Munca, august 1953 (Anul 9, nr. 1806-1831)

1953-08-01 / nr. 1806

1Protejari din toate țările, aniți-vă­­ ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R.P.R. Nr. 1806 Sâmbătă 1 August 1953 4 pagini 20 bani Tineretul lumii, un puternic detaşament al luptei pentru pace Intr’o atmosferă de înălţător entuziasm iau luat sfârşit lucrările celui de-al III-lea Congres Mondial al Tineretului. întruniţi în Capitala patriei noastre, reprezentanţii tineretului din 106 tari şi-au putut expri­ma liber punctele lor de vedere faţă de problemele ce frământă tânăra generaţie. Congresul e­e la Bucureşti, la care au participat tineri de toate rasele şi naţiu­nile, aparţinând tuturor curentelor politice şi tuturor credinţelor religioase, a dovedit încă odată că nu există deosebiri, fie ele cât de mari, care să poată împiedeca pe oameni să se înţeleagă asupra proble­melor esenţiale, comune fiecărei conştiinţe cinstite. In pofida tuturor deosebirilor din­tre ei, reprezentanţii tineretului­­lumii au găsit o poziţie unică în faţa unor aseme­nea p­rob­le­me. Tineretul lumii cere o viaţă eliberată de chinuitoarea grijă a zilei de mâine, putin­ţa de a deprinde o meserie şi de a munci cinstit, drept la învăţătură, odihnă şi sport, putinţa făuririi unui cămin fericit, dreptul de a lua parte la viaţa socială şi politică. Acestor obiective, şi-a închinat întreaga sa activitate Federaţia Mondială a Tine­retului Democrat, marea organizaţie care uneşte sub steagul său 83 milioane de membri din 90 de ţări. Congresul de la Bucureşti, apreciind ca plină de roade ac­tivitatea de până acum a F.M.T.D., i-a trasat noi şi însemnate sarcini, conforme cu punctele de vedere exprimate în Con­gres. In Rezoluţia adoptată, Congresul socoteşte că problema cea mai importantă pentru F.M.T.D. este o activitate cât mai largă şi unită pentru apărarea drepturilor vitale şi a aspiraţiilor tineretului. Congresul a scos în evidenţă că în mul­te ţări ale­­lumii viitorul tineretului este întunecat de grele ameninţări, că milioa­ne de tineri duc o viaţă de mizerie Luând cuvântul la Congres, reprezentanţii mul­tora din ţările capitalului au descris con­diţiile în care trăieşte tineretul de acolo. F.i au vorbit şi au adus date despre lipsa de drepturi economice, sociale şi politice a tineretului acestor ţări, despre şomajul, scumpetea traiului, inegalitatea salariilor, despre piedicile ce stau în calea celor ce vor să studieze sau să-şi însuşească o me­serie. Năzuinţe fireşti, năzuinţe care în ţara noastră, ca şi în toate celelalte ţări ale lagărului păcii şi democraţiei, îşi gă­sesc foarte simplu drumul realizării lor, întâmpină în aceste state obstacole greu de trecut. Milioane de tineri îşi văd nă­ruite visurile lor de a învăţa şi de a se pregăti pentru o viaţă omenească, visu­rile lor de a întemeia un cămin, de a pe­trece cu folos şi plăcere cei mai frumoşi ani ai lor. Mai mult chiar, în loc să uşu­reze traiul tinerei generaţii, să-i creieze condiţii favorabile de cresvoltare, multe din guvernele acestor ţări caută să răpească tinerilor până şi putinţa de a-şi cere drep­tul la viaţă, merg până acolo încât prigo­nesc organizaţiile de tineret, aruncă în închisori pe cei care luptă pentru reali­zarea unor ţeluri atât de omeneşti. Tot­odată, Congresul a scos în evidenţă situa­ţia şi mai grea încă a tineretului din ţările coloniale şi slab desvoltate. Bazaţi pe fapte ce nu pot fi tăgăduite, reprezentanţii tineretului lumii au căz­ut de acord că fundamentala cauză a situa­ţiei grele în care se află tinerii din multe ţări constă în politica de pregătire a unui nou război mondial, de reînarm­are şi sub­jugare a popoarelor. Cu preţul tuturor suferinţelor şi lipsurilor, cu preţul unei vieţi