Munca, octombrie 1953 (Anul 9, nr. 1858-1884)

1953-10-01 / nr. 1858

Pag. 2-a Cum efectuăm noi asupra construcţiei f De la Petroşani in­­sus pe Valea Jiului, la Petrila şi Lonea, apoi în partea cea­laltă în josul văii, la Aninoasa, Vulcan, Uricani şi Lupeni se clădesc din fiecare an blocuri înalte­, locuinţe muncitoreşti de diferite tipuri. * Lonea şi-a schimbat înfăţişarea. La marginea oraşului, în locul caselor joase şi întunecoase, s-au ridicat în ultimii 2 ani numeroase case noi, luminoase, blocuri cu etaje. Când ieşim din mină nu odată ne o­prim pe coama muntelui şi privim înde­lung spre acest frumos cartier. Atunci ne dăm seama mai bine de zilele minu­nate pe care le trăim şi suntem hotărîţi să muncim mai cu râvnă,, să dăm­ pa­triei mai mult cărbune. Când am fost numiţi în comisia de lo­cuinţe muncitoreşti de pe lângă comitetul nostru de întreprindere, ne-am dat seama că aceasta este o sarcină de răspundere, căci de­ felul cum vom munci noi depinde în mare măsură buna executare a lucrări­lor de construcţie. Membrii comitetului de întreprindere ne-au vorbit despre sarcinile comisiei de locuinţe. Ei ne-au arătat felul defectuos în care şi-a desfăşurat munca vechea comisie şi consecinţele lipsei de control asupra e­­fectuării construcţiilor. Anul trecut, de pildă, uşile şi ferestrele de la unele blocuri au fost executate prost, instala­ţiile sanitare montate greşit,, pricinuind stricăciuni pereţilor. Vechea comisie s-a mărginit numai să facă repartizarea apartamentelor noilo­r locatari. Noi am hotărît să punem capăt acestor lipsuri serioase. In primul rând am dus muncă de lămurire în rândurile construc­torilor, le-am arătat exemple de lucrări de proastă calitate, le-am vorbit despre, sumele importante pe care le investește statul nostru pentru a ne creea nouă, oa­menilor muncii. Condiţii tot mai bune de trai, i-am făcut să înţeleagă că materia­lele de construcţii trebuesc folosite cu multă chibzuinţă. In orele noastre libere mergem pe şan­tierul de construcţie şi urmărim cum se respectă calitatea lucrărilor, înainte de a se începe construirea lo­cuinţelor ne interesăm dacă locu­l ales este cel mai nimerit, dacă nu cumva la mici adâncimi sunt izvoare de apă, care ar putea dăuna temeliei. La săparea fun­daţiilor ne preocupăm ca acestea să fie făcute adânc spre a asigura buna rezis­tenţă a clădirilor. Pentru a cunoaşte bine cum trebuesc executate lucrările, noi studiem manuale tehnice de specialitate care ne ajută să des­coperim din timp a­­numite greşeli. De pildă, la turnarea be­tonului pentru funda­ţie, am observat că acesta este sărac în ciment. Am luat de îndată legătura cu inginerii Matei şi Mihuţ de pe acest şantier şi le-am cerut să facă o analiză a compoziţiei betonului. Sesizările, noastre fiind găsite juste ei au luat măsuri de a se adăuga mai mult ciment. Când tricep să fie ridicate zidurile, suntem mereu pe schele, controlăm dacă mortarul este bine amestecat, dacă con­ţine cantităţile de var prevăzute în Stas, pentru ca zidurile să aibă rezistenţa nece­sară. Lucrările de dulgherie sunt şi ele foarte importante, de aceea noi contro­lăm dacă lemnul pentru acoperişul clădi­rilor este de bună calitate. Când se aşea­ză ţigla pe acoperişuri suntem atenţi ca această lucrare să fie bine executată. Controlul nostru devine şi mai riguros la lucrările de instalaţii sanitare, şi a acelora de tâmplărie şi finisaj, deoarece aci se pot face cele mai multe greşeli. Când a început podirea camerelor am observat că podelele prezintă distanţe mari între scânduri. Am cerut atunci ca ele să fie bine încheiate. Pe instalatori i-am făcut atenţi asupra montării conduc­telor de apă, a băilor şi a instalaţiilor elec­trice, arătându-le cazuri când locatarii nu s-au putut folosi de­ ele din cauză că au fost­ prost montate. Tot aşa la vopsitul şi zug­răvitul apar­tamentelor, am arătat echipelor respec­tive care sunt dorinţele locatarilor. Acum aceste apartamente sunt zugrăvite şi vopsite cu mult gust şi ţi-e mai mare dragul