Munca, august 1953 (Anul 9, nr. 1806-1831)
1953-08-01 / nr. 1806
Pag. 2-a S . In anii regimului de democraţie populară, comerţul nostru socialist s’a desvoltat mult. Fiecare an a însemnat un pas înainte în lărgirea reţelei comerciale şi în sporirea volumului de mărfuri distribuite populaţiei dela oraşe şi sate. Pentru a putea satisface cerinţele tot mai mari ale populaţiei, reţeaua comerţului nostru de stat se lărgeşte necontenit, mereu iau fiinţă magazine noi, iar sortimentul de mărfuri puse în vânzare este din ce în ce mai bogat. Paralel cu aceasta, se îmbunătăţeşte treptat şi calitatea servirii cumpărătorilor. Lucrătorii din comerţul de stat devin din ce în ce mai conştienţi de însemnătatea muncii lor, de faptul că ei au un rol important în lupta comună pentru ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc. Iin scopul extinderii experienţei înaintate şi a popularizării celor mai bune metode de muncă, Ministerul Comerţului Interior, împreună cu C.C. al Sindicatului Lucrătorilor şi Funcţionarilor din Comerţ şi Finanţe, a organizat de curând o consfătuire cu fruntaşii din comerţul de stat. Din referatele prezentate aci şi din discuţii s-a putut vedea că mişcarea frumoşilor din comerţul de stat a crescut. Prin atitudinea nouă pe care o au faţă demuncă numeroşi lucrători din această ramură de activitate au reuşit să cucerească titlul de onoare de fruntaş în comerţul de stat. Deasemenea, printr’o mai bună organizare a muncii şi printr’o mai frumoasă comportare faţă de cumpărători, multe brigăzi din magazinele şi restaurantele de stat au dobândit titlul de,, „brigăzi de bună servire». Marea majoritate a celor care au luat cuvântul, au arătat că succesele înregistrate de ei se datoresc însuşirii experienţei fruntaşilor comerţului sovietic şi în special aplicării metodelor de muncă ale lui Corovchin. Desigur, unui lucru uşor să serveşti în 8 ore 600 de cumpărători. Şi totuşi — aşa cum a reieşit din cele spuse de tovarăşa fesiera Marcus, fruntaşă în muncă la raionul de mercerie al magazinului universal„Victoria“ — prin străduinţa continuă fie a-ţi ridica nivelul profesional, de a-ţi lărgi cercul cunoştinţelor generale, acest lucru se poate realiza mai uşor decât s’ar crede. A avea toată consideraţia pentru omul muncii venit în magazinul de stat să cumpere cele necesare pentru el şi familia sa, a-i vorbi frumos, a evita discuţiile inutile, a cunoaşte calităţile articolelor din raionul tău, a-ţi organiza astfel munca încât să nu pierzi zadarnic timpul — iată cheia succeselor fruntaşei Estera Marcus. Felurite sunt metodele prin care fruntaşii comerţului de stat au reuşit să-şi ridice munca la un nivel mai inart în scopul bunei serviri a cumpărătorului. Insă la baza acestor metode a stat întotdeauna conştiinţa că în magazinul de stat omul muncii care lucrează cu însufleţire şi abnegaţie la construirea socialismului să fie bine servit. Fruntaşul Petre Constantin, responsabilul brigăzii de bună servire de la O.C.L. „Alimentara“, raionul „Gh. Gheorghe- Dej“, unitatea din Şos. Ciuleşti Nr. 95, a arătat câteva din metodele care au ajutat această brigadă să se evidenţieze. Astfel, fiecare membru al ei are anumite sarcini concrete; unul răspunde de continua aprovizionare a raioanelor cu produsele existente în depozitul de mână, altul de expunerea estetică a mărfurilor, etc. Un alt fapt pozitiv este că fiecare om din brigadă cunoaște specificul tuturor raioanelor din unitate şi astfel, când un raion este mai aglomerat, cei de la raioanele mai mire trec şi ajută acolo unde este nevoie, nesigurându-se astfel o mai rapidă servire a cumpărătorilor. Tovarăşul