de mizere, plătesc tinerii acestor ţări gloanţele şi obuzele menite să-i secere. Conştient de pericolul ce-l pândeşte, ti­neretul lumii a arătat şi cu prilejul aces­tui Congres hotărirea sa de a nu primi soarta îngrozitoare pe care i-o hărăzesc duşmanii păcii, duşmanii vieţii libere şi fericite. Năruind zidurile artificiale ale urii şi vrăjmăşiei, ziduri pe care le ridică infima minoritate a celor care negustoresc moartea şi­­ruina, tinerii îşi dau mâna şi­­luptă uniţi pentru pacea şi prietenia popoarelor. „Tineretul — spune Rezoluţia celui de­al treilea Congres Mondial — trebue să fie crescut in spiritul prieteniei internaţio­nale şi al democraţiei şi trebue să fie ferit de orice formă de propagandă militarista şi de ură rasială“. Documentele Congresului arată limpede că tineretul lumii îşi dă seama că nu e­­xistă altă cale spre o viaţă omenească, spre fericire, decât calea luptei unite şi in­tense pentru menţinerea şi consolidarea păcii. Şcoli şi locuinţe în loc de cazărmi, muncă plină de rod în loc de războaie ru­şinoase de cotropire, terenuri de sport în loc de aeroporturi de pe care să decoleze avioane purtătoare de bombe atomice sau napalm. Iată ce vor milioane de tineri de pretutindeni şi voinţa lor găseşte un pu­ternic ecou îrn documentele celui de-al treilea Congres Mondial al Tineretului. Rezoluţia Congresului trasează ca sar­cină Federaţiei Mondiale a Tineretului De­mocrat să folosească mijloace şi căi pre­cise pentru atingerea acestor ţeluri. Orga­nizarea de acţiuni practice, îndreptate spre­­lupta pentru satisfacerea nevoilor i­­mediate, a aspiraţiilor tineretului pe plan local sau naţional, participarea la orga­nizarea activităţilor şi schimburilor cultu­rale şi sportive internaţionale, iată numai câteva din mijloacele propuse de Congres. Rezoluţia Congresului chiamă toate or­ganizaţiile de tineret să sprijine activ e­­forturile îndreptate spre destinderea in­ternaţională, să sprijine campania între­prinsă de Consiliul Mondial al Păcii pen­tru tratative şi soluţionarea paşnică a di­ferendelor internaţionale, pentru înceta­rea războaielor în curs şi a acţiunilor a­­gresive împotriva independenţei popoare­lor. Tinerii din lumea întreagă sunt che­maţi să lupte pentru ca resursele ţărilor lor să nu mai fie consacrate morţii şi dis­trugerii, ci ridicării nivelului de trai al populaţiei. Dar toate aceste obiective nu pot fi a­­tinse altfel decât pe calea unităţii tot mai puternice a întregului tineret, atât pe plan naţional cât şi internaţional. Congresul de la Bucureşti a dovedit în mod strălucit că această unitate este posibilă. Aşa cum tinerii de convingerile cele mai diferite au­ putut să cadă de acord asupra probleme­lor vitale ale tinerei generaţii, zeci de mi­lioane de tineri îşi pot înmănunchia for­ţele pentru a obţine satisfacerea dreptelor lor revendicări, pentru realizarea idealu­rilor nobile ce sălăşluesc în inimile lor. „In unirea tineretului — subliniază Re­zoluţia e­stă forţa lui, garanţia realizării victorioase a acţiunilor sale“. Iată pentru ce Congresul a dat ca sarcină F.M.­ D. să se adreseze tuturor organizaţiilor in­ternaţionale, naţionale şi locale ale ti­neretului şi studenţilor ca­re nu fac parte din rândurile sale, invitându-le să reali­zeze acţiuni co­mune pentru apărarea drep­turilor şi intereselor tuturor tinerilor. Spre toate zările lumii vor purta dele­gaţii la cel de al IlI-lea Congres Mon­dial al Tineretului solia lor de pace şi prietenie. Pretutindeni vor c­reşte rându­rile tinerilor luptători pentru pace şi pro­gres, voinţa lor de unitate, combativita­tea lor. Duşmanii păcii şi vieţii libere îşi văd spulberate nădejdile lor nebuneşti de a corupe şi demoraliza tineretul, de a-l transforma