Munca, noiembrie 1953 (Anul 9, nr. 1885-1908)
1953-11-01 / nr. 1885
Să sprijinim lupta neştiinţei Socialismul se construeşte cu oameni culţi, având o înaltă conştiinţă politică, cu oameni care devin stăpâni pe cuceririle ştiinţei şi tehnicii moderne şi le aplică în mod creator în lupta pentru uşurarea muncii, pentru sporirea continuă a productivităţii ei. In condiţiile asigurate de regimul de democraţie populară, oamenii muncii dinţara noastră au posibilitatea să studieze în şcoli de toate gradele. La dispoziţia lor stau mii de biblioteci, numeroase instituţii şi palate culturale, cluburi, cămine culturale, etc. Ei participă activ la viaţa culturală, ţin conferinţe şi referate pe diferite teme în faţa tovarăşilor lor de muncă, colaborează la reviste şi ziare şi creşte numărul acelora care au scris cărţi şi broşuri despre experienţa lor in muncă, despre condiţiile lor de lucru şi de trai. O victorie însemnată pe calea revoluţiei culturale din ţara noastră o constitue alfabetizarea a milioane de neştiutori de carte, care în timpul regimurilor burghezo-moşiereşti erau ţinuţi departe de lumină, de comorile ştiinţei şi culturii. In timp ce în multe ţări din lumea capitalistă massa analfabeţilor sporeşte continuu, cuprinzând în unele locuri majoritatea populaţiei, (Algeria, Bolivia, Venezuela), în R.P.R. acţiunea de lichidare a neştiinţei de carte este o problemă importantă de stat, constituind unul din obiectivele planului cincinal. Foarte mulţi dintre aceia care au terminat cursurile de alfabetizare sunt încadraţi în diferite forme ale învăţământului politic şi profesional. Un mare număr dintre ei îşi complectează cunoştinţele de cultură generală în şcolile medii şi facultăţile muncitoreşti, învăţând a scrie şi a citi, sute de mii de ţărani muncitori au putut înţelege mai bine politica partidului şi statului nostru, politică de construire a socialismului, mobilizându-se cu însufleţire în lupta pentru o viaţă nouă şi fericită. Oameni care altădată prin apăsarea degetului pe hârtie luau cunoştinţă de actele de datorie, de foile de sechestru, astăzi au scris cu mândrie cererile de intrare în gospodăria colectivă, semnându-şi numele pe documentele care marcau începutul unui trai nou pentru ei şi familiile lor. In cursul anului de învăţământ 1952/53, planul de alfabetizare a fost îndeplinit şi chiar depăşit. In regiunile Piteşti, Suceava, Stalin, sub conducerea partidului, sfaturile populare au depus eforturi deosebite în acţiunea de lichidare a analfabetismului, obţinând rezultate îmbucurătoare. Numeroase cadre didactice au muncit cu pricepere şi multă tragere de inimă pentru stârpirea neştiinţei de carte, împletind această activitate cu lupta împotriva superstiţiilor, a concepţiilor învechite din conştiinţa oamenilor. O contribuţie de seamă în obţinerea acestor succese au dat şi organele sindicale, îngrijindu-se de condiţiile de învăţătură, desfăşurând, sub conducerea organizaţiilor de partid, o intensă muncă educativă pentru asigurarea frecvenţei regulate, pentru popularizarea fruntaşilor la învăţătură, pentru ajutorarea celor rămaşi în urmă. Zilele acestea încep in toată ţara cursurile de alfabetizare în cadrul noului an de învăţământ. Cuprinderea în cursurile de ciclul I a tuturor neştiutorilor de carte este o condiţie esenţială pentru lichidarea analfabetismului până la sfârşitul anului 1955. In vederea realizării integrale a planului de şcolarizare sfaturile populare trebue să primească un ajutor serios din partea organelor sindicale şi a celor administrative. Niciun neştiutor de carte nu trebue să rămână în afara cursurilor. In întreprinderile unde sunt încă neştiutori