Gheorghe Buzoi, ospătar, responsabilul brigăzii de bunăservire (de la restaurantul „Odobeşti“, a arătat la rândul său cât de important este să ai o adevărată atitudine tovărăşească faţă de consumatori: întreţinerea curăţeniei exemplare în local, higiena desăvârşită a membrilor brigăzii, o vorbă buna adresată consumatorului, un sfat în alegerea mâncărilor şi, în general, preocuparea ca clientul să se simtă cu adevărat bine, constitue îndatoriri de onoare ale lucrătorului din comerţul socialist. Ca urmare a rezultatelor obţinute prin buna servire a consumatorilor, brigada deţine de aproape 6 luni fanionul brigăzii fruntaşe, iar unitatea respectivă deţine tot de aproape 6 luni Steagul Roşu al conducerii administrative şi al comitetului de întreprindere. In referatul său, tovarăşul Ernest Adam, directorul O.C.L. „Alimentara“ din raionul ,,Gh. Gheorghiu-Dej“, a vorbit despre ajutorul pe care organele de conducere trebue să-l acorde mişcării fruntaşilor din comerţul de stat. Defalcarea din timp a planului pe unităţi, aprovizionarea regulată a acestora cu mărfuri de bună calitate, temeinica urmărire a întrecerii socialiste, stimularea morală şi materială a fruntaşilor, au făcut ca numărul fruntaşilor şi al brigăzilor de bună servire să crească în unităţile „Alimentara“ din acest raion. Participanţii la discuţii, la rândul lor, şi-au expus metodele de lucru care i-au ajutat să devină fruntaşi, şi au făcut o serie de propuneri preţioase pentru îmbunătăţirea activităţii unităţilor de desfacere ale comerţului de stat. ★ Dacă în ce priveşte popularizarea metodelor înaintate şi a atitudinii noi a fruntaşilor din comerţul de stat consfătuirea şi-a atins scopul, — nu acelaş lucru se poate spune despre felul cum au fost combătute lipsurile mari existente încă în acest sector. Prea puţin s’a pomenit de comportarea urâtă pe care utilii lucrători din comerţul socialist o au încă faţă de cumpărători şi, in general, despre felul cum înţeleg ei să muncească. Din păcate, multe din registrele de sugestii şi reclamaţii ale magazinelor de stat sunt pline de sesizări care exprimă nemulţumiri ale oamenilor muncii.Din lipsa de preocupare a organelor de conducere — începând cu Ministerul Comerţului Interior şi terminând cu Organizaţiile Comerciale Locale — în unele magazine, lipsesc uneori mărfuri care totuşi există în depozite. La un raion de desfacere o vânzătoare stă de vorbă cu alta despre cine ştie ce chestiuni personale, în timp ce clienţii aşteaptă un ospătar de la un restaurant „uită” să dea restul, altul vorbeşte repezit consumatorilor, etc. Nu s’a luat o atitudine hotărită, combativă, faţă de acei lucrători sau conducători din comerţul de stat care frânează lupta pentru o bună servire a publicului. A vorbi într’o asemenea consfătuire de lucruri frumoase, de metode înaintate, etc şi a pomeni doar în treacăt despre lucrurile rele — ca şi cum ar fi de importanţă minimă — înseamnă a ignora realitatea A nu vedea că pe lângă fruntaşi şi brigăz de bună servire există în comerţul d stat elemente înapoiate, unele rău voitoare chiar, înseamnă de fapt a nu sprijin înlăturarea lipsurilor ce mai persistă în acest sector. Vorbind numai de metodele fruntaşilor, de faptele lor de laudă, fără să combaţi cu tărie rămăşiţele mentalităţii vechi, nepăsarea, neglijenţa şi altele, faci ca grădinarul care admirându-şi florile continuă să le ude ca ele să crească, dar nu ia nicio măsură sa privească buruienile care sunt destul de multe împrejurul lor Pentru a îndrepta lucrurile la consfătuirea cu fruntaşii din comerţul de stat, lipsurile trebuiau scoase la iveală