într-un instrument orb al po­liticii războaielor de agresiune. Congre­sul de la Bucureşti demonstrează ruşino­sul faliment al celor care de ani de zile răspândesc sub toate formele otrava urii şi învrăjbirii, al celor care şi-au închipuit că propaganda lor zgomotoasă poate transforma tânăra generaţie a lumii în carne de tun într-un nou măcel mondial. Congresul de la Bucureşti, măreaţa ma­nifestare a neclintitei voinţe de pace şi prietenie a tineretului lumii, va fi urmat de Festivalul care adună in ţara noastră mii de tineri ce-şi vor exprima, odată cu bucuria vieţii, hotărirea lor de a feri a­ceasta viaţa de pericolele ce o ameninţă, de a o face să fie mereu mai frumoasă. Tineretul şi împreună cu ei întregul nostru popor salută cu entuziasm hotă­­rîrile celui de-al treilea Congres Mondial al Tineretului Ne mândrim că am putut găzdui în mijlocul nostru o atât de mă­reaţă şi rodnică manifestare a tineretu­lui lumii, că putem oferi tinerilor din a­­tâtea ţări o imagine cuprinzătoare şi grăitoare a vieţii libere şi paşnice, a vie­ţii pe care atâtea milioane de oameni o doresc şi pentru ei. Tineretul nostru, îm­preună cu întregul popor, asigură pe solii tineretului lumii că în ţara noastră, în­tocmai ca şi în toate ţările lagărului pă­cii şi democraţiei, în frunte cu marea Uniune Sovietică, idealurile lor îşi găsesc sprijin. Congresul păcii şi prieteniei, — glasul tineretului din lumea întreagă — consti­tuie şi pentru noi un puternic îndemn la muncă Creatoare. Vom munci cu şi mai mult avânt, cu şi mai înflăcărată voinţă ştiind că roadele muncii noastre nu aduc numai înflorirea ţării şi bunăstarea po­porului nostru, ci că ele sunt o contribu­ţie la victoria cauzei păcii şi prieteniei în lumea întreagă. Sosirea noului ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Uniunii Sovietice în R. P. R. în ziua de 31 iulie 1953 a sosit în Capitală noul ambasador extraordinar şi plenipoten­ţiar al Uniunii Sovietice în Republica Popu­lara Română, Leonid Gheorghievic, Melnicov. La aeroportul Baneasa, tov. L. G. Melni­­cov a fost salutat de tovarăşii: Iosif Chişinevschi, vicepreşedinte al Con­siliului de Miniştri, Simion Bughici, minis­trul Afacerilor Externe, Nicolae Cioroiu, mi­nistru adjunct în Ministerul Afacerilor Ex­terne, Teodor Rudenco, ministru adjunct in Ministerul Afacerilor Externe, Gheorghe Stoi­ca, prim secretar al Comitetului Orăşenesc P.M.R., Blidaru Crăciun, președintele Sfatu­lui Popular al Capitalei, general maior Ser­­gh­ei Nicolau, Duma Aurel, secretar al A.R.L.U.S., Sanda Rangheţ, secretar al A.R.L.U.S., Dionisie Ionescu, directorul Proto­colului din Ministerul Afacerilor Externe, Radu Comşa, director adjunct în Ministerul Afacerilor Externe. Se aflau de faţă membri ai Ambasadei U.R.S.S. în frunte cu însărcinatul cu Afaceri a.i. al U.R.S.S., tov. N. P. Su­liţki, şi şefii mai multor misiuni diplomatice acreditaţi la Bucureşti. (Agerpres) Din toate colturile patriei ★ ★ In cinstea Zilei Minerului HUNEDOARA (de la corespondentul nostru). Minele de fier Cihelar au multe orizon­turi de abataj. In unul din abataje lu­crează echipa stahanovistului Lup Ioa­­chim, vestită în întreaga mină pentru cali­tatea minereului pe care îl extrage. Sta­­hanovistul Lup Ioachim este un om între două vârste şi el îşi iubeşte mult echipa. Ii place s-o instruiască la locul de muncă, pentru ca să lucreze cu spor Dar nu mai puţin îi place lui Lup Ioa­­chi­m­ să-şi petreacă zilele de sărbătoare împreună cu membrii echipei sale la ser­bările organizate de comitetul de între­prindere. Anul trecut, când întregul co­lectiv al minei era prezent la chermesa ce a avut loc cu prilejul „Zilei Minerului“, Ioachim baci — cum îi spun tinerii — a executat cu