să locueşti în ele. Controlul comisiei noastre continuă şi­­după luarea în primire a apartamentelor de la constructori. Pe noi ne interesează şi felul cum locatarii le îngrijesc pe a­­cestea. Dumitru Vladimirescu şi Iosif Constantin di­n blocul A, chiar din pri­mele zile au murdărit pereţii apartamen­telor. Noi le-am arătat că aceste locuinţe noi sunt un bun al tuturor muncitorilor şi că datoria fiecărui locatar este de a le păstra în cea mai bună stare. Pentru a-şi putea exercita controlul în condiţiuni şi mai bune, comisia noastră de locuinţe muncitoreşti, cu ajutorul co­mitetului de întreprindere, a organizat o consfătuire cu toţi locatarii din noile locuinţe, de la care am primit o serie de sugestii de care vom ţine seama în viitor: controlul de locuinţe DOURNIR PETRU şi BARTA IOSIF, membri la comisia de locuinţe muncitoreşti a comitetului­­de întreprindere dela mina Lonea ----------------------------------------------------- - Ne scriu corespondenţi­ şi cititorii noştri Pentru buna organizare a transportului pe C.F.R. in timpul iernii Spre a se asigura desfăşurarea nor­mală a transportului pe timpul iernii, la secţiile L. 8 şi L. 9 C.F.R.-Arad, au fost luate încă de pe acum o serie de măsuri organizatorice, privitoare la întreţinerea ■linii­­or şi a cantoanelor. In acest scop au fost înfiinţate 57 echipe, care au şi trecut la executarea panourilor de pară­­zăpezi, la curăţarea şanţurilor de scur­gere a apei, etc. De pildă, echipele ce aparţin de secţia L. 8. printr-o bună organizare a muncii au reuşit ca din cele 49 cantoane să re­pare până acum 43. Totodată­­au­ fost cu­­­răţate şanţurile în linie curentă pe o Datorită superficialităţii cu care sunt recepţionate mărfurile, la depozitul Nr. 1 al „Aprozar“-ului din Oraşul Stalin ajung deseori legume şi zarzavaturi de proastă calitate, care sunt distribuite unor unităţi spitaliceşti şi cantinelor din localitate. Trebue arătat deasemeni că şi acele pro­duse care ajung la depozit­ în condiţiuni acceptabile, până ajung în posesia unită­ţilor cliente devin de nefolosit, din cauza neglijenţei cu care sunt depozitate şi păs­trate.­­Un exemplu care ilustrează indo­lenţa celor de la depozitul Nr. 1 „Aprozar“, îl constitue faptul că ardeii graşi distri­buiţi spitalului Nr. 2 şi altor întreprin­deri cu 2 săptămâni în urmă, şi care urmau a fi conservaţi de cantinele res­pective, erau plini de noroi şi zdrobiţi. Exemplul de mai sus nu este izolat. Aproape zilnic pot fi întâlnite cazuri ase­mănătoare de condamnabilă neglijenţă şi aceasta pentru că..nimeni din conducere lungime de 3500 m. S’au luat măsuri pentru curăţirea canalelor, de apă. La secţia L. 9 au fost confecţionate 75 panouri pentru parazăpezi, în majori­tate din nuiele, economisindu-se astfel im­portante cantităţi de scânduri şi cuie. Echipele au mai efectuat în staţii lu­crări de etanşare a felinarelor, reparări de­ ramificaţii, de scule, şi vagoane, etc. . In toate aceste munţi s’a­u evidenţiat districtele din staţiile Aradul Nou, Zi­­mandul Nou, Felnac şi Semlac şi tovară­şii : Iosif Mieneret, Andrei Tilinger, Jiva Carabaş, Petru­­ Timerman şi Adam Bauman. I. Darula nu se interesează de felul cum sunt recep­ţionate mărfurile, cum funcţionează de­pozitele, dacă întreprinderile cliente sunt mulţumite de modul cum sunt servite. Conducerea „Aprozar“-ului din Oraşul Stalin coordonează munca din birou. Ea nu se preocupă de felul cum merg tre­burile în unităţi. Dacă ar merge pe teren şi-ar putea da seama că există multe ne­ajunsuri, că unele întreprinderi întâmpină serioase greutăţi în aprovizionarea de iarnă, tocmai pentru că în unităţile „Apro­zar“ verunca se desfăşoară defectuos. Este necesar ca recepţia­­produselor să se facă cu simţ de răspundere, ca depo­zitarea şi păstrarea lor până la distribui­rea către întreprinderile cliente să se facă în condiţiuni bune şi higienice. Iar acei care dau dovadă de nepăsare, să fie traşi la răspundere fără menajamente. A. Mosorică Oraşul Stalin --------------------------­Lipsa