Munca, septembrie 1953 (Anul 9, nr. 1832-1857)

1953-09-01 / nr. 1832

Tratei ari 'din 'toate fUrile, urilfl-v'ă !, ORDAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R.P.R. « pagini - 20 bani !» Pentru avântul continuu al agriculturii . Cu multă bucurie au luat cunoştinţă oamenii muncii din ţara noastră de recentele directive ale partidului în scopul desvoltării economiei naţionale şi creşterii simţitoare a nivelului de trai al maselor muncitoare. In măsu­rile de o importanţă vitală indicate de partid, cei ce muncesc văd grija atentă pentru bunăstarea şi fericirea poporului, văd încă odată că binele­ poporului este scopul suprem al întregii activităţi a par­tidului. Sarcini de o deosebită cinste şi răspundere patriotică­­le revin oamenilor muncii din agricultură căci de munca lor depinde în mare măsură făurirea belşugu­lui poporului. In anii puterii populare, ţărănimea mun­citoare ajutată de clasa muncitoare şi-a îmbunătăţit starea materială şi culturală, a obţinut succese însemnate. Ţăranii mun­citori au primit din partea statului de­mocrat-popular sămânţă selecţionată, cre­dite pentru a-şi cumpăra vite,­­ajutor a­­grotehnic etc. La sate a crescut numărul de şcoli, milioane de ţărani au fost smulşi din întunericul neştiinţei de carte. Aproape 300.000 de familii de ţărani mun­citori s-au unit în peste 1.980 de gospo­dării colective şi aproape 2.000 de înto­vărăşiri agricole, ridicându-şi nivelul de trai. Desvoltarea industriei socialiste a fă­cut posibilă înfiinţarea a 218 S.M.T. cu un număr de 9.680 de tractoare, 2.850 semă­nători, 1.440 de secerători-legători. Gos­podăriile de stat dispun astăzi de 4.400 tractoare şi de alte maşini­­agricole. Plenara lărgită a C.C. al P.M.R. ţinută în zilele de 19 şi 20 August, a constatat că pe lângă realizările obţinute, în poli­tica noastră economică au existat şi lip­suri serioase. Una din acestea constă în­­faptul că­­repartiţia investiţiilor n’a cores­puns pe deplin necesităţilor­, desvoltăr­ii proporţionale a ramurilor economiei na­ţionale. In timp ce au fost alocate investiţii prea m­ari­­pentru­­i­n­d­ustria grea şi pen­tru a­numite lucrări de construcţii, agri­cultura, una din principalele ramuri ale economiei naţionale, ca şi industria bu­nurilor de larg consum,­­nu au primit in­vestiţii în­­proporţiile necesare. Acest lu­cru a determinat rămânerea în urmă a producţiei agricole şi a producţiei mărfu­rilor de larg consum, creşterea nesatisfă­­că­toare a nivelului de tr­ai al oamenilor muncii în raport cu desvoltarea econo­miei. Plenara a constatat că gospodării­lor individuale mici şi mijlocii, nu li s-a acordat­­atenţia cuvenită, ele nu au primit în măsură suficientă credite pentru uti­lajul mă­runt, materiale de construcţie, seminţe selecţionate, animale de prăsilă, îngrăşăminte. Gospodăriile agricole co­lective,­­deşi, în genere au primit ajutor din partea statului, ele nu au fost spriji­nite suficient în direcţia creşterii bogăţiei obşteşti. Gospodăriile agricole de stat suferă în­că din cauza proastei gospodă­riri şi organizări, n­u folosesc satisfăcător mijloacele mecanice pe care le au. Mult­­rămasă în urmă faţă de nevoile mereu crescânde ale oamenilor muncii este creşterea vitelor. Serioase slăbiciuni e­­x­istă şi î­n întreţinerea şi desvoltarea fon­dului viticol şi pomicol. De o hotărîto­are însemnătate pentru în­făptuirea măsurilor, arătate de partid şi care urmăresc creşterea