multa măestrie dansul populare din munţii Gh­elarului. Toţi îi admirau. Când orchestra comitetului de întreprindere a cântat cântecele lui prefe­rate, cântecele vieţii noi, inima îi zvâc­nea cu putere în piept. Gândul îi zbura cu ani în urmă... Tinereţea lui a fost plină de amărăciuni. El nu a cunoscut bucuria, ci numai munca istovitoare din zori şi până-n noapte. Acum, ar vrea să mun­cească tot mai rodnic cu echipa lui pentru a contribui la făurirea vieţii fericite din patria noastră. A trecut aproape un an. Minerii din Ghelar se pregătesc din nou să şi sărbăto­rească ziua. Din rostogoale, se în­carcă sute de vagonete de minereu. Ace­sta e scos la suprafaţă şi ia drumul spre furnalele de la Hunedoara. In cinstea „Zilei Minerului“, echipa lui Lup Ioachim şi-a luat angajamentul să dea 200 tone minereu peste plan. ...In abatajele acestei echipe perfora­toarele au amuţit. Oamenii s-au adunat în jurul şefului de echipă. Se fac pregăti­rile pentru minarea stâncilor de minereu. Un semnal, şi toată echipa e la adăpost. E linişte adâncă în abataj. După câteva se­cunde însă bubuituri puternice fac să se cutremure muntele, să se sfarme stâncile în mii de bucăţi. Din nou se face linişte îrn abataj. Echipa se îndreaptă spre locul de muncă. Lup Ioachim ridică un bulgăre, pe care îl cer­cetează cu atenţie şi faţa i se luminează de bucurie. Minereu de bună calitate. Acum, ascensorul minei nu răzbeşte să scoată la suprafaţă producţia. După cele 8 ore de muncă, la ieşirea din mină, echi­pa lui Lup Ioachim a fost întâmpinată de şeful orizontului, care o anunţă că anga­jamentul ei a fost depăşit, că până în ziua de 24 iulie ea a dat 326 tone minereu peste plan. Despre succesele acestei echipe vorbeşte şi staţia de radio-am­plificare a minelor de fier Ghelar. O zi cu muncitorii sibieni în pădurea Dumbrava SIBIU — (De la corespondentul nostru) La 3 km. de Sibiu, se găseşte pădurea Dumbrava. Aşezată la poalele munţilor Cibin, ea oferă muncitorilor sibieni un mi­nunat loc de recreare. E Duminică. Dinspre bătrânii munţi ai Ghinului adie un vânt răcoros. Încă din zori, oraşul s-a trezit la viaţă. Tramvaiele ce trec prin centru sunt pline de muncitori cu familiile lor, care merg spre pădurea Dumbrava. Unii duc şi instrumente muzi­cale : acordeoane, flaute ele. ...Iată şi pădurea, care se întinde pe o suprafaţă de sute de hectare. Lacul din cuprinsul ei este plin de peşti, iar în gră­dina zoologică se găsesc diferite animale sălbatice şi păsări. Pe marginea lacului, la umbra deasă a copacilor, familia tehnicianului agronom Ad­lonescu Septimiu a întins masă mare. In altă parte, s’au aşezat câţiva tineri, muncitori de la fabrica „Balanţa“. Utemi­­stul Ungar Mihai îşi distrează tovarăşii de muncă. Până departe răsună melodiile cântecelor populare româneşti, maghiare şi germane pe care le execută la acordeon La câţiva metri de ei se află familia fac­torului poştal Teodor Nistor Copilul lor, Ion, de 5 ani, culege smeură din pădure. Pe lac, excursioniştii au ocazia să prac­tice şi canotajul. Sfatul popular al oraşu­lui Sibiu a amenajat în pădure un colţ al copiilor. Printre numeroşii copii care se joacă aci sunt şi cele două fetiţe ale mun­citorului Pietraru Nicolae, turnător la uzi­nele „Independenţa“-Sibiu. In această zi, sute de oameni ai muncii au vizitat grădina zoologică. Ea a fost vizitată şi de 80 de elevi ai şcolii profe­sionale de pielărie din Râmnicu Vâlcea, care au venit în excursie la Sibiu. Inaugurarea Parcului de Cultură şi Sport „23 August“ Minunata construcţie a Parcului de Cultură şi Sport „23 August“ a fost terminata. Munca plină de însufleţire a muncitorilor, tehnicienilor şi ingineri­lor, alături de care au lucrat cu elan tinerii brigadieri