Munca, noiembrie 1953 (Anul 9, nr. 1885-1908)

1953-11-01 / nr. 1885

Să sprijinim lupta neştiinţei Socialismul se construeşte cu oameni culţi, având o înaltă conştiinţă politică, cu oameni care devin stăpâni pe cuceririle ştiinţei şi tehnicii moderne şi le aplică în mod creator în lupta pentru uşurarea muncii, pentru sporirea continuă a pro­ductivităţii ei. In condiţiile asigurate de regimul de democraţie populară, oamenii muncii din­­ţara noastră au posibilitatea să studieze în şcoli de toate gradele. La dispoziţia lor stau mii de biblioteci, nume­roase instituţii şi palate culturale, cluburi, cămine culturale, etc. Ei participă activ la viaţa culturală, ţin conferinţe şi referate pe diferite teme în faţa tovarăşilor lor de muncă, colaborează la reviste şi ziare şi creşte numărul acelora care au scris cărţi şi broşuri despre experienţa lor in muncă, despre condiţiile lor de lucru şi de trai. O victorie însemnată pe calea revoluţiei culturale din ţara noastră o constitue al­fabetizarea a milioane de neştiutori de carte, care în timpul regimurilor burghe­­zo-moşiereşti erau ţinuţi departe de lumi­nă, de comorile ştiinţei şi culturii. In timp ce în multe ţări din lumea capitalistă massa analfabeţilor sporeşte continuu, cuprinzând în unele locuri majoritatea populaţiei, (Algeria, Bolivia, Venezuela), în R.P.R. acţiunea de lichidare a neştiin­ţei de carte este o problemă importantă de stat, constituind unul din obiectivele planului cincinal. Foarte mulţi dintre aceia care au terminat cursurile de alfa­betizare sunt încadraţi în diferite forme ale învăţământului politic şi profesional. Un mare număr dintre ei îşi complectează cu­noştinţele de cultură generală în şcolile medii şi facultăţile muncitoreşti, învăţând a scrie şi a citi, sute de mii de ţărani muncitori au putut înţelege mai bine poli­tica partidului şi statului nostru, politică de construire a socialismului, mobilizân­­du-se cu însufleţire în lupta pentru o via­ţă nouă şi fericită. Oameni care altădată prin apăsarea degetului pe hârtie luau cunoştinţă de actele de datorie, de foile de sechestru, astăzi au scris cu mândrie cererile de intrare în gospodăria co­lectivă, semnându-şi numele pe documen­tele care marcau începutul unui trai nou pentru ei şi familiile lor. In cursul anului de învăţământ 1952/53, planul de alfabetizare a fost îndeplinit şi chiar depăşit. In regiunile Piteşti, Sucea­va, Stalin, sub conducerea partidului, sfaturile populare au depus eforturi deo­sebite în acţiunea de lichidare a anal­fabetismului, obţinând rezultate îmbu­curătoare. Numeroase cadre didactice au muncit cu pricepere şi multă tragere de inimă pentru stârpirea neştiinţei de carte, împletind această activitate cu lup­ta împotriva superstiţiilor, a concepţiilor învechite din conştiinţa oamenilor. O contribuţie de seamă în obţinerea a­­cestor succese au dat şi organele sindicale, îngrijindu-se de condiţiile de învăţătură, desfăşurând, sub conducerea organiza­ţiilor de partid, o intensă muncă educativă pentru asigurarea frecvenţei regulate, pen­tru popularizarea fruntaşilor la învăţătu­ră, pentru ajutorarea celor rămaşi în urmă. Zilele acestea încep in toată ţara cursu­rile de alfabetizare în cadrul noului an de învăţământ. Cuprinderea în cursurile de ciclul I a tuturor neştiutorilor de carte este o condiţie esenţială pentru lichidarea analfabetismului până la sfârşitul anului 1955. In vederea realizării integrale a planului de şcolarizare sfaturile popu­lare trebue să primească un ajutor serios din partea organelor sindicale şi a ce­lor administrative. Niciun neştiutor de carte nu trebue să rămână în afara cursurilor. In întreprinderile unde sunt încă neştiutori de