serioasă într’un timp scurt a nivelului de trai al poporu­lui este sporirea producţiei şi producti­vităţii în agricultură. Preocuparea parti­dului şi guvernului e îndreptată în primul rând s­p­re lichidarea rămânerii în urmă a agriculturii. In centrul preocupărilor în ceea ce pri­veşte producţia agricolă, trebuie să stea problema pâinii. Agricultura este ramura economiei ce asigură pâinea de zi cu zi a poporului, carnea, laptele şi celelalte alimente. Ea dă materia primă pentru industria uşoa­ră, furnizează bumbacul şi lâna pentru fi­laturi şi ţesătorii, produsele necesare in­dustriei alimentare, pieile pentru tăbă­­cării şi fabricile de încălţăminte. Directivele plenarei C.C. al P.M.R. in­dică o serie de măsuri de importanţă ca­pitală în vederea­­lichidării rămânerii în urmă a agriculturii. In vederea desvol­tării armonioase a tu­turor ramurilor economiei naţionale, par­tidul şi guvernul au trecut la reglementa­rea mai justă a mijloacelor materiale şi îndeosebi a investiţiilor. Pentru anii 1953—1955 fo­n­d­u­l de acumulare t­rebue să fie redus şi să reprezinte 27,8 la sută din venit­ul naţional, iar fo­ndu­l de consum destinat satisfacerii nevoilo­r mate­riale şi culturale ale oamenilor muncii trebue să crească până la 72,2 la sută. Pentru dez­voltarea agriculturii se prevăd în anii 1953-1954-1955 investiţii de circa 6 mi­liarde lei, adică mai mult decât dublul investiţiilor realizate pe anii 1950-1951-1952. Partidul cheamă pe oamenii m­unci­i din agricultură la luptă însufleţită pentru a­­tingerea şi depăşirea producţiei agricole de dinainte de război, pentru creşterea producţiei de cereale panificabile, de po­r­u­m­b, cartofi, legume, furaje etc. O aten­ţie deosebită merită sarcina sporirii con­tinue a producţiei animale, a creşterii bazei furajere, a viticulturii şi pomicul­­turii. Gospodăriilor individuale mici şi mijlo­cii li se vor acorda credite ieftine pentru cumpărarea de vite şi­­u­nelte, li se va da ajutor zootehnic în vederea îmbunătăţirii raselor de vite. Ţăranii muncitori vor fi a­­provizionaţi cu materiale de construcţii, îngrăşăminte chimice etc. Un puternic sprijin vor­­primi gospo­dăriile individuale mici şi mijlocii prin faptul că vor f­i deservite de tractoare şi de alte maşini ale statului. Ajutorul di­rect­­pe care îl va primi ţărănimea mun­citoare din partea statului, intensificarea schimbului între sat şi oraş, vor contribui la întărirea alianţei între clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare, alianţă care este baza vitală a regimului democrat­­popular. . Clasa muncitoare ajută ţărănimea mun­citoare în lupta împotriva exploatării chia­­bureşti. Continuând politica de îngrădire a chiaburimii, partidul şi guvernul con­damnă toate actele de încălcare a legali­tăţii populare, abuzurile săvârşite în a­­plicarea cotelor de colectare şi impozite­lor, abuzuri ce duc­­la micşorarea produc­ţiei agricole, dăunând economiei. Statul democrat-popular va încuraja multilate­ral acele gospodării ţărăneşti care contri­­bue la sporirea producţiei agricole fără a exploata muncă străină. Trebue acordată o atenţie deosebită în­tăririi econo­mico-organizatorice a gospo­dăriilor agricole colective, astfel ca ele să devină puternice unităţi productive, ca succesele lor să exercite o atracţie cres­cândă asupra maselor de ţărani munci­tori. Ele vor fi ajutate să devină produ­cătoare de mari cantităţi de cereale-mar­­fă, de