simţului de răspundere în muncă Pe urmele materialelor nepublicate Un corespondent voluntar din Sinaia ne informa că în unele unităţi ale coope­rativei de consum „Unirea“ din acea lo­calitate, vânzătorii vorbesc cu consuma­torii necuviincios. Mai mult, responsabilii unităţilor respective obişnuiesc să doseas­că unele produse, iar la altele, din în­demnul lor, se dă lipsă la cântar. Sesizarea primită a fost înaintată Sec­ţiei Comerciale a sfatului, popular al o­­raşului Sinaia, care împreună cu condu­cerea cooperativei de consum, a cercetat cele semnalate luând apoi măsurile ne­cesare. Astfel, Toader Vasile, pentru repetatele abateri de la regulile generale ale comer­ţului socialist şi pentru ieşirile sale bru­tale faţă de consumatori, a fost înlocuit. Negoiu C., responsabilul unităţii nr. 2, şi Crăciunescu Marin, responsabilul bodegii, ambele aparţinând de cooperativă, au fost sancţionaţi cu „Avertisment“.. ★ In comuna Roşia Montană, raionul Câmpeni, s-a înfiinţat un cinematograf unde muncitorii şi ţăranii muncitori din comună şi împrejurimi vin să vizioneze diferite fil­me. De cele mai multe ori însă aparatele se defectează, ceea ce nemulţu­meşte pe spectatori. Corespondentul vo­luntar care ne semnala acest lucru arăta că operatorul Marcsteiner Simioni fiind un element duşmănos căuta în permanenţă să strice aparatele numai pentru ca oa­menii muncii veniţi la cinematograf să nu cunoască o seamă­­de realizări, să nu se poată folosi de învăţămintele ce reies din anumite filme documentare, ştiinţifice, etc. In acest caz au­­fost sesizate organele în drept. Răspunsul primit la redacţie confirmă justeţea celor publicate şi arată că operatorul Marcsteiner Simion a fost înlocuit cu un element conștiincios. MUNKA Joi 1 Octombrie 1953 — Nr. 1858 NOTA GUVERNULUI SOVIETIC adresată Guvernelor Franţei, Angliei şi S. U. A. în legătură cu convocarea unei conferinţe a miniştrilor afacerilor externe MOSCOVA 30 (Agerpres). — TASS trans­mite : La 2 Septembrie, Ministerul afacerilor externe al U.R.S.S. a primit din partea­ Gu­vernelor Franţei, Angliei şi S.U.A. note identice, care constitue u­n răspuns la Nota Guvernului Sovietic din 4 August în pro­blema convocării unei conferinţe a miniştri­lor afacerilor externe şi la Nota din 15 Au­gust în problema germană. La 28 Septembrie,­ Ministerul afacerilor externe al Uniunii Sovietice a adresat Am­basadelor Franţei, Angliei şi S.U.A. la Mos­cova Nota de răspuns a Guvernului Sovie­tic. Iată textul Notei Guvernului Franţei din­ 2 Septembrie 1953 şi textul Notei Guvernului Sovietic din 28 Septembrie 1953. NOTA GUVERNULUI FRANŢEI din 2 Septembrie 1953 Ambasada Franţei asigură de respectul său Ministerul afacerilor externe al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste şi are o­­noarea să-i comunice următoarele : I. Acţionând conform obiceiului stabilit, în strânsă regătmă cu Guvernele Statelor Unite şi Marii Britanii. Guvernul­ Francez a stu­diat cu atenţie notele Guvernului U.R.S.S. din 4 şi 15 August 1953 care cuprind răs­punsul la propunerile prezentate la 15 iulie de cele trei puteri occidentale. Au fost con­sultate Guvernul Republicii Federale Germa­ne şi autorităţile germane din Berlin. II. Guvernul Francez nu are intenţia nici să respingă încă odată observaţiile critice ale Guvernului Sovietic în legătură cu poli­tica dusă de cele trei puteri, nici să conti­nue astfel, î­n detrimentul întăririi păcii, o discuţie inutilă. III. Guvernul Francez se abţine de aceea întru totul de la exprimarea, punctului său de vedere în legătură cu diferitele afirmaţii cu­prinse în notele sovietice din 4 şi 15 Au­gust şi intenţionează să-şi limiteze obser­vaţiile la problemele cu caracter urgent care se ivesc în legătură cu convocarea conferin­ţei Miniştrilor Afacerilor Externe, propuse în Nota sa din 15 Iulie a. c. IV. S’ar face un adevărat pas spre pacif şi s’ar realiza o destindere, a încordării In­ternaţionale dacă s’ar reuşi să se rezolve imediat unele probleme în