţia Generală de Aprovizionare şi Desfacere a Unităţilor Cooperaţiei de Con­sum şi Centrocoop-ul trebue să lichideze cu felul birocratic de lucru care cauzează unor unităţi pagube materiale şi contri­­bue direct la ridicarea preţului de cost. OCTAVIAN C. MUNKA In fara mojilor BRAD (de la corespondentul nostru) In Munţii Apuseni , aerul este curat şi răcoros. Pe văile înguste se întind satele moţilor, cu case resfirate dealungul pădu­rilor seculare de brad şi stejar. Albastrul senin al cerului, liniştea impunătoare a piscurilor argintii ale munţilor — aceasta este Ţara Moţilor. Satul Vaţa din raionul Brad este aşe­zat într’un loc pitoresc. De dimineaţă şi până în amurg, pădurile ce-l înconjoară vuiesc de gălăgia copiilor, veniţi aci să-şi petreacă vacanţa de vară. Deasupra vile­lor se văd steagurile roşii ale taberei de pionieri. La poalele munţilor izvorăşte în­truna apă caldă. In bazinul staţiunii, pio­nierii fac baie. Feţele lor sunt îmbujorate de prospeţimea aerului. In sala clubului, aparatul de radio aduce veşti despre Fes­tival. Tineretul din Ţara Moţilor se pre­găteşte şi el intens pentru această mă­reaţă sărbătoare. Prin muncă plină de avânt el face să se schimbe înfăţişarea sa­telor, să apară noi parcuri, terenuri spor­tive şi cămine culturale. Tinerii din Vaţa au înfrumuseţat parcul cu flori şi plan­taţii de verdeaţă. Pionierii din tabără în­vaţă în fiecare seară la club noi cântece, dansuri şi poezii pentru Festival. In Brad, care nu este prea departe de satul Vaţa, tinerii muncitori şi elevii participă cu toţii la înfrumuseţarea oraşului. Ei se mândresc cu noua sală festivă pentru 450 persoane, cu parcul amenajat în centrul oraşului, cu terenurile sportive unde cei 245 purtători ai insignei G.M.A. şi 176 purtători ai insignei F.G.M.A. îşi vor a­­răta măestria. Stadionul nostru sportiv a fost ter­minat — scriu tinerii din comuna Baia de Criş. In sate s’au amenajat până în prezent 25 terenuri sportive pentru fotbal, volei şi baschet. 8.240 kg. fier vechi au strâns tinerii muncitori de la Atelierele Centrale Gura-Barză. Ei au confecţionat daruri pentru delegaţii la Festival­e mici porumbei, o locomotivă electrică în mi­niatură, 60 lămpi de mineri şi 80 brichete. 1.300 metri de drum au pietruit tinerii din satul Risculiţa. O şcoală elementară de 4 clase au ridicat prin muncă voluntară cei din Vaţa de Sus. Când amurgul se lasă deasupra Munţi­lor Apuseni, sgomotul din sate încetează, iar ferestrele cluburilor se luminează viu. Aci, tineretul din echipele artistice re­petă piese de teatru, cântece, dansuri şi ascultă cântecele de luptă ale popoarelor pentru pace. Tinerii din Ţara Moţilor se pregătesc intens pentru Festival. Delegaţii Ior vor duce la Bucureşti solia vieţii noi ce se plămădeşte azi în Munţii Apuseni. Produse tricotate de bună calitate în cinstea Festivalului IAŞI (de la corespondentul nostru).­­ Muncitoarele de la fabrica de tricotaje „Moldova“ din Iaşi vor să cinstească Fes­tivalul Mondial al Tineretului şi Studen­ţilor, dând produse tricotate mai multe şi de calitate mai bună. Ele s-au anga­jat ca în această lună să depă­şească planul de producţie atât cantita­tiv pe sortimente cât şi calitativ. In prima jumătate a lunii Iulie, muncitoarele de la secţia Confecţii au reuşit să-şi respecte an­gajamentul luat. Astfel, brigada V-a a sta­­hanovistei Haimovici Eti a supraîndeplinit planul de producţie pe această perioadă cu 44,4 la sută, adică cu 3,4 la sută mai mult decât depăşirea din aceeaşi perioadă a lunii trecute, dând totodată produse de bună calitate. Frumoase succese a înregis­trat şi brigada condusă de fruntaşa Roşu Lidia, care pe lângă faptul că şi-a între­cut prevederile cu 2,7 la sută faţă de pe­rioada corespunzătoare a lunii trecute, a dat totodată cea mai bună stofă secţiei Confecţii. Datorită avântului în munca pentru cât mai multe şi mai bune produse în cins­tea Festivalului, planul pe întreaga fa­brică a fost depăşit în prima jumătate a acestei luni, cu 7 la sută. Calitatea I-a la produse a atins procentul de 86,2 la sută faţă de 85,5 la sută cât a fost în aceeaşi perioadă a lunii iunie. X Brediceanu, tinerii au prezentat un pro- X gram cuprinzând : Uvertura Ruslan şi X Ludmila de Glinca, Simfonia 11-a de Beet- X­hoven, Rapsodia I-a de George Enescu. 