carte, munca de educa­ţie în acest sens trebue dusă cu precădere în grupa sindicală. Comitetele de între­prindere au datoria să sprijine şi să în­drume munca de lămurire, să organizeze ajutorarea cursanţilor de către colectivele de muncă din care aceştia fac parte. Cu multă atenţie şi multă răbdare trebuesc ei lămuriţi asupra necesităţii de a urm­a re­gulat cursurile, de a nu rămâne în urmă la învăţătură. Tehnicienii, maiştrii şi funcţionarii tre­­buesc îndemnaţi să ajute cadrele didactice, pentru lichidarea de carte să sprijine pe cursanţi în pregătirea şi în­ţelegerea lecţiilor. Delegaţii cu munca culturală din grupele sindicale sunt datori să se intereseze de greutăţile întâmpinate şi să lupte pentru înlăturarea lor. Este important ca cei evidenţiaţi la învăţătură să fie popularizaţi în consfătuirile de pro­ducţie prin gazeta de perete, staţia de radioamplificare. Esenţial este ca cei care frecventează cursurile de­­alfabetizare să înţeleagă că învăţând carte vor pu­tea să muncească şi să trăiască tot mai bine, şi astfel se vor putea în­­cadra în rândurile muncitorilor înain­taţi, ale stahanoviştilor şi fruntaşilor în producţie. Pentru ridicarea nivelului poli­tic şi cultural al elevilor şcolilor de al­fabetizare trebuesc organizate la cluburi şi colţuri roşii special pentru ei lecturi şi conferinţe despre desvoltarea societăţii, despre ştiinţele naturii, despre univers. Acţiunea de lichidare a neştiinţei de carte trebue să fie însoţită, cu deosebire la sate, de o temeinică muncă de educaţie, având drept obiective stârpirea superstiţiilor, a obscurantismului şi misticismului. Este foarte important ca organele sindicale din Gostat-uri şi S.M.T.-uri să mobilizeze cât mai mulţi muncitori şi tehnicieni pentru a duce o temeinică muncă de lămurire în rândurile ţăranilor muncitori, spre a trezi în ei dragostea pentru adevăr, setea de cunoştinţe. In strânsă colaborare cu sfaturile popu­lare şi conducerile întreprinderilor, orga­nele sindicale trebue să se îngrijească de asigurarea tuturor condiţiilor necesare bunului mers al cursurilor? Sălile unde se ţin acestea să fie curate şi încălzite, iar manualele şi rechizitele procurate din timp. Trebue avut grijă ca în zilele de şcoală, cursanţii să nu fie trecuţi în schimbul de după amiază, pentru a li se putea asigura frecvenţa la învăţătură. C.C. ale Sindicatelor le revine datoria să analizeze periodic munca sindicală în domeniul lichidării neştiinţei de carte, să traseze instructorilor sarcina de a se in­teresa îndeaproape de această problemă. Se cere lichidată concepţia greşită a unor activişti sindicali care socotesc că de munca de alfabetizare trebue să se ocupe numai sfaturile populare şi cadrele didac­tice. Organele şi organizaţiile sindicale au datoria să contribue la succesul a­­cestei munci. Trebuesc înlăturate lipsurile care per­sistă în această direcţie în sectoarele agricol şi construcţii, unde nu există o evidenţă clară asupra neştiutorilor de carte şi cursurilor de alfabetizare. Anul trecut, pe unele şantiere de con­strucţii şi în unele gospodării agricole de stat nu s’au creiat condiţiile necesare pentru buna funcţionare a cursurilor de alfabetizare. C.C. al Sindicatului Munci­torilor Agricoli şi C.C. al Sindicatului Muncitorilor din Construcţii şi industria Materialelor de Construcţii trebue să în­drume activul lor sindical pentru a se preocupa cu perseverenţă de realizarea planului de şcolarizare şi buna desfăşu­rare a cursurilor. In lupta pentru lichidarea neştiinţei de carte sarcini mari revin organelor sindi­cale din învăţământ. Ele au datoria să mobilizeze cadrele didactice spre a contri­bui din plin la îndeplinirea planului de al­fabetizare şi