de carte, munca de educaţie în acest sens trebue dusă cu precădere în grupa sindicală. Comitetele de întreprindere au datoria să sprijine şi să îndrume munca de lămurire, să organizeze ajutorarea cursanţilor de către colectivele de muncă din care aceştia fac parte. Cu multă atenţie şi multă răbdare trebuesc ei lămuriţi asupra necesităţii de a urma regulat cursurile, de a nu rămâne în urmă la învăţătură. Tehnicienii, maiştrii şi funcţionarii trebuesc îndemnaţi să ajute cadrele didactice, pentru lichidarea de carte să sprijine pe cursanţi în pregătirea şi înţelegerea lecţiilor. Delegaţii cu munca culturală din grupele sindicale sunt datori să se intereseze de greutăţile întâmpinate şi să lupte pentru înlăturarea lor. Este important ca cei evidenţiaţi la învăţătură să fie popularizaţi în consfătuirile de producţie prin gazeta de perete, staţia de radioamplificare. Esenţial este ca cei care frecventează cursurile dealfabetizare să înţeleagă că învăţând carte vor putea să muncească şi să trăiască tot mai bine, şi astfel se vor putea încadra în rândurile muncitorilor înaintaţi, ale stahanoviştilor şi fruntaşilor în producţie. Pentru ridicarea nivelului politic şi cultural al elevilor şcolilor de alfabetizare trebuesc organizate la cluburi şi colţuri roşii special pentru ei lecturi şi conferinţe despre desvoltarea societăţii, despre ştiinţele naturii, despre univers. Acţiunea de lichidare a neştiinţei de carte trebue să fie însoţită, cu deosebire la sate, de o temeinică muncă de educaţie, având drept obiective stârpirea superstiţiilor, a obscurantismului şi misticismului. Este foarte important ca organele sindicale din Gostat-uri şi S.M.T.-uri să mobilizeze cât mai mulţi muncitori şi tehnicieni pentru a duce o temeinică muncă de lămurire în rândurile ţăranilor muncitori, spre a trezi în ei dragostea pentru adevăr, setea de cunoştinţe. In strânsă colaborare cu sfaturile populare şi conducerile întreprinderilor, organele sindicale trebue să se îngrijească de asigurarea tuturor condiţiilor necesare bunului mers al cursurilor? Sălile unde se ţin acestea să fie curate şi încălzite, iar manualele şi rechizitele procurate din timp. Trebue avut grijă ca în zilele de şcoală, cursanţii să nu fie trecuţi în schimbul de după amiază, pentru a li se putea asigura frecvenţa la învăţătură. C.C. ale Sindicatelor le revine datoria să analizeze periodic munca sindicală în domeniul lichidării neştiinţei de carte, să traseze instructorilor sarcina de a se interesa îndeaproape de această problemă. Se cere lichidată concepţia greşită a unor activişti sindicali care socotesc că de munca de alfabetizare trebue să se ocupe numai sfaturile populare şi cadrele didactice. Organele şi organizaţiile sindicale au datoria să contribue la succesul acestei munci. Trebuesc înlăturate lipsurile care persistă în această direcţie în sectoarele agricol şi construcţii, unde nu există o evidenţă clară asupra neştiutorilor de carte şi cursurilor de alfabetizare. Anul trecut, pe unele şantiere de construcţii şi în unele gospodării agricole de stat nu s’au creiat condiţiile necesare pentru buna funcţionare a cursurilor de alfabetizare. C.C. al Sindicatului Muncitorilor Agricoli şi C.C. al Sindicatului Muncitorilor din Construcţii şi industria Materialelor de Construcţii trebue să îndrume activul lor sindical pentru a se preocupa cu perseverenţă de realizarea planului de şcolarizare şi buna desfăşurare a cursurilor. In lupta pentru lichidarea neştiinţei de carte sarcini mari revin organelor sindicale din învăţământ. Ele au datoria să mobilizeze cadrele didactice spre a contribui din plin la îndeplinirea planului