Munca, august 1953 (Anul 9, nr. 1806-1831)
1953-08-01 / nr. 1806
1Protejari din toate țările, aniți-vă ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R.P.R. Nr. 1806 Sâmbătă 1 August 1953 4 pagini 20 bani Tineretul lumii, un puternic detaşament al luptei pentru pace Intr’o atmosferă de înălţător entuziasm iau luat sfârşit lucrările celui de-al III-lea Congres Mondial al Tineretului. întruniţi în Capitala patriei noastre, reprezentanţii tineretului din 106 tari şi-au putut exprima liber punctele lor de vedere faţă de problemele ce frământă tânăra generaţie. Congresul ee la Bucureşti, la care au participat tineri de toate rasele şi naţiunile, aparţinând tuturor curentelor politice şi tuturor credinţelor religioase, a dovedit încă odată că nu există deosebiri, fie ele cât de mari, care să poată împiedeca pe oameni să se înţeleagă asupra problemelor esenţiale, comune fiecărei conştiinţe cinstite. In pofida tuturor deosebirilor dintre ei, reprezentanţii tineretuluilumii au găsit o poziţie unică în faţa unor asemenea probleme. Tineretul lumii cere o viaţă eliberată de chinuitoarea grijă a zilei de mâine, putinţa de a deprinde o meserie şi de a munci cinstit, drept la învăţătură, odihnă şi sport, putinţa făuririi unui cămin fericit, dreptul de a lua parte la viaţa socială şi politică. Acestor obiective, şi-a închinat întreaga sa activitate Federaţia Mondială a Tineretului Democrat, marea organizaţie care uneşte sub steagul său 83 milioane de membri din 90 de ţări. Congresul de la Bucureşti, apreciind ca plină de roade activitatea de până acum a F.M.T.D., i-a trasat noi şi însemnate sarcini, conforme cu punctele de vedere exprimate în Congres. In Rezoluţia adoptată, Congresul socoteşte că problema cea mai importantă pentru F.M.T.D. este o activitate cât mai largă şi unită pentru apărarea drepturilor vitale şi a aspiraţiilor tineretului. Congresul a scos în evidenţă că în multe ţări alelumii viitorul tineretului este întunecat de grele ameninţări, că milioane de tineri duc o viaţă de mizerie Luând cuvântul la Congres, reprezentanţii multora din ţările capitalului au descris condiţiile în care trăieşte tineretul de acolo. F.i au vorbit şi au adus date despre lipsa de drepturi economice, sociale şi politice a tineretului acestor ţări, despre şomajul, scumpetea traiului, inegalitatea salariilor, despre piedicile ce stau în calea celor ce vor să studieze sau să-şi însuşească o meserie. Năzuinţe fireşti, năzuinţe care în ţara noastră, ca şi în toate celelalte ţări ale lagărului păcii şi democraţiei, îşi găsesc foarte simplu drumul realizării lor, întâmpină în aceste state obstacole greu de trecut. Milioane de tineri îşi văd năruite visurile lor de a învăţa şi de a se pregăti pentru o viaţă omenească, visurile lor de a întemeia un cămin, de a petrece cu folos şi plăcere cei mai frumoşi ani ai lor. Mai mult chiar, în loc să uşureze traiul tinerei generaţii, să-i creieze condiţii favorabile de cresvoltare, multe din guvernele acestor ţări caută să răpească tinerilor până şi putinţa de a-şi cere dreptul la viaţă, merg până acolo încât prigonesc organizaţiile de tineret, aruncă în închisori pe cei care luptă pentru realizarea unor ţeluri atât de omeneşti. Totodată, Congresul a scos în evidenţă situaţia şi mai grea încă a tineretului din ţările coloniale şi slab desvoltate. Bazaţi pe fapte ce nu pot fi tăgăduite, reprezentanţii tineretului lumii au căzut de acord că fundamentala cauză a situaţiei grele în care se află tinerii din multe ţări constă în politica de pregătire a unui nou război mondial, de reînarmare şi subjugare a popoarelor. Cu preţul tuturor suferinţelor şi lipsurilor, cu preţul unei vieţi de