Munca, noiembrie 1953 (Anul 9, nr. 1885-1908)

1953-11-01 / nr. 1885

Duminică 1 Noembrie 1953 — Nr. 1885 Din activitatea organelor sindicale Experienţa noastră pentru îmbunătăţirea aprovizionării oamenilor muncii Plenara lărgită a C.C. al P.M.R. din 19—20 august a elaborat un program de măsuri economice în vederea creşterii ne­­contenite a nivelului de trai al oamenilor muncii. Un accent deosebit se pune pe îm­bunătăţirea aprovizionării. In această di­recţie Consiliile Sindicale Regionale au un rol deosebit de important. Ca organ de coordonare, control şi sprijin, noi am în­ţeles că trebue să dăm o mai mare aten­ţie îmbunătăţirii activităţii cantinelor, re­ţelei comerciale şi cooperatiste, să spriji- Inim organele de stat în munca de ach­i- Iziţii şi colectări, să ne interesăm îndea­proape de aprovizionarea de iarnă a mun­citorilor, funcţionarilor şi tehnicienilor din­­întreprinderi şi instituţii. Pentru a fi în­­stare să facem faţă sarcinilor, noi am tre­­­cut la activizarea secţiei de aprovizionare Işi locuinţe muncitoreşti, întărind controlul Işi îmbunătăţind îndrumarea şi sprijinirea­­organelor sindicale de jos. „ Sectorul în care secţia noastră de apro­vizionare şi locuinţe muncitoreşti şi-a în- Idreptat în primul rând atenţia, a­ fost a- Icela a! cantinelor din întreprinderi. In pri- Imăvara asta, activul secţiei a lucrat mult­­în vederea repartizării de noi terenuri gos- Ipodăriilor-anexe ale cantinelor, sprijinind ■sfaturile populare în această direcţie. El la controlat pe teren desfășurarea muncii Iși cum sunt îngrijite gospodăriile-anexe. I Activitatea depusă pentru întărirea și Idesvoltarea gospodăriilor-anexe ale canti- Inelor a dat roade Multe din cantine și-au ■asigurat peste 50 la sută a necesarului din ■produsele gospodăriilor-anexe Cantinele ■Gostatului Satu Mare, S.M.T.-ului Cărei, întreprinderii „Intecsar“-Satu Mare şi al- Itele s’au aprovizionat din gospodăriile lor ■anexe cu întreaga cantitate de varză, roşii, ferdei, castraveţi, vinete, etc. I Dar aprovizionarea cantinelor cu legu­bre şi zarzavaturi nu se bazează numai pe Igospodăriile-anexe. In primăvară, noi am convocat conferinţe raionale ale adminis­tratorilor de cantine şi ale comisiilor de ■aprovizionare şi cantine din comitetele de întreprindere, cu care am făcut instructaj ■n vederea încheierii de contracte de apro­­vizionare între cantine şi Aprozar-uri, cooperative sau gospodării colective. ■Mai toate cantinele din regiune au încheiat astfel de contracte. Cele din me­niul orășenesc, ca, de exemplu, cea a în­treprinderii „Iozsa Bella“ din Baia Sprie, 1,7 Noembrie“-Nistru, au făcut contracte­­cu „Aprozar“. Cele din mediul rural, cum Iar fi cantina I.F.I.L.-ului din Bixad, a în­treprinderii „Brevner Bella“ din Strâmbu feăiuţ, au contractat cu cooperative şi gos-­­podării colective. Permanent, Consiliul, prin secţia sa de aprovizionare şi locuinţe muncitoreşti, controlează pe teren cum se respectă aceste contracte.­­ Calitatea şi varietatea mâncărilor la kantină, scăderea preţului de cost al me­­ltei, au constituit probleme în jurul cărora feotivul Consiliului a desfăşurat o muncă serioasă. El a exercitat un control siste­matic, a organizat instructaje şi schimburi­­de experienţă. I­­n luna septembrie, de pildă, a avut loc ■n Baia Mare un interesant schimb de ex- perienţă, în care bucătarul întreprinderii­­,Gh. Gheorghiu-Dej“ a prezentat în faţa bucătarilor cantinelor din oraş şi din raion am referat asupra felului cum izbuteşte el să prepare mâncăruri variate, gustoase şi ieftine pentru muncitori. Asemenea schim- buri de experienţă au fost organizate şi în raioanele Sighet şi Satu Mare, iar în Hurârid se va mai organiza unul în raioa- Hiul Cărei. Urmarea a fost că bucătarii anultor cantine — ca aceea a întreprin­derii I.F.I.L.