legătură cu Ger­mania şi să se încheie Tratatul de stat cu Austria. Este de dorit, prin urmare, ca con­ferinţa miniştrilor afacerilor externe să fie consacrată acestor probleme; prezentarea spre examinare a întregului ansamblu de probleme complexe, aşa cum o propune Gu­vernul Sovietic, nu ar face decât să întârzie și să împiedice succesul tratativelor preco­nizate. Rezolvarea problemelor germană și austriacă ar contribui la examinarea cu suc­ces a altor probleme importante. Guvernul Francez consideră deasemenea necesar să remarce că examinarea unora dintre aceste probleme a fost deja încredinţată unor orga­nizaţii internaţionale ca Organizaţia Na­ţiunilor Unite sau unor conferinţe interna­ţionale cum este Conferinţa politică pentru Coreea, la care Republica Populară Chineză va fi reprezentată , astfel participarea aces­teia din urmă la proiectata conferinţă a Mi­niştrilor Afacerilor Externe al celor patru puteri nu ar putea fi justificată. V. Guvernul Sovietic a propus pentru exa­minarea problemei germane o procedură care pare complicată şi a cărei aplicare, în cele mai favorabile împrejurări, nu ar fi legată decât de o mare pierdere de timp. Nota Gu­vernului Sovietic din 15 August prevede de fapt o serie de combinaţii, care ar avea ca urmare amânarea pe termen nelimitat a ţi­nerii unor alegeri libere în Republica Fe­derală, în Zona Răsăriteană a Germaniei şi la Berlin. Un guvern german care, nu s’ar sprijini pe voinţa, poporului, exprimată în mod liber prim vot universal, nu ar avea niciuna din calităţile necesare pentru a a­­dopta hotărîri importante pentru viitorul naţiunii germane Aşa­dar, problema alege­rilor libere este hotărîtoare pentru reglemen­tarea problemei germane în ansamblu. Gu­vernul Francez consideră de aceea că confe­rinţa Miniştrilor Afacerilor Externe trebue să fie consacrată problemei germane, a cărei rezolvare cons­itue un element de cea mai mare importanţă al reglementării în întreaga lume şi trebue să se ocupe în primul rând de problema alegerilor libere şi de statutul viitorului guvern german. VI. In afară de aceasta, trebue să se men­ţioneze că propunând în Nota sa din 15 iulie ca problema alegerilor libere să fie studiată în primul rând, Guvernul Francez nu a formulat niciun fel de condiţii preli­minare referitoare la constituirea comisiei de cercetare. De aceea, se pare că în cazul de faţă Guvernul Sovietic a înţeles greşit sensul celor comunicate. VII. Guvernul Francez nu a considerat niciodată că restabilirea libertăţii şi inde­pendenţei Austriei, care în virtutea Decla­raţiei de la Moscova din Noembrie 1943 tre­bue considerată o ţară eliberată, depinde de progresul realizat în rezolvarea proble­mei germane. El consideră că aceste două probleme nu au nicio legătură între ele. După părerea lui, nimic nu trebue să îm­piedice de acum înainte încheierea Trata­tului cu Austria. In legătură cu aceasta, Gu­vernul Francez regretă că Guvernul Sovietic nu a acceptat propunerea sa care prevedea convocarea Adjuncţilor Miniştrilor Afaceri­lor Externe în chestiunea Austriei la 31 Au­gust a. c. El continuă însă să spere că mi­niştrii afacerilor externe vor putea ajunge la un acord asupra Tratatului de stat cu Aus­tria, atunci când se vor întâlni. VIII. Fiind convins că discutarea acestor probleme va contribui mai mult la obţine­rea rezultatului căutat decât schimbul de note, Guvernul Francez reînoeşte invitaţia adresată Guvernului Sovietic de a participa la o conferinţă a Miniştrilor Afacerilor Ex­terne care ar putea avea loc la 15 octom­brie la Lugano. Guvernul Francez presu­pune că Guvernul Elveţian ar primi favo­rabil această propunere. NOTA GUVERNULUI SOVIETIC Guvernul Sovietic confirmă primirea No­tei Guvernului Francez din 2 Septembrie care este un răspuns la notele din 4 și 15 August ale Guvernului Sovietic. Studierea Notei di­n 2 Septembrie arată că în răspunsul Guvernului Francez sunt ocolite problemele puse de Guvernul So­vietic a căror exa­minare ar putea contri­bui la reglementarea