mizere, plătesc tinerii acestor ţări gloanţele şi obuzele menite să-i secere. Conştient de pericolul ce-l pândeşte, tineretul lumii a arătat şi cu prilejul acestui Congres hotărirea sa de a nu primi soarta îngrozitoare pe care i-o hărăzesc duşmanii păcii, duşmanii vieţii libere şi fericite. Năruind zidurile artificiale ale urii şi vrăjmăşiei, ziduri pe care le ridică infima minoritate a celor care negustoresc moartea şiruina, tinerii îşi dau mâna şiluptă uniţi pentru pacea şi prietenia popoarelor. „Tineretul — spune Rezoluţia celui deal treilea Congres Mondial — trebue să fie crescut in spiritul prieteniei internaţionale şi al democraţiei şi trebue să fie ferit de orice formă de propagandă militarista şi de ură rasială“. Documentele Congresului arată limpede că tineretul lumii îşi dă seama că nu există altă cale spre o viaţă omenească, spre fericire, decât calea luptei unite şi intense pentru menţinerea şi consolidarea păcii. Şcoli şi locuinţe în loc de cazărmi, muncă plină de rod în loc de războaie ruşinoase de cotropire, terenuri de sport în loc de aeroporturi de pe care să decoleze avioane purtătoare de bombe atomice sau napalm. Iată ce vor milioane de tineri de pretutindeni şi voinţa lor găseşte un puternic ecou îrn documentele celui de-al treilea Congres Mondial al Tineretului. Rezoluţia Congresului trasează ca sarcină Federaţiei Mondiale a Tineretului Democrat să folosească mijloace şi căi precise pentru atingerea acestor ţeluri. Organizarea de acţiuni practice, îndreptate sprelupta pentru satisfacerea nevoilor imediate, a aspiraţiilor tineretului pe plan local sau naţional, participarea la organizarea activităţilor şi schimburilor culturale şi sportive internaţionale, iată numai câteva din mijloacele propuse de Congres. Rezoluţia Congresului chiamă toate organizaţiile de tineret să sprijine activ eforturile îndreptate spre destinderea internaţională, să sprijine campania întreprinsă de Consiliul Mondial al Păcii pentru tratative şi soluţionarea paşnică a diferendelor internaţionale, pentru încetarea războaielor în curs şi a acţiunilor agresive împotriva independenţei popoarelor. Tinerii din lumea întreagă sunt chemaţi să lupte pentru ca resursele ţărilor lor să nu mai fie consacrate morţii şi distrugerii, ci ridicării nivelului de trai al populaţiei. Dar toate aceste obiective nu pot fi atinse altfel decât pe calea unităţii tot mai puternice a întregului tineret, atât pe plan naţional cât şi internaţional. Congresul de la Bucureşti a dovedit în mod strălucit că această unitate este posibilă. Aşa cum tinerii de convingerile cele mai diferite au putut să cadă de acord asupra problemelor vitale ale tinerei generaţii, zeci de milioane de tineri îşi pot înmănunchia forţele pentru a obţine satisfacerea dreptelor lor revendicări, pentru realizarea idealurilor nobile ce sălăşluesc în inimile lor. „In unirea tineretului — subliniază Rezoluţia estă forţa lui, garanţia realizării victorioase a acţiunilor sale“. Iată pentru ce Congresul a dat ca sarcină F.M. D. să se adreseze tuturor organizaţiilor internaţionale, naţionale şi locale ale tineretului şi studenţilor care nu fac parte din rândurile sale, invitându-le să realizeze acţiuni comune pentru apărarea drepturilor şi intereselor tuturor tinerilor. Spre toate zările lumii vor purta delegaţii la cel de al IlI-lea Congres Mondial al Tineretului solia lor de pace şi prietenie. Pretutindeni vor creşte rândurile tinerilor luptători pentru pace şi progres, voinţa lor de unitate, combativitatea lor. Duşmanii păcii şi vieţii libere îşi văd spulberate nădejdile lor nebuneşti de a corupe şi demoraliza tineretul, de a-l transforma într-un instrument orb al