Munca, august 1953 (Anul 9, nr. 1806-1831)

1953-08-01 / nr. 1806

Pag. 2-a S . In anii regimului de democraţie popu­lară, comerţul nostru socialist s’a desvol­­tat mult. Fiecare an a însemnat un pas înainte în lărgirea reţelei comerciale şi în sporirea volumului de mărfuri distri­buite populaţiei dela oraşe şi sate. Pentru a putea satisface cerinţele tot mai mari ale populaţiei, reţeaua comerţu­lui nostru de stat se lărgeşte necontenit, mereu iau fiinţă magazine noi, iar sorti­mentul de mărfuri puse în vânzare este d­in ce în ce mai bogat. Paralel cu aceasta, se îmbunătăţeşte treptat­ şi calitatea servirii cumpărătorilor. Lucrătorii din comerţul de stat devin din ce în ce mai conştienţi de însemnătatea muncii lor, de faptul că ei au un rol im­portant în lupta comună pentru ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc. Iin scopul extinderii experienţei înainta­te şi a popularizării celor mai bune meto­de de muncă, Ministerul Comerţului Inte­rior, împreună c­u C.C. al Sindicatului Lu­crătorilor şi Funcţionarilor din Comerţ şi Finanţe, a organizat de curând o consfă­tuire cu fruntaşii din comerţul de stat. Din referatele prezentate aci şi din discuţii s-a putut vedea că mişcarea frumoşilor din comerţul de stat a crescut. Prin atitudinea nouă pe care o au faţă de­­muncă numeroşi lucrători din această ra­mură de activitate au reuşit să cuce­rească titlul de onoare de fruntaş în comerţul de stat. Deasemenea, printr’o mai bună organizare a muncii şi printr’o mai frumoasă comportare faţă de cum­părători, multe brigăzi din magazinele şi restaurantele de stat au dobândit tit­lul de,, „brigăzi de bună servire». Marea majoritate a celor care au luat cuvântul, au arătat că succesele înre­gistrate de ei se datoresc însuşirii expe­rienţei fruntaşilor comerţului sovietic şi în special aplicării metodelor de muncă ale lui Corovchin. Desigur, unu­i lucru uşor să serveşti în 8 ore 600 de cumpărători. Şi totuşi — aşa cum a­ reieşit din cele spuse de tova­răşa fesiera Marcus, fruntaşă în muncă la raionul de mercerie al magazinului uni­versal­„Victoria“ — prin străduinţa con­tinuă fie a-ţi ridica nivelul profesional, de a-ţi lărgi cercul cunoştinţelor generale, acest lucru se poate realiza mai uşor decât s’ar crede. A avea toată consi­deraţia pentru omul muncii venit în ma­gazinul de stat să cumpere cele necesare pentru el şi familia sa, a-i vorbi frumos, a evita discuţiile inutile, a cunoaşte cali­tăţile articolelor din raionul tău, a-ţi or­ganiza astfel munca încât să nu pierzi zadarnic timpul — iată cheia succeselor fruntaşei Estera Marcus. Felurite sunt metodele prin care frun­taşii comerţului de stat au reuşit să-şi ri­dice munca la un nivel mai inart în scopul bunei serviri a cumpărătorului. Insă la baza acestor metode a stat întot­deauna conştiinţa că în magazinul de stat omul muncii care lucrează cu însu­fleţire şi abnegaţie la construirea socia­lismului să fie bine servit. Fruntaşul Petre Constantin, responsa­bilul brigăzii de bună servire de la O.C.L. „Alimentara“, raionul „Gh. Gheorghe- Dej“, unitatea din Şos. Ciuleşti Nr. 95, a arătat câteva din metodele care au ajutat această brigadă să se evidenţieze. Astfel, fiecare membru al ei are anumite sarcini concrete; unul răspunde de continua apro­vizionare a raioanelor cu produsele exis­tente în depozitul de mână, altul de ex­punerea estetică a mărfurilor, etc. Un alt fapt pozitiv este că fiecare om din brigadă cunoaște specificul tuturor raioanelor din unitate şi astfel, când un raion este mai aglomerat, cei de la raioanele mai mi­­re trec şi ajută acolo unde este nevoie, nesi­­gurându-se astfel o mai rapidă servire a