cartofi şi legume, să devină crescă­toare de vite,­­porci, păsări, albine. In a­­nu­l 1954 li se vor acorda credite pe ter­men lung şi cu o dobândă redusă în va­loare de 100 milioane lei iar în 1955 de ,200 milioane lei. Li se vor asigura dea­semeni materiale pentru construcţii ob­şteşti, grajduri, saivane etc. Un rol deosebit de important în creş­terea producţiei şi productivităţii în agri­cultură îl au gospodăriile agricole de stat. Oamenii muncii din aces­te unităţi au da­toria de a-şi desfăşura în aşa fel activita­tea, încât gospodăriile agricole de stat să devină un sprijin puternic al creşterii în­tregii agriculturi. Sarcina principală a Gos­taturilor este de a asigura gospodăriilor individuale cât şi celor colective seminţe selecţionate de bună calitate, viţe de­­rasă, viţă de vie şi pomi fructiferi. E­le trebue să folosească mult mai bine ca până a­­cum mijloacele mecanice de care dispun, iar până î­n anul 1955 tre­bue să se asi­gure în Gostaturi mecanizarea­­recoltării culturii păio­aselor, prăşitul porumbului, cositul şi strânsul fânului. S.M.T-uri­e vor fi înzestrate cu noi ma­şini şi tractoare şi se vor înfiinţa noi sta­ţiuni complet înzestrate. Uzina de trac­toare va produce pe lângă tractorul RD 35 pe şenile şi tractoare cu roţi. Alte între­prinderi, vor fi profilate pentru producerea în serie şi­­la un preţ redus a maşinilor agricole tractate şi a pieselor de schimb. Sarcini d­e mare­­răspundere le revin mun­citorilor şi tehnicienilor din S.M.T-u­ri şi organizaţiilor lor sindicale. Prin munca lor conştiincioasă, ei pot contribui într’o mare măsură la creşterea producţiei de prod­use agricole. Este în interesul între­gului nostim popor ca să se termine de­finitiv cu obiceil uno­r tractorişti şi con­duceri de S.M.T-uri, de a­­face muncile de mântuială,­­de a da lucru de proastă calitate. Staţiunile de maşini şi tractoare trebue să sprijine gospodăriile agricole colective şi pe ţăranii individuali, în or­ganizarea cât mai bună a producţiei, in introducerea agrotehnicei avansate. Organizaţiile sindicale din agricultură au de îndeplinit un rol de cinste în lupta pentru înflorirea agriculturii noastre, pen­tru belşugul poporului muncitor. In gos­podăriile agricole de stat şi S.M.T-uri, ele treime să fie răspânditor­ul înflăcărat al metodelor noi de muncă, al tehnicii a­­vansa­te. Veghind pent­r­u continua îmbu­nătăţire a condiţiilor de lucru şi de trai ale tractoriştilor, mecanicilor etc, organi­zaţiile sindicale trebue să ridice cât mai sus steagul întrecerii socialiste, să ducă o muncă sistematică de educa­re a celor ce muncesc î­n spiritul u­nei noi atitudini faţă de muncă al unei atitudini pline de răs­pundere faţă de sarcina şi misiunea încre­dinţată. O datorie de onoare a organ­iz­aţiiilor sin­dicale este lămurirea maselor largi de ţă­rani muncitori, asupra conţinutului mă­surilor­­luate de partid asupra sprijinului pe care statul nostru îl acordă oamenilor m­uncii de la sate. Sub conducerea partidului, spre un nou avânt al­ agriculturii pentru belşugul și fericirea poporului! Ajutorul Crucii Roşii a R. P. R. pentru populaţia sinistrată din Grecia Populaţia insulelor greceşti Kephallo­­nia, Ithaka şi Zakynthos a avut mult de suferit de pe urma cutremurului care a avut­­loc pe aceste­­insule. Comitetul Central al Crucii Roşii a R.P.R. a trimis o telegramă Comitetului Executiv al Crucii Roşii din Grecia prin care îşi exprimă