la o cât mai bună calitate a predării. In colaborare cu Consiliile Sindicale Regionale şi sfaturile populare, Comitetele Sindicale regionale ale celor ce muncesc în învăţământ trebue să organi­zeze cu regularitate consfătuiri pentru extinderea celor mai bune metode de pre­dare a lecţiilor. Să sprijinim cu dragoste şi perseve­renţă munca pentru lichidarea definitivă a neştiinţei de carte. Să antrenăm în a­­ceastă muncă de cinste toate cadrele di­dactice, cât mai mulţi intelectuali, tehni­cieni, ingineri şi funcţionari. In întâmpi­narea alegerilor de deputaţi în sfaturile populare, să sprijinim organele locale ale puterii de stat spre a obţine rezultate cât mai bune în lupta pentru culturalizarea masselor, să contribuim din plin la îm­bogăţirea orizontului intelectual al fie­cărui om al muncii ! Proletari­­din toate ţările, uniţi-văl ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R.P.R Nr. 1885 Duminică 1 Noembrie 1953 4 pagini 20 bani O consfătuire preţioasă TARGU MUREŞ­­ (de la corespon­dentul nostru). In sala mare a Palatului Cultural din Târgu-Mureş, Consiliul Sindical Regional al Regiunii Autonome Maghiare, împreu­nă cu Direcţia de Invenţii şi Inovaţii de pe lângă Consiliul de Miniştri au orga­nizat duminică o consfătuire în scopul extinderii mişcării inovatorilor în această regiune. In cadrul consfătuirii, tovarăşul Bandi Emeric, responsabilul secţiei Muncă de Masă în Producţie a C.S.R., a prezentat un referat asupra desvoltării mişcării de inovaţii în Regiunea Autonomă Maghiară cât şi asupra felului cum au fost sprijiniţi inovatorii de către organele administra­tive şi cele sindicale din întreprinderi. Atât din referat cât şi din discuţiile ce­ au urmat, a reieşit că în unele locuri — cum ar fi la fabrica de textile „Gh. Doja" din Sf. Gheorghe — conducerile adminis­trative şi comitetele de întreprindere a­­cordă o deosebită atenţie creşterii nurtră­rului propunerilor de inovaţii şi raţionali­zări. La fabrica „Gh. Doja“, numai după prelucrarea cuvântării tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej, rostită cu ocazia celei de a 9-a aniversări a eliberării patriei noastre, s-au făcut 40 de propuneri de inovaţii, realizându-se deja o bună parte din ele. Creşterea numărului inovatorilor con­stitue o preocupare de seamă şi pentru conducerea întreprinderii „Petöffi Alexan­dru“ din Târgul Mureş, unde cabinetul tehnic are o rodnică activitate. Datorită acestui fapt, mişcarea de­­ inovaţii ia aici o amploare din ce în ce mai mare. Sunt însă şi întreprinderi unde propu­nerile nu sunt rezolvate la timp, iar ino­vatorii nu sunt recompensaţi şi stimulaţi. De pildă, la fabrica „Lazăr Ödön“, atât direcţiunea cât şi comitetul de întreprin­dere au neglijat atât recompensarea ino­vatorilor cât şi problema ridicării numă­rului acestora. După terminarea consfătuirii, s’a pro­cedat într’un cadru festiv la recompen­sarea unui număr de 67 inovatori şi raţio­­nalizatori dela 13 întreprinderi. Peste 20.000 lei au fost împărţiţi sub formă de avansuri şi recompense pentru inovaţiile efectuate în ultimul timp. Această consfătuire a constituit un va­loros schimb de experienţă şi în acelaş timp un imbold spre noi succese­ în des­voltarea mişcării inovatorilor din țara noastră. In cinstea zilei de 7 Noembrie şi a alegerilor de deputat­ în sfaturile populare Ca rezultat al folosirii meto­delor sovietice de aşchiere rapi­dă, strungarul stahanovist Emil Mărgineanu de la fabrica „Elec­tromagnetica“ dă zilnic mai mult de două norme faţă de pre­vederi. Stahanovistul Radian Porum­­bescu de la uzina „Semănătoarea“ dă un bun exemplu tovarăşilor săi de muncă. El a îmbinat me­toda Colesov cu metodele Bâcov- Bortchevici, a