şi cetăţeni ai Capitalei care au prestat muncă voluntară, a îmbogăţit Bucureştiul cu o nouă construc­ţie a păcii, dată în folosinţă în cinstea celui de al IV-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor pentru Pace şi Prietenie. Pe marele stadion, pe scena teatrului în aer liber, la teatrul de păpuşi sau în parc, în zilele Festivalului vor avea loc numeroase manifestări artistice şi sportive ale tinerilor din lumea întreagă care vor demonstra hotărirea lor de a lupta pentru pace şi prietenie între popoare. La festivitatea inaugurării, care a avut loc Vineri dimineaţa la teatrul în aer liber din acest parc, au luat parte membri ai Prezidiului Marii Adunări Naţionale, ai Comitetului orăşenesc P.M.R., ai Ministerului Construcţiilor şi Industriei Materialelor de Construcţii, ai Comitetului de Arhitectură, fruntaşi ai tineretului, reprezentanţii, Sfatului Popular al Capitalei, precum şi numeroşi muncitori constructori şi brigadieri. Adunarea festivă a fost deschisă de tov. Gheorghe Stoica, care a arătat im­portanţa acestei lucrări pentru înfrumuseţarea Capitalei patriei noastre. In încheiere, tov. Gheorghe Stoica a spus: Inaugurăm această construcţie cu câteva zile înainte de deschiderea celui de al IV-lea Festival unde solii păcii şi prieteniei se vor întâlni şi vor demonstra voinţa lor de pace şi prietenie. A luat apoi cuvântul tov. Tudose Vasiliu, directorul şantierului Parcului de Cultură şi Sport „23 August“, care a făcut bilanţul muncii pline de elan a constructorilor acestui minunat parc terminat în numai 137 de zile de la înce­perea lucrărilor. A vorbit apoi arhitectul Willy Juster, şeful colectivului de proiectanţi ai construcţiei, care a arătat că pentru tinerii arhitecţi, ingineri şi tehnicieni este o mândrie patriotică faptul că au contribuit la realizarea acestei construcţii a tinereţii. Vom folosi — a spus vorbitorul — bogata experienţă câştigată, pentru a proiecta în viitor noi construcţii şi mai frumoase şi mai măreţe pentru înflori­rea patriei noastre. A luat cuvântul în numele muncitorilor de pe şantier Vasile Neagu care împreună cu echipa sa a obţinut însemnate succese la montarea gradenelor. Pentru aceasta el a primit, la fel ca şi alţi mulţi constructori, titlul de stahano­­vist, iar echipa sa pe cei de fruntaşă în producţie. Din partea brigadierilor care au muncit voluntar pe şantierul Parcului de Cultură şi Sport „23 August“ a vorbit tânăra Amaria Cochirleanu, care a ară­tat mândria pe care o simt brigadierii veniţi din toate colţurile ţării, acum când predau cetăţenilor Capitalei această măreaţă construcţie.. Tov. C. Blidaru, preşedintele Comitetului Executiv al Sfatului Popular al Capitalei, a felicitat pe constructori pentru victoria obţinută, dând apoi citire Decretului Prezidiului Marii Ad­unări Naţionale prin care se conferă „Ordinul Muncii“ şi „Medalia Muncii" unui mare număr de muncitori, ingineri, tehnicieni şi proiectanţi, care au realizat construcţia Parcului de Cultură şi Sport „23 August“. Participanţii la festivitatea inaugurării au vizitat apoi parcul. Declaraţiile arhitectului Willy Juster, şeful colectivului de proiectanţi ai Parcului Arhitectul Willy Juster, decorat cu „Or­dinul Muncii“, membru în delegaţia tine­retului din R.P.R. la Festival, şeful co­lectivului de proiectanţi ai Parcului de Cultură şi Sport „23 August“, inaugurat Vineri, a declarat unui corespondent al agenţiei de presă „Agerpres“ următoa­rele: „Am primit cu mare bucurie sarcina de răspundere de a conduce un colectiv de 12 tineri ingineri şi arhitecţi care să pro­iecteze actualul Parc de Cultură şi Sport „23 August“. încă de la început, colecti­vul nostru s-a lovit de unele greutăţi în ceea ce priveşte soluţiile