regretul pentru suferin­ţele populaţiei sinistrate în urma cutre­murului de pământ din 10/11 August. Pentru a veni în ajutorul populaţiei sinistrate, Comitetul Central al Crucii Roşii a R.P.R. a hotărît să pună la dispo­ziţia Comitetului Executiv al Crucii Roşii Greceşti suma de 100.000 lei. (Agerpres). NI. 1832 MARTI 1 SEPTEMBRIE 1­9­5­3 Spre noi succese pentru înflorirea patriei şi bunăstarea oamenilor muncii îşi depăşesc angajamentele luate­ ­ dimineaţă. La Indus­tri­a Bumbacu­lui A, munca se desfăşoară cu însufle­ţire. Muncitoarele trec d­in o maşină la alta supraveghind jocul neastâmpărat al firelor de bumbac. Suntem în secţia rin­guri. Au trecut câteva zile de când mun­citoarele din această secţie luând cu­noştinţă de expunerea tovarăşului Gh. Gheorghiu - Dej ţinută cu prilejul ce­lei de a 9-a aniversări a eliberării patriei noastre, şi-au luat importante angajamente în muncă. Acum ele se străduesc să şi le îndeplinească. In faţa unui ring, stahanovista Manole Vasilica aşează nişte fire., Alături de ce­lelalte muncitoare, ea şi-a luat angaja­mentul să dea zilnic 2 kg. fire peste plan. Atenţia cu care lucrează dovedeşte hotărîrea ei de a realiza acest angaja­ment şi, totodată de a îmbunătăţi cali­tatea produselor. Muncind cu multă dra­goste Manole Vasilica, îşi depăşeşte cu mult angajamentul, dând zilnic până la 9 kg. fire peste plan. In această secţie, mai lucrează şi brigada I-a U.T.M. con­dusă de muncitoarea Constantin Maria, întreaga brigadă, răspunzând chemă­rii de a da produse mai multe şi de bună calitate şi-a luat angajamentul să dea zilnic 14 kg. fire peste plan. Brigada rea­lizează peste 30 de kg. fire. Succese fru­moase obţin şi muncitoarele Bontea Ma­ria şi Ioniţă Maria care dau zilnic 7 până la 10 kg. fire peste plan. 8 milioane lei economii PLOEŞTI (de la corespondentul nostru). Muncitorii şi tehnicienii de la uzinele So­­vrom-utilaj petrolifer­­ „1 Mai“-Ploeşti, luptă ca prin economiile realizate să spo­rească fondul acumulărilor socialiste. Prin folosirea raţională a materiei prime şi a combustibilului, muncitorii din aceas­tă uzină au realizat economii de circa 8.000.000 lei. Până în prezent, colectivul secţiei sta­­hanoviste Mecanică II, a reuşit să dea din economii peste angajamentele luate, 55 pompe de adâncime, 300 bucăţi pistoane, un prevenitor de 6 ţoli şi alte piese şi u­­tilaje necesare sondelor în producţie. Mun­citorii şi tehnicienii din secţiile Cazange­­rie, Electrică şi Forje au dat peste plan 20 tone de materiale de construcţii pen­tru rafinării, 4 separatoare de diferite mă­rimi, precum şi piesele necesare pentru 21 utilaje petrolifere ca pompe, trolii de fo­raj, capete hidraulice etc. In urma chemării lansate de membrii brigăzii stahanoviste condusă de Constan­tin Prusan, între cele 82 brigăzi a pornit întrecerea. Până în prezent în fruntea ei se află brigăzile lui Constantin Prușan, Ghe­­orghe Brângaru şi Victor Pârlogea. Prin folosirea cuţitului de strunjire după mo­delul strungului sovietic Colesov ca şi prin întrebuinţarea dispozitivului Râjcov, la strunjirea pieselor mari depăşirile lor faţă de planurile de producţie au crescut până la 220 la sută. Deasemeni, într-o pe­rioadă scurtă, strungarii Dumitru Ciuciuc, Ioan Rădoi, Alexandru Şerban, Constan­tin Dogaru şi alţi membri ai brigăzii au economisit 51 bucăţi cuţite Vidia. Mai multe produse alimentare Măsurile economice adoptate de partid urmăresc