adaptat strungului său un dispozitiv Bâjcov, iar as­tăzi depăşeşte norma în medie cu 220 la sută. Zilnic 135 la sută peste nor­mă ! Aşa întâmpină ziua de 7 Noembrie tovarăşa Ana Mihoc, fruntaşă în producţie la fabrica de produse zaharoase „Sema­­gra“. Totodată, ea califică la lo­cul de muncă pe tovarăşa Sasu Elena. Stahanovista Dinu Marcela se numără printre muncitorii fa­bricii de pielărie şi încălţăminte „8 Mai“ din Mediaş, care dau produse de bună calitate. Ea îşi supraîndeplineşte şi planul can­titativ : până la 23 octombrie a avut o depăşire de 86 la sută a planului pe întreaga lună. Stahanovistul Stănescu Gheor­­ghe, strungar la uzina „Vasile Roaită“, s-a angajat ca în cins­tea zilei de 7 Noembrie să su­­praîndeplinească norma pe luna octombrie cu 160 la sută. Apli­când cu pricepere metoda so­vietică Bâcov-Bortchevici, el și-a depășit angajamentul cu 20 la sută. La fabrica ce poartă numele marii sărbători CRAIOVA (de la corespondentul nos­tru). Printre întreprinderile industriei pro­ducătoare de maşini agricole d­in ţara noastră se numără şi fabrica metalurgică „7 Noembrie“ din Cra­iova. Până nu de mult, ea producea doar unele piese. În­cepând cu anul 1952, întreprinderea a luat d­esvoltare. A primit utilaje noi, oamenii şi-au ridicat calificarea şi s-a trecut la producerea de maşini agricole. Astăzi, pe poarta fabricii ies zilnic: se­mănători, greble mecanice, grape cu colţi, prese de fân, maşini de împrăştiat îngră­­ş­ămin­tele şi altele. Ne mai despart doar dâte­va zile de cea de-a 36 aniversare a Marii Revoluţii So­cialiste din Octombrie. Muncitorii de la „7 Noembrie“ nu au dorinţă mai mare în aceste zile decât ca sărbătoarea, al cărei nume îl poartă fabrica lor, să fie în­tâmpinată de ei cu succese cât mai mari. In secţia Strung­arie mecanică, aplica­rea metodei Colesov face ca normele să fie depăşite cu sute ele procente. La 22 octombrie, fraţii Nicolae şi Florea Pădu­­reanu, strungari stahanovişti, îşi supraîn­­depliniseră planul, primul cu 232 la sută, iar al doilea cu 300 la sută. Peste 200 la sută depăşire au obţinut şi Rize­ Ion­ şi Ştefănescu Mihai, strungari stahanovişti, precum şi Oprişoreanu Vasile, frezor sta­hanovist. Până la 29 octombrie, tinerii strungari Buzatu Victor şi Ionescu Flo­rea îşi supraîndepliniseră norma fiecare cu câte 39 la sută, întreaga fabrică şi-a depăşit planul glo­bal cu 40 la sută, iar sortimentele au fost depăşite la vagoneţi cu 25 la sută, la grape cu colţi cu 80 la sută, etc. La fabrica metalurgică „7 Noembrie“ se proectează realizarea unor noi apara­te pentru industria panificaţiei. Sunt în studiu prototipurile unor cernătoare me­canice, a unor timpace şi burate. Până în ziua de 7 Noembrie colectivul de munci­tori, ingineri şi tehnicieni de aici va ter­mina prototipul cernătorului mecanic. In dimineața a­­ceea răcoroasă de Septembrie, Eugenia Palaloga, se îndrep­ta spre fabrică mult mai devreme ca de obicei... — începând de astăzi — spuse ea so­țului ei la plecare — în sectorul nostru se va munci altfel decât până acum. Bărbatul o privi mirat și-i zise: — Cum, vi s’a schimbat programul ? — Nu, nu asta am vrut să spun. Ieri s’a făcut o aşezare nouă a maşinilor, s’au introdus cinci mese mari pentru croit pe ţesături desfăcute, o maşină specială de croit, două de însăilat, una pentru presat umeri, precum şi o serie de dispozitive. Ştii, aşa cum s’a hotărît într’o consfătuire pe fabrică. Astăzi am vorbit cu fetele să vină mai de dimineaţă pentru a face pro­ba noilor maşini. De fapt, proba a fost făcută odată, dar vreau să mă conving şi eu de felul, cum funcţionează... Niciodată până acum nu i s’a întâm­plat Eugeniei Palaloga, maistra brigăzii 163 A din sectorul 