Munca, decembrie 1953 (Anul 9, nr. 1909-1935)

1953-12-01 / nr. 1909

proletari­­din toate ţările, until-văl ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R.P.R. Nr. 1909 Marți 1 Decembrie 19534pagini 20 bani Clubul şi colţul roşu în campania electorală Au rămas puţine zile până la 20 de­cembrie, când cetăţenii patriei noastre vor alege deputaţii pentru sfaturile populare, organe locale ale puterii de stat. Apro­pierea acestui eveniment de mare impor­tanţă în viaţa politică a ţării determină un nou avânt în întrecerea socialistă şi în munca obştească. întâmpinând astfel alegerile, oamenii muncii îşi manifestă încrederea lor în forţa şi vitalitatea re­gimului de democraţie populară, îşi expri­mă sentimentul de dragoste şi ataşamen­tul faţă de Partidul Muncitoresc Român, conducătorul înţelept al poporului în dru­mul lui spre o viaţă tot mai bună. Ei sunt convinşi că alegerile ce vor avea loc în curând vor aduce în fruntea regiunilor, raioanelor, oraşelor şi comunelor organe capabile ale puterii locale de stat, care, sprijinindu-se pe massa cetăţenilor, vor în­scrie realizări însemnate în domeniul îm­bunătăţirii permanente a vieţii celor ce muncesc. Pentru desfăşurarea cu tot mai mult succes a campaniei electorale este de mare însemnătate buna organizare a muncii politice de massă. La această muncă participă din plin, sub conducerea partidului, şi sindicatele. In multe din instituţiile lor culturale se desfăşoară în prezent o rodnică muncă politică de mas­să, ceea ce con­tribue la creşterea con­ştiinţei politice a oamenilor muncii, la mobilizarea lor în lupta pentru traduce­rea în viaţă a sarcinilor trasate de plena­ra lărgită a C.C. al P.M.R. din 19—20 august. Numeroase cluburi şi colţuri roşii iau parte activă la pregătirea politică a ale­gerilor. Astfel, la punctul de agitaţie de la clubul uzinelor „7 Noembrie“-Bucureşti au loc conferinţe, convorbiri, seri muzi­cale, se organizează informarea regulată a oamenilor asupra fiecărei etape a cam­paniei electorale. Aci sunt invitaţi deseori agitatori care lămuresc prevederile decre­tului cu privire la alegerea de deputaţi în sfaturile populare, şi-­i antrenează pe cei de faţă în discuţii asupra sistemului no­stru electoral. O vie agitaţie în campania electorală desfăşoară şi clubul comitetu­lui sindical raional alimentar Brăila, unde activitatea bibliotecii şi a colective­lor artistice atrage tot mai mulţi munci­tori şi tehnicieni, precum şi membrii de familie ai acestora. In cluburi şi colţuri roşii se organizează întâlniri între can­didaţi şi alegători, recenzii de cărţi şi alte acţiuni. Exemplul acestor instituţii culturale­­trebue urmat de acele cluburi şi colţuri roşii care în campania electorală n’au reuşit încă să ridice conţinutul muncii lor la nivelul sarcinilor, la nivelul cerinţelor culturale mereu crescânde ale oamenilor muncii. Astfel, în bazinul carbonifer Co­­măneşti, colţurile roşii sunt neprimitoare, în cadrul lor nu s’au organizat acţiuni speciale în întâmpinarea alegerilor. Dă dovadă de rămânere în urmă sub acest raport şi comitetul de întreprindere al fa­bricii de zahăr „Bernath Andrei“ din Târgu Mureş. Clubul acestei întreprinderi, colţul roşu de la secţia Mecanică au un plan de acţiune care însă nu se respec­tă. Conferinţe nu s-au ţinut de multă vre­me, agitaţia vizuală este învechită. Acolo unde mai există încă astfel de lip­suri, trebue să se facă grabnic o cotitură în activitatea organelor sindicale care nu au dat încă atenţia cuvenită muncii poli­tice de massă în campania electorală. Oa­menii muncii aşteaptă din partea institu­ţiilor culturale ale sindicatelor