2914 (Agerpres)^ In cinstea celui de al IV-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor, între 16—26 Iulie se desfăşoară in întreaga ţară Decada cântecului şi jocului. In clişeul din stânga, echipa de dansuri a Trustului Alimentaţiei Publice din Bucureşti, execută o suită de dansuri româneşti pe o estradă ridicată pe una din pieţele Capitalei. In clişeul din dreapta, unul din corurile care participă la decadă. Pregătirile tineretului sovietic Ansambluri de cântece şi dansuri, coruri ale tineretului, tineri solişti, cân­tăreţi şi dansatori, muzicieni şi un nu­meros grup de sportivi — iată compo­nenţa delegaţiei sovietice care va par­ticipa la Festivalul de la Bucureşti. După cum ne face cunoscut nr. 13 al ziarului „Festival“, organul Comite­tului Internaţional de pregătire a Fes­tivalului, în toată Uniunea Sovietică, pregătirile se desfăşoară cu intensitate. Foarte mulţi tineri au luat parte la concursurile organizate pentru acorda­rea dreptului de a face parte din dele­gaţia sovietică. In republici şi oraşe a avut loc încă de acum câteva luni pri­ma fază a concursurilor eliminatorii pentru tinerii muzicieni, dansatori şi cântăreţi. Cu miile au fost acei care doreau să participe la concursurile Festivalului. Cei mai buni dintre ei au fost aleşi pentru cea de a doua fază a concursuri­lor eliminatorii care a avut loc la Moscova. Concursul celor mai buni. In sala Casei centrale a oamenilor de artă din Moscova, domneşte tăcerea. Se aud câteva acorduri, apoi răsună vocea cristalină a unei tinere cântăreţe care interpretează o arie din „Lakmé“. Membrii juriului ascultă cu atenţie... Se desfăşoară cea de a doua fază a concursurilor eliminatorii pentru tinerii interpreţi. Cântăreaţa a tăcut, dar liniştea du­rează numai o clipă căci izbucnesc a­­plauze puternice. Membrii juriului şi tinerii din sală aplaudă cu toţii pe fosta colhoznică, Galina Oleinicenko. Ea are 25 de ani şi termină acum con­servatorul din Odessa. Tânărul dansator Utsum Ganiev a venit la Moscova din însoritul Uzbekis­tan pentru a participa la concursuri. El execută cu multă măestrie şi vioiciune dansuri populare uzbece, iată-i şi pe tinerii muzicieni Saşa Rezd­kov şi Na­­taşa Juzbaşeva. Ei se numără printre acei care au obţinut un succes deose­bit la concursurile eliminatorii de la Moscova. Numeroase sunt tinerele talente care se perindă prin faţa juriului. Aproape 300 tineri cântăreţi, dansa­tori, pianişti, violonişti, artişti ai in­strumentelor populare s-au prezentat la concursuri pentru a cuceri dreptul de a lua parte la Festival. Pregătiri în toate republicile. La Alma-Ata la poalele munţilor a­­coperiţi cu zăpadă, se înalţă clădirea Societăţii Filarmonice din Cazahstan. Prin ferestrele deschise se aud acordu­rile unei melodii populare cazahe. Aci au loc repetiţiile orchestrei populare a tineretului. Dirijorul ei Şamgon Kaj­­galiev are 25 de ani. Acest tânăr şi ta­lentat muzician şi-a făcut studiile la conservatorul din Alma-Ata şi este acum dirijor şef. ...O mişcare a baghetei şi repetiţia începe. Orchestra execută melodia popu­lară cazahă „lui Adai” apoi alte­ lu­crări muzicale ungureşti, chinezeşti şi româneşti. Ansamblurile de dansuri ale tineretu­lui georgian şi moldovenesc, precum şi ansamblul de balet clasic din Lenin­grad, se pregătesc deasemeni pentru manifestările culturale ale Festivalu­lui. In afara participării la concursurile culturale şi sportive delegaţia sovietică va prezenta la Festival o expoziţie do­cumentară şi una artistică dintre cele mai interesante. Sportivii la loc de frunte. Delegaţia sportivă va fi numeroasă. Ea va cuprinde reprezentanţi ai diferi­telor discipline sportive, tineri munci­tori, funcţionari, colhoznici, studenţi, etc. Alături de ei vor participa şi mulţi sportivi de mare valoare. Astfel, tână­rul boxeur Vladimir Enghibarian, cam­pion al Europei la categoria uşoară se antrenează stăruitor. Acest tânăr spor­tiv armean în vârstă de numai 21 ani a participat în acest an pentru prima oară la o competiţie internaţională lucru ce nu l-a împiedicat însă să devină campion al Europei. Se pregătesc deasemeni pentru com­petiţiile sportive de la Bucureşti renu­miţii atleţi Galină Zabina, campioană olimpică şi mondială la aruncarea greu­tăţii, Leonid Scerbacov campion şi re­cordman al Europei la triplu salt, pre-­­­cum şi lăcătuşul Antfriev din oraşul Gorchi, care a cucerit anul trecut la Jocurile Olimpice, locul trei în proba de 10.000 metri plat. Tinerii şi întregul popor muncitor