-Tăuţii de Sus şi altele — care găteau slab, acum servesc mâncăruri var­ate, gustoase. In prezent Consiliul face ultimele pregătiri pentru deschiderea unor Hunsuri raionale, pentru ridicarea califică- Hîi bucătarilor. I Consiliul caută să îmbunătăţească tot Hnni mult munca şi să întărească autori- Hatea comisiilor de aprovizionare şi danti- Ha din întreprinderi. Aproape lunar, acti- Ha! secţiei de aprovizionare a C.S.R. con- Hrolează activitatea lor şi ţine şedinţe cu Hle, le transmit metodele bune de muncă şi le instruesc. Astfel, astăzi mai toate co- Hnisiile de aprovizionare şi cantină din întreprinderile regiunii îşi duc cu succes activitatea lor obştească multilaterală, con- Hribuind la asigurarea unor mese bune pentru muncitori. Comisia de apro- Hizionare şi cantină de la întreprinderea Hro­zsa Bella“ din Baia Sprie, de pildă, pentru a -şi îndeplini în mod organizat sar-­cinile, are un plan de muncă în care se indică fiecărui membru al ei, ziua când urmează să facă controlul la cantină şi vitele când au loc şedinţele de comisie. SCHULLER MATEI preşedintele Consiliului Sindical Regional­ Baia Mare Controlul se efectuează atât dimineaţa cât şi în timpul prânzului, avându-se grijă ca pregătirea şi servirea meselor să se facă în condiţii cât mai bune. In cantină, co­misia controlează condiţiile de higienă în care se pregăteşte mâncarea, gramajul, respectarea numărului de calorii, etc. Cu sprijinul comisiei, activitatea cantinei din întreprindere s-a îmbunătăţit mult, spre mulţumirea întregului colectiv. Consiliul Sindical Regional se ocupă în mod stăruitor de îmbunătăţirea aprovizio­nării cu alimente a oamenilor muncii. In colaborare cu sfaturile populare el a căutat să asigure cât mai multe loturi individuale pentru muncitori, să cunoască nevoile şi cerinţele lor, să ajute la îmbu­nătăţirea comerţului de stat şi cooperatist. Anul acesta, secţia de aprovizionare şi locuinţe muncitoreşti a Consiliului s-a o­­cupat de controlul şi îndrumarea comite­telor sindicale regionale şi a comitetelor de întreprindere, pentru ca acestea să des­făşoare o muncă susţinută în vederea mo­bilizării muncitorilor pentru a cultiva loturile individuale, pentru justa lor repartizare şi obţinerea de seminţe, îm­preună cu tehnicienii secţiei agricole a sfatului popular regional, activul secţiei noastre de aprovizionare face adesea vizite pe loturile individuale, dând îndrumări practice pentru cultivarea lor cât mai bună. In anul curent, peste 1.500 de mun­citori au primit asemenea loturi, însu­mând o suprafaţă de 37,18 hectare. Recolta strânsă de pe acest teren reuşeşte să satisfacă în bună măsură nevoile apro­vizionării de iarnă a multor familii. Mun­citorii Bogdan Isaia şi Borca Vasile de la întreprinderea „Petre Gheorghe“ din Baia Mare, şi-au asigurat de pe loturile lor de câte 200 m. p., peste 200 kg. cartofi, 50 kg. varză, castraveţi, roşii şi altele. Iarna bate la uşă. Sarcina Consiliului Sindical Regional şi a secţiei sale de a­­provizionare este de a sprijini sfaturile populare pentru ca populaţia muncitoare să-şi poată procura cartofi, ceapă, fasole, lemne şi altele. Până acum câtva timp însă aprovizionarea mergea greu, din cau­za lipsei mijloacelor de transport. Secţia de aprovizionare a Consiliului, în loc să studieze situaţia şi să vină în faţa prezi­diului cu propuneri, se văita şi întocmea mereu situaţii. Sesizând neglijenţa şi bi­rocratismul ei, Prezidiul i-a analizat lip­surile. Secţia de aprovizionare a studiat îm­preună cu secţia comercială a sfatului popular regional posibilităţile de îmbunătă­ţire a transportului, iar acum câteva săp­tămâni această problemă a fost pusă în faţa conducătorilor de întreprinderi şi a preşedinţilor comitetelor de întreprindere. Li s'a arătat acestora situaţia aprovizionă­rii şi li s’a cerut să pună la dispoziţie ma­şini care să facă câte 2—3 curse pe săptă­mână pentru a transporta legume și zar­zavaturi la bazele de aprovizionare. Majo­ritatea întreprinderilor s-au declarat de a­­cord. Prin ajutorul dat de conducerile lor și de comitetele