programe bogate şi interesante, care să le lămu­rească problemele vieţii politice interne şi internaţionale, să-i sprijine în reali­zarea angajamentelor pe care le-au luat în cinstea alegerilor de deputaţi în sfa­turile populare. Hotărîrile partidului şi guvernului nostru trebue să fie cunoscute şi înţelese clar de fiecare om al muncii. Este nece­sar ca în cadrul cluburilor să se popu­larizeze cât mai bine realizările regimu­lui de democraţie populară în domeniul industrializării socialiste, al transformării socialiste a agriculturii, grija partidului şi a statului pentru satisfacerea într-o măsură­ tot mai mare a nevoilor mate­riale şi culturale ale celor ce muncesc. Munca politică de masă desfăşurată în cluburi şi colţuri roşii în campania elec­torală trebue să contribue la strângerea alianţei dintre clasa muncitoare şi ţără­nimea muncitoare — temelia puterii popu­lare în ţara noastră. Printr’o intensă ac­tivitate propagandistică, prin conferinţe trebue să se explice oamenilor muncii ro­lul şi funcţiunile sfaturilor populare, ară­­tându-se ca exemple locale realizările acestora, felul cum au antrenat în munca obştească massele cele mai largi­ de ce­tăţeni. In aceste conferinţe se vor arăta deasemeni sarcinile care revin sfaturilor populare respective pentru a contribui la înfăptuirea programului de măsuri eco­­nomice adoptat de partid şi guvern în scopul înfloririi continue a economiei na­ţionale şi al ridicării nivelului de trai al populaţiei. In perioada actuală trebue să stea în centrul muncii politice de massă din clu­buri şi colţuri roşii popularizarea candi­daţilor F.D.P. Viaţa şi munca acestora trebue cunoscută cât mai bine de către alegători. Se pot organiza la club întâl­niri tovărăşeşti între candidaţi şi alegă­tori, la care să fie solicitată şi participarea agitatorilor. De asemenea, pot avea loc în­trevederi între candidaţi şi tinerii care vo­tează pentru prima oară. Este bine ca, comitetul de conducere al clubului să ceară candidaţilor să vină cât mai des la manifestările cultural-artistice organi­zate în cadrul campaniei electorale, să participe la dezbaterea problemelor care-i frământă pe cetăţeni. Prin activitatea lui, clubul trebue să sublinieze deosebirea esenţială dintre ale­gerile democratice din ţara noastră şi ale­gerile din ţările capitaliste, care se carac­terizează printr’un lanţ întreg de fărăde­legi, falsuri şi crime. Aceasta va duce la ascuţirea vigilenţei oamenilor muncii, la intensificarea luptei ce o duc pentru înflo­rirea ţării noastre libere şi independente, pentru întărirea capacităţii ei de apărare. Un aport preţios în campania electo­rală îl pot aduce programele prezentate de echipele artistice din întreprinderi şi instituţii. Activitatea acestor echipe — în special a colectivelor dramatice — trebue permanent sprijinită şi stimulată. Trebue să li se creieze condiţii pentru a prezenta cu regularitate piese, scenete scurte cu subiecte mobilizatoare, legate de lupta poporului nostru, de desfăşurarea campa­niei electorale. Este necesar ca să fie in­vitaţi tot mai des la club şi declamatori de poezii din cadrul echipelor artistice. Pentru îmbogăţirea programului clubului se poate solicita şi contribuţia profesio­niştilor: scriitori, actori, muzicieni. Cluburile şi colţurile roşii dispun de nenumărate posibilităţi pentru desfăşu­rarea în bune condiţiuni a muncii poli­tice de massă. Ele pot organiza confe­rinţe, audiţii colective la radio, recenzii de cărţi, expoziţii, cercuri de citit, vizite la muzee şi locuri istorice, într’un cuvânt: programe care să întărească şi mai mult încrederea oamenilor muncii în