6 al fabricii de confec­ţii „Gh. Gheorghiu-Dej“ din Capitală, ca în drumul ei spre serviciu să nu întâl­nească o tovarăşă de muncă, sau măcar o cunoştinţă din fabrică. „Am pornit prea de dimineaţă, — îşi zise ea. Dar nu-i ni­mic. Până vin tovarăşele, eu mai studiez puţin instrucţiunile privitoare la funcţio­narea noilor maşini“. Intrând în biroul maiştrilor de brigadă din sector, Eugenia Palaloga rămase oarecum surprinsă văzând-o pe Niculina Ivăn­escu, organizatoare a grupei sindi­cale, care, aplecată deasupra mesei, răs­foia nişte dosare pe care le avea în faţă. — Bună dimineaţa ; te pregăteşti pen­tru şedinţa de grupă de mâine ? — o în­trebă Eugenia. — Trebue.! Mai ales că ne-a chemat la întrecere brigada IV-a... Muncitoarele s’au ţinut de cuvânt. Au venit cu trei sferturi de ora înaintea în­ceperii lucrului. Mai întâi, maistra le-a explicat modul de funcţionare a noilor maşini şi le-a făcut instructajul de pro­tecţia muncii. Apoi, pe rând, muncitoarele au trecut la lucru şi sub atenta ei supra­veghere au făcut primele probe. S’au con­vins repede că timpul la unele operaţii s’a redus simţitor, datorită schimbării în sector a poziţiei maşinilor de cusut faţă de banda de lucru. Faptul acesta dă mun­citoarelor posibilitatea să câştige mi­nute preţioase în executarea operaţiilor. După terminarea probelor, maistra se adresă muncitoarelor: — Ce părere aveţi, tovarăşe, acum o să câştigăm întrecerea ? — Nu ne vom lăsa mai prejos de cea mai bună brigadă din fabrică — răspunse Elisabeta Licăroiu, una din fruntaşele bri­găzii. — Aveţi prilejul să vă spuneţi cuvântul în această privinţă mâine, în şedinţa de grupă — interveni Niculina Ivănescu — organizatoarea grupei sindicale... A doua zi, după ce a fluierat sirena, brigada 163 A a ţinut şedinţa de grupă sindicală. S-au discutat obiectivele între­cerii în cinstea zilei de 7 Noembrie. La şedinţă au participat ca invitate şi mai­stra Elena Guruianu împreună cu orga­nizatoarea grupei sindicale a brigăzii a IV-a. Niculina Ivănescu a amintit munci­toarelor despre sarcinile ce le revin pe baza programului de măsuri economice adoptat de plenara lărgită a C.C. al P.M.R., program menit să ducă, la îmbu­nătăţirea într’un timp apropiat a condiţii­lor de viaţă ale populaţiei muncitoare de la oraşe şi sate. — Va trebui — a spus ea — să dăm poporului muncitor îmbrăcăminte mai multă şi de calitate mai bună cu aspect frumos, atrăgător. Măsurile tehnico-orga­­nizatorice luate de curând în sectorul nostru ne vor ajuta să punem în valoare rezervele interne existente, să îmbunătă­ţim confecţiile... Şi vreau să vă mai spun ceva : direcţiunea, împreună cu comitetul de întreprindere vor decerna brigăzii frun­taşe î­n întrecere în cinstea zilei de 7 No­embrie un Steag Roşu de brigadă frun­taşă. Noi avem toate posibilităţile să-l cu­cerim. Apoi, maistra brigăzii a IV-a, Elena Guruianu, a dat citire obiectivelor între­cerii. Tovarăşele din brigada 163 A au primit cu multă căl­dură chemarea la în­trecere. Numeroase muncitoare, printre care Elisabeta­ Licăroiu, Aneta Gheor­­ghiu, Valentina Popa şi altele, şi-au spo­rit angajamentele în cinstea zilei de 7 No­embrie. — De felul cum vom munci şi vom în­văţa, cum vom aplica metodele sovietice, cum ne vom ajuta în muncă, depinde succesul nostru în întrecere — a spus în încheiere maistra Eugenia Palaloga. Cele două brigăzi au pornit cu înflăcă­rare la întrecere... Săgeata graficului ur­că în fiecare zi tot mai sus. La 120 de paltonaşe confecţionate, brigada 163 A dă peste plan 10 paltonaşe. Aplicarea meto­dei sovietice de croit pe ţesături desfăcu­te, a adus succese frumoase muncitorilor din sala de croit a sectorului 6. In luna septembrie ei au