de întreprindere se asi­gură în prezent o aprovizionare tot mai bună a oamenilor muncii. O parte activă a luat secţia noastră de aprovizionare şi locuinţe muncitoreşti la lucrările comisiei regionale de transport a lemnelor de foc. împreună cu instruc­torii raionali ai Consiliului, secţia a dat acesteia un sprijin serios, instruind şi în­drumând comisiile sindicale comunale pen­tru a duce muncă politică în rândurile ţă­ranilor muncitori în vederea participării lor cu atelaje la transportul lemnelor. In urma acestei acţiuni plinui de aprovizio­nare cu lemne de foc a populaţiei, pe tran­şa doua a anului 1953, a fost îndeplinit a­­proape în întregime. Consiliul are sarcini deosebit de impor­tante şi în ceea ce priveşte buna servire a consumatorilor. Cei ce ne sprijină în în­deplinirea lor sunt echipele de control ob­ştesc care au fost întărite prin atragerea soţiilor oamenilor muncii din întreprinde­ri. Consiliul se ocupă cu atenţie de munca lor. Trimestrial, el organizează şedinţe ra­ionale ale echipelor de control obştesc în magazine de stat şi cooperative, pentru in­struirea şi analiza muncii lor. Acestea constitue totodată un bun prilej pentru schimburi de experienţă. La şedinţe parti­cipă şi organele raionale de control comer­cial, cărora echipele le aduc la cunoştinţă multe lipsuri. O astfel de şedinţă a avut loc în luna august, în raionul Şomcuţa Mare. Aci, echipa de control obştesc con­dusă de tovarăşul Covaci Ştefan de la fa­brica „Iozsa Bella“ a prezentat un refe­rat asupra felului cum face ea controlul în magazine şi cum urmăreşte lichidarea lipsurilor constatate. Au fost criticate cu acest prilej şi unele organe raionale de control comercial care au tărăgănat rezol­varea sesizărilor. In urma unor astfel de şedinţe se îmbogăţeşte experienţa echipe­lor şi creşte combativitatea membrilor lor. Echipa condusă de tovarăşul Doboş I de la fabrica „Iozsa Bella“, cea a tovară­şului Varga Ştefan de la întreprinderea de Construcţii 905 şi multe altele, datorită experienţei căpătate au dat un sprijin serios organelor de stat în descoperirea unor neajunsuri. Secţia de aprovizionare a Consiliului controlează felul cum or­ganele comerciale rezolvă sesizările fă­cute. Prin munca educativă ce o duc aceste echipe în rândul lucrătorilor din comerţ, prin intransigenţă faţă de lipsuri, devin din ce în ce mai mult un sprijin de seamă în îmbunătăţirea deservirii consumatorilor în magazine. O problemă de mare însemnătate pentru îmbunătăţirea aprovizionării populaţiei muncitoare, este aceea a achiziţiilor şi colectărilor. Ea constitue o bază puter­nică pentru întărirea schimbului între oraş şi sat, a alianţei între clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare. Mobilizarea oame­nilor muncii de la sate în scopul îndeplinirii planurilor de achiziţii şi colectări, a con­stituit o preocupare importantă pentru Consiliu. De câteva luni, noi ducem o te­meinică muncă organizatorică pentru a întări şi îndruma activitatea comisiilor sindicale comunale, pentru a îmbunătăţi metodele lor de muncă. Această activitate organizatorică o îndeplinesc cu multă conştiinciozitate instructorii raionali ai Consiliului. In raionul Cărei, de exemplu, tovarăşul instructor Portic Ştefan, ţine şedinţe de analiză a muncii comisiilor sindicale comunale pe centre de comune, stă timp îndelungat prin comunele raionului pentru a controla şi în­druma activitatea comisiilor. Acum câteva zile, când s’a întors din deplasarea făcută în raion, el a ţinut o şedinţă la Moftinul Mic, la care a convocat comisia sindicală comunală din localitate, pe cea din Mofti­nul Mare şi Sânmiclăuş. Aci s-a analizat felul cum acestea îşi duc munca în rân­durile ţărănimii muncitoare pentru îndepli­nirea planurilor de achiziţii şi colectări. A reieşit cu acest prilej că ele îşi îndepli­nesc conştiincios sarcinile. Datorită muncii comisiei sindicale comunale din comuna Moftinul Mic planul de colectări