de alfabetizare şi la o cât mai bună calitate a predării. In colaborare cu Consiliile Sindicale Regionale şi sfaturile populare, Comitetele Sindicale regionale ale celor ce muncesc în învăţământ trebue să organizeze cu regularitate consfătuiri pentru extinderea celor mai bune metode de predare a lecţiilor. Să sprijinim cu dragoste şi perseverenţă munca pentru lichidarea definitivă a neştiinţei de carte. Să antrenăm în această muncă de cinste toate cadrele didactice, cât mai mulţi intelectuali, tehnicieni, ingineri şi funcţionari. In întâmpinarea alegerilor de deputaţi în sfaturile populare, să sprijinim organele locale ale puterii de stat spre a obţine rezultate cât mai bune în lupta pentru culturalizarea masselor, să contribuim din plin la îmbogăţirea orizontului intelectual al fiecărui om al muncii ! Proletaridin toate ţările, uniţi-văl ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R.P.R Nr. 1885 Duminică 1 Noembrie 1953 4 pagini 20 bani O consfătuire preţioasă TARGU MUREŞ (de la corespondentul nostru). In sala mare a Palatului Cultural din Târgu-Mureş, Consiliul Sindical Regional al Regiunii Autonome Maghiare, împreună cu Direcţia de Invenţii şi Inovaţii de pe lângă Consiliul de Miniştri au organizat duminică o consfătuire în scopul extinderii mişcării inovatorilor în această regiune. In cadrul consfătuirii, tovarăşul Bandi Emeric, responsabilul secţiei Muncă de Masă în Producţie a C.S.R., a prezentat un referat asupra desvoltării mişcării de inovaţii în Regiunea Autonomă Maghiară cât şi asupra felului cum au fost sprijiniţi inovatorii de către organele administrative şi cele sindicale din întreprinderi. Atât din referat cât şi din discuţiile ce au urmat, a reieşit că în unele locuri — cum ar fi la fabrica de textile „Gh. Doja" din Sf. Gheorghe — conducerile administrative şi comitetele de întreprindere acordă o deosebită atenţie creşterii nurtrărului propunerilor de inovaţii şi raţionalizări. La fabrica „Gh. Doja“, numai după prelucrarea cuvântării tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej, rostită cu ocazia celei de a 9-a aniversări a eliberării patriei noastre, s-au făcut 40 de propuneri de inovaţii, realizându-se deja o bună parte din ele. Creşterea numărului inovatorilor constitue o preocupare de seamă şi pentru conducerea întreprinderii „Petöffi Alexandru“ din Târgul Mureş, unde cabinetul tehnic are o rodnică activitate. Datorită acestui fapt, mişcarea de inovaţii ia aici o amploare din ce în ce mai mare. Sunt însă şi întreprinderi unde propunerile nu sunt rezolvate la timp, iar inovatorii nu sunt recompensaţi şi stimulaţi. De pildă, la fabrica „Lazăr Ödön“, atât direcţiunea cât şi comitetul de întreprindere au neglijat atât recompensarea inovatorilor cât şi problema ridicării numărului acestora. După terminarea consfătuirii, s’a procedat într’un cadru festiv la recompensarea unui număr de 67 inovatori şi raţionalizatori dela 13 întreprinderi. Peste 20.000 lei au fost împărţiţi sub formă de avansuri şi recompense pentru inovaţiile efectuate în ultimul timp. Această consfătuire a constituit un valoros schimb de experienţă şi în acelaş timp un imbold spre noi succese în desvoltarea mişcării inovatorilor din țara noastră. In cinstea zilei de 7 Noembrie şi a alegerilor de deputat în sfaturile populare Ca rezultat al folosirii metodelor sovietice de aşchiere rapidă, strungarul stahanovist Emil Mărgineanu de la fabrica „Electromagnetica“ dă zilnic mai mult de două norme faţă de prevederi. Stahanovistul Radian Porumbescu de la uzina „Semănătoarea“ dă un bun exemplu tovarăşilor săi de muncă. El a îmbinat metoda Colesov cu metodele