cumpărătorilor. Tovarăşul Gheorghe Buzoi, ospătar, res­ponsabilul brigăzii de bună­­servire (de la restaurantul „Odobeşti“, a arătat la rân­dul său cât de important este să ai o ade­vărată atitudine tovărăşească faţă de con­sumatori: întreţinerea curăţeniei exem­plare în local, higiena desăvârşită a mem­brilor brigăzii, o vorbă buna adresată consumatorului, un sfat în alegerea mân­cărilor şi, în general, preocuparea ca cli­entul să se simtă cu adevărat bine, con­­stitue îndatoriri de onoare ale lucrătorului din comerţul socialist. Ca urmare a rezultatelor obţinute prin buna ser­vire a consumatorilor, brigada deţine de aproape 6 luni fanionul brigăzii frun­taşe, iar unitatea respectivă deţine tot de aproape 6 luni Steagul Roşu al con­ducerii administrative şi al comitetului de întreprindere. In referatul său, tovarăşul Ernest Adam, directorul O.C.L. „Alimentara“ din raionul ,,Gh. Gheorghiu-Dej“, a vorbit despre aju­torul pe care organele de conducere tre­­bue să-l acorde mişcării fruntaşilor din comerţul de stat. Defalcarea din timp a planului pe unităţi, aprovizionarea regu­lată a acestora cu mărfuri de bună cali­tate, temeinica urmărire a întrecerii so­cialiste, stimularea morală şi materială a fruntaşilor, au făcut ca numărul frunta­şilor şi al brigăzilor de bună servire să crească în unităţile „Alimentara“ din a­­cest raion.­­ Participanţii la discuţii, la rândul lor, şi-au expus metodele de lucru care i-au ajutat să devină fruntaşi, şi au făcut o serie de propuneri preţioase pentru îmbu­nătăţirea activităţii unităţilor de desfacere ale comerţului de stat. ★ Dacă în ce priveşte popularizarea me­todelor înaintate şi a atitudinii noi a fruntaşilor din comerţul de stat consfătui­rea şi-a atins scopul, — nu acelaş lucru se poate spune despre felul cum au fost combătute lipsurile mari existente încă în acest sector. Prea puţin s’a pomenit de comportarea urâtă pe care utili­i lucrători din comerţul socialist o au încă faţă de cumpărători şi, in general, despre felul cum înţeleg ei să muncească. Din păcate, multe din regis­trele de sugestii şi reclamaţii ale magazi­nelor de stat sunt pline de sesizări care exprimă nemulţumiri ale oamenilor muncii.­­Din lipsa de preocupare a organelor de conducere — începând cu­ Ministerul Co­merţului Interior şi terminând cu Organi­zaţiile Comerciale Locale — în unele ma­­­gazine, lipsesc uneori mărfuri care totuşi există în depozite. La un raion de des­facere o vânzătoare stă de vorbă cu alta despre cine ştie ce chestiuni personale, în timp ce clienţii aşteaptă­ un ospă­tar de la un restaurant „uită” să dea restul, altul vorbeşte repezit consumato­rilor, etc. Nu s’a luat o atitudine hotărită, combativă, faţă de acei lucrători sau con­ducători din comerţul de stat care frâ­nează lupta pentru o bună servire a publi­cului. A vorbi într’o asemenea consfătuire de lucruri frumoase, de metode înaintate, etc şi a pomeni doar în treacăt despre lucru­rile rele — ca şi cum ar fi de importanţă minimă — înseamnă a ignora realitatea A nu vedea că pe lângă fruntaşi şi brigăz de bună servire există în comerţul d stat elemente înapoiate, unele rău voitoare chiar, înseamnă de fapt a nu sprijin înlăturarea lipsurilor ce mai persistă în acest sector. Vorbind numai de metodele fruntaşilor, de faptele lor de laudă, fără să combaţi cu tărie rămăşiţele mentalităţii vechi, ne­păsarea, neglijenţa şi altele, faci ca gră­dinarul care admirându-şi florile continuă să le ude ca ele să crească, dar nu ia nicio măsură sa privească buruienile care sunt destul de multe împrejurul lor Pentru a îndrepta lucrurile la consfătu­irea cu fruntaşii din comerţul de stat, lip­surile trebuiau scoase la