regimul nostru democrat-popular şi hotărîrea lor de a munci neprecupeţit pentru construi­rea socialismului. Organele sindicale au datoria de cinste de a îndruma şi controla zi de zi activi­tatea din cluburi şi colţuri roşii. Trebue combătută tendinţa unor activişti sindi­cali care în aşteptarea instrucţiunilor tă­răgănează această muncă, neţinând sea­ma de cerinţele şi nevoile oamenilor. Sub conducerea organizaţiilor de par­tid, munca politică şi culturală de massă a sindicatelor trebue să capete un conţi­nut ideologic cât­ mai bogat, să contribue la educarea patriotică a masselor, la suc­cesul deplin al campaniei electorale pen­tru alegerile de deputaţi în sfaturile popu­lare. Apariţia vol. II „Documente din Istoria P. C. din România" (1923—1928) De curând a apărut în Editura pentru li­teratură politică volumul 2 „Documente din Istoria Partidului Comunist din România“ (1923-1928) întocmit de Institutul de Istorie a Partidului de pe lângă C.C. al P.M.R V­olumul 2 cuprinde materiale documentare din perioada stabilizării relative şi parţiale a capitalismului, când burghezia şi moşieri­­mea reuşesc cu ajutorul social-democraţilor să stăvilească vremelnic avântul revoluţionar al maselor muncitoare. Documentele cuprinse în acest volum o­­glindesc lupta Partidului Comunist din Ro­mânia pentru unitatea sindicală, lupta mase­lor muncitoare în condiţiile ilegalităţii şi felul în care a fost folosită experienţa P.C.U.S. în îmbinarea luptei ilegale cu mun­ca legală împotriva ofensivei claselor ex­ploatatoare. Volumul cuprinde deasemenea documente ale Congresului al 3-lea al P.C.R., lupta par­tidului împotriva tendinţelor legaliste, lichi­­ddatoriste şi a altor manifestări oportuniste din sânul partidului, lupta pentru bolşevi­­zarea partidului. In acest volum sunt cuprinse documente ale Congresului al 4-lea al Partidului Co­munist din România, care a pus sarcina mobilizării maselor împotriva pregătirii răz­boiului antisovietic. Volumul arată lupta P.C.R. pentru unita­tea clasei muncitoare, pentru puritatea sa ideologică, pentru întărirea legăturilor sale cu masele și rolul său conducător, după exemplul P.C.U.S. Rezoluţia generală a Consiliului Mondial al Păcii Apelul în favoarea tratativelor, adoptat de sesiunea de la Budapesta a Consi­liului Mondial al Păcii, a avut un puternic ecou şi s-a bucurat de cel mai larg spri­­jin. Datorită acestei campanii, ideia reglementării divergenţelor internaţionale pe calea unor acorduri acceptabile pentru toţi capătă pe zi ce trece o popularitate din ce în ce mai mare şi se dovedeşte rodnică. încetarea operaţiunilor militare în Co­reea a constituit o victorie a cauzei păcii. In ceea ce priveşte Germania, ultimul schimb de note dintre marile puteri dove­deşte că este cu putinţă convocarea în viitorul apropiat a unei conferinţe a celor patru­ mari puteri. In ceea ce priveşte Indochina, ideia încetării operaţiunilor militare şi a regle­mentării paşnice cucereşte pături din ce în ce mai largi ale opiniei publice atât din Franţa, cât şi din Vietnam. Dar forţele care se opun slăbirii încordării internaţionale folosesc cuvântul „tratative“ pentru camuflarea unor acţiuni care urmăresc prelungirea războiului rece. A pune pe interlocutorul tău în faţa unor fapte împlinite — nu înseamnă nă­zuinţă spre tratative ; a încerca să creezi condiţii pentru zădărnicirea tratativelor — nu înseamnă a le dori. Atât în Asia cât şi în Europa, situaţia în unele regiuni şi unele conflicte pre­zintă o primejdie deosebită pentru cauza păcii. In Coreea, tratativele sunt în primejdie. Tendinţa de a exclude ţările neutre, şi mai ales India, din