Bâcov- Bortchevici, a adaptat strungului său un dispozitiv Bâjcov, iar astăzi depăşeşte norma în medie cu 220 la sută. Zilnic 135 la sută peste normă ! Aşa întâmpină ziua de 7 Noembrie tovarăşa Ana Mihoc, fruntaşă în producţie la fabrica de produse zaharoase „Semagra“. Totodată, ea califică la locul de muncă pe tovarăşa Sasu Elena. Stahanovista Dinu Marcela se numără printre muncitorii fabricii de pielărie şi încălţăminte „8 Mai“ din Mediaş, care dau produse de bună calitate. Ea îşi supraîndeplineşte şi planul cantitativ : până la 23 octombrie a avut o depăşire de 86 la sută a planului pe întreaga lună. Stahanovistul Stănescu Gheorghe, strungar la uzina „Vasile Roaită“, s-a angajat ca în cinstea zilei de 7 Noembrie să supraîndeplinească norma pe luna octombrie cu 160 la sută. Aplicând cu pricepere metoda sovietică Bâcov-Bortchevici, el și-a depășit angajamentul cu 20 la sută. La fabrica ce poartă numele marii sărbători CRAIOVA (de la corespondentul nostru). Printre întreprinderile industriei producătoare de maşini agricole din ţara noastră se numără şi fabrica metalurgică „7 Noembrie“ din Craiova. Până nu de mult, ea producea doar unele piese. Începând cu anul 1952, întreprinderea a luat desvoltare. A primit utilaje noi, oamenii şi-au ridicat calificarea şi s-a trecut la producerea de maşini agricole. Astăzi, pe poarta fabricii ies zilnic: semănători, greble mecanice, grape cu colţi, prese de fân, maşini de împrăştiat îngrăşămintele şi altele. Ne mai despart doar dâteva zile de cea de-a 36 aniversare a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie. Muncitorii de la „7 Noembrie“ nu au dorinţă mai mare în aceste zile decât ca sărbătoarea, al cărei nume îl poartă fabrica lor, să fie întâmpinată de ei cu succese cât mai mari. In secţia Strungarie mecanică, aplicarea metodei Colesov face ca normele să fie depăşite cu sute ele procente. La 22 octombrie, fraţii Nicolae şi Florea Pădureanu, strungari stahanovişti, îşi supraîndepliniseră planul, primul cu 232 la sută, iar al doilea cu 300 la sută. Peste 200 la sută depăşire au obţinut şi Rize Ion şi Ştefănescu Mihai, strungari stahanovişti, precum şi Oprişoreanu Vasile, frezor stahanovist. Până la 29 octombrie, tinerii strungari Buzatu Victor şi Ionescu Florea îşi supraîndepliniseră norma fiecare cu câte 39 la sută, întreaga fabrică şi-a depăşit planul global cu 40 la sută, iar sortimentele au fost depăşite la vagoneţi cu 25 la sută, la grape cu colţi cu 80 la sută, etc. La fabrica metalurgică „7 Noembrie“ se proectează realizarea unor noi aparate pentru industria panificaţiei. Sunt în studiu prototipurile unor cernătoare mecanice, a unor timpace şi burate. Până în ziua de 7 Noembrie colectivul de muncitori, ingineri şi tehnicieni de aici va termina prototipul cernătorului mecanic. In dimineața aceea răcoroasă de Septembrie, Eugenia Palaloga, se îndrepta spre fabrică mult mai devreme ca de obicei... — începând de astăzi — spuse ea soțului ei la plecare — în sectorul nostru se va munci altfel decât până acum. Bărbatul o privi mirat și-i zise: — Cum, vi s’a schimbat programul ? — Nu, nu asta am vrut să spun. Ieri s’a făcut o aşezare nouă a maşinilor, s’au introdus cinci mese mari pentru croit pe ţesături desfăcute, o maşină specială de croit, două de însăilat, una pentru presat umeri, precum şi o serie de dispozitive. Ştii, aşa cum s’a hotărît într’o consfătuire pe fabrică. Astăzi am vorbit cu fetele să vină mai de dimineaţă pentru a face proba noilor maşini. De fapt, proba a fost făcută odată, dar vreau să mă conving şi eu de felul, cum funcţionează... Niciodată până acum nu i s’a întâmplat Eugeniei Palaloga, maistra brigăzii 