iveală fără m­e­najamente. Aceşti oameni care se bucură de un prestigiu meritat, întorşi la unită­ţile lor pot îndrepta cuvântul lor greu împotriva celor cu atitudini greşite. Ministerul Comerţului Interior şi Com­i­tetul Central al Sindicatului Lucrătorilor şi Funcţionarilor din Comerţ şi Finanţe poartă vina că discuţiile au fost lipsite de spirit critic şi autocritic. Referatele a­­probate de aceste organe fiind aproape complect lipsite de critică, nu au servit ca bază pentru desfăşurarea discuţiilor în spirit combativ. Sarcina imediată ce revine acum orga­nelor sindicale din comerţ, în frunte cu C.C. al Sindicatului Lucrătorilor şi Func­ţionarilor din Comerţ şi Finanţe, este aceea de a porni o muncă­­susţinută pen­tru extinderea metodelor fruntaşilor şi pentru educarea lucrătorilor din comer­ţul de stat în spiritul noii atitudini faţă de muncă şi faţă de cumpărătorul­­ om al muncii. Fruntaşii din comerţul de stat, oameni cu care ne mândrim, vor trebui ca în uni­tatea unde lucrează să formeze în jurul lor tot mai mulţi care să le urmeze exem­plul. Numărul fruntaşilor în comerţ care în anul 1952 era de 1400 s’a ridicat azi la 4000. Ei trebue să crească dela o zi la alta,­formârndu-se astfel o adevărată miş­care de massă care îşi pune ca lozincă­­ servirea corectă, rapidă şi politicoasă a oamenilor muncii. VAL. RĂDULESCU Consfătuirea cu fruntaşii din comerțul de stat Decorări cu „Ordinul Muncii“ şi „Medalia Muncii“ Prezidiul Marii Adunări Naţionale a R.P R. a­te dat un Decret prin care se conferă Ordi­­nul .'Munci'' şi Medalia Muncii, următorilor muncitori, tehnicieni, ingineri şi proiectanţi care s'au evidenţiat cu ocazia executării pro­iectelor şi lucrărilor pentru cel de al IV-l­ea Festival Mondial al Tineretului: „ORDINUL MUNCII'' Clasa II-a tovarăşilor: Tudose Vasiliu, Director Intrep. 30 Construcţii, Cireşeanu Petre, Inginer şef Intrep. 30 Construcţii, Tigoiu Ion, Inginer coord, şef Intrep. 30 Construcţii, Teodorov Gheorghe, Mecanic şef Bază Util­it Intrep. 30 Construcţii, Paraschiv Bekar, Prim Se­cretar al Raionului 23 August, Reznicenco A­­lexandru, Organizator de Partid şanţ. 23 August, Juster Willy, Arhitect. Clasa II­ a tovarăşilor: Szilagy Francisc, Şef şantier S.R.C. Muzeu R.P.R., Moise Munteanu, Meşter cioplitor piatră şanţ, Muzeul R.P.R., Nanu Vasile, Mecanic comand, brig. Muzeul R.P.R., Gavruş Gheorghe, Lăcătuş Intrep. 30 Construcţii, Stroian Augustin, Lăcătuş Me­canic (S.C.R.-U.T.M.), Intrep. 30 Construct­i­, Fazacaş Francisc, Resp. cu prod. şi califica­rea în cadrul Comand. de şanţ. Intrep. 30 Construcţii, Moldoveanu Nicolae, Comand. de Unitate Intrep. 30 Construcţii, Sziksoi Iosif, Resp. prod. în Comand. Unit. III In­trep. 30 Construcţii, Mocanu Sandu, Comand. Brig. 70 Intrep. 30 Construcţii, Florea V. loan, Comand. Brig. 73 Unit. Iii, Intrep. 30­ Construcţii, Zurescu Ştefan, Inginer şef şanţ. Intrep. 30 Construcţii, Diaconu Florea, Mecanic Intrep. 30 Construcţii, Popa N.u Constantin, Meşter fierar beton Intrep. 30 Construcţii, Olani Dumitru, Şef Bază trans­port Intrep. 30 Construcţii, Chiriac Ilie, Şo­­feur Intrep. 30 Construcţii, Herşcovici Şte­fan, Şef­atei. Montaj, Intrep. 30 Construcţii, Târnăveanu Cornel, Strungar Intrep. 30 Construcţii, Vodanovici Gheorghe, Tehnician Intrep. 30­ Construcţii, Seminov Uliana, Co­mand. Brig. Intrep. 30 Construcţii, Aznavo­­rian Garabet, Inginer, Bacalu Dan, Arhitect, Porumbescu Nicolae, Miclescu Paul Emil, Arhitect, Giurgea Ion, Arhitect, Dâmboianu Anton, Arhitect. „MEDALIA MUNCII» tovarăşilor: Mititelu Ilarion, Inginer I.C.B., Marin Gheorghe, Resp. cu prop. şi agit. în Com­it. U.T.M. Intrep. 30 Construcţii, Alexiu Ştefan, Preşed. Sind. Intrep. 