şi sporirea considerabilă a produselor alimentare. In acest scop, Investiţiile se vor mări pe anii 1953—1955 la cca 1,8 miliarde lei, faţă de 980 milioane prevăzute în planul cincinal. Numai în cursul anului viitor producţia industriei alimentare va fi mai mare cu 40—60 la sută decât cea din 1953. Toate acestea vor aduce o nouă creștere a nivelului de trai al celor ce muncesc. Pe străzile Reşiţei, zeci de camioane şi autobuze se în­d­reaptă spre uzine. Ora­şul începe o nouă zi de muncă. Reşiţa trăieşte acum o viaţă nouă, bo­gată în fapte — viaţa unui puternic cen­tru muncitoresc în permanentă înflorire. Fiecare ceas, fiecare clipă, vorbeşte acum de munca rodnică, despre traiul tot mai vest al siderurgiştitor şi metalu­rgişti­lor reşiţeni. In uri­aşa hală unde se topeşte oţelul s’au adunat zeci de muncitori. Lângă­ gu­rile cuptoarelor echipele schimbului de no­a­pte predau cuptoarele noului schimb. După o oră, Că­puţan Ion, un om în vârstă, mic de statură, dar voinic, şi-a adunat echipa, căreia i-a vorbit scurt: — Tovarăşi, avem fier şarjabil pregă­tit. De la furnal ne soseşte îndată fonta. Până la ora 3 să dăm încă o şarjă de mare tonaj, oţel de bună calitate. In acest timp macaralele au în­ceput să se îndrepte spre platoul de încărcare al cuptoarelor, servi­n­du-le cu materia primă. Zumzetul puternic al laminoare­lor se aude până departe. Echipa prim-lam­i­­natoru­lui Crato­fil Francisc laminează şi­ne de cale fera­tă. In primele 2 ore ale dimineţii, ea depăşise no­rma cu peste 8 tone şină. Aceeaşi activitate intensă se desfăşoară şi în secţiile prelucrăto­are. Marile strun­guri taie şpanuri groase strunjind roţile de vagoane şi locomotive. La uriaşele ciocane, forjării bat axe de oţel pentru motoare electrice, forjează tije de pom­paj pentru industria petroliferă. Şi in această zi, muncitorii şi tehni­cienii Reşiţei au dat peste plan însemnate cantităţi de fontă, oţel şi laminate. * In oraş, viaţa se desfăşoară din plin. Magazinele alimentare sunt pline de cumpărători. „Magazinul Univer­sal“ se deschide la 8 dimineaţa. In faţa vitrinelor lumea se adună în gru­puri mari, ca să privească mărfu­rile noi. Clădirea nouă, frumoasă, pri­meşte în primele ore sute de oameni. In cele 9 raio­ane ale magazinului, vânzarea este în toi. Iată un muncitor care s’a oprit în dreptul raionului de articole elec­trice. E lăcătuşul Rai­ca Constantin, care a venit să-şi cumpere un aparat de radio. Alături, îşi aşteaptă rândul minerul Trifa Victor. In această zi au fost vândute 15 aparate de radio. Şi în a­cest timp, la eta­jul II, Szabó Emeric cumpără mobilă de calitate superioară. La magazinul de mobile din oraş, 18 muncitori şi-au cum­părat şi ei mobilă în această zi. ★ E ora 1. La comitetul de întreprindere „Sovrommetal“-Reşiţa s-a strâns un grup de muncitori, stahanovişti, fruntaşi în producţie, tehnicieni. Ei urmează să plece în concediu de odihnă şi acum li se înmânează biletele. Stahanovistul Tom Petru de la Furnale şi lam­inatorul Căpi­tan Ignat merg la Sinaia. Alţii la mare şi în alte staţiuni. In acest an, 350 de oameni a­i muncii din Combinat au fost trimişi pentru cură în staţiunile balneo­climaterice, 428 la casele de odihnă şi peste 200 la casele sanato­riale. Şi de la uzinele „Sovrom-utilaj petrol­ifer“-Reşiţa au pleca­t până acum sute de muncitori în staţiunile de odihnă. Se apropie timpul intrării la lucru a celui de al doilea schimb. Ceasornicul de pe platoul de tu­rnare arată ora 2. To­p­itorii din echipa lui Căpuţan Ion toarnă şarja încărcată încă de dimineaţă. O nouă şarjă de ma­re tonaj, de 14 tone, oţel peste plan, este înscrisă în con­tul echipei lui Căpuţan Ion în această zi. ★ Lunca Pomostului. La capătul uneia din noile alei s’a adum­at un grup numeros de oameni. Un nou bloc a fost dat în folo­sinţă muncitorilor reşiţeni. 