la grâu şi la lână a fost îndeplinit sută la sută. Aseme­nea rezultate se dobândeşte cu sprijinul co­misiilor sindicale comunale în multe locali­tăţi ale raionului Cărei. In comuna Andrid, planul de achiziţii şi contractări la legume şi zarzavaturi s-a îndeplinit in întregime iar planul de colectări la grâu şi lapte la fel. Acum se lucrează intens pentru lichi­darea rămânerii în urmă la colectarea cărnii. In această direcţie, cu ajutorul in­structorului raional, comisia a început să adopte noi metode de muncă. Membrii ei sunt împărţiţi pe uliţe, unde duc perma­nent munca politică. In casele ţăranilor muncitori, unde ei au devenit cunoscuţi, se organizează discuţii in jurul Hotărîrilor partidului şi guvernului, precum şi cercu­ri de citit ziare şi broşuri. Tovarăşa Hab­oş Cornelia, învăţătoare în comună, a organizat nu demult asemenea cercuri, în care s-a citit şi explicat cuvântarea to­varăşului Gh. Gheorghiu-Dej rostită cu o­­cazia aniversării a 9 ani de la eliberarea patriei. Experienţa acestei comisii a fost împărtăşită de tovarăşul Portic la şedinţa de analiză de la Mortinul Mic. Trebue să arătăm însă că noi mai avem lipsuri numeroase în activitatea noastră. Activul secţiei de aprovizionare şi locuinţe muncitoreşti a slăbit de la un timp munca de teren, legăturile cu comi­tetele sindicale regionale Vinovat este în primul rând Prezidiul Consiliului Sin­dical Regional, care nu a mai controlat-o. Ba mai mult, el a reţinut mult timp acti­vul în birou pentru redactarea unor ra­poarte lungi care nu erau întotdeauna ab­solut necesare. Apoi din cauză că unii in­structori raionali ai Consiliului nu sunt bine pregătiţi, suferă şi munca de îndru­mare a comisiilor sindicale comunale. Lipsurile noastre în aceste direcţii au fost analizate de curând în şedinţa Prezi­diului. Noi am luat măsuri ca să le lichi­dăm, pentru a putea îndeplini mai bine sarcinile trasate de partid în vederea ri­dicării,, neîncetate a nivelului de trai al oamenilor muncii. Bunuri de larg consum din deşeuri ! Mulţi oameni ai muncii din Oraşul Sta­in şi din alte oraşe, s’au mirat când au cumpărat diferite obiecte purtând marca IJ.S.R.O.S. Ei şi-au spus atunci, şi pe lună dreptate: ,,Eu ştiam că la uzina I steagul Roşu“ se fabrică maşini­ unelte, vagoane, rulmenţi şi nicidecum lacăte, pla- cheuri, pătucuri pentru copii, chei pentru conserve şi pentru sticle de bere şi altele“. Intrebând la magazinul de unde cumpă­­ra aceste obiecte li s-a răspuns : „La u- Ina „Steagul Roşu“ deşeurile sunt fo­­losite pentru fabricarea obiectelor din care ai luat şi dumneata unul acum“. I­a­r încă în urmă cu vreo doi ani, în uzină ■ a născut ideea de a fi folosite unele de­­■■uri pentru fabricarea unor bunuri de Irg consum. Înainte, rămăşiţele de oţel I tablă luau drumul cuptorului Siemens­­■artin pentru a fi topite, iar deşeurile de Imn erau întrebuinţate de către angajaţi Intru încălzit. Conducerea întreprinderii a luat hotărîrea să înfiinţeze un atelier Intru valorificarea deşeurilor. Acesta a fst înzestrat cu un strung, 2 prese şi 2 maşini de găurit. Peste puţin timp, au în­ceput să lucreze aici 4—5 muncitori şi un maistru. In anul 1952, atelierul a valorificat mul­te deşeuri. Din rămăşiţe de tablă au fost confecţionate sute de mii de rondele. A­­poi s-au folosit deşeurile în scopul fabri­cării inelelor pentru pile, ciocanelor pentru zidari, ghiarelor forestiere, corpurilor de pile, barelor pentru potcoave, etc. Anul acesta, conducerea uzinei a pus în faţa atelierului o sarcină deosebit de importantă : să fabrice din deşeuri, bunuri de larg consum. Preocupându-se cu serio­zitate de această sarcină, atelierul a şi ob­ţinut o serie de succese apreciabile. Ast­fel, din deşeuri de tablă care se găsesc în cantitate mare, s’au fabricat peste 800.000 placheuri, 30.000 chei pentru con­serve, 70.000 chei pentru sticle de bere, 3.000 grătare de masă, etc. S’a acordat a­­tenţie şi valorificării