din ţara noastră aşteaptă cu nerăbdare pe solii artei şi sportului sovietic. Parti­ciparea delegaţiei sovietice şi a celor­lalte delegaţii de tineri din lumea în­treagă la măreaţa sărbătoare a Festi­valului, va întări şi mai mult prietenia între popoare, unitatea tineretului de pe întreg globul. Tinerii dansatori Iusupova şi Ganiev executând cu mult talent un dans popular uzbec. Miercuri 22 Iulie 1953. — Nr. 1791 3 Pregătirile­­ cinematografiei noastre I In colaborare cu cinematografia sovie­tică a şi început turnarea unui film do­cumentar de lung metraj, în culori, închi­nat marei sărbători a tineretului din în­treaga lume. Un număr de aproape 250 de oameni, între care 7 regizori, IO asis- X tenţi de regie, peste 20 de operatori şi X asistenţii lor, precum şi numeroşi ingineri X de sunet, mecanici pentru aparate, electri­­mi­cieni, lucrează la realizarea acestui film. y A început deasemeni filmarea pregătiri­­­­lor care se fac în Vederea Festivalului. X S-au filmat aspecte din munca tineretului­­ nostru de pe şantierele închinate Festiva­ I v­­ului, variatele cadouri — expresie a dra­gostei tineretului nostru faţă de tineretul luptător pentru pace din întreaga lume— cantonamentele unde vor fi găzduiţi oas­peţii, precum şi diverse aspecte de la adu­nările pentru alegerea delegaţilor la Fes­tival, de la antrenamentele sportivilor şi a repetiţiile pe care le fac echipele artis­tă ti­ie­ . Numeroasele întreceri sportive care se­­ vor desfăşura în cadrul Festivalului con- X­stitue subiectul filmului sportiv în culori , pe care-l va turna studioul cinematogra­­­­­fic „Al. Sahia“ din Bucureşti. y Per­tru ca participanţii la Festival să X poată avea o privire de ansamblu asupra X diferitelor aspecte ale acestei grandioase X manifestări, se va turna un jurnal cine­rt­matografic de către studioul „Al. Sahia“. X Două ediţii ale acestui jurnal, care pre- X zintă pregătirile tineretului din patria X noastră în vederea Festivalului, au şi X fost turnate. x Desfăşurarea lucrărilor Congresului, X festivitatea deschiderii Festivalului şi X Ziua Tineretului din R.P.R. vor constitui X subiectul a trei jurnale documentare spe- X­iale. X Pe ecranele cinematografelor din Capi­­­­­ală vor rula noi filme româneşti, între X care prima serie a filmului de lung metraj X „Nepoţii gornistului“, în regia lui Dinu­ ­ Negreanu şi filmul de desene animate X „Marinică“. (Agerpres). X Expoziţia „Cârtii Tineretului“ y ORADEA (De la Corespondentul nostru) X In cinstea Festivalului s’a deschis la X Oradea expoziţia „Cărţii Tineretului“. Ea X oglindeşte grija partidului pentru ridica-­­ rea nivelului cultural al tinerei noastre­­ generaţii. Sala expoziţiei este dominată X de portretele multor scriitori clasici şi con- X temporani iubiţi de tineretul nostru, X printre care acelea ale lui Vladimir Ma­rj­­acovschi, Maxim Gorchi, A. Puşchîn, Şo- X lohov, Sadoveanu.­­ Opera lui Vladimir Maiacovschi, „Viaţa X lui Klim Samghin" de Maxim­ Gorchi, a „Mitrea Cocor“ de M. Sadoveanu, cărţi X de ştiinţă popularizată şi lucrări tehnice X se bucură de atenţia sutelor de vizitatori. X Expoziţia are un stand special cu cărţi în X limba maghiară. Astfel ai să găseşti tra- X duse în limba maghiară romanele „Tâ- X năra Gardă“ de Fadeev, „Fericirea”­­ de Pavlenco, „Mama“ de Maxim Gorchi, X etc. Pentru popularizarea lucrărilor ex- Cinematografia noastră face intense pregătiri în vederea celui de al IV-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studen­ţilor pentru Pace şi Prietenie de la Bucureşti. X puse, s’a organizat recenzia mai multora X dintre ele. Ca urmare în numai câteva X zile s’au vândut peste 800 volume. X Mult interes manifestă faţă de această X expoziţie elevii, care vin să o viziteze în X grupuri mari. X Pregătirile orchestrei X simfonice de tineret X La Timişul de Sus se află cantonată V prima noastră orchestră simfonică de ti- X neret, creată de curând în cinstea Fes- X tivalului Mondial al Tineretului şi Stu- X denţilor pentru Pace şi Prietenie. Compusă X din 80 de persoane, în majoritate stu- X denţi ai facultăţilor de muzică din Bucu-* X reşti şi Cluj, orchestra se pregăteşte in- X tens în vederea participării la concursu­ri rile internaţionale ce vor avea loc în cat­e drul Festivalului. X Sub îndrumarea plină de grijă a maes-­ X trului emerit al artei din R.P.R., George X Georgescu şi având ca dirijor pe Mihal

Next