24 aparta­mente sunt gata pentru a-şi primi loca­tarii. Oţelarul Tănase Constantin va locui împreună cu familia sa într-unu­l din aceste apartamente. In jur se înalţă acum încă 4 blocuri cu un total de 50 apar­tamente, care în curând vor primi alte zeci de familii ale siderurgiştilor şi me­­ta­lurgiştilor reşiţeni. Dela 23 August 1944 încoace, la marginea Reşiţei s’a ri­dicat un oraş no­u, un o­raş al muncitori­lor. In aceeaşi seară, în sala de festivităţi a comitetului de întreprindere se strânse­seră numeroşi stahanovişti şi fruntaşi în producţie. Aici avea loc serata stahano­­viştilor din cadrul uzinelor „Sovrom-uti­laj petrolifer“. La mese s-au aşezat sta­hanovişti ca strungarul Peia Tudor, care în acea zi ■ a dat 3 norme, stahanovistul Tebenski Iosif de la fabrica de motoare electrice şi mulţi alţii. Conducerea şi co­mitetul de întreprindere cinstesc în acest fel munca acelora care s’au situat în frun­tea întrecerii, pe acei care prin eforturile lor contribuie la înflorirea patriei noastre. BIROU RUSALIM corespondent al ziarului „Munca“ pentru regiunea Timişoara ★ ★ ★ La Reşiţa, într’o zi obișnuita In numărul de azi: TN ŢARA­ SOCIALISMULUI VICTO­RIOS — M. Melenevscaia: La una din fabricile de confecţii din Moscova (pag. 2-a) Viorica Iliescu : Pentru o producţie sporită de pâine (pag. 2-a) Pentru îmbunătăţirea continuă a acti­vităţii echipelor artistice de amatori ale sindicatelor (pag. 2-a) D. Szabó : Mai sunt rezerve interne ! (pag. 3-a) FOILETON — FI. Pantelimonescu: Acord colectiv pe sprânceană (pag. 3-a) T. Feder: Ce au demonstrat desbaterile de la O.N.U. cu privire la problema core­eană (pag. 3-a) Nota adresată de Guvernul Sovietic Guvernelor Franţei, S.U.A. şi Angliei în legătură cu Tratatul de Stat cu Austria (pag. 3-a) Nota adresată de Guvernul Sovietic'* * Guvernului Austriei în legătură cu Tra­tatul de Stat cu Austria (pag. 3-a)' Hotărîrea Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. cu privire la inaugurarea noilor clădiri ale Universităţii de stat „M. V. Lomonosov“ din Moscova (pag. 4-a)­ De la Ministerul Afacerilor Externe al U. R. S. S. (pag. 4-a) Cifre care grăiesc PETROŞANI. — (de la corespondentul nostru). In comparaţie cu semestrul I al anului trecut, O.C.L. Petroşani a vândut minerilor din Valea Jiului cu 102 la sută mai multe conserve, cu 219 la sută mai multă slănină, cu 300 la sută mai multă pâine albă şi neagră, iar produse zaha­roase şi brânzeturi cu 261 şi respectiv, cu 233 la sută mai multe. Paralel cu importantele cantităţi de ali­mente vândute, minerii şi-au putut procura din salariul lor şi nenumărate obiecte industriale. Până în prezent s-au vândut, de pildă, cu 189 la sută mai multe motociclete. Printre cei care şi-au cumpărat motociclete de fabricaţie sovie­tică sunt tovarăşii Kaproş Iuliu, lăcătuş la mina Petrila, Sandu Tom­a dela Lonea, Szigheti Iosif dela L­upeni, şi alţii. De­­asemenea, s’a vândut minerilor cu 158 la sută mai multă încălţăminte, cu 18 la sută mai multe ţesături de bumbac, cu 300 la sută mai multe biciclete, cu 62 la sută mai multă mobilă tip­ popular faţă de semestrul I al anului trecut. Nu­mărul cumpărătorilor de aparate de radio a crescut cu 173 la sută.