163 A din sectorul 6 al fabricii de confecţii „Gh. Gheorghiu-Dej“ din Capitală, ca în drumul ei spre serviciu să nu întâlnească o tovarăşă de muncă, sau măcar o cunoştinţă din fabrică. „Am pornit prea de dimineaţă, — îşi zise ea. Dar nu-i nimic. Până vin tovarăşele, eu mai studiez puţin instrucţiunile privitoare la funcţionarea noilor maşini“. Intrând în biroul maiştrilor de brigadă din sector, Eugenia Palaloga rămase oarecum surprinsă văzând-o pe Niculina Ivănescu, organizatoare a grupei sindicale, care, aplecată deasupra mesei, răsfoia nişte dosare pe care le avea în faţă. — Bună dimineaţa ; te pregăteşti pentru şedinţa de grupă de mâine ? — o întrebă Eugenia. — Trebue.! Mai ales că ne-a chemat la întrecere brigada IV-a... Muncitoarele s’au ţinut de cuvânt. Au venit cu trei sferturi de ora înaintea începerii lucrului. Mai întâi, maistra le-a explicat modul de funcţionare a noilor maşini şi le-a făcut instructajul de protecţia muncii. Apoi, pe rând, muncitoarele au trecut la lucru şi sub atenta ei supraveghere au făcut primele probe. S’au convins repede că timpul la unele operaţii s’a redus simţitor, datorită schimbării în sector a poziţiei maşinilor de cusut faţă de banda de lucru. Faptul acesta dă muncitoarelor posibilitatea să câştige minute preţioase în executarea operaţiilor. După terminarea probelor, maistra se adresă muncitoarelor: — Ce părere aveţi, tovarăşe, acum o să câştigăm întrecerea ? — Nu ne vom lăsa mai prejos de cea mai bună brigadă din fabrică — răspunse Elisabeta Licăroiu, una din fruntaşele brigăzii. — Aveţi prilejul să vă spuneţi cuvântul în această privinţă mâine, în şedinţa de grupă — interveni Niculina Ivănescu — organizatoarea grupei sindicale... A doua zi, după ce a fluierat sirena, brigada 163 A a ţinut şedinţa de grupă sindicală. S-au discutat obiectivele întrecerii în cinstea zilei de 7 Noembrie. La şedinţă au participat ca invitate şi maistra Elena Guruianu împreună cu organizatoarea grupei sindicale a brigăzii a IV-a. Niculina Ivănescu a amintit muncitoarelor despre sarcinile ce le revin pe baza programului de măsuri economice adoptat de plenara lărgită a C.C. al P.M.R., program menit să ducă, la îmbunătăţirea într’un timp apropiat a condiţiilor de viaţă ale populaţiei muncitoare de la oraşe şi sate. — Va trebui — a spus ea — să dăm poporului muncitor îmbrăcăminte mai multă şi de calitate mai bună cu aspect frumos, atrăgător. Măsurile tehnico-organizatorice luate de curând în sectorul nostru ne vor ajuta să punem în valoare rezervele interne existente, să îmbunătăţim confecţiile... Şi vreau să vă mai spun ceva : direcţiunea, împreună cu comitetul de întreprindere vor decerna brigăzii fruntaşe în întrecere în cinstea zilei de 7 Noembrie un Steag Roşu de brigadă fruntaşă. Noi avem toate posibilităţile să-l cucerim. Apoi, maistra brigăzii a IV-a, Elena Guruianu, a dat citire obiectivelor întrecerii. Tovarăşele din brigada 163 A au primit cu multă căldură chemarea la întrecere. Numeroase muncitoare, printre care Elisabeta Licăroiu, Aneta Gheorghiu, Valentina Popa şi altele, şi-au sporit angajamentele în cinstea zilei de 7 Noembrie. — De felul cum vom munci şi vom învăţa, cum vom aplica metodele sovietice, cum ne vom ajuta în muncă, depinde succesul nostru în întrecere — a spus în încheiere maistra Eugenia Palaloga. Cele două brigăzi au pornit cu înflăcărare la întrecere... Săgeata graficului urcă în fiecare zi tot mai sus. La 120 de paltonaşe confecţionate, brigada 163 A dă peste plan 10 paltonaşe. Aplicarea metodei sovietice de croit pe ţesături desfăcute, a adus succese frumoase muncitorilor din sala de croit a sectorului 6. In luna