30 Construcţii, Afoarte Carol, Secretar Sindicat Intrep. 30 Construcţii, Fughina Ştefan, Inginer şef ş.ant. Muzeul R.P.R., Buturugă Dumitru, Pietrar şanţ. Muzeul R.P.R., Berbec Stan, Pietrar monteur, şanţ. Muzeul R.P.R., Matache Fo­­fircă, Dulghe şanţ. Muzeul R.P.R., Fofig Ioan, Zidar şanţ. Muzeul R.P.R., Grigore Tă­­nase, Meşter, şanţ. Muzeul R.P.R., Preotu Vlăduţ, Dulgher şanţ. Muzeul R.P.R., Stoica Ion, Muncitor şanţ. Muzeul R.P.R., Naicu Vasile, Muncitor, şanţ. Muzeul R.P.R., Voi­­nea Artur, Inginer şef Intrep. 301, Dincă Ioan, Director Intrep. 301, Meisch Iosif, Maistru Intrep. 301 şanţ. S.ava Congres Fio­­reasca, Ana Aurel, Şef echipă zidar, Intrep. 201 Construcţii, Duncan Samoilă, Inginer cond. lucrări Intrep. 30 Construcţii, Neagu Vasile, Mozaicar, Intrep. 30 Construcţii, Albu Ion, Şef şanţ. I.C.B., Tudor Grigore, Tehni­cian, şef şanţ. Intrep. 106 Inst., Stanciu Gheorghe, Comand, brig. 66 Unit. III In­trep. 30 Construcţii, Chind­oiu Dumitru, Cond. tehnic trib. Intrep. 30 Construcţii, Floca Gheorghe, Mozaicar Intrep. 30 Con­strucţii, Stan Gheorghe, Dulgher, şef echipă Intrep. 30 Constructs, Popa Ilie, Subingi­­ner constructor Intrep. 30 Construcţii, Guluță Mihai, Mecanic draglinist Intrep. 30 Con­strucţii, Zemschi Alexandru, Mecanic In­trep. 30 Construcţii, Baruga Dumitru, Me­canic screper Intrep. 30 Construcţii, Chiriac Gheorghe, Mecanic şef Atei, Intrep. 30 Con­strucţii, Cojocaru Mihai, Mecanic buldozerist Intrep. 30 Construcţii, Petrescu Nicolae, Dulgher, Intrep. 30 Construcţii, Subcinschi Artimon, Mecanic escavatorist, Intrep. 30 Construct.’’, Gheoartă Ion, Mecanic Intrep. 30 Construcţii, Cilibeanu Constantin, Me­canic Intrep. 30 Construcţii, Dragnea Dumi­tru, Bucătar şef Intrep. 30 Construcţii, Sima Florea, Meşter coordonator Intrep. 30 Con­strucţii, Panait Petrache, Mecanic dragii- N­ist Intrep. 30­ Construcţii, Arsene Tudor, Zidar, şef echipă, Intrep. 30 Construcţii, Ghiţă Ilie, Zidar, Intrep. 30 Construcţii, Lévai Iosif, Dulgher, Intrep. 30 Construcţii, Marton Ion, Meşter dulgher Intrep. 30 Construcţii, Barbu Constantin, Mecanic electrician, In­trep. 30 Construcţii, Preisler Nicolae, Strun­gar Intrep. 30 Construcţii, Neagu Marin, Meşter dulgher Intrep. 30 Construcţii, Weiss Ştefan, Maistru miner Intrep. 30 Construcţii, Ionescu Elena, Do­ctor h.gienist Intrep. 30 Construcţii, Orpişan Constantin, Comand, e­­chipă brig. 73 Intrep. 30 Construcţii, Dia­­conescu Ion, Resp. cu prod. şi calificarea In­trep. 30 Construcţii, Vasilica Maria, Briga­dieră Unit. I Intrep. 30 Construcţii, Manzat Alexandru, Brigadier Unit. II Intrep. 30 Construcţii, Roşu Constantin, Comand. Unit. II Intrep. 30 Construcţii, Dobre Constantin, Comand. Unit. II Intrep 30 Construcţii, Badiu Vasile, Comand. Brig. nr. 14 Intrep. 30 Construcţii, Amarandei Petre, Comand. de Unitate Intrep. 30 Construcţii, Iancu Ga­­vrilă, Comand. Brig. 11 Intrep. 30­ Con­strucţii, Milstein Sind­ia, Brigadieră Intrep. 30 Construcţii, Boca Ştefania, Brigadieră In­trep. 30 Construcţii, Şchiopu Gheorghe, Bri­gadier Unit. I, Intrep. 30 Construcţii, Gru­­măzescu Traian, Brigadier Intrep. 30 Con­strucţii, Radu Ion, Comandant Brig. 9 In­trep. 30 Construcţii, Georgescu Maria, Co­mandant Brig. 19 Intrep. 30 Construcţii, Bu­­şilă Mihai, Brigadier Intrep. 30 Construcţii, Badea Elena, Comand. Brig. 20 Intrep. 30 Construcţii, Chilipirea Zina, Comand. Adj. Brig. II Intrep. 30 Construcţii, Constantin Florica, Comand. echipă Brig. III Intrep. 30 Construcţii, Pufulete Ataria, Brigadieră Unit. I Intrep. 30 Construcţii, Ciucă Gheor­ghe, Brigadier Unit. I Intrep. 30 Construcţii, Cojocaru­ Elena, Şef echipă Brig. III Intrep. 