fără menajamente. Aceşti oameni care se bucură de un prestigiu meritat, întorşi la unităţile lor pot îndrepta cuvântul lor greu împotriva celor cu atitudini greşite. Ministerul Comerţului Interior şi Comitetul Central al Sindicatului Lucrătorilor şi Funcţionarilor din Comerţ şi Finanţe poartă vina că discuţiile au fost lipsite de spirit critic şi autocritic. Referatele aprobate de aceste organe fiind aproape complect lipsite de critică, nu au servit ca bază pentru desfăşurarea discuţiilor în spirit combativ. Sarcina imediată ce revine acum organelor sindicale din comerţ, în frunte cu C.C. al Sindicatului Lucrătorilor şi Funcţionarilor din Comerţ şi Finanţe, este aceea de a porni o muncăsusţinută pentru extinderea metodelor fruntaşilor şi pentru educarea lucrătorilor din comerţul de stat în spiritul noii atitudini faţă de muncă şi faţă de cumpărătorul om al muncii. Fruntaşii din comerţul de stat, oameni cu care ne mândrim, vor trebui ca în unitatea unde lucrează să formeze în jurul lor tot mai mulţi care să le urmeze exemplul. Numărul fruntaşilor în comerţ care în anul 1952 era de 1400 s’a ridicat azi la 4000. Ei trebue să crească dela o zi la alta,formârndu-se astfel o adevărată mişcare de massă care îşi pune ca lozincă servirea corectă, rapidă şi politicoasă a oamenilor muncii. VAL. RĂDULESCU Consfătuirea cu fruntaşii din comerțul de stat Decorări cu „Ordinul Muncii“ şi „Medalia Muncii“ Prezidiul Marii Adunări Naţionale a R.P R. ate dat un Decret prin care se conferă Ordinul .'Munci'' şi Medalia Muncii, următorilor muncitori, tehnicieni, ingineri şi proiectanţi care s'au evidenţiat cu ocazia executării proiectelor şi lucrărilor pentru cel de al IV-lea Festival Mondial al Tineretului: „ORDINUL MUNCII'' Clasa II-a tovarăşilor: Tudose Vasiliu, Director Intrep. 30 Construcţii, Cireşeanu Petre, Inginer şef Intrep. 30 Construcţii, Tigoiu Ion, Inginer coord, şef Intrep. 30 Construcţii, Teodorov Gheorghe, Mecanic şef Bază Utilit Intrep. 30 Construcţii, Paraschiv Bekar, Prim Secretar al Raionului 23 August, Reznicenco Alexandru, Organizator de Partid şanţ. 23 August, Juster Willy, Arhitect. Clasa II a tovarăşilor: Szilagy Francisc, Şef şantier S.R.C. Muzeu R.P.R., Moise Munteanu, Meşter cioplitor piatră şanţ, Muzeul R.P.R., Nanu Vasile, Mecanic comand, brig. Muzeul R.P.R., Gavruş Gheorghe, Lăcătuş Intrep. 30 Construcţii, Stroian Augustin, Lăcătuş Mecanic (S.C.R.-U.T.M.), Intrep. 30 Constructi, Fazacaş Francisc, Resp. cu prod. şi calificarea în cadrul Comand. de şanţ. Intrep. 30 Construcţii, Moldoveanu Nicolae, Comand. de Unitate Intrep. 30 Construcţii, Sziksoi Iosif, Resp. prod. în Comand. Unit. III Intrep. 30 Construcţii, Mocanu Sandu, Comand. Brig. 70 Intrep. 30 Construcţii, Florea V. loan, Comand. Brig. 73 Unit. Iii, Intrep. 30 Construcţii, Zurescu Ştefan, Inginer şef şanţ. Intrep. 30 Construcţii, Diaconu Florea, Mecanic Intrep. 30 Construcţii, Popa N.u Constantin, Meşter fierar beton Intrep. 30 Construcţii, Olani Dumitru, Şef Bază transport Intrep. 30 Construcţii, Chiriac Ilie, Şofeur Intrep. 30 Construcţii, Herşcovici Ştefan, Şefatei. Montaj, Intrep. 30 Construcţii, Târnăveanu Cornel, Strungar Intrep. 30 Construcţii, Vodanovici Gheorghe, Tehnician Intrep. 30 Construcţii, Seminov Uliana, Comand. Brig. Intrep. 30 Construcţii, Aznavorian Garabet, Inginer, Bacalu Dan, Arhitect, Porumbescu Nicolae, Miclescu Paul Emil, Arhitect, Giurgea Ion, Arhitect, Dâmboianu Anton, Arhitect. „MEDALIA MUNCII» tovarăşilor: Mititelu Ilarion, Inginer I.C.B., Marin Gheorghe, Resp. cu prop. şi agit. în Comit. U.T.M. Intrep. 30 Construcţii, Alexiu Ştefan, Preşed. Sind. Intrep. 