politicii războaielor de agresiune. Congresul de la Bucureşti demonstrează ruşinosul faliment al celor care de ani de zile răspândesc sub toate formele otrava urii şi învrăjbirii, al celor care şi-au închipuit că propaganda lor zgomotoasă poate transforma tânăra generaţie a lumii în carne de tun într-un nou măcel mondial. Congresul de la Bucureşti, măreaţa manifestare a neclintitei voinţe de pace şi prietenie a tineretului lumii, va fi urmat de Festivalul care adună in ţara noastră mii de tineri ce-şi vor exprima, odată cu bucuria vieţii, hotărirea lor de a feri aceasta viaţa de pericolele ce o ameninţă, de a o face să fie mereu mai frumoasă. Tineretul şi împreună cu ei întregul nostru popor salută cu entuziasm hotărîrile celui de-al treilea Congres Mondial al Tineretului Ne mândrim că am putut găzdui în mijlocul nostru o atât de măreaţă şi rodnică manifestare a tineretului lumii, că putem oferi tinerilor din atâtea ţări o imagine cuprinzătoare şi grăitoare a vieţii libere şi paşnice, a vieţii pe care atâtea milioane de oameni o doresc şi pentru ei. Tineretul nostru, împreună cu întregul popor, asigură pe solii tineretului lumii că în ţara noastră, întocmai ca şi în toate ţările lagărului păcii şi democraţiei, în frunte cu marea Uniune Sovietică, idealurile lor îşi găsesc sprijin. Congresul păcii şi prieteniei, — glasul tineretului din lumea întreagă — constituie şi pentru noi un puternic îndemn la muncă Creatoare. Vom munci cu şi mai mult avânt, cu şi mai înflăcărată voinţă ştiind că roadele muncii noastre nu aduc numai înflorirea ţării şi bunăstarea poporului nostru, ci că ele sunt o contribuţie la victoria cauzei păcii şi prieteniei în lumea întreagă. Sosirea noului ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Uniunii Sovietice în R. P. R. în ziua de 31 iulie 1953 a sosit în Capitală noul ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Uniunii Sovietice în Republica Populara Română, Leonid Gheorghievic, Melnicov. La aeroportul Baneasa, tov. L. G. Melnicov a fost salutat de tovarăşii: Iosif Chişinevschi, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Simion Bughici, ministrul Afacerilor Externe, Nicolae Cioroiu, ministru adjunct în Ministerul Afacerilor Externe, Teodor Rudenco, ministru adjunct in Ministerul Afacerilor Externe, Gheorghe Stoica, prim secretar al Comitetului Orăşenesc P.M.R., Blidaru Crăciun, președintele Sfatului Popular al Capitalei, general maior Serghei Nicolau, Duma Aurel, secretar al A.R.L.U.S., Sanda Rangheţ, secretar al A.R.L.U.S., Dionisie Ionescu, directorul Protocolului din Ministerul Afacerilor Externe, Radu Comşa, director adjunct în Ministerul Afacerilor Externe. Se aflau de faţă membri ai Ambasadei U.R.S.S. în frunte cu însărcinatul cu Afaceri a.i. al U.R.S.S., tov. N. P. Suliţki, şi şefii mai multor misiuni diplomatice acreditaţi la Bucureşti. (Agerpres) Din toate colturile patriei ★ ★ In cinstea Zilei Minerului HUNEDOARA (de la corespondentul nostru). Minele de fier Cihelar au multe orizonturi de abataj. In unul din abataje lucrează echipa stahanovistului Lup Ioachim, vestită în întreaga mină pentru calitatea minereului pe care îl extrage. Stahanovistul Lup Ioachim este un om între două vârste şi el îşi iubeşte mult echipa. Ii place s-o instruiască la locul de muncă, pentru ca să lucreze cu spor Dar nu mai puţin îi place lui Lup Ioachim să-şi petreacă zilele de sărbătoare împreună cu membrii echipei sale la serbările organizate de comitetul de întreprindere. Anul trecut, când întregul colectiv al minei era prezent la chermesa ce a avut loc cu prilejul „Zilei Minerului“, Ioachim baci — cum îi spun tinerii — a executat cu multa măestrie dansul