septembrie ei au economisit 300 metri materiale diferite din care se pot confecţiona peste plan 20 paltonaşe, 53 pardesie, 88 fuste şi 35 jachete. La sfârşitul lui septembrie muncitoarele din brigada 163 A, s-au adunat să discute despre felul cum şi-au îndeplinit angajamentele pe luna trecută. Eugenia Palaloga le-a spus : — Noi am obţinut succese frumoase, dar puteam realiza altele şi mai frumoase. Am dat în plus 892 paltonaşe, depăşindu-ne planul calitativ cu 1,9 la sută şi economisind peste 80.000 metri aţă. Să nu uităm însă că brigada IV-a nu este decât la un pas de noi şi că ea ne poate ajunge şi întrece oricând Şi atunci Steagul Roşu nu va mai fi al nostru. Succesele dobândite au imprimat urn nou avânt întrecerii între brigăzi. Acum, în preajma sărbătorii zilei de 7 Noembrie, de fiecare dată când sirena anunţă terminarea lucrului, muncitoarele celor două brigăzi fruntaşe trec prin faţa graficului şi privind rezultatele, se întreabă : „Cine va câştiga Steagul ?“ Fiecare din ele doreşte să-l vadă iar locul de muncă al brigăzii sale. D. SANDU ★ .............■■ — Cine va câştiga steagul roşu? Maistra Eugenia Palaloga — prima din stânga — discutând cu câteva muncitoare din brigada sa despre calitatea lucrului efectuat. Zilnic sosesc în noua gară din Hunedoara trenuri încărcate cu materiale de construcţii. De aici camioanele se transportă zi şi noapte pe şantierul oraşului nou. Munca aici e mecanizată. Sunt instalate centrele pentru prepararea betonului şi a mortarului, macarale de tip Turn şi Pionier, întreaga muncă este organizată după metodele înaintate ale constructorilor sovietici, ceea ce dă posibilitate oamenilor să înainteze tot mai rapid cu lucrările. La începutul lunii septembrie, după ce au fost terminate săpăturile de fundaţii ale noilor blocuri ce formează bulevardul principal al oraşului, zidarul Cosma Ştefan, având sprijinul comitetului de întreprindere, a organizat o brigadă complexă după iniţiativa zidarului Cioc de la Buftea. Această brigadă şi-a luat angajamentul în cinstea zilei de 7 Noembrie, ca în 32 zile să ridice , un bloc cu două etnie, compus din 27 apartamente. Aplicând la lucrările de zidărie metoda sovietică Orlov, ea a reuşit să depăşească cu 191 la sută productivitatea medie de pe şantier, întrecându-şi astfel cu mult propriul ei angajament. Alături de aceste blocuri cu câte 27 şi 32 apartamente, se înalţă acum in formă de careu una dintre cele mai mari clădiri ale Hunedoarei. Ea va cuprinde 90 apartamente, înzestrate cu cele mai moderne instalaţii. De sus, de la terasa noului restaurant aşezat în marginea pădurii Chizitului, coboară printre puieţii de brad o potecă şerpuitoare. La capătul ei se întind străzile A, B şi C, ale căror clădiri în formă de vile au în faţă robndouri de flori. Dealungul străzilor sunt plantaţi tei. Acum toamna, în locul trandafirilor şi al violetelor au înflorit crizantemele. Aceste străzi au format primul cartier a! oraşului nou. El a rămas însă acum cartier mărginaş, căci spre lunca Buhurului au început să se întindă noi străzi, noi bulevarde cu clădiri tot mai impunătoare. Curând insă nici el nu va mai fi mărginaş, deoarece pe locurile virane din dreapta lui a început să se ridice cartierul locuinţelor individuale construite cu ajutorul împrumuturilor acordate de stat, iar în apropierea staţiei de rudificare s-au şi terminat clădirile liceului şi internatului şi cele 5 blocuri ale centrului şcolii profesionale. In curs de construire pe aceste terenuri mai sunt şcoala medie tehnică „Viaţa Nouă“, cinematograful şi teatrul de stat. Pe şantierul noului restaurant şi hotel de stat, pe cel al palatului poştelor