30 Construcţii, Afoarte Carol, Secretar Sindicat Intrep. 30 Construcţii, Fughina Ştefan, Inginer şef ş.ant. Muzeul R.P.R., Buturugă Dumitru, Pietrar şanţ. Muzeul R.P.R., Berbec Stan, Pietrar monteur, şanţ. Muzeul R.P.R., Matache Fofircă, Dulghe şanţ. Muzeul R.P.R., Fofig Ioan, Zidar şanţ. Muzeul R.P.R., Grigore Tănase, Meşter, şanţ. Muzeul R.P.R., Preotu Vlăduţ, Dulgher şanţ. Muzeul R.P.R., Stoica Ion, Muncitor şanţ. Muzeul R.P.R., Naicu Vasile, Muncitor, şanţ. Muzeul R.P.R., Voinea Artur, Inginer şef Intrep. 301, Dincă Ioan, Director Intrep. 301, Meisch Iosif, Maistru Intrep. 301 şanţ. S.ava Congres Fioreasca, Ana Aurel, Şef echipă zidar, Intrep. 201 Construcţii, Duncan Samoilă, Inginer cond. lucrări Intrep. 30 Construcţii, Neagu Vasile, Mozaicar, Intrep. 30 Construcţii, Albu Ion, Şef şanţ. I.C.B., Tudor Grigore, Tehnician, şef şanţ. Intrep. 106 Inst., Stanciu Gheorghe, Comand, brig. 66 Unit. III Intrep. 30 Construcţii, Chindoiu Dumitru, Cond. tehnic trib. Intrep. 30 Construcţii, Floca Gheorghe, Mozaicar Intrep. 30 Construcţii, Stan Gheorghe, Dulgher, şef echipă Intrep. 30 Constructs, Popa Ilie, Subinginer constructor Intrep. 30 Construcţii, Guluță Mihai, Mecanic draglinist Intrep. 30 Construcţii, Zemschi Alexandru, Mecanic Intrep. 30 Construcţii, Baruga Dumitru, Mecanic screper Intrep. 30 Construcţii, Chiriac Gheorghe, Mecanic şef Atei, Intrep. 30 Construcţii, Cojocaru Mihai, Mecanic buldozerist Intrep. 30 Construcţii, Petrescu Nicolae, Dulgher, Intrep. 30 Construcţii, Subcinschi Artimon, Mecanic escavatorist, Intrep. 30 Construct.’’, Gheoartă Ion, Mecanic Intrep. 30 Construcţii, Cilibeanu Constantin, Mecanic Intrep. 30 Construcţii, Dragnea Dumitru, Bucătar şef Intrep. 30 Construcţii, Sima Florea, Meşter coordonator Intrep. 30 Construcţii, Panait Petrache, Mecanic dragii- Nist Intrep. 30 Construcţii, Arsene Tudor, Zidar, şef echipă, Intrep. 30 Construcţii, Ghiţă Ilie, Zidar, Intrep. 30 Construcţii, Lévai Iosif, Dulgher, Intrep. 30 Construcţii, Marton Ion, Meşter dulgher Intrep. 30 Construcţii, Barbu Constantin, Mecanic electrician, Intrep. 30 Construcţii, Preisler Nicolae, Strungar Intrep. 30 Construcţii, Neagu Marin, Meşter dulgher Intrep. 30 Construcţii, Weiss Ştefan, Maistru miner Intrep. 30 Construcţii, Ionescu Elena, Doctor h.gienist Intrep. 30 Construcţii, Orpişan Constantin, Comand, echipă brig. 73 Intrep. 30 Construcţii, Diaconescu Ion, Resp. cu prod. şi calificarea Intrep. 30 Construcţii, Vasilica Maria, Brigadieră Unit. I Intrep. 30 Construcţii, Manzat Alexandru, Brigadier Unit. II Intrep. 30 Construcţii, Roşu Constantin, Comand. Unit. II Intrep. 30 Construcţii, Dobre Constantin, Comand. Unit. II Intrep 30 Construcţii, Badiu Vasile, Comand. Brig. nr. 14 Intrep. 30 Construcţii, Amarandei Petre, Comand. de Unitate Intrep. 30 Construcţii, Iancu Gavrilă, Comand. Brig. 11 Intrep. 30 Construcţii, Milstein Sindia, Brigadieră Intrep. 30 Construcţii, Boca Ştefania, Brigadieră Intrep. 30 Construcţii, Şchiopu Gheorghe, Brigadier Unit. I, Intrep. 30 Construcţii, Grumăzescu Traian, Brigadier Intrep. 30 Construcţii, Radu Ion, Comandant Brig. 9 Intrep. 30 Construcţii, Georgescu Maria, Comandant Brig. 19 Intrep. 30 Construcţii, Buşilă Mihai, Brigadier Intrep. 30 Construcţii, Badea Elena, Comand. Brig. 20 Intrep. 30 Construcţii, Chilipirea Zina, Comand. Adj. Brig. II Intrep. 30 Construcţii, Constantin Florica, Comand. echipă Brig. III Intrep. 30 Construcţii, Pufulete Ataria, Brigadieră Unit. I Intrep. 30 Construcţii, Ciucă Gheorghe, Brigadier Unit. I Intrep. 30 Construcţii, Cojocaru Elena, Şef echipă Brig. III Intrep. 