30 Construcţii, Barbarac Maria, Brigadieră Unit. I Intrep. 30 Construcţii, Grecu Gher­ghina, Şef echipă brig. 20 Intrep. 30 Con­strucţii, Băjenaru Ion, Resp. prod. şi califi­care, Intrep. 30 Construcţii, Straut Gheor­ghe, Resp. prod. şi calificare, Intrep. 30 Construcţii, Colceru Petre, Brigadier Intrep. 30 Construcţii, Oprea Dumitru, Brigadier Intrep. 30 Construcţii, Marcu Gheorghe, Brigadier Intrep. 30 Construcţii, Naghernaia Maria, Brigadier Intrep. 30 Construcţii, Leu­că Ioana, Brigadieră Intrep. 30 Construcţii, Lefter Ion, Comand. Brig. 72 Intrep. 30 Construcţii, Togan Valeriu, Comand. brig. 77 Intrep. 30 Construcţii, Vonica Maria, Co­mand. Brig. 35, Intrep. 30 Construcţii, Cl­­corescu Ion, Comand. Brig. 79 Intrep. 30 Construcţii, Serghei Evlampie, Comand. adj. brig. 35 Intrep. 30 Construcţii, Vlad Uţa, Brigadieră Intrep. 30 Construcţii, Minciună Constantin, Comand. Brig. 8 Intrep 30 Con­­atracţii, Ivan D. Ion, Brigadier Intrep. 30 Construcţii, Rafaela Vignandi, Comand. e­­chipă Intrep. 30 Construcţii, Danciu Neagu, Brigadier Intrep. 30 Construcţii, Mocanu Grigore, Comand. Brig. 35 Intrep. 30 Con­strucţii, Voinea Leonid, Brigadier In­trep. 30 Construcţii, Păcurarii Aneta, Com.a­d. echipă brig. 34 Intrep. 30 Construcţii, Clebi Mufti, Brigadier Intrep. 30 Construcţii, Tur­afiu Nicolae, Comand, adj. Brig. 6 Intrep. 30 Construcţii, Vied Pavel, Comand. echipă Intrep. 30 Construcţii, Doitoiu Marin, Co­mand. echipă Intrep. 30 Construcţii, Doro­­hoiceanu Dumitru, Comand, brig. 37 Intrep. 30 Construcţii, Roşu Ion, Comand, brig. 33 Intrep. 30 Construcţii, Rouă Eugen, Comand, brig. 41 Intrep. 30 Construcţii, David Simion, Meşter Intrep. 1 Instalaţii, Silberman Clas, Şef lucrări Intrep. 18 Instalaţii, Isac Ilie, Meşter pa­v­a­tor I.C.B., Urseanu Gheorghe, Şef şantier I.C.B., lonescu Ioana, Munci­toare astan­giu I.C.B., lonescu Em­il, Şef şan­tier I.C.B., Câmpeanu Iu­lius, Şef ale­ier In­trep. 207, Manea Ilie, Şef echipă Intrep. 19 Instabilit, Mândrescu Ioan, întreprinderea 105, Taschi Nicolae, Betonist Intrep. 105 Montaje, Arva Maria, Betonistă Intrep. 105 Montaje, Neagu Nicolae, Şef echipă Intrep. 207, Petrescu Constantin, Tâmplar Intrep. 207, Panait Gherciu, Meşter Intrep 19 In­stalaţii, Budurescu Constantin, Comand. Brig. Intrep. 30 Construcţii, Sora Constan­tin, Brigadier electrician Intrep. 30 Con­strucţii, Jalbă Ştefan, Comand. de echipă Intrep. 30 Construcţii, Francisc Grigore, Pavator I.C.B., Damian Ion, Grădinar In­trep. Horticolă „1 Mai“, Klein Iosif, Raco­­viţă Constantin, Tutunaru Gheorghe, Co­mand. echipei Brig. 74 Intrep. 30 Construcţii, Pista Vasile, Comand, brig. 61 Intrep. 30 Construcţii, Crăciunescu Ştefan, Comand, adj. Brigadă 61 Intrep. 30 Construcţii, Gluşca Anatolie, Brigadier sudor Intrep. 30 Construcţii, Petre Ion, Şef echipă brig. 62 Intrep. 30 Construcţii, Aldea Vasile, Comand, adj. brigada 69 Intrep. 30 Construcţii, Mo­canu Grigore, Brigadier tractorist Intrep. 30 Construcţii, Ferugiu Ilie, Brigadier Intrep. 30 Construcţii, Titu Dumitru, Comand, adj. brigadă 68 Intrep. 30 Construcţii, Palasca Ştefan, Brigadier brig. 64 Intrep. 30 Con­strucţii, Pelin Petre, Brigadier brig. 33 In­trep. 30 Construcţii, Târu Ion, Brigadier brig. 64 Intrep. 30 Construcţii, Floarea Fi­­limon, Brigadier tractorist unitatea III, In­trep. 30 Construcţii, Stanciu Constantin, Brigadier tractorist Intrep. 30 Construcţii, Galin Beget, Brigadier Intrep. 30 Construcţii, Rădoi Virgil, Comand, brigada 36, Intrep. 30 Construcţii, Boaca Marin, Brigadier In­trep. 30 Construcţii, Stan Ştefan, Brigadier Intrep. 30 Construcţii, Suciu Ioan, Comand, brigada 68 Intrep. 