problemelor Interna­ţionale actuale şi, totodată, la întărirea păcii şi securităţii Internaţionale. In Nota sa din 4 August Guvernul So­vietic a propus să fie examinate problema măsurilor de natură să comtribue la ate­nuarea generală a încordării în situaţia in­ternaţională precum şi problema germană, inclusiv problemă restabilirii unităţii Ger­­­maniei şi încheierii Tratatului de pace. Ca o completare la aceasta, în Nota din 15 Au­gust Guvernul Sovietic a expus principa­lele probleme legate de sarcinile urgente ale rezolvării problemei germane. Prezentând aceste propuneri, Guvernul Sovietic a urmărit şi urmăreşte realizarea unor acorduri care să corespundă năzuinţe­lor popoarelor spre întărirea păcii şi să con­­tribue la rezolvarea problemei privitoare la Germania în conformitate cu interesele po­poarelor iubitoare de pace din Europa, pre­cum şi ale însuşi poporului german. Pro­blemele ridicate în susamintitele note ale Guvernului Sovietic au dobândit în prezent o însemnătate şi mai mare. In primul rând problema slăbirii încordării internaţionale, a cărei însemnătate nu este contestată nici în Nota Guvernului Francez din 2 Septembrie. Guvernul Sovietic a constatat că realiza­rea armistiţiului în Coreea a creat o situa­ţie favorabilă obţinerii atenuării încordării în situaţia internaţionala. In ultimul timp însă, au fost create noi dificultăţi în rezol­varea problemei coreene. însăşi convocarea conferinţei politice in problema coreeană se izbeşte de greutăţi serioase, întrucât ,la stabi­lirea componenţei conferinţei politice la cea de a 7-a sesiune a Adunării­ Generale, ca urmare a acţiunilor de tot felul ale Sta­telor Unite ale Americii, s’a dat dovadă de unilateralitate inadmisibilă şi de sub­apreciere flagrantă a importanţei acţiunilor, puse de acord cu ţări direct interesate cum sunt Republica Populară Chineză şi Re­publica Populară Democrată Coreeană. Or, succesul conferinţei politice depinde în multe privinţe de eforturile comune ale celor două părţi interesate şi de participarea celorlalte state care au contribuit la realizarea armi­stiţiului şi năzuiesc spre reglementarea de­finitivă a problemei coreene. Atrage atenţia şi agresivitatea clicii sudcoreenie h­sînma­­niste, care nu încetează să repete amenin­ţările că va încălca armistiţiul. In ceea ce priveşte ţările Asiei, nu pot fi ignorate alte probleme politice actuale, care au o însemnătate deosebită pentru intere­sele naţionale ale acestor ţări şi pentru în­tărirea păcii. In această ordine de idei tre­bue menţionată în­ primul rând necesitatea restabilirii drepturilor legitime ale Repu­blicii Populare Chineze, căreia trebue să i se asigure restabilirea drepturilor ei inalie­nabile în Organizaţia Naţiunilor Unite, ce­ea ce este împiedicat în prezent numai de îm­potrivirea anumitor state. In interesul destin­derii încordării internaţionale, este necesară reglementarea neîntârziată a problemelor de acest fel. Printre acestea sunt o serie de pro­bleme importante care, se referă la , situaţia din ţările Asiei de Sud-Est şi din bazinul Oceanului Pacific. Pentru reglementarea unor astfel de probleme precum şi pentru realizarea u­nei atenuări generale a încor­dării în relaţiile internaţionale, este nece­sară participarea permanentă a­­Republicii Populare Chineze. După­ cum se ştie, Chiar când, s’au pus bazele Organizaţiei Naţiuni­lor Unite, acesta a fost felul în care s’a definit locul Chinei în rezolvarea principa­lelor probleme ale, păcii şi securităţii popoa­relor. In ceeace priveşte Europa, ultimele eveni­mente politice din Germania occidentală au făcut să crească­­ neliniştea în ţările iubi­toare de pace. In Germania Occidentală, da­torită mai ales presiunii cercurilor străine, care se bizuie pe marile monopoluri ger­ din 28 Septe­ mane, creşte influenţa elementelor revan­şarde, care au început să­ folosească din nou limbajul politicii agresive „Drang nach Osten“, care a adus nenorociri fără număr nu numai celorlalte popoare, ci şi însuşi po­porului