30 Construcţii, Barbarac Maria, Brigadieră Unit. I Intrep. 30 Construcţii, Grecu Gherghina, Şef echipă brig. 20 Intrep. 30 Construcţii, Băjenaru Ion, Resp. prod. şi calificare, Intrep. 30 Construcţii, Straut Gheorghe, Resp. prod. şi calificare, Intrep. 30 Construcţii, Colceru Petre, Brigadier Intrep. 30 Construcţii, Oprea Dumitru, Brigadier Intrep. 30 Construcţii, Marcu Gheorghe, Brigadier Intrep. 30 Construcţii, Naghernaia Maria, Brigadier Intrep. 30 Construcţii, Leucă Ioana, Brigadieră Intrep. 30 Construcţii, Lefter Ion, Comand. Brig. 72 Intrep. 30 Construcţii, Togan Valeriu, Comand. brig. 77 Intrep. 30 Construcţii, Vonica Maria, Comand. Brig. 35, Intrep. 30 Construcţii, Clcorescu Ion, Comand. Brig. 79 Intrep. 30 Construcţii, Serghei Evlampie, Comand. adj. brig. 35 Intrep. 30 Construcţii, Vlad Uţa, Brigadieră Intrep. 30 Construcţii, Minciună Constantin, Comand. Brig. 8 Intrep 30 Conatracţii, Ivan D. Ion, Brigadier Intrep. 30 Construcţii, Rafaela Vignandi, Comand. echipă Intrep. 30 Construcţii, Danciu Neagu, Brigadier Intrep. 30 Construcţii, Mocanu Grigore, Comand. Brig. 35 Intrep. 30 Construcţii, Voinea Leonid, Brigadier Intrep. 30 Construcţii, Păcurarii Aneta, Com.ad. echipă brig. 34 Intrep. 30 Construcţii, Clebi Mufti, Brigadier Intrep. 30 Construcţii, Turafiu Nicolae, Comand, adj. Brig. 6 Intrep. 30 Construcţii, Vied Pavel, Comand. echipă Intrep. 30 Construcţii, Doitoiu Marin, Comand. echipă Intrep. 30 Construcţii, Dorohoiceanu Dumitru, Comand, brig. 37 Intrep. 30 Construcţii, Roşu Ion, Comand, brig. 33 Intrep. 30 Construcţii, Rouă Eugen, Comand, brig. 41 Intrep. 30 Construcţii, David Simion, Meşter Intrep. 1 Instalaţii, Silberman Clas, Şef lucrări Intrep. 18 Instalaţii, Isac Ilie, Meşter pavator I.C.B., Urseanu Gheorghe, Şef şantier I.C.B., lonescu Ioana, Muncitoare astangiu I.C.B., lonescu Emil, Şef şantier I.C.B., Câmpeanu Iulius, Şef aleier Intrep. 207, Manea Ilie, Şef echipă Intrep. 19 Instabilit, Mândrescu Ioan, întreprinderea 105, Taschi Nicolae, Betonist Intrep. 105 Montaje, Arva Maria, Betonistă Intrep. 105 Montaje, Neagu Nicolae, Şef echipă Intrep. 207, Petrescu Constantin, Tâmplar Intrep. 207, Panait Gherciu, Meşter Intrep 19 Instalaţii, Budurescu Constantin, Comand. Brig. Intrep. 30 Construcţii, Sora Constantin, Brigadier electrician Intrep. 30 Construcţii, Jalbă Ştefan, Comand. de echipă Intrep. 30 Construcţii, Francisc Grigore, Pavator I.C.B., Damian Ion, Grădinar Intrep. Horticolă „1 Mai“, Klein Iosif, Racoviţă Constantin, Tutunaru Gheorghe, Comand. echipei Brig. 74 Intrep. 30 Construcţii, Pista Vasile, Comand, brig. 61 Intrep. 30 Construcţii, Crăciunescu Ştefan, Comand, adj. Brigadă 61 Intrep. 30 Construcţii, Gluşca Anatolie, Brigadier sudor Intrep. 30 Construcţii, Petre Ion, Şef echipă brig. 62 Intrep. 30 Construcţii, Aldea Vasile, Comand, adj. brigada 69 Intrep. 30 Construcţii, Mocanu Grigore, Brigadier tractorist Intrep. 30 Construcţii, Ferugiu Ilie, Brigadier Intrep. 30 Construcţii, Titu Dumitru, Comand, adj. brigadă 68 Intrep. 30 Construcţii, Palasca Ştefan, Brigadier brig. 64 Intrep. 30 Construcţii, Pelin Petre, Brigadier brig. 33 Intrep. 30 Construcţii, Târu Ion, Brigadier brig. 64 Intrep. 30 Construcţii, Floarea Filimon, Brigadier tractorist unitatea III, Intrep. 30 Construcţii, Stanciu Constantin, Brigadier tractorist Intrep. 30 Construcţii, Galin Beget, Brigadier Intrep. 30 Construcţii, Rădoi Virgil, Comand, brigada 36, Intrep. 30 Construcţii, Boaca Marin, Brigadier Intrep. 30 Construcţii, Stan Ştefan, Brigadier Intrep. 30 Construcţii, Suciu Ioan, Comand, brigada 68 Intrep. 30 Construcţii, Gavrilă Gheorghe, Comand, brigada 73 Intrep. 