­­ 100.000 vagoane combustibil pentru aprovizionarea Capitalei în acest an In depozitele de desfacere ale între­prinderii „Combustibilul“ din Bucureşti sosesc zilnic cantităţi însemnate de com­bustibil solid în vederea unei bune apro­vizionări a populaţiei muncitoare pe timpul iernii. Capitala va fi aprovizio­nată în acest an cu circa 100.000 va­goane de combustibil. In felul acesta este asigurată tuturor cetăţenilor ridicarea a două tranşe de lemne potrivit cantităţi­lor prevăzute în cartele. Pentru desfacerea în bune condiţiuni a combustibilului şi buna deservire a ce­tăţenilor, Sfatul Popular al Capitalei şi întreprinderea „Combustibilul“- Bucureşti au luat din timp măsurile necesare. De­pozitele au fost înzestrate cu câte 2,3 bascule, iar pentru eliminarea aglomera­ţiei au fost amenajate două depozite noi şi este în curs de amenajare încă un de­pozit în cartierul „23 August“. Pentru public s-au amenajat deasemeni săli de aşteptare. In circa 40 la sută din depozi­tele mari cu linii de garaj au fost intro­duse maşini de tăiat lemne, acţionate cu forţă electrică. Se vor mai construi două linii de garaj î­n lungime de 781 m. şi se vor amenaja 3 bascule pentru cântărit, se va introduce forţa electrică în alte 4 depozite iar în 7 depozite se vor instala guri de incendiu. întreprinderea „Combust­ibilul“-Bucu­reşti a luat de asemenea măsuri pentru a asigura transportul combustibilului la do­miciliile cetăţenilor la preţuri convena­bile, încheind contracte cu numeroşi că­ruţaşi particulari. In acelaşi timp se stu­diază de către­­tehnicienii acestei între­prinderi posibilităţile pentru montarea unei bascule sub caroseria autocamioane­lor. Această inovaţie va face posibilă distribuirea cotelor de combustibil la do­miciliile consumatorilor reducând în fe­lul acesta din miile de ore pierdute de ce­tăţeni în depozite, în aşteptarea căruţelor şi pentru cântăritul combustibilului. (Agerpres). Veşti din ţările de democraţie populară -Ar ★ R. P. CHINEZA Organizarea odihnei oamenilor muncii Autorităţile populare şi organizaţiile sindicale din Sanhai, (marele centru din Sudul Chinei), acordă o atenţie deosebită organizării odihnei oamenilor muncii din acest oraş. Un rol de seamă în organiza­rea odihnei îl­­au cluburile regionale şi sindicatele. Oraşul numără 10 cluburi şi sunt în pregătire alte câteva cluburi noi. La 654 fabrici şi uzine din Şanhai func­ţionează peste 600 cercuri dramatice şi de operă, aproximativ 170 echipe de dansuri, peste 200 cercuri artistice, mai mult de 800 orchestre şi diferite grupuri muzicale, precum şi numeroase cercuri literare şi artistice. Palatul de Cultură din Şanhai a deve­nit centrul activităţii culturale dusă în rândurile oamenilor muncii din acest oraş. In cadrul Palatului sunt organizate pentru muncitori şi funcţionari conferinţe tra­tând problemele de politică internaţio­nală şi de politică internă, precum şi în­tâlniri cu oameni de ştiinţă, artă şi teh­nicieni. De curând în Palat a fost deschisă o mare expoziţie care ilustrează noile rea­lizări în producţie şi o alta consacrată istoriei mişcării muncitoreşti din Şanhai. Peste 1 milion jumătate persoane au vi­zitat aceste două expoziţii. R. P. BULGARIA întrecerea socialistă în cinstea sărbătorii