deşeurilor de lemn, din care au fost confecţionate 300 mese pentru bucătărie, 400 pătucuri pentru co­pii, 500 taburete, 60 lăzi pentru lemne, planşete pentru tăieţei, etc. In faţa conducerii uzinei şi atelierului de valorificare a deşeurilor stau astăzi sarcini tot mai importante, reeşite din ho­­tărîrile plenarei lărgite a C.C. al P.M.R. din 19—20 August 1953, — în ceea ce pri­veşte utilizarea pe scară largă a resurse­lor interne, în scopul producerii a cât mai multe bunuri de larg consum. Dat fiind, faptul că pe piaţă se simte lip­sa de lacăte, conducerea uzinei a contrac­tat cu O.C.L. Oraşul Stalin furnizarea u­­nei cantităţi de 10.000 lacăte, ce vor fi li­vrate în viitoarele luni. Deasemeni, tot dela O.C.L. s-a primit de curând o coman­dă pentru 3.000 bride de apă, gaz şi aburi şi 3.000 de grătare pentru şters picioarele. In scopul lărgirii activităţii de valori­ficare a deşeurilor şi a satisfacerii cerin­ţelor tot mai mari de bunuri de larg con­sum, conducerea uzinei a pus la dispoziţia atelierului de deşeuri un fond de 1.000.000 lei pentru diferite lucrări de investiţii GH. BABEI redactor al ziarului de uzină ,,Steagul Roşu“ Oraşul Stalin. MUNKA In Comitetul Politic al Adunării Generale a O.N.U. NEW YORK. 31 (Agerpres). — TASS: In şedinţa din dimineaţa zilei de 29 oc­tombrie a Comitetului Politic a continuat discutarea problemei aşa zisei „Cercetări nepărtinitoare a Acuzaţiilor de "folosire a ar­mei bacteriologice de către forţele armate ale Organizaţiei Naţiunilor Unite“. Reprezentanţii Cubei Republicii Domini­cane, Turciei şi Franţei au repetat din nou atacurile calomnioase împotriva U.R.S.S.­, Republicii Populare Chineze, Republicii Populare Democrate Coreene precum şi îm­potriva organizaţiilor internaţionale cu au­toritate care au cercetat chestunea folosirii mijloacelor bacteriologice de ducere a războ­iului de către forţele armate ale S.U.A. In cuvântarea sa, reprezentantul R.S.S. Bieloruse, C. Chisellov, a amintit că delega­ţia S.U.A. a împiedicat efectuarea unor cer­cetări cu adevărat nepărtinitoare asupra fo­losirii armei bacteriologice de către forţele armate ale O.N U. în Coreea de Nord şi China. Reexaminarea acestei chestiuni în Aduna­rea Generală, fără reprezentanţii R.P. Chi­neze şi ai R.P.D. Coreene, a arătat C. Chi­­seliov, are drept scop să inducă în eroare opinia publică mondială în ceea ce priveşte ducerea războiului bacteriologic de către for­ţele armate al­e S.U.A. Delegaţia R.S.S. Bieloruse, a spus C Chiseliov, călăuzindu-se de interesele păcii şi securităţii popoarelor, sprijină întru totul proiectul de rezoluţie prezentat de delegaţia U.R.S S. care cuprinde un anet către statele care nu au aderat sau ratificat protocolul de la Geneva din 1925, să facă aceasta cât mai grabnic. Adunarea Generală, a spus în încheiere C. Chisen­ov, trebue să satisfacă cererea întregii omeniri progresiste cu­ privire la interzicerea mijloacelor de exterminare in masă, printre care și a armei bacteriologice. Sesiunea extraordinară a parlamentului japonez SANHAI 31 (Agerpres). — TASS: Agenţia Kiodo Tuşin anunţă că la 29 oc­tombrie s-a deschis la Tokio sesiunea extra­ordinară a parlamentului japonez. In ciuda tradiţiei, primul ministru nu şi-a ţinut obiş­nuitul discurs-program. Tăcerea pe care cabinetul Iosidai preferă să o păstreze la actuala sesiune parlamen­tară încercând să evite discutarea celor mai arzătoare probleme de importanţă naţională, este interpretată de opinia publică japoneză ca un semn al fricii lui Iosida de nemulţu­mirea mereu crescândă a maselor faţă de actualele planuri de­ reînarmare intensivă a Japoniei. După cum anunţă postul de radio Tokio, Ogasawara, ministrul finanţelor, şi Okad­­zaki, ministrul afacerilor externe al Japo­niei, au luat cuvântul la şedinţa din 29 oc­tombrie a parlamentului japonez. Ogasawara a semnalat existenţa în Japonia a unor „tendinţe de inflaţie“ anunţând îndeosebi că împreună cu