german. Deşi eşecul acestei politici este inevitabil, statele iubitoare de pace din Europa, şi mai ales vecinii Germaniei oc­cidentale, nu pot rămâne nepăsători în faţa acestor fapte negative ale evoluţiei politice din Germania occidentală, întrucât în­­cen­trul Europei îşi ridică din ce în ce mai mult capul hitleriştii de ieri şi creşte primejdia creării unui nou focar periculos de agre­siune. In Nota din 4 August, Guvernul Sovietic, ţinând seama de primejdia politicii agresive dusă de Blocul nordatlantic, a subliniat în­semnătatea problemei reducerii Înarmărilor şi a neadmiterii de baze militare pe terito­riile statelor străine. A ocoli examinarea a­­cestei probleme ar însemna ignorarea a tot ceea ce are cea mai mare importanţă pentru slăbirea încordării internaţionale. Tocmai continuarea goanei înarmărilor, mai ales în legătură cu crearea de stocuri de arme atomice, arme cu hidrogen şi alte arme de exterminare în masă a oamenilor cere să nu se amâne examinarea problemei reducerii înarmărilor şi a interzicerii armei atomice, a armei cu hidrogen şi a celorlalte arme de exterminare în masă, instituindu-se în ace­­laş timp un control internaţional eficace asupra îndeplinirii acordurilor corespunză­toare. Nu­ se poate nega nici faptul că crearea, de către unele puteri, de baze mi­litare aeriene­­ şi navale în ţările Europei, Africii şi Asiei, deosebit de numeroase în apropierea frontierelor U.R.S.S. şi ale ţărilor de democraţie populară, urmăreşte scopuri agresive. Refuzul de a examina problema bazelor militare pe teritoriile statelor stră­ine, poate fi, fireşte, apreciat ca un refuz de a contribui la slăbirea încordării inter­naţionale, ceea ce poate zdruncina încrederea în orice declaraţii cu privire la aspiraţia spre reglementarea problemelor internaţio­nale actuale; întrucât Guvernul Sovietic, ca şi Guver­nul Franţei, şi-a exprimat în repetate rân­duri aspiraţia spre atenuarea încordării internaţionale, nu se poate trece cu vederea faptul că propaganda în favoarea unui nou război, şi îndemnurile la noi acte de agre­siune nu încetează şi că guvernele unor state au trecut făţiş la acte de diversiune, teroare şi sabotaj în ţările lagărului demo­crat. Deseori, cunoscuta rezoluţie a Adunării Generale, care condamnă propaganda răz­boiului, nu numai că nu este aplicată, dar este călcată făţiş în picioare de cercuri ofi­ciale cu răspundere din unele state, care elogiază „politica de forţă“, Intensificarea „războiului rece“ etc. Este absolut evident­­că pentru atenuarea încordării în relaţiile internaţionale este necesar să se ia asemenea măsuri care să constitue o ripostă eficace dată propagandei unui nou război, ce conti­nuă să fie desfăşurată, şi tuturor încercărilor cercurilor agresive de a submina încrederea popoarelor în menţinerea şi întărirea păcii şi securităţii internaţionale. Din toate cele expuse rezultă că au de­venit actuale probleme importante de însem­nătate internaţională şi că ele cer o exa­minare imediată, în comun, cu partici­parea Franţei, Marii Britanii, Statelor Unite ale Americii, Republicii Populare Chineze şi Uniunii­ Sovietice; întrucât, în conformitate cu Charta O.N.U., acestea sunt­­ţările cărora, le revine­ în primul rând răs­punderea pentru asigurarea păcii şi securi­tăţii internaţionale. In conformitate cu aceasta, Guvernul So­vietic a propus în Nota sa din 4 August să se examineze în cadrul, conferinţei Miniştri­lor Afacerilor Externe problema măsurilor pentru atenuarea încordării în relaţiile in­ternaţionale, însemnătatea discutării unor asemenea probleme internaţionale importante este absolut evidentă. Cu toate acestea, în Nota Guvernului Francez din 2 Septembrie se subapreciază cu totul necesitatea destin­derii încordării existente în situaţia inter­naţională, întrucât, în răspunsul Guvernului Francez sunt ocolite problemele internaţio­­ ­mbrie 1953­ nale importante şi totodată actuale, menţio­nate mai sus. In notele sale din 4 şi 15 August, Guver­nul Sovietic a propus