şi telefoanelor, etc., muncesc oameni ca zidarul Ciku Ludovic, ca dulgherul Holdingher Matei, ca Stanca Alexandru, care respectându-şi angajamentele luate în cinstea zile de 27 Noembrie şi a alegerilor de deputaţi în sfaturile populare, dau în fiecare zi câte 2 norme, executând lucrări de bună calitate. Până la sfârşitul anului constructorii Trustului IV vor termina cele 261 apartamente noi. ★ ★ ★ Pe șantierul noului oraș muncitoresc al Hunedoarei. Cu angajamentele supraîndeplinite ORADEA (de la corespondentul nostru). — Colectivul fabricii de tricotaje „Irina Sencovici" din Oradea e hotarît să întâmpine măreaţa ziare 7 Noembrie cu succese cât mai însemnate în producţie. Peste 90 la sută din muncitori sunt angrenaţi în întrecerea socialistă şi multe din obiectivele propuse au fost îndeplinite şi chirii supraîndeplinite. Aşa, de pildă, până în seara zilei de 23 octombrie brigada utemistă din secţia de tricotat a depăşit planul cantitativ faţă de angajament cu 123 la sută. Cele mai frumoase rezultate le-au obţinut tovarăşii Ladislau Lucaci şi Alexandru Pete, care au avut o depăşire eura de 150 şi, respectiv 140 la sută. Şi brigada nr. 2 şi-a supraîndeplinit angajamentul luat în cinstea marii sărbători depăşindu-şi planul cantitativ în proporţie de 119 la sută. Rezultate asemănătoare au dobândit şi membrii brigăzilor „Anna Seghers“ şi „Pak Den Ai“. Ca rezultat al realizărilor înscrise în cinstea lui 7 Noembrie, până în searazilei de 23 octombrie, fabrica de tricotaje „Irina Sencovici“ şi-a îndeplinit planul global pe întreaga lună în proporţie de 101 la sută, iar planul calitativ a fost depășit cu 0,58 la sută. Fruntaşi în campania însamânţărilor de toamnă Respectând întocmai regulile agrotehnice şi îndeplinind sarcinile prevăzute în hotărîrile guvernului şi partidului, ţăranii muncitori din comunele Pinoasa, Cărbeşti şi Băleşti, raionul Tg. Jiu, au reuşit să execute până la data de 22 octombrie toate muncile din campania agricolă de toamnă. Printre cei ce s-au evidenţiat în mod deosebit, fiind primii care au terminat acesta munci, se numără Constantin Brujan, Gheorghe Popescu, deputat comunal, Gheorghe Tatomir, Alexandru Dondera şi alţii din comuna Pinoasa, comunistul Nicolae Nistor, Grigore Mălăescu, Nicolaa Păducel din comuna Bălești, etc. I. Sbârciog corespondent voluntar Din scrisorile cititorilor şi corespondenţilor noştri GALAŢI. — In 7 întreprinderi din regiunea Galaţi a fost organizată întrecerea socialistă pe profesii între 73 strungari. In urma analizei întrecerii, a fost înmânat Drapelul Roşu şi înaltul titlu de „cel mai bun strungar“ pe regiune stahanovistului Mihălceanu Mircea de la Atelierele C.F.R. „Gh. Apostol“ din Galaţi. Tot cu acest prilej au fost făcuţi cunoscuţi şi cei mai buni strungari pe întreprindere cum ar fi: tov. Nicolaiu Vasile de la Uzina Metalurgică „Progresul’Brăila, tov. Stoliciu Ştefan şi alţii. Zenobia Balmuş PLOEŞTI. — In comuna Joseni, satul Berea, a fost înfiinţat de către O. C. L. Aprozar-Buzău un centru pentru prepararea magiunului şi uscarea prunelor. Aici, au fost preparate într’un timp scurt 8.900 kg. magiun şi au fost uscate 2500 kg. prune. In această comună funcţionează şi centrul întreprinderii „Flacăra“ din Buzău, unde s’au uscat până în prezent 5.289 kg. prune şi s’au preparat 3.600 kg magiun. Şt. Roşca CLUJ. In urma studierii cărţilor sovietice de specialitate, colectivul uzinelor „Janoş Herbak", a putut obţine o serie de succese. Astfel, datorită însuşirii învăţămintelor din cartea lui Cerhov „Chimia fabricării pielii“, a fost aplicată metoda reducerii ciclului de fabricaţie al tălpii de la 60 zile, la 45. M. Urcan