30 Construcţii, Ciocârlan Dionisie, Comand, brigada 74 Intrep. 30 Construcţii, Basca Marin, Comand, brigada 61 Intrep. 30 Construcţii, Ianculovici Nicolae, Comand, brigada 62 Intrep. 30 Construcţii, Tofianu Marin, Comand, brigada 63 Intrep. 30 Construcţii, Tonescu Mircea, Comand, brigada 31 Intrep. 30 Construcţii, Herşcovici Sigmund, Inginer şef adj. Intrep. 30 Construcţii, Benescu Paraschiv, Brigadier comand, adj. Intrep. 30 Construcţii, Strenatu Luigi, Tehnician Intrep. 30 Construcţii, Marinescu Gheorghe, Tehnician Intrep. 30 Construcţii, Savu Dumitru, Tehnician Intrep. 30 Construcţii, Andrei Gheorghe, Tehnician Intrep. 30 Construcţii, Sfetescu Mircea, Arhitect, Grindl Zoltán, Arhitect, Spirescu Margareta, Arhitect, Stănescu Traian, Arhitect, Gănescu Stelian, Arhitect, Ressu Ion, Arhitect, Bordenache Richard, Arhitect, Ricoi Tiberiu, Arhitect, Polak Teodor, Inginer, Brăescu Călin, Desenator, Macovei Mihai, Inginer, Schapira Walter, Inginer. MUNKA Accelerează ritmul desmiriştitului Muncind cu hărnicie şi folosind din plin capacitatea de lucru a maşinilor, muncitorii şi tehnicienii gospodăriei agricole de stat Andrăşeşti din regiunea Bucureşti au terminat încă de acum o săptămână secerişul tuturor păioaselor. Pentru grăbirea strânsului recoltei, tractoriştii Tache Marin şi Bălan Răducanu din brigada 5-a de tractoare au folosit la tractoarele de tipul KD 35 câte un cuplu de 2 secerători-legători, depăşindu-şi norma zilnică cu 70—80 la sută şi realizând totodată însemnate economii de carburanţi. Deasemeni, la această gospodărie muncile de treers s’au efectuat în proporţie de 70 la sută. Fruntaşă la treerişul păioaselor este secţia Amara, care la data de 27 iulie a. c. realizase planul în proporţie da 76 la sută. In scopul pregătirii terenului în vederea obţinerii unei recolte îmbelşugate în anul viitor, un număr de 15 tractoare lucrează de zor la desmiriştitul suprafeţelor recoltate. Pentru folosirea întregii capacităţi de lucru a maşinilor se utilizează agregate de 2 pluguri cu 5 brazde la câte un tractor tip KD 35, reuşindu-se în felul acesta să se accelereze ritmul desmiriştitului şi să se realizeze economii pe carburanţi în proporţie de 60—70 la sută faţă de normă. Deasemeni, cele 2 discuitoare de tipul DB 2 ale gospodăriei, cu câte 6 câmpuri fiecare, sunt folosite din plin la muncile de desmiriştit. Cu ajutorul lor se desmiriştesc zilnic peste 30 ha. Până la data de 28 iulie, s’a desmiriştit o suprafaţă însemnată din cea cultivată cu păioase. L. VOICULESCU Muncă bine organizată la baza de recepţie Aradul Nou Pentru buna desfăşurare a recepţionării şi înmagazinării cotelor de cereale, colectivul bazei de recepţie Aradul Nou şi-a întocmit din timp un plan de muncă. Pe baza acestuia s-a trecut la pregătirea magaziilor, la repararea şi desinfecarea lor, precum şi la dotarea lor cu utilajele necesare. In fiecare magazie au fost instalate difuzoare, s-au arborat diferite placarde şi lozinci mobilizatoare. Personalul care deserveşte această bază, a fost şi el temeinic instruit de şeful bazei asupra felului cum să desfăşoare munca. In scopul evitării aglomerării la bază, cât şi al înmagazinării , în cele mai bune condiţiuni pe categorii a cerealelor primite, s’a organizat întrecerea socialistă pe bază de contract intre cei 3 magazioneri. De comun acord cu sfatul popular comunal şi cu organul C.S.C.P.A., s’a întocmit apoi un plan de transport pe zile şi ore. Astfel, convoaielor din comuna Aradul Nou li s’au fixat orele de sosire la bază între 5 şi 8 dimineaţa, celor din Zădăreni între 8 şi II, din Frumuşeni 11 — 14, din Şagu 14—17 şi celor din Fântânele între 17 şi 21. Datorită bunei organizării a muncii şi preluării in mod operativ a cotelor, producătorii agricoli veniţi la baza de recepţie se întorc repede acasă, pentru a continua muncile agricole de vară. La această bază, în perioada 20—30 iulie planul de recepţionări a fost realizat în proporţie de 185 la sută. ST. DUAMTRESCU Sâmbătă 1 August 1953 —Nr. 1806 In Ţara Socialismului victorios Nicolai Baţura şi Serghei Piscun, muncitori la făţuire, pe şantierul uneia din clădirile înalte ce se construiesc în capitala Ţării Sovietice. Experienţa noastră în lupta pentru o folosire cât mai activă a utilajului Voi prezenta aci două cifre: 0,69 şi 0,675. Prima reprezintă coeficientul folosirii volumului util al furnalului Nr. 4 de la uzina metalurgică „Stalin“ din Donbass, iar cea de-a doua este coeficientul realizat de brigada mea în primele 5 luni ale anului 1953. Aceasta înseamnă că brigada mea a obţinut o tonă fontă în medie de pe 0,675 m.c. de volum util a furnalului. Lună de lună noi depăşim sarcina, dăm tot mai multă fontă peste plan. Eu am venit la uzina metalurgică „Stalin“ în anul 1927. Cum erau atunci furnalele uzinei noastre ? Metalurgiștii le numeau, fără niciun fel de ironie, „samovare“. Pentru a elabora o șarjă de fontă erau necesare eforturile a sute de oameni. Toate lucrările se executau pe atunci manual. Iată un exemplu în acest sens : spre a încărca furnalul e nevoie astăzi doar de doi oameni — maşinistul podului-basculă şi muncitorul de la schip. In 1927 însă, la încărcarea furnalului lucrau 68 oameni Aceştia încărcau cărucioarele lor cu minereu sau alte materiale şi le duceau la elevator, cu ajutorul căruia dădeau materialele la gura de alimentare a furnalului. Zeci de alţi muncitori pregăteau manual bara de turnare pentru fontă, îndeplineau — tot manual — celelalte operaţii de producţie. Câte eforturi erau necesare, de pildă, pentru a sparge gura de scurgere a fontei! Toate acestea au rămas însă departe în trecut. Uzina noastră, furnalele noastre au fost complect reconstruite în cursul planurilor cincinale şi aproape toate procesele de muncă au fost mecanizate. De mult au dispărut la noi profesii ca acelea de muncitor la transportul încărcăturii, la şanţuri şi multe altele. Noi lucrăm acum cu mecanisme complicate şi ţelul nostru este de a obţine un randament cât mai mare de la ele. Cum asigurăm noi activitatea normală a furnalului ? In primul rând, prin justa desfăşurare a procesului tehnologic. Noi respectăm cu stricteţe regimul termic şi cel de insuflare a aerului, ne îngrijim de folosirea maximală a suprafeţei de încălzire a coperelor şi organizăm precis munca în brigadă. Menţinem o temperatură ridicată a aerului insuflat de 800 grade şi regimul ritmic de insuflare. Aceasta ne dă posibilitate să menţinem în permanenţă cuptorul la un regim intens de lucru. Pregătirea pentru evacuarea fontei este una din operaţiile principale executate de brigada noastră. Nu cu mult în urmă această operaţie dura 2,V2—3 ore. Acum ea se execută în numai o oră şi jumătate. Cum am realizat aceasta ? La 20—30 minute după eliberarea fontei începem pregătirea gurii şi jghiaburilor de scurgere pentru şarja următoare. In numai 15-20 minute desfacem căptuşala veche şi executăm noua căptuşire. Această operaţie este făcută de 2-3 oameni în timp ce ceilalţi membri ai brigăzii pregătesc jghiaburile pentru evacuarea fontei şi zgurei. Astuparea jghiaburilor durează astăzi o oră, în loc de 2 ore cât dura înainte. Şi la celelalte operaţii folosim metode înaintate de muncă, ceea ce ne dă posibilitatea să