cheltuielile bugetare supli­mentare, bugetul de stat al Japoniei va atinge cifra astronomică de 1.000 de miliar­de yeni. Ministrul finanţelor a recunoscut de asemenea că în comerţul exterior al Ja­­poniei există o stagnare gravă. El a­ mai declarat că deficitul balanţei comerţului ex­terior „continuă să crească­’. Luând cuvântul Okadzaki a atins doar în treacăt problema mult tă­răgănatelor tratative japono-americane cu privire la acordarea de „ajutor“ pe baza aşa numitului „program al securităţii mutuale“ şi a recunoscut printre altele că în cursul tratativelor Japonia nu a reuşit să obţină „sprijin economic“, că „ajutorul“ a­­merican va avea doar un „caracter pur mi­litar“. Nob­esecusi ale politicii războinice americane CAIRO 31 (Agerpres). — TASS: Presa egipteană relatează că misiunea lui Eric Johnston, trimisul special al pre­şedintelui S.U.A., a eşuat. După cum scriu ziarele, guvernele tarilor arabe resping „proiectele economice“ pro­pu­se de Johnston. Ziarul „Al-Ahram“ relatează că, după cum se anunţă din Washington, Johnston a trims lui Eisenhower „un raport strict con­fidenţial“ în care se vorbeşte despre „ştir­birea serioasă a autorităţii S.U.A. în lumea ar­abă“. •­ WASHINGTON 31 (Agerpres). — Politica externă a Statelor Unite se bucură de foarte puţină influenţă în lumea arabă. Acest fapt a fost recunoscut recent de :1. Rives Childs, fost ambasador al S.U.A. în Arabia Sau­­dită. Vorbind în faţa studenţilor de la colegiul ,,Randolph Wacon“ despre politica S.U.A. în Orientul Mijlociu şi Apropiat, Childs a de­clarat că S.U.A. „au pierdut cea mai mare parte a influentei lor in lumea musulmană" din cauza politicii duse de cercurile guver­nante americane. Situaţie gravă în regiunile inundate din Italia ROMA 31 (Agerpres). — Situaţia din re­giunile inundate al­e Italiei continuă să se menţină gravă atât în Sudul, cât şi în Nor­dul ţării. In Sud, deşi ploile au încetat, voluml a­­meninţător al cursurilor de apă nu a scăzut. Se semnalizează noi pagube în mai multe regiuni, în special la Bracaleone, care este ameninţată de o surpare de teren.. La Catan­­zaro şi în regiunea înconjurătoare se înregis­trează noi prăbuşiri de case. In Nord situaţia s-a agravat în ultimele 24 de ore, în special în regiunea Veneţiei şi în zona oraşului Pordenone, care este de două zile pradă atacului furios al apelor râului Nonce­­lo. Centrul oraşului este în mare parte inundat, iar în multe clădiri apa a atins pri­mul etaj. La Udine doi muncitori au fost lu­aţi de ane şi s’au înnecat. O situaţie asemănătoare se semnalizează in regiunea Trentin unde stâncile prăbuşite din munţi au întrerupt comunicaţiile rutiere în­tre această regiune şi provincia Veneţia. In regiunea Polesine fluviul Adige a crescut cu 3,50 m, deasupra nivelului său obişnuit şi continuă să crească cu 3 cm. pe oră. In re­giunea deltei fluviului Pe mai multe sate au trebuit să fie evacuate. COMUNICAT Spionii şi teroriştii paraşutaţi de servi­ciu­ de spionaj american : Tănase Alexan­dru, Popovici Mircea, Golea Ion, Samoilă Ion, Tofan Ion, Pop Gavrilă şi complicii lor la crima de trădare de patrie Tartler Erich, Buda Ion, Corlan Aurel, Dincă Gheorghe, Iuhasz Ion, Cosma Ion, Vlad Mi­­hai Vasile, condamnaţi la moarte de Tribu­nalul Militar Teritorial Bucureşti, l­a 12 octombrie, au făcut cerere de graţiere. Prezidiul Marii Adunări Naţionale a res­pins cererea de graţiere. Sentinţa Tribunalului Militar Teritorial Bucureşti a fost executată. (Agerpres). Pag. 3-a Femeile d­in Franţa luptă pentru un trai mai bun pentru pace şi independenţă naţională Cât entuziasm şi câtă atmosferă prie­tenească a domnit la minunatul congres, (N.R. — Congresul Mondial al Sindica­telor) unde s’a văzut ce trainice sunt le­găturile care unesc pe toţi oamenii mun­cii ! Toţi cei care au luat acolo cuvântul au scos în evidenţă dorinţa unanimă de luptă a tuturor oamenilor muncii din ţă­rile capitaliste, pentru a rupe lanţurile