de proiectare. Noi am învins însă aceste greutăţi deoarece ne-am­ bazat pe capacitatea creatoare a poporului, pe posibilităţile regimului de democraţie populară. Am învins şi am dărâmat numeroase concepţii vechi în materie de construcţie, întrecând de câte­va ori ritmul de construcţii asemănătoa­re cunoscut in cele mai multe ţări, de­monstrând astfel largile posibilităţi ale ştiinţei din patria noastră. La baza acestei construcţii a stat lite­ratura tehnică de specialitate sovietică, fără de care ar fi fost imposibil să se realizeze această grandioasă construcţie în numai 137 zile. Soluţiile adoptate din această documentaţie s-au dovedit a fi practice, foarte economice şi de un nivel arhitectonic superior. Astfel, in compara­ţie cu Stadionul Republicii, costul cons­trucţiei, calculat pentru un joc, la stadio­nul „23 August“ revine la jumătate. In afară de aceasta, construcţia este foarte bogată în elemente decorative, inspirate din tradiţiile arhitecturii poporului nostru şi care se încadrează ca un tot, prin ta­­luzele de iarbă, scările monumentale, bol­ţile, arcele, capitelurile şi porticurile sale în arhitectura generală a parcului. Soluţia prefabricatelor folosite cu acest prilej este unică în literatura de specia­litate şi a fost elaborată de colectivul nos­tru. Ea a eliminat constructivismul şi funcţionalismul vechilor lucrări de acest gen din ţară, care erau lipsite de gust, fiind lăsate aşa cum ieşeau din calculul de beton armat. Ca delegat la Festival, a spus Willy Juster, aştept cu nerăbdare ca şi alte mii de tineri din ţara noastră pe solii tine­retului lumii. Aş vrea ca eforturile făcute de construc­tori să ilustreze nu numai amploarea a­­cestei lucrări şi posibilităţile constructive ale poporului nostru, ci şi dragostea şi entuziasmul cu care aceşti constructori ai marelui complex cultural-sportiv au ţinut să întâmpine pe solii tineretului lu­mii la marea sărbătoare a păcii şi priete­niei. Sunt convins că realizarea acestei lu­crări constitue o contribuţie la consoli­darea păcii, demonstrând avântul paşnic constructiv al poporului român --------------------------------------------------------------­Numeroase locuinţe date în folosinţa oamenilor muncii Din anul 1951 şi până acum, peste 80.(XX) de muncitori şi funcţionari au pri­mit locuinţe în blocurile muncitoreşti con­struite pe o suprafaţă de peste 1.500.000 m. p. În cursul acestui an se vor construi alte locuinţe, însumând o suprafaţă de peste două ori mai mare faţă de anul tre­cut. Muncitorilor din întreprinderile din ca­drul Ministerului Industriei Metalurgice, de exemplu, li s-au dat în folosinţă în anii 1950—1952 peste 2.600 de apartamente, iar până la sfârşitul anului acesta munci­­torii metalurgişti şi siderurgişti vor pri­mi încă 1.000 de apartamente. Numeroase locuinţe au fost construite deasemeni pentru ceferişti. În oraşul Si­biu au fost construite 10 blocuri munci­toreşti, iar în cadrul Direcţiei Regionale C.F.R.­Craiova sunt in curs de construire 88 de apartamente. In Valea Jiului, în primul semestru al acestui an, au fost date in folosinţă mine­rilor 704 apartamente, iar în cursul lunii iulie se vor termina încă 179 de aparta­mente. Constructorii de pe şantierele din Valea Jiului s’au angajat ca până la 23 August să termine cel de al 1.000-lea a­­partament din anul acesta. Tot în primul semestru al anului 1953 s’au dat în folosinţă un mare număr de apartamente la Baia Mare, Hunedoara şi alte centre muncitoreşti. SOSIRI DE DELEGAŢI LA FESTIVAL Din toate colţurile lumii sosesc în Capitală tineri care vor participa la cel de-al IV-lea Festival A Mondial al Tineretului şi Studenţilor. In clişeu: (stânga) sosirea pe aeroportul Baneasa a unor delegaţi sovietici şi indonezieni ; (dreapta) o parte a delegației poloneze la sosirea in gara Bǎneasa. Traduc în viaţa angajamentele luate Colectivul depoului C.F.R.