economisim minutele, datorită cărui fapt câştigăm ore întregi. S’ar părea că pentru aşezarea gurii de scurgere a zgurei la noi se consumă foarte puţin timp, doar 3—4 minute. Dar noi am accelerat şi această operaţie, confecţionând în acest scop un model special pe care îl instalăm în gura de scurgere. Sunt suficiente 2—3 lovituri, pentru ca gura de scurgere a zgurei să se formeze. Acum, aşezarea gurii necesită doar două minute. înlocuirea gurilor de vânt se execută repede, în numai 5 minute. Aici joacă un rol de seamă organizarea precisă a muncii. In timpul înlocuirii gurilor de vânt eu conduc toate operaţiile şi execut singur concomitent astuparea cu masa de astupare, stabilesc locul pentru lovirea cu cârligul. Furnaliştii Caliumâi şi D’acenco din brigada mea desfac penele de fixare a gurii, iar după aranjarea gurii pun la loc penele. Ceilalţi furnalişti cercetează fixarea ajutajului gurii de vânt, îl îndepărtează în timpul înlocuirii gurilor şi îl pun apoi la loc. Brigada se strădueşte să folosească toate rezervele cât se poate mai bine. Astfel, datorită reducerii antrenărilor prin gura de încărcare, noi am micşorat cu mut consumul de minereu feros, iar printr’o justă evacuare a fontei s’au redus cu 50% pierderile de metal în jghiaburi. Eliberarea la timp a zgurei ne dă posibilitatea să asigurăm o producţie de fontă de bună calitate. După cum am arătat mai sus, noi am obţinut un coeficient de folosire a volumului util al furnalului de 0,675. Totodată, în primele 5 luni ale acestui an, brigada mea a economisit 589 tone minereu de mangan, 640 tone adausuri de metal şi 807 tone piatră de var. Sarcina a fost depăşită în ce priveşte producţia de fontă. Toată producţia a fost de bună calitate. Eu împărtăşesc experienţa mea şi celorlalţi furnalişti. In uzina noastră lucrează acum foştii mei ucenici: furnaliştii-şefi Vachin, Diacenco, furnaliştii Oleinic, Pidgora şi alţii. Ei dau exemplu în ce priveşte folosirea cu pricepere a utilajului furnalului. Cu toată munca îndelungată în uzină, mă simt în pline puteri şi nu-mi precupeţesc forţele pentru a spori şi mai mult producţia de metal la cuptoarele noastre, spre a da economiei naţionale a Ţării Sovietice cât mai multe produse, de VASILI DOLJENCO Turnalist şef decorat cu ordinul „Drapelul Roşu al Muncii“, purtător al titlului de „Cel mai bun jurnalist din regiunea Stalinsc“ Se extinde aplicarea metodei Culaghin In dorinţa de a întâmpina ziua de 23 August cu noi succese în producţie, strungarii stahanovişti din secţia Mecanică a uzinelor „Flamura Roşie”-Arad au început să studieze, metoda de strunjire rapidă a fontei, iniţiată de stahanovistul sovietic V. Culaghin. Prima încercare a făcut-o recent strungarul stahanovist Gheorghe Kohanyi, care a experimentat această metodă de lucru în faţa celorlalţi stahanovişti şi a fruntaşilor în producţie din secţie. Confecţionând două cuţite după indicaţiile geometrice ale lui Culaghin, el a trecut la strunjirea unui cilindru de frână Matrosov, pentru executarea căruia norma prevede 189 minute. Înainte, stahanovistul Kohanyi strunjea un asemenea cilindru în 160 minute. Prin noua metodă însă, el a reuşit să reducă şi mai mult timpul de lucru, efectuând toate operaţiile — degroşat şi finisat — în numai 80 minute. Această realizare a obţinut-o lucrând cu un avans de 1 milimetru, la o viteză de 60—75 ture pe minut şi cu o adâncime de şpan de 7 milimetri. Succesul înregistrat de stahanovistul Kohanyi a constituit pentru ceilalţi strungari din secţie un puternic îndemn de a aplica, la rândul lor, metoda Culaghin de strunjire rapidă a fontei. I. MICLEA corespondent