30 Construcţii, Gavrilă Gheorghe, Comand, brigada 73 Intrep. 30 Construcţii, Ciocârlan Dionisie, Comand, bri­gada 74 Intrep. 30 Construcţii, Basca Marin, Comand, brigada 61 Intrep. 30 Construcţii, Ianculovici Nicolae, Comand, brigada 62 In­trep. 30 Construcţii, Tofianu Marin, Comand, brigada 63 Intrep. 30 Construcţii, Tonescu Mircea, Comand, brigada 31 Intrep. 30 Con­strucţii, Herşcovici Sigmund, Inginer şef adj. Intrep. 30 Construcţii, Benescu Paras­­chiv, Brigadier comand, adj. Intrep. 30 Construcţii, Strenatu­ Luigi, Tehnician In­trep. 30 Construcţii, Marinescu Gheorghe, Tehnician Intrep. 30 Construcţii, Savu Du­mitru, Tehnician Intrep. 30 Construcţii, An­drei Gheorghe, Tehnician Intrep. 30 Con­strucţii, Sfetescu Mircea, Arhitect, Gr­indl Zoltán, Arhitect, Spirescu Margareta, Arhi­tect, Stănescu Traian, Arhitect, Gănescu Ste­­lian, Arhitect, Ressu Ion, Arhitect, Borde­­nache Richard, Arhitect, Ricoi Tiberiu, Arhi­tect, Polak Teodor, Inginer, Brăescu Călin, Desenator, Macovei Mihai, Inginer, Scha­­pira Walter, Inginer. MUNKA Accelerează ritmul desmiriştitului Muncind cu hărnicie şi folosind din plin capacitatea de lucru a maşinilor, muncito­rii şi tehnicienii gospodăriei agricole de stat Andrăşeşti din regiunea Bucureşti au terminat­ încă de acum o săptămână sece­rişul tuturor păioaselor. Pentru grăbirea strânsului recoltei, tractoriştii Tache Marin şi Bălan Rădu­­canu din brigada 5-a de tractoare au fo­losit la tractoarele de tipul KD 35 câte un cuplu de 2 seceră­tor­i-legă­tori, depăşin­­du-şi norma zilnică cu 70—80 la sută şi realizând totodată însemnate economii de carburanţi. Deasemeni, la această gospodărie mun­cile de treers s’au efectuat în proporţie de 70 la sută. Fruntaşă la treerişul păioa­selor este secţia Amara, care la data de 27 iulie a. c. realizase planul în proporţie da 76 la sută. In scopul pregătirii terenului în vederea obţinerii unei recolte îmbelşugate în anul viitor, un număr de 15 tractoare lucrează de zor la desmiriştitul suprafeţelor recol­tate. Pentru folosirea întregii capacităţi de lucru a maşinilor se utilizează agre­gate de 2 pluguri cu 5 brazde la câte un tractor tip KD 35, reuşindu-se în felul a­­cesta să se accelereze ritmul desmiriştitu­lui şi să se realizeze economii pe carbu­ranţi în proporţie de 60—70 la sută faţă de normă. Deasemeni, cele 2 discuitoare de tipul DB 2 ale gospodăriei, cu câte 6 câmpuri fiecare, sunt folosite din plin la muncile de desmiriştit. Cu ajutorul lor se desmiriştesc zilnic peste 30 ha. Până la data de 28 iulie, s’a desmiriştit o su­prafaţă însemnată din cea cultivată cu pă­­ioase. L. VOICULESCU Muncă bine organizată la baza de recepţie Aradul Nou Pentru buna desfăşurare a recepţionării şi înmagazinării cotelor de cereale, colec­tivul bazei de recepţie Aradul Nou şi-a în­tocmit din timp un plan de muncă. Pe baza acestuia s-a trecut la pregătirea ma­gaziilor, la repararea şi desinfecarea lor, precum şi la dotarea lor cu utilajele necesare. In fiecare magazie au fost ins­talate difuzoare, s-au arborat diferite pla­­carde şi lozinci mobilizatoare. Personalul care deserveşte această bază, a fost şi el temeinic instruit de şeful bazei asupra fe­lului cum să desfăşoare munca. In scopul evitării aglomerării la bază, cât şi al în­magazinării , în cele mai bune condi­­ţiuni pe categorii a cerealelor primite, s’a organizat întrecerea socialistă pe bază de contract intre cei 3 magazioneri. De comun acord cu sfatul popular comunal şi cu or­ganul C.S.C.P.A., s’a întocmit apoi un plan de transport pe zile şi ore. Astfel, con­voaielor din comuna Aradul Nou li s’au fixat orele de sosire la bază între 5 şi 8 di­mineaţa, celor din Zădăreni între 8 şi