economisit 300 metri materiale diferite din care se pot con­fecţiona peste plan 20 paltonaşe, 53 par­­desie, 88 fuste şi 35 jachete. La sfârşitul lui septembrie muncitoarele din brigada 163 A, s-au adunat să dis­cute despre felul cum şi-au îndeplinit angajamentele pe luna trecută. Eugenia Palaloga le-a spus : — Noi am obţinut succese frumoase, dar puteam realiza altele şi mai frumoase. Am dat în plus 892 paltonaşe, depăşin­­du-ne planul calitativ cu 1,9 la sută şi economisind peste 80.000 metri aţă. Să nu uităm însă că brigada IV-a nu este decât la un pas de noi şi că ea ne poate ajunge şi întrece oricând Şi atunci Steagul Roşu nu va mai fi al nostru. Succesele dobândite au imprimat urn nou avânt întrecerii între brigăzi. Acum, în preajma sărbătorii zilei de 7 Noembrie, de fiecare dată când sirena anunţă terminarea lucrului, muncitoarele celor două brigăzi fruntaşe trec prin faţa graficului şi privind rezultatele, se în­treabă : „Cine va câştiga Steagul ?“ Fiecare din ele doreşte să-l vadă iar locul de muncă al brigăzii sale. D. SANDU ★ .............■■ — Cine va câştiga steagul roşu? Maistra Eugenia Palaloga — prima din stânga — discutând cu câteva munci­toare din brigada sa despre calitatea lucrului efectuat. Zilnic sosesc în noua gară din­ Hunedoara tre­nuri încărcate cu mate­riale de construcţii. De aici camioanele se trans­portă zi şi noapte pe şantierul oraşului nou. Munca aici e mecanizată. Sunt instalate centrele pentru prepararea betonu­lui şi a mortarului, maca­rale de tip Turn şi Pio­nier, întreaga muncă este organizată după metodele înaintate ale constructori­lor sovietici, ceea ce dă posibilitate oamenilor să înainteze tot mai rapid cu lucrările. La începutul lunii sep­tembrie, după ce au fost terminate săpăturile de fundaţii ale noilor blocuri ce formează bulevardul principal al oraşului, zi­darul Cosma Ştefan, a­­vâ­nd sprijinul comitetului de întreprindere, a organi­zat o brigadă complexă după iniţiativa zidarului Cioc de la Buftea. Această brigadă şi-a luat angaja­mentul în cinstea zilei de 7 Noembrie, ca în 32 zile să ridice , un bloc cu două etnie, compus din 27 apar­tamente. Aplicând la lu­crările de zidărie metoda sovietică Orlov, ea a reu­şit să depăşească cu 191 la sută productivitatea medie de pe şantier, în­­trecându-şi astfel cu mult propriul ei angajament. Alături de aceste blocuri cu câte 27 şi 32 aparta­mente, se înalţă acum in formă de careu una dintre cele mai mari clădiri ale Hunedoarei. Ea va cuprin­de 90 apartamente, înzes­trate cu cele mai moderne instalaţii. De sus, de la terasa nou­lui restaurant aşezat în marginea pădurii Chizitu­­lui, coboară printre puie­­ţii de brad o potecă şer­puitoare. La capătul ei se întind străzile A, B şi C, ale căror clădiri în formă de vile au în faţă robndouri de flori. Dealungul străzi­lor sunt plantaţi tei. Acum toamna, în locul trandafi­rilor şi al violetelor au înflorit crizantemele. Ace­ste străzi au format primul cartier a! oraşului nou. El a rămas însă acum car­tier mărginaş, căci spre lunca Buhurului au înce­put să se întindă noi străzi, noi bulevarde cu clădiri tot mai impunătoare. Cu­rând insă nici el nu va mai fi mărginaş, deoarece pe locurile virane din dreapta lui a început să se­­ ridice cartierul locuinţelor individuale construite cu ajutorul împrumuturilor acordate de stat, iar în apropierea staţiei de ru­di­ficare s-au şi terminat clădirile liceului şi inter­natului şi cele 5 blocuri ale centrului şcolii profe­sionale. In curs de cons­truire pe aceste terenuri mai sunt şcoala medie tehnică „Viaţa Nouă“, ci­nematograful şi teatrul de stat. Pe şantierul noului res­taurant şi hotel de stat, pe cel al palatului poştelor şi