populare din munţii Ghelarului. Toţi îi admirau. Când orchestra comitetului de întreprindere a cântat cântecele lui preferate, cântecele vieţii noi, inima îi zvâcnea cu putere în piept. Gândul îi zbura cu ani în urmă... Tinereţea lui a fost plină de amărăciuni. El nu a cunoscut bucuria, ci numai munca istovitoare din zori şi până-n noapte. Acum, ar vrea să muncească tot mai rodnic cu echipa lui pentru a contribui la făurirea vieţii fericite din patria noastră. A trecut aproape un an. Minerii din Ghelar se pregătesc din nou să şi sărbătorească ziua. Din rostogoale, se încarcă sute de vagonete de minereu. Acesta e scos la suprafaţă şi ia drumul spre furnalele de la Hunedoara. In cinstea „Zilei Minerului“, echipa lui Lup Ioachim şi-a luat angajamentul să dea 200 tone minereu peste plan. ...In abatajele acestei echipe perforatoarele au amuţit. Oamenii s-au adunat în jurul şefului de echipă. Se fac pregătirile pentru minarea stâncilor de minereu. Un semnal, şi toată echipa e la adăpost. E linişte adâncă în abataj. După câteva secunde însă bubuituri puternice fac să se cutremure muntele, să se sfarme stâncile în mii de bucăţi. Din nou se face linişte îrn abataj. Echipa se îndreaptă spre locul de muncă. Lup Ioachim ridică un bulgăre, pe care îl cercetează cu atenţie şi faţa i se luminează de bucurie. Minereu de bună calitate. Acum, ascensorul minei nu răzbeşte să scoată la suprafaţă producţia. După cele 8 ore de muncă, la ieşirea din mină, echipa lui Lup Ioachim a fost întâmpinată de şeful orizontului, care o anunţă că angajamentul ei a fost depăşit, că până în ziua de 24 iulie ea a dat 326 tone minereu peste plan. Despre succesele acestei echipe vorbeşte şi staţia de radio-amplificare a minelor de fier Ghelar. O zi cu muncitorii sibieni în pădurea Dumbrava SIBIU — (De la corespondentul nostru) La 3 km. de Sibiu, se găseşte pădurea Dumbrava. Aşezată la poalele munţilor Cibin, ea oferă muncitorilor sibieni un minunat loc de recreare. E Duminică. Dinspre bătrânii munţi ai Ghinului adie un vânt răcoros. Încă din zori, oraşul s-a trezit la viaţă. Tramvaiele ce trec prin centru sunt pline de muncitori cu familiile lor, care merg spre pădurea Dumbrava. Unii duc şi instrumente muzicale : acordeoane, flaute ele. ...Iată şi pădurea, care se întinde pe o suprafaţă de sute de hectare. Lacul din cuprinsul ei este plin de peşti, iar în grădina zoologică se găsesc diferite animale sălbatice şi păsări. Pe marginea lacului, la umbra deasă a copacilor, familia tehnicianului agronom Adlonescu Septimiu a întins masă mare. In altă parte, s’au aşezat câţiva tineri, muncitori de la fabrica „Balanţa“. Utemistul Ungar Mihai îşi distrează tovarăşii de muncă. Până departe răsună melodiile cântecelor populare româneşti, maghiare şi germane pe care le execută la acordeon La câţiva metri de ei se află familia factorului poştal Teodor Nistor Copilul lor, Ion, de 5 ani, culege smeură din pădure. Pe lac, excursioniştii au ocazia să practice şi canotajul. Sfatul popular al oraşului Sibiu a amenajat în pădure un colţ al copiilor. Printre numeroşii copii care se joacă aci sunt şi cele două fetiţe ale muncitorului Pietraru Nicolae, turnător la uzinele „Independenţa“-Sibiu. In această zi, sute de oameni ai muncii au vizitat grădina zoologică. Ea a fost vizitată şi de 80 de elevi ai şcolii profesionale de pielărie din Râmnicu Vâlcea, care au venit în excursie la Sibiu. Inaugurarea Parcului de Cultură şi Sport „23 August“ Minunata construcţie a Parcului de Cultură şi Sport „23 August“ a fost terminata. Munca plină de însufleţire a muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor, alături de care au lucrat cu elan tinerii brigadieri şi