II, din Frumuşeni 11 — 14, din Şagu 14—17 şi celor din Fântânele între 17 şi 21. Datorită bunei organizării a muncii şi preluării in mod operativ a cotelor, pro­ducătorii agricoli veniţi la baza de recep­ţie se întorc repede acasă, pentru a conti­nua muncile agricole de vară. La această bază, în perioada 20—30 iulie planul de recepţionări a fost realizat în proporţie de 185 la sută. ST. DUAMTRESCU Sâmbătă 1 August 1953 —Nr. 1806 In Ţara Socialismului victorios Nicolai Baţura şi Serghei Piscun, muncitori la făţuire, pe şantierul uneia din clădirile înalte ce se construiesc în capitala Ţării Sovietice. Experienţa noastră în lupta pentru o folosire cât mai activă a utilajului Voi prezenta aci două cifre: 0,69 şi 0,675. Prima repre­zintă coeficientul fo­losirii volumului util al furnalului Nr. 4 de la uzina metalurgi­că „Stalin“ din Don­bass, iar cea de-a doua este coeficientul realizat de brigada mea în primele 5 luni ale anului 1953. Aceasta înseamnă că bri­gada mea a obţinut o tonă fontă în medie de pe 0,675 m.c. de volum util a furna­lului. Lună de lună noi depăşim sarcina, dăm tot mai multă fontă peste plan. Eu am venit la uzina metalurgică „Stalin“ în anul 1927. Cum erau atunci furnalele uzinei noastre ? Metalurgiștii le numeau, fără niciun fel de ironie, „samo­vare“. Pentru a elabora o șarjă de fontă erau necesare eforturile a sute de oameni. Toate lucrările se executau pe atunci ma­nual. Iată un exemplu în acest sens : spre a încărca furnalul e nevoie astăzi doar de doi oameni — maşinistul podului-basculă şi muncitorul de la schip. In 1927 însă, la încărcarea furnalului lucrau 68 oameni Aceştia încărcau cărucioarele lor cu mine­reu sau alte materiale şi le duceau la e­­levator, cu ajutorul căruia dădeau mate­rialele la gura de alimentare a furnalu­lui. Zeci de alţi muncitori pregăteau manual bara de turnare pentru fontă, îndeplineau — tot manual — celelalte operaţii de pro­ducţie. Câte eforturi erau necesare, de pildă, pentru a sparge gura de scurgere a fontei! Toate acestea au rămas însă departe în trecut. Uzina noastră, furnalele noastre au fost complect reconstruite în cursul pla­nurilor cincinale şi aproape toate proce­sele de muncă au fost mecanizate. De mult au dispărut la noi profesii ca acelea de muncitor la transportul încăr­căturii, la şanţuri şi multe altele. Noi­ lu­crăm acum cu mecanisme complicate şi ţelul nostru este de a obţine un randament cât mai mare de la ele. Cum asigurăm noi activitatea normală a furnalului ? In primul rând, prin justa desfăşurare a procesului tehnologic. Noi respectăm cu stricteţe regimul termic şi cel de insuflare a aerului, ne îngrijim de folosirea maximală a suprafeţei de încăl­zire a co­perelor şi organizăm precis munca în brigadă. Menţinem o tempera­tură ridicată a aerului insuflat de 800 grade şi regimul ritmic de insuflare. Aceasta ne dă posibilitate să menţinem în permanenţă cuptorul la un regim in­tens de lucru. Pregătirea pentru evacuarea fontei este una din operaţiile principale executate de brigada noastră. Nu cu mult în urmă a­­ceastă operaţie dura 2,V2—3 ore. Acum ea se execută în numai o oră şi jumătate. Cum am realizat aceasta ? La 20—30 minute după eliberarea fon­tei începem pregătirea gurii şi jghiaburi­lor de scurgere pen­tru şarja următoare. In numai 15-20 mi­nute desfacem căptu­­şala veche şi execu­tăm noua căptuşire. Această operaţie este făcută de 2-3 oameni în timp ce ceilalţi membri ai brigăzii pre­gătesc jghiaburile pentru evacuarea fontei şi zgurei. Astuparea jghiaburilor durează astăzi o oră, în loc de 2 ore cât dura îna­inte. Şi la celelalte operaţii folosim metode înaintate de muncă, ceea ce ne dă posibili­tatea