telefoanelor, etc., muncesc oameni ca zidarul Ciku Ludovic, ca dulgherul Hol­dingher Matei, ca Stanca Alexandru, care respec­­tându-şi angajamentele lua­te în cinstea zile de 2­7 No­embrie şi a alegerilor de deputaţi în sfaturile popu­lare, dau în fiecare zi câte 2 norme, executând lucrări de bună calitate. Până la sfârşitul anului construc­torii Trustului IV vor ter­­mina cele 261 apartamen­te noi. ★ ★ ★ Pe șantierul noului oraș muncitoresc al Hunedoarei. Cu angajamentele supraîndeplinite ORADEA (de la corespondentul nostru). — Colectivul fabricii de tricotaje „Irina Sencovici" din Oradea e hotarît să întâm­pine măreaţa zi­are 7 Noembrie cu succese cât mai însemnate în producţie. Peste 90 la sută din muncitori sunt an­grenaţi în întrecerea socialistă şi multe din obiectivele propuse au fost îndeplinite şi chirii supraîndeplinite. Aşa, de pildă, până în seara zilei de 23 octombrie brigada utemistă din secţia de tricotat a depăşit planul cantitativ faţă de angajament cu 123 la sută. Cele mai frumoase rezultate le-au obţinut tovarăşii Ladislau Lucaci şi Alexandru Pete, care au avut o depăşire eu­ra­ de 150 şi, respectiv 140 la sută. Şi brigada nr. 2 şi-a supraîndeplinit an­gajamentul luat în cinstea marii sărbători depăşindu-şi planul cantitativ în proporţie de 119 la sută. Rezultate asemănătoare au dobândit şi membrii brigăzilor „Anna Se­­ghers“ şi „Pak Den Ai“. Ca rezultat al realizărilor înscrise în cinstea lui 7 Noembrie, până în seara­­zi­lei de 23 octombrie, fabrica de tricotaje „Irina Sencovici“ şi-a îndeplinit planul global pe întreaga lună în proporţie de 101 la sută, iar planul calitativ a fost de­pășit cu 0,58 la sută. Fruntaşi în campania însamânţărilor de toamnă Respectând întocmai regulile agrotehni­ce şi îndeplinind sarcinile prevăzute în hotărîrile guvernului şi partidului, ţăranii muncitori din comunele Pinoasa, Cărbeşti şi Băleşti, raionul Tg. Jiu, au reuşit să execute până la data de 22 octombrie toate muncile din campania agricolă de toamnă. Printre cei ce s-au evidenţiat în mod deo­sebit, fiind primii care au terminat acesta munci, se numără Constantin Brujan, Gheorghe Popescu, deputat comunal, Ghe­orghe Tatomir, Alexandru Dondera şi al­ţii din comuna Pinoasa, comunistul Nico­lae Nistor, Grigore Mălăescu, Nicolaa Păducel din comuna Bălești, etc. I. Sbârciog corespondent voluntar Din scrisorile cititorilor şi corespondenţilor noştri GALAŢI. — In 7 întreprinderi din re­giunea Galaţi a fost organizată între­cerea socialistă pe profesii între 73 strun­gari. In urma analizei întrecerii, a fost înmânat Drapelul Roşu şi înaltul titlu de „cel mai bun strungar“ pe regiune staha­­novistului Mihălceanu Mircea de la Atelie­rele C.F.R. „Gh. Apostol“ din Galaţi. Tot cu acest prilej au fost făcuţi cunoscuţi şi cei mai buni strungari pe întreprindere cum ar fi: tov. Nicolaiu Vasile de la Uzina Metalurgică „Progresul’­Brăila, tov. Stoli­ciu Ştefan şi alţii. Zenobia Balmuş PLOEŞTI. — In comuna Joseni, satul Berea, a fost înfiinţat de către O. C. L. Aprozar-Buzău un centru pentru prepara­rea magiunului şi uscarea prunelor. Aici, au fost preparate într’un timp scurt 8.900 kg. magiun şi au fost uscate 2500 kg. prune. In această comună funcţionează şi cen­trul întreprinderii „Flacăra“ din Buzău, unde s’au uscat până în prezent 5.289 kg. prune şi s’au preparat 3.600 kg magiun. Şt. Roşca CLUJ.­­ In urma studierii cărţilor so­vietice de specialitate, colectivul uzinelor „Janoş Herbak", a putut obţine o serie de succese. Astfel, datorită însuşirii învăţă­mintelor din cartea lui Cerhov „Chimia fabricării pielii“, a fost aplicată metoda reducerii ciclului de fabricaţie al tălpii de la 60 zile, la 45. M. Urcan

Next