jugului imperialist. Toţi avem aceeaşi năzuinţă de a trăi fericiţi î­ntr’o ţară liberă, unde copiii să poată creşte înconjuraţi de bucurie şi dra­goste, unde tineretul să şi poată întemeia un cămin fără grija lipsei de locuinţă, a şomajului şi a tuturor greutăţilor pe care tinerii din ţările capitaliste le cu­nosc atât de bine. La congres, întâlnirea cu tovarăşii noş­tri din Vietnam m’a emoţionat nespus. Această întâlnire a întărit şi mai mult le­găturile şi solidaritatea dintre ţările noa­stre. Câtă emoţie am simţit atunci, când am auzit povestindu-se ororile săvârşite în războiul injust din Vietnam ! Cu câtă simplitate ne-au povestit tovarăşii vietna­mezi cum Thi­ Dieu, o fată de 22 de ani, a salvat cu preţul tinerii sale vieţi 104 to­varăşi ai ei ! Această fată a fost arestată de 7 ori, dar tot de atâtea ori a reuşit să evadeze. Cu greu îmi puteam reţine la­crimile în timpul povestirii. întâlnirea cu vietnamezii ne-a impre­sionat mult, dându-ne un şi mai mare avânt în lupta ce o ducem pentru ca acest popor atât de eroic să poată cunoaşte în­­sfârşit o viaţă fericită, pe care să o tră­iască în pace şi independenţă naţională. Femeile, în special în Franţa, sunt în fruntea acestei lupte, căci ele ştiu ce în­seamnă durerea de a pierde un fiu sau un soţ, şi cunosc foarte bine doliul şi rui­nele pe care le aduce războiul. Loius Saillant a propus o zi internaţională îm­potriva războiului din Vietnam, propu­nere care s-a bucurat de sprijinul celui de-al IlI-lea Congres Mondial al Sindica­telor. Oamenii muncii din Franţa, ca de altfel de pretutindeni, îi vor asigura suc­cesul. Eu vreau să vorbesc aici despre lupta pe care femeile franceze au dus-o în timpul grevelor, şi continuă s-o ducă şi acum De la început, femeile, care cunosc greutăţile întreţinerii unui cămin, au in­trat in grevă pentru ca situaţia actuală să se schimbe, şi, unite, au realizat lu­cruri minunate. Trebue să remarcăm cât de numeroase au fost femeile care au par­ticipat în pichetele de grevă, în comitetele de grevă şi în echipele de solidaritate. Ele au mers cu încredere în echipele de, colectă, 80 de mii de salariate de la poştă au făcut grevă timp de 22 de zile şi s-au comportat minunat — şi trebue menţio­nat că făceau acest lucru pentru prima oară, în special tinerele fete persecutate şi umilite, cărora li se scade din salariu fiecare minut nelucrat din timpul de lucru, au înţeles cel mai bine ce înseamnă uni­tatea. Comitetele de unitate de acţiune crea­te chiar la bază, au însemnat pentru gre­viste un lucru foarte preţios. Credincioa­se poziţiei adoptate, ele discutau îndelung şi în mod prietenesc cu acele care doreau să reia lucrul. Pentru toate aceste tinere fete, greva a fost începutul contribuţiei lor la mişcarea sindicală, la luptele cla­sei muncitoare. Această deşteptare este o mare speranţă pentru mişcarea noastră. Exemplele de combativitate şi de curaj pe care le-au dat femeile din serviciile de utilitate publică au fost înălţătoare. D­in spitale bolnavii au fost îngrijiţi de către comitetele de grevă, ale căror membre au explicat în tot cursul grevei, populaţiei şi familiilor celor bolnavi, scopurile pentru care luptă. Această acţiune şi-a atins scopul. Atunci când la spitalul Broussais din Paris au venit maşini încărcate cu poliţişti, personalul spitalului, împreună cu bolnavii valizi, au coborît în curte şi i-au obligat pe reprezentanţii forţei publi­ce să facă cale întoarsă. In industria textilă, 60 de mii de femei au dus o luptă aprigă In „ocnele textile“ muncitoarele erau epuizate de grelele condiţii de muncă, de ritmul infernal al muncii. La Angers şi Havre ele au luptat împotriva forţelor de represiune şi multe au fost arestate. În toată Franţa, femeile au dovedit o ridicată conştiinţă de clasă, continuând mai departe bătălia pe care au început-o atât de bine. Un alt lucru remarcabil a fost înţele­gerea şi curajul de care au dat dovadă soţiile