cetăţeni ai Capitalei care au prestat muncă voluntară, a îmbogăţit Bucureştiul cu o nouă construcţie a păcii, dată în folosinţă în cinstea celui de al IV-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor pentru Pace şi Prietenie. Pe marele stadion, pe scena teatrului în aer liber, la teatrul de păpuşi sau în parc, în zilele Festivalului vor avea loc numeroase manifestări artistice şi sportive ale tinerilor din lumea întreagă care vor demonstra hotărirea lor de a lupta pentru pace şi prietenie între popoare. La festivitatea inaugurării, care a avut loc Vineri dimineaţa la teatrul în aer liber din acest parc, au luat parte membri ai Prezidiului Marii Adunări Naţionale, ai Comitetului orăşenesc P.M.R., ai Ministerului Construcţiilor şi Industriei Materialelor de Construcţii, ai Comitetului de Arhitectură, fruntaşi ai tineretului, reprezentanţii, Sfatului Popular al Capitalei, precum şi numeroşi muncitori constructori şi brigadieri. Adunarea festivă a fost deschisă de tov. Gheorghe Stoica, care a arătat importanţa acestei lucrări pentru înfrumuseţarea Capitalei patriei noastre. In încheiere, tov. Gheorghe Stoica a spus: Inaugurăm această construcţie cu câteva zile înainte de deschiderea celui de al IV-lea Festival unde solii păcii şi prieteniei se vor întâlni şi vor demonstra voinţa lor de pace şi prietenie. A luat apoi cuvântul tov. Tudose Vasiliu, directorul şantierului Parcului de Cultură şi Sport „23 August“, care a făcut bilanţul muncii pline de elan a constructorilor acestui minunat parc terminat în numai 137 de zile de la începerea lucrărilor. A vorbit apoi arhitectul Willy Juster, şeful colectivului de proiectanţi ai construcţiei, care a arătat că pentru tinerii arhitecţi, ingineri şi tehnicieni este o mândrie patriotică faptul că au contribuit la realizarea acestei construcţii a tinereţii. Vom folosi — a spus vorbitorul — bogata experienţă câştigată, pentru a proiecta în viitor noi construcţii şi mai frumoase şi mai măreţe pentru înflorirea patriei noastre. A luat cuvântul în numele muncitorilor de pe şantier Vasile Neagu care împreună cu echipa sa a obţinut însemnate succese la montarea gradenelor. Pentru aceasta el a primit, la fel ca şi alţi mulţi constructori, titlul de stahanovist, iar echipa sa pe cei de fruntaşă în producţie. Din partea brigadierilor care au muncit voluntar pe şantierul Parcului de Cultură şi Sport „23 August“ a vorbit tânăra Amaria Cochirleanu, care a arătat mândria pe care o simt brigadierii veniţi din toate colţurile ţării, acum când predau cetăţenilor Capitalei această măreaţă construcţie.. Tov. C. Blidaru, preşedintele Comitetului Executiv al Sfatului Popular al Capitalei, a felicitat pe constructori pentru victoria obţinută, dând apoi citire Decretului Prezidiului Marii Adunări Naţionale prin care se conferă „Ordinul Muncii“ şi „Medalia Muncii" unui mare număr de muncitori, ingineri, tehnicieni şi proiectanţi, care au realizat construcţia Parcului de Cultură şi Sport „23 August“. Participanţii la festivitatea inaugurării au vizitat apoi parcul. Declaraţiile arhitectului Willy Juster, şeful colectivului de proiectanţi ai Parcului Arhitectul Willy Juster, decorat cu „Ordinul Muncii“, membru în delegaţia tineretului din R.P.R. la Festival, şeful colectivului de proiectanţi ai Parcului de Cultură şi Sport „23 August“, inaugurat Vineri, a declarat unui corespondent al agenţiei de presă „Agerpres“ următoarele: „Am primit cu mare bucurie sarcina de răspundere de a conduce un colectiv de 12 tineri ingineri şi arhitecţi care să proiecteze actualul Parc de Cultură şi Sport „23 August“. încă de la început, colectivul nostru s-a lovit de unele greutăţi în ceea ce