să economisim minutele, datorită cărui fapt câştigăm ore întregi. S’ar părea că pentru aşezarea gurii de scurgere a zgurei la noi se consumă foarte puţin timp, doar 3—4 minute. Dar noi am accelerat şi această operaţie, confecţionând în­ acest scop un model special pe care îl instalăm în gura de scurgere. Sunt sufi­ciente 2—3 lovituri, pentru ca gura de scurgere a zgurei să se formeze. Acum, aşezarea gurii necesită doar două minute. înlocuirea gurilor de vânt se execută re­pede, în numai 5 minute. Aici joacă un rol de seamă organizarea precisă a mun­cii. In timpul înlocuirii gurilor de vânt eu conduc toate operaţiile şi execut singur concomitent astuparea cu masa de astu­pare, stabilesc locul pentru lovirea cu câr­ligul. Furnaliştii Calium­âi şi D’acenco din brigada mea desfac penele de fixare a gurii, iar după aranjarea gurii pun la loc penele. Ceilalţi furnalişti cercetează fixarea ajutajului gurii de vânt, îl înde­părtează în timpul înlocuirii gurilor şi îl pun apoi la loc. Brigada se strădueşte să folosească toate rezervele cât se poate mai bine. Ast­fel, datorită reducerii antrenărilor prin gura de încărcare, noi am micşorat cu mut consumul de minereu feros, iar printr’o justă evacuare a fontei s’au redus cu 50% pierderile de metal în jghiaburi. Eli­berarea la timp a zgurei ne dă posibilita­tea să asigurăm o producţie de fontă de bună calitate. După cum am arătat mai sus, noi am obţinut un coeficient de folosire a volumu­lui util al furnalului de 0,675. Totodată, în primele 5 luni ale acestui an, brigada mea a economisit 589 tone minereu de mangan, 640 tone adausuri de metal şi 807 tone piatră de var. Sarcina a fost depăşită în ce priveşte producţia de fontă. Toată producţia a fost de bună calitate. Eu împărtăşesc experienţa mea şi ce­lorlalţi furnalişti. In uzina noastră lucrea­ză acum foştii mei ucenici: furnaliştii-şefi Vachin, Diacenco, furnaliştii Oleinic, Pid­­gora şi alţii. Ei dau exemplu în ce pri­veşte folosirea cu pricepere a utilajului furnalului. Cu toată munca îndelungată în uzină, mă simt în pline puteri şi nu-mi precu­peţesc forţele pentru a spori şi mai mult producţia de metal la cuptoarele noastre, spre a da economiei naţionale a Ţării So­vietice cât mai multe produse, de VASILI DOLJENCO Turnalist şef decorat cu ordinul „Drapelul Roşu al Muncii“, purtător al titlului de „Cel mai bun jurnalist din regiunea Stalinsc“ Se extinde aplicarea metodei Culaghin In dorinţa de a întâmpina ziua de 23 August cu noi succese în producţie, strun­garii stahanovişti din secţia Mecanică a uzinelor „Flamura Roşie”-Arad au început să studieze, metoda de strunjire rapidă a fontei, iniţiată de stahanovistul sovietic V. Culaghin. Prima încercare a făcut-o recent strun­garul stahanovist Gheorghe Kohanyi, care a experimentat această metodă de lucru în faţa celorlalţi stahanovişti şi a frunta­şilor în producţie din secţie. Confecţio­nând două cuţite după indicaţiile geome­trice ale lui Culaghin, el a trecut la strun­­jirea unui cilindru de frână Matrosov, pentru executarea căruia norma prevede 189 minute. Înainte, stahanovistul Kohanyi strunjea un asemenea cilindru în 160 minute. Prin noua metodă însă, el a reuşit să reducă şi mai mult timpul de lucru, efectuând toate operaţiile — degroşat şi finisat — în numai 80 minute. Această realizare a obţinut-o lucrând cu un avans de 1 mili­metru, la o viteză de 60—75 ture pe minut şi cu o adâncime de şpan de 7 milimetri. Succesul înregistrat de stahanovistul Kohanyi a constituit pentru ceilalţi strun­gari din secţie un puternic îndemn de a aplica, la rândul lor, metoda Culaghin de strunjire rapidă a fontei. I. MICLEA corespondent

Next