-Buzău mun­ceşte cu însufleţire pentru a îndeplini an­gajamentele luate în cinstea zilei de 23 August. Astfel, brigada U.T.M. „Vasile Roaită", care lucrează pe locomotiva 50.423, aplicând metodele sovietice Lunin şi Claudia Baranovscaia, a economisit 63 tone combustibil. Şi brigada ute­mistă de pe locomotiva 50.702, condusă de meca­nicii tabraşu Constantin şi Matei Vasile împreună cu fochiştii lor, a făcut o­ econo­mie de 22 tone combustibil. Cazangiii stahanovişti Bănică Tănase, Olaru Gheorghe şi Popescu Ion îşi depă­şesc zilnic norma cu 73 la sută. Dease­meni, brigada l­a complexă, aplicând me­toda sovietică Tihonov, a reuşit să supra,­îndeplinească planul cu 22 la sută. Bri­gada Păcii compusă din strungarii Ionescu Badea, Ionescu Virgil şi Enem Haralambie înregistrează zilnic depăşiri de normă de sută la sută. Realizările obţinute au făcut posibil ca la 19 iulie colectivul depoului să lucreze în contul zilei de 23 August. I. Helstein corespondent voluntat. Caravane cinematografice la sate IAŞI (de la corespondentul nostru). Secţia de artă şi cultură de pe lângă sfatul popular regional Iaşi a organizat în campania agricolă din vara aceasta, două caravane cinematografice. Ele cutreeră sa­tele regiunii, prezentând filme cu teme din viaţa şi munca satelor. In raioanele Co­­dăeşti, Vaslui, Iaşi, prima caravană a ru­lat filme ca : „Slavă muncii“, „Drumul gloriei", precum şi jurnale agricole. In comuna Răducăneşti, raionul Codă­­eşti, filmul a fost precedat de o confe­rinţă la care au luat parte peste 700 ţă­rani muncitori. Pe lângă aceasta, secţia de artă şi cul­tură de pe lângă sfatul popular se îngri­jeşte ca cele 36 cinematografe săteşti lo­cale să funcţioneze în cele mai bune­on­­diţiuni. Un astfel de cinematograf cu o capacitate de 400 locuri există în comuna Lespezi, raionul Paşcani. De asemenea, acum câtva timp a fost inaugurat uri cine­­matograf pe lângă gospodăria agicolă colectivă Aluncelul de Sus din acelaşi ra­ion. Aci, colectiviştii au vizionat până acum filmele „Mitrea Cocor“, „Primăvara la Saken" şi „Când trandafirul înfloreşte". Mult au folosit aceste filme în campania de recoltare. Ţăranii colectivişti şi înto­vărăşiţi, muncitorii din gospodăriile agri­cole de stat şi ţăranii muncitori din acest raion urmează exemplul colhoznicilor so­vietici, obţinând rezultate fruturoase. Mulţi dintre ţăranii muncitori au predat co­tele către stat, iar acum­ ajută pe alții la treabis. S’a deschis o nouă tabăra de pionieri In oraşul Câmpulung-Aluscel a luat fiinţă de curând o tabără în care îşi pe­trec vacanţa în condiţii minunate 133 pionieri. Aici, copiii au posibilitatea să facă sport, excursii în munţii din împrejurimi, sau săi ia parte la activitatea cercurilor „Tinerii naturalişti“, „Prietenii cărţii", sau „Tinerii geografi" In cadrul taberei pioniereşti au loc festivaluri artistice şi rulează filme. Comitetul Central al Sindicatului mun­citorilor agricoli, care a organizat această tabără, a asigurat copiilor pe lângă o bună cazare şi 5 mese gustoase şi con­sistente pe zi. Cornel Tamaş corespondent voluntar Pentru culturalizarea maselor Filiala S.R.­ C.-Piteşti duce o susţinută muncă de lămurire şi culturalizare a ma­selor. Astfel, în al doilea trimestru al anu­lui curent, au fost ţinute 2.228 conferinţe în legătură cu campania agricolă, lupta pentru pace, cel de-al IV-lea Festival A Mon­­dial al Tineretului şi Studenţilor, confe­rinţe ştiinţifice, etc. La ciclurile de conferinţe au participat 270.326 oameni ai muncii de la oraşe şi sate. Gh. Tănase corespondent voluntar

Next