deasemenea să se exa­mineze în cadrul conferinţei Miniştrilor Afacerilor Externe, problema germană sub toate aspectele ei. Totodată Guvernul Sovie­tic a propus discutarea următoarelor pro­bleme : 1. Convocarea unei conferinţe de pace pen­tru examinarea­­problemei tratatului de pace cu Germania ; 2. Constituirea unui Guvern Provizoriu al întregii Germanii şi ţinerea unor alegeri libere pe întreaga Germanie; 3. Uşurarea obligaţiilor financiaro-econo­­mice ale Germaniei, legate de consecinţele războiului. Din toate aceste probleme, Nota Guvernu­lui Francez din 2 Septembrie atiinge numai problema alegerilor pe întreaga Germanie ignorând complet toate celelalte probleme de importanţă primordială pentru rezolvarea problemei germane. Această poziţie "este cu atât mai neîntemeiată cu cât alegerile pe întreaga Germanie constitue o problemă pur internă a Germaniei, care trebue să fie re­zolvată de însuși poporul german fară să se permită vreun amestec din partea puterilor străine. Pe de altă parte, Nota din 2 Septembrie ocoleşte problemele fundamentate referitoare la Germania, a căror rezolvare în condiţiile actuale este cu neputinţă fără participarea şi contribuţia activă a celor patru puteri de ocupaţie : Franţa, Anglia, S.U.A. şi U.R.S.S. Guvernul Sovietic a adresat î­n două rân­duri atât Guvernului Franţei, cât şi Gu­vernelor Angliei şi S.U.A., proiectul­­său pri­vitor la Bazele tratatului de pace cu Ger­mania cu propunerea de a discuta acest pro­iect sau de a prezenta spre examinare­­în proiect de tratat de pace propriu. A trecut un an şi jumătate, dar Guvernul Franţei nu şi-a exprimat părerea în­­legătură cu proiectul sovietic de tratat de pace şi nu a prezentat un proiect propriu. In Nota sa din 15 August a.c., Guvernul Sovietic a propus să se convoace in termen de şase luni o conferinţă de pace cu parti­ciparea tuturor statelor interesate, asigurân­­du-se reprezentarea cuvenită a Germaniei la toate fazele pregătirii tratatului de pace şi la conferinţa de pace. In Nota de răspuns a Guvernului Francez este ocolită problema convocării conferinţei de pace deşi importan­ţa unei astfel de conferinţe nu poate fi con­testată. Potrivit propunerii Guvernului Sovietic, la unificarea Germaniei pe baze paşnice şi de­mocratice ar trebui să contribue constituirea unui guvern democratic provizoriu al între­gii Germanii. Un astfel de guvern fie că ar putea înlocui cele două guverne existente în Germania răsăriteană şi cea occidentală, până la ţinerea unor alegeri libere în întrea­ga Germanie, fie că ar putea să-şi asume în mod provizoriu unele funcţii pe întreaga Germanie, şi în primul rând pregătirea şi ţinerea alegerilor libere pe întreaga Germa­nie, menţinân­du-se guvernele existente astă­zi în Germania răsăriteană şi cea occiden­tală. Guvernul Franţei nu a acceptat nici această propunere a Guvernului Sovietic. Dată fiind această atitudine faţă de propune­rea au­samintită a Uniunii Sovietice, practic sunt excluse eventualele acţiuni îndreptate spre restabilirea unităţii Germaniei, întrucât nu se constitue un organ al întregii Germa­nii, care să poată îndeplini voinţa poporu­lui­ german în însăşi pregătirea alegerilor pa întreaga Germanie. Totodată din aceasta rezultă că există intenţia ca organizarea alegerilor pe întreaga Germanie să fie trans­misă de fapt puterilor de ocupaţie, ceea ce creiază posibilitatea unei­ presiuni inadmisi­bile din partea autorităţilor străine asupra int­regului mers al pregătirii şi ţinerii a­­cestor alegeri. In Nota sa din 2 Septembrie, Guvernul Franţei a renunţat în­ sfârşit la constituirea aşa numitei „comisii neutre“ formată din reprezentanţi ai unor state stră­ine „pentru cercetarea, în scopul creării con­diţiilor“ pentru ţinerea alegerilor pe întreaga Germanie, lucru la care după cum se ştie nu renunţase încă în Nota sa din 15 iulie a.c. şi asupra căruia insistase până atunci vreme de multe luni. Dar în acest caz ar tre­bui să cadă obiecţiunile împotriva propunerii sovietice ca sarcina tinerii