greviştilor. Ele însele au întreprins acţiuni multiple în timpul grevei. După ce bărbaţii lor au reluat lucrul, femeile au continuat lupta, iar acum putem privi cu încredere şi satisfacţie la adunările pe care le ţin soţiile muncitorilor. Duminică 11 octombrie, 800 soţii de mineri s-au adunat la Pas de Calais. Luni 12 octombrie, 1.500 soţii de feroviari, de­legate a 67 departamente, au venit la Paris, demonstrând că şi ele pot ajuta pe bărbaţii lor în apărarea revendicărilor. Ele au fost la direcţia Societăţii Naţio­nale a Căilor Ferate (SN.C.F) la Adu­narea Naţională, la preşedinţia Consiliu­lui de Miniştri. Ele sunt ferm decise să lărgească în toată Franţa această mişca­re, până la satisfacerea tuturor revendi­cărilor. Toate femeile din Franţa ştiu că ele luptă pentru o viaţă fericită, lipsită de grija zilei de mâine, o viaţă aşa cum o trăiesc oamenii muncii din Uniunea So­vietică, China şi ţările de democraţie populară. Ele au încredere în victorie. Sunt convinsă că toate femeile vor avea multe de învăţat din lucrările con­gresului şi că vor şti să aplice în ţările lor hotărîrile luate acolo. La întoarcerea lor, delegatele la congres vor fi în pri­mele rânduri în lupta care ne dă speranţa unei vieţi fericite, viaţă în care să fie pentru toţi pâine şi trandafiri. Trăiască prietenia dintre femeile fran­ceze şi femeile din Uniunea Sovietică şi ţarile de democraţie populară ! Trăiască Federaţia Sindicală Mondială ! JEANNETTE MARTINEZ muncitoare textilistă din regiunea lioneză-Franţa, delegată la Congresul Mondial al Sindicatelor Marinarii din Brazilia continuă cu hotărîre lupta grevistă RIO DE JANEIRO 31 (Agerpres). Agenţiile de presă relatează că marinarii din flota comercială braziliană au declarat grevă în semn de protest împotriva neres­­pectării acordului asupra salariilor, încheiat vara aceasta cu autorităţile guvernamen­tale In cele mai importante porturi ale ţării, ca Rio de Janeiro, Santos şi Recife a înce­tat orice activitate. Pe cea mai mare parte din vasele şi din şantierele navale ale Bra­ziliei munca a încetat complect. Pentru a înăbuşi greva, guvernul a decla­rat-o ilegală. Unităţi de poliţie au atacat clădirea sindicatului marinarilor, au tras Împotriva funcţionarilor şi muncitorilor care se aflau în această clădire, au maltratat şi arestat un mare număr de persoane. Printre cei arestaţi se află şi conducătorul sindica­tului marinarilor brazilieni, Emilio Bon­­fante de Maria. Comitetul de grevă a chemat pe toţi mari­narii din Brazilia să continue greva până la satisfacerea revendicărilor lor­Numeroase sindicate printre care sindica­tele cismarilor, croitorilor şi tâmplarilor de mobilă din Rio de Janeiro şi-au exprimat solidaritatea cu greviștii . Acţiunile muncitorimii americane împotriva şomajului WASHINGTON 31 (Agerpres). — TASS: La 29 octombrie au sosit la Washington din statele Noii Anglii reprezentanţii celor 70.000 de membri ai sindicatului muncitori­lor din Industria electrică, pentru a cere guvernului să ia măsuri în vederea „com­baterii şomajului crescând şi prevenirii pe­ricolului declinului economic în cinci state nord-estice”. Preşedintele sindicatului mun­citorilor din Industria electrică Carey, a de­clarat că sarcina trasată delegaţiei are un caracter urgent dat fiind înrăutăţirea con­diţiilor din industria electrică, de radio şi de construcţii de maşini din statele Noii Anglii. Carey a declarat că în urma actua­lului ritm al concedierilor, până la sfârşi­tul lu­nii decembrie vor rămâne fără lucru peste 200.000 de muncitori industriali din Noua Anglie. O teroare cumplită bântuie în Kenya (posesiune britanică în Estul Africii Ecuatoriale). Pentru a-şi menţine dominaţia lor în această ţară, colonialiştii englezi folosesc mijloacele cele mai bestiale împotriva mişcării de eliberare naţională. In clişeu , africani din Nairobi (capitala Kényei) închiși în cuști pentru a fi anchetați de poliția colonialistă. * F

Next