poporului bulgar In R.P. Bulgaria ia o amploare tot tr­al mare întrecerea socialistă a oamenilor muncii în cinstea măreţei sărbători a în­tregului popor bulgar — 9 Septembrie — ziua eliberării Bulgariei de către glorioa­sa Armată Sovietică. Sute de întreprinderi industriale frun­tașe întâmpină apropiata sărbătoare, prin noi victorii în muncă. Peste o treime din numărul muncitorilor din industria tex­tilă au început să lucreze concomitent la mai multe războaie. Colectivul Combina­tului textil „Ernst Thälmann“ este iniţia­torul luptei per­tru o calitate excelentă a produselor. Peste 13.000 textilişti bulgari au primit titlurile de onoare da­ndarnici şi stahanovişti. Muncitorii de la şantierul naval „Gheor­­ghi Dimitrov“ din Oraşul Stalin şi-au luat angajamentul să termine până la 9 Sep­tembrie construcţia unui mare doc plu­titor pentru repararea vaselor. Totodată, 10.200 muncitori şi muncitoare de la în­treprinderile din regiunea Pleven, care şi-au luat angajamente individuale, lu­crează cu avânt­ pentru îndeplinirea lor cu succes.­­ Membrii gospodăriilor agricole coopera­tive şi muncitorii agricoli de la gospodă­rii­ agricole de stat au format numeroase brigăzi şi echipe care şi-au luat angaja­mentul să strângă la timp recolta de floarea soarelui şi porumb şi să înceapă pregătirea însămânţărilor de toamnă. R. P. UNGARA Al 15.000-lea automobil produs de fabrica din Csepel. Luând cunoştinţă de programul noului guvern al R. P. Ungare, colectivul de muncă de la fabrica de automobile „Cse­pel” şi-a luat angajamentul să contribue la ridicarea nivelului de trai al populaţiei ţării prin fabricarea unui număr cât mai mare de automobile. Muncitorii de aci şi-au respectat angajamentul de­ a produce al 15.000-lea automobil în cinstea zilei de 20 August. Actualmente se poate vedea în curtea fabricii o maşină nouă, care poartă următoarea inscripţia: „Al 15.000-lea au­tomobil, pentru pace !“ In cadrul întrecerii socialiste munci­torii de la această întreprindere au făcut 440 propuneri de inovaţii şi au economi­sit materii prime şi materiale în valoare de 710.000 forinţi, depăşind astfel cu mult angajamentul luat. Pe de altă parte, ei au predat altor întreprinderi materiale în valoare de 2 milioane de forinţi. R. CEHOSLOVACA Pregătiri pentru noul an şcolar. In întreaga Cehoslovacie au loc pregă­tiri în vederea începerii anului şcolar. Intrăm număr de 8 oraşe din R. Ceho­slovacă au fost construite noi cămine pentru studenţi. La Praga sunt în curs de terminare lucrările de renovare şi completare a căminelor destinate studen­ţilor şi se sporeşte numărul cantinelor. In fiecare cămin vor putea fi găzduiţi între 200 şi 400 studenţi. Profesorii s-au pregă­tit şi ei intens pentru noul an şcolar. 13.000 profesori şi pedagogi au participat la cursurile pregătitoare de vară. Pe de altă parte, la Praga s-a deschis o expoziţie de materiale didactice, în ca­drul căreia sunt prezentate diverse in­strumente şi aparate necesare pentru stu­diile de fizică, biologie, medicină, ca şi manuale consacrate problemelor generale de pregătire didactică. Editura de stat pentru literatură didactică din capitala R. Cehoslov­ace s-a pregătit deasemenea intens pentru noul an şcolar: ea a tipărit peste 10 milioane exemplare de diferite manuale şcolare. Imprimarea acestora a fost terminată înainte de începerea cursu­rilor şcolare, pentru ca studenţii şi elevii să le poată avea la timp.

Next