alegerilor să fie trecută asupra înşişi germanilor din Germa­nia răsăriteană şi cea occidentală fără niciun amestec sau presiune din partea puterilor străine. In Nota din 15 August a.c., Guvernul So­vietic a propus în afară de aceasta Guver­nelor Franţei, Angliei şi S.U.A. să adopte o hotărîre pentru uşurarea obligaţiilor finan­­ciaro-economice aie Germaniei, legate de con­secinţele războiului, şi anume : începând de la 1 ianuarie 1954 Germania să fie scutită de plata reparaţiilor şi dato­riilor de stat de după război către c­ele patru puteri; să se limiteze volumul cheltuielilor de ocupaţie­­la sume care să nu depăşească 5% din veniturile bugetului de stat al Germaniei răsăritene şi occidentale, Germania să fie scutită integral de plata datoriilor rezultând din cheltuielile externe de ocupaţie ale celor patru puteri, care s-au acumulat după 1945. Toate aceste probleme care se referă la uşurarea obligaţiilor financiaro-economice ale Germaniei, legate de consecinţele răz­boiului sunt ocolite în Nota Guvernu­lui Francez din 2 Septembrie. Acceptarea propunerilor Guvernului Sovietic ar oferi însă chiar acum poporului german o înlesnire însemnată în domeniul economic şi ar con­tribui la dezvoltarea economiei germane, lu­cru aşteptat fireşte de populaţia Germaniei, întrucât de la terminarea războiului au tre­cut peste opt ani. Guvernul Sovietic continuă să considere necesar ca atât Guvernul Fran­ţei cât şi Guvernele Angliei şi S.U.A. să-şi precizeze atitudinea faţă de propunerile sus­­amintite ale U.R.S.S. Necesitatea rezolvării neîntârziate a pro­blemelor fundamentale susamintite referi­toare la Germania este dictată de faptul că în u­ltima vreme, din afară se iau mereu noi măsuri de influenţare antidemocratică in ve­derea obţinerii ratificării de către parlamen­tele statelor respective atât a tratatului de la Bonn cât şi a celui dela Paris cu ajutorul cărora se intenţionează să se realizeze mi­litarizarea Germaniei occidentale şi transfor­marea ei într’un instrument docil al blo­cului agresiv al Atlanticului de Nord. Toate acestea se fac în ciuda faptului că atât ra­tificarea cât şi aplicarea acestor tratate ar transforma Germania occidentală într’un fo­car al unei noi agresiuni, cu toate urmările primejdioase care ar decurge de aici atât pentru poporul german cât şi pentru cauza menţinerii păcii în Europa şi ar face cu ne­putinţă unificarea Germaniei occidentale şi a celei răsăritene într’un stat unit. Datorită acestei situaţii, Guvernul Sovie­tic, acceptând propunerea Guvernului Franţei de a examina problema alegerilor pe în­treaga Germanie, consideră totodată necesar ca examinarea problemei germane în cadrul conferinţei Miniştrilor Afacerilor Externe să nu se limiteze la această problemă. Este necesar să se cadă de acord ca discutarea problemei germane în cadrul conferinţei pro­iectate să cuprindă toate problemele princi­pale susamintite şi ca la această discutare să ia­­parte reprezentanţi, atât ai Germaniei răsăritene cât şi ai Germaniei, occidentale. In conformitate cu cele expuse, Guvernul Sovietic propune să se convoace o Confe­rinţă a Miniştrilor Afacerilor Externe por­nind de la următoarele : 1. Să se examineze măsurile pentru atenu­area încordării în relaţiile internaţionale în cadrul unei conferinţe, la care să participe Miniştrii Afacerilor Externe ai Franţei, An­gliei, Statelor Unite ale Americii, Republicii Populare Chineze şi Uniunii Sovietice; 2. Să se­­discute problema germană inclu­siv toate propunerile prezentate în cursul pregătirii conferinţei la o conferinţă la care să participe Miniştrii Afacerilor Externe al Franţei, Angliei, Statelor Unite ale Americii şi Uniunii Sovietice. Guvernul Sovietic nu a primit încă de la Guvernul Franţa c­ei răspuns la Nota sa din 28 August, în problema tr­atatului cu Vii­­tria şi­ declară că este gata să continue dis­­­cutarea acestei probleme pe cale­ diplomatică obişnuită,. Guvernul Sovietic adresează Note similare ai Guvernelor Angliei şi S.U.A.

Next