priveşte soluţiile de proiectare. Noi am învins însă aceste greutăţi deoarece ne-am bazat pe capacitatea creatoare a poporului, pe posibilităţile regimului de democraţie populară. Am învins şi am dărâmat numeroase concepţii vechi în materie de construcţie, întrecând de câteva ori ritmul de construcţii asemănătoare cunoscut in cele mai multe ţări, demonstrând astfel largile posibilităţi ale ştiinţei din patria noastră. La baza acestei construcţii a stat literatura tehnică de specialitate sovietică, fără de care ar fi fost imposibil să se realizeze această grandioasă construcţie în numai 137 zile. Soluţiile adoptate din această documentaţie s-au dovedit a fi practice, foarte economice şi de un nivel arhitectonic superior. Astfel, in comparaţie cu Stadionul Republicii, costul construcţiei, calculat pentru un joc, la stadionul „23 August“ revine la jumătate. In afară de aceasta, construcţia este foarte bogată în elemente decorative, inspirate din tradiţiile arhitecturii poporului nostru şi care se încadrează ca un tot, prin taluzele de iarbă, scările monumentale, bolţile, arcele, capitelurile şi porticurile sale în arhitectura generală a parcului. Soluţia prefabricatelor folosite cu acest prilej este unică în literatura de specialitate şi a fost elaborată de colectivul nostru. Ea a eliminat constructivismul şi funcţionalismul vechilor lucrări de acest gen din ţară, care erau lipsite de gust, fiind lăsate aşa cum ieşeau din calculul de beton armat. Ca delegat la Festival, a spus Willy Juster, aştept cu nerăbdare ca şi alte mii de tineri din ţara noastră pe solii tineretului lumii. Aş vrea ca eforturile făcute de constructori să ilustreze nu numai amploarea acestei lucrări şi posibilităţile constructive ale poporului nostru, ci şi dragostea şi entuziasmul cu care aceşti constructori ai marelui complex cultural-sportiv au ţinut să întâmpine pe solii tineretului lumii la marea sărbătoare a păcii şi prieteniei. Sunt convins că realizarea acestei lucrări constitue o contribuţie la consolidarea păcii, demonstrând avântul paşnic constructiv al poporului român --------------------------------------------------------------Numeroase locuinţe date în folosinţa oamenilor muncii Din anul 1951 şi până acum, peste 80.(XX) de muncitori şi funcţionari au primit locuinţe în blocurile muncitoreşti construite pe o suprafaţă de peste 1.500.000 m. p. În cursul acestui an se vor construi alte locuinţe, însumând o suprafaţă de peste două ori mai mare faţă de anul trecut. Muncitorilor din întreprinderile din cadrul Ministerului Industriei Metalurgice, de exemplu, li s-au dat în folosinţă în anii 1950—1952 peste 2.600 de apartamente, iar până la sfârşitul anului acesta muncitorii metalurgişti şi siderurgişti vor primi încă 1.000 de apartamente. Numeroase locuinţe au fost construite deasemeni pentru ceferişti. În oraşul Sibiu au fost construite 10 blocuri muncitoreşti, iar în cadrul Direcţiei Regionale C.F.R.Craiova sunt in curs de construire 88 de apartamente. In Valea Jiului, în primul semestru al acestui an, au fost date in folosinţă minerilor 704 apartamente, iar în cursul lunii iulie se vor termina încă 179 de apartamente. Constructorii de pe şantierele din Valea Jiului s’au angajat ca până la 23 August să termine cel de al 1.000-lea apartament din anul acesta. Tot în primul semestru al anului 1953 s’au dat în folosinţă un mare număr de apartamente la Baia Mare, Hunedoara şi alte centre muncitoreşti. SOSIRI DE DELEGAŢI LA FESTIVAL Din toate colţurile lumii sosesc în Capitală tineri care vor participa la cel de-al IV-lea Festival A Mondial al Tineretului şi Studenţilor. In clişeu: (stânga) sosirea pe aeroportul Baneasa a unor delegaţi sovietici şi indonezieni ; (dreapta) o parte a delegației poloneze la sosirea in gara Bǎneasa. Traduc în viaţa angajamentele luate Colectivul depoului C.F.R.-Buzău munceşte cu însufleţire pentru a îndeplini angajamentele luate în cinstea zilei de 23 August. Astfel, brigada U.T.M. „Vasile Roaită", care lucrează pe locomotiva 50.423, aplicând metodele sovietice Lunin şi Claudia Baranovscaia, a economisit 63 tone combustibil. Şi brigada utemistă de pe locomotiva 50.702, condusă de mecanicii tabraşu Constantin şi Matei Vasile împreună cu fochiştii lor, a făcut o economie de 22 tone combustibil. Cazangiii stahanovişti Bănică Tănase, Olaru Gheorghe şi Popescu Ion îşi depăşesc zilnic norma cu 73 la sută. Deasemeni, brigada la complexă, aplicând metoda sovietică Tihonov, a reuşit să supra,îndeplinească planul cu 22 la sută. Brigada Păcii compusă din strungarii Ionescu Badea, Ionescu Virgil şi Enem Haralambie înregistrează zilnic depăşiri de normă de sută la sută. Realizările obţinute au făcut posibil ca la 19 iulie colectivul depoului să lucreze în contul zilei de 23 August. I. Helstein corespondent voluntat. Caravane cinematografice la sate IAŞI (de la corespondentul nostru). Secţia de artă şi cultură de pe lângă sfatul popular regional Iaşi a organizat în campania agricolă din vara aceasta, două caravane cinematografice. Ele cutreeră satele regiunii, prezentând filme cu teme din viaţa şi munca satelor. In raioanele Codăeşti, Vaslui, Iaşi, prima caravană a rulat filme ca : „Slavă muncii“, „Drumul gloriei", precum şi jurnale agricole. In comuna Răducăneşti, raionul Codăeşti, filmul a fost precedat de o conferinţă la care au luat parte peste 700 ţărani muncitori. Pe lângă aceasta, secţia de artă şi cultură de pe lângă sfatul popular se îngrijeşte ca cele 36 cinematografe săteşti locale să funcţioneze în cele mai buneondiţiuni. Un astfel de cinematograf cu o capacitate de 400 locuri există în comuna Lespezi, raionul Paşcani. De asemenea, acum câtva timp a fost inaugurat uri cinematograf pe lângă gospodăria agicolă colectivă Aluncelul de Sus din acelaşi raion. Aci, colectiviştii au vizionat până acum filmele „Mitrea Cocor“, „Primăvara la Saken" şi „Când trandafirul înfloreşte". Mult au folosit aceste filme în campania de recoltare. Ţăranii colectivişti şi întovărăşiţi, muncitorii din gospodăriile agricole de stat şi ţăranii muncitori din acest raion urmează exemplul colhoznicilor sovietici, obţinând rezultate fruturoase. Mulţi dintre ţăranii muncitori au predat cotele către stat, iar acum ajută pe alții la treabis. S’a deschis o nouă tabăra de pionieri In oraşul Câmpulung-Aluscel a luat fiinţă de curând o tabără în care îşi petrec vacanţa în condiţii minunate 133 pionieri. Aici, copiii au posibilitatea să facă sport, excursii în munţii din împrejurimi, sau săi ia parte la activitatea cercurilor „Tinerii naturalişti“, „Prietenii cărţii", sau „Tinerii geografi" In cadrul taberei pioniereşti au loc festivaluri artistice şi rulează filme. Comitetul Central al Sindicatului muncitorilor agricoli, care a organizat această tabără, a asigurat copiilor pe lângă o bună cazare şi 5 mese gustoase şi consistente pe zi. Cornel Tamaş corespondent voluntar Pentru culturalizarea maselor Filiala S.R. C.-Piteşti duce o susţinută muncă de lămurire şi culturalizare a maselor. Astfel, în al doilea trimestru al anului curent, au fost ţinute 2.228 conferinţe în legătură cu campania agricolă, lupta pentru pace, cel de-al IV-lea Festival A Mondial al Tineretului şi Studenţilor, conferinţe ştiinţifice, etc. La ciclurile de conferinţe au participat 270.326 oameni ai muncii de la oraşe şi sate. Gh. Tănase corespondent voluntar