componenţa conferinţei politice, tendinţă ce afectează în spe­cial interesele Asiei, poate zădărnici tratativele. Popoarele nu vor admite reluarea operaţiunilor militare în Coreea. Interesele securităţii Europei cer reglementarea cât mai grabnică a problemei germane ; o asemenea reglementare este cu putinţă numai pe calea unei înţelegeri între cele patru puteri — S.U.A., U.R.S.S., Anglia şi Franţa. Unicul obstacol în calea unei asemenea înţelegeri îl constitue tendinţa uneia din părţi ele a refacet mili­tarismul german şi de a include Germania într’o coaliţie militară îndreptată împo­triva celeilalte părţi. Consiliul Mondial al Păcii cheamă popoarele Europei să­ împiedice ratificarea tratatelor cu privire la „armata europeană“ şi restabilirea militarismului german sub orice formă. Prin aceasta s’ar deschide calea spre un acord între cele patru puteri în problema germană — acord care va asigura poporului german­ perspec­tiva unui viitor paşnic şi va da tuturor popoarelor din Europa o garanţie împotriva refacerii forţelor agresive în Germania. De şapte ani se duce războiul dintre Franţa şi Vietnam. Acestui război îi pot pune capăt numai tratative directe între părţile beligerante. Consiliul Mondial al Păcii salută propunerea făcută în acest sens de delegaţia Republicii Democrate Vietnam şi sprijinită de delegaţia Republicii Populare Chinfeze. Această propunere, la care delegaţia franceză a dat un răspuns favorabil, poate constitui baza unei reglementări. . „. Consiliul Mondial al Păcii a susţinut întotdeauna că amestecul strain, ocupaţia militară străină, construirea de baze militare pe teritoriu străin, reprezintă o pri­mejdie atât pentru independenţa popoarelor, cât şi pentru cauza păcii. Extinderea acestei politici se constată în ţările Orientului Apropiat şi Mijlo­ciu, în America Latină, în Africa. Acest lucru se manifestă în mod deosebit în Eu­­ropa, unde se fac încercări de a se constitui „comunitatea defensivă europeană“ şi se creează baze atomice americane în Spania ; în Asia, unde se înfăptuieşte ocu­paţia străină, se intensifică reînarmarea Japoniei şi unde S.U.A. încearcă cu per­severenţă să creeze baze militare în Pakistan. Această ultimă încercare prezintă primejdia răspândirii psihozei de război în rândurile sutelor de milioane de oa­meni dintr’o nouă regiune a globului pământesc. Cursa din ce în ce mai intensă a înarmărilor şi producţia de arme de extermi­­­nare în masă reprezintă o povară insuportabilă şi o primejdie îngrozitoare pentru întreaga lume. In cursul campaniei sale de strângere de semnături pe Apelul de la Stockholm şi în h­otărîrile Congresului de la Varşovia, Consiliul Mondial al Păcii a atras aten­ţia întregii lumi asu­pra acestei probleme. Consiliul Mondial al Păcii îşi exprimă regretul că O.N.U. nu a ajuns încă la un acord asupra acestor probleme şi reco­mandă să se continue eforturile în vederea interzicerii necondiţionate a armelor atomică şi bacteriologică şi a reducerii considerabile a tuturor tipurilor de arme, instituindu-se totodată un control efectiv. In sfârşit, Consiliul Mondial al Păcii­ reaminteşte că dacă este necesar să se înceapă tratative în toate problemele, luate aparte, el a considerat totdeauna şi consideră că o conferinţă a celor cinci mari puteri continuă să rămână cel mai eficace mijloc pentru slăbirea încordării internaţionale. Această conferinţă va putea, din iniţiativa oricărui participant, să examineze orice problemă pe care o consideră ca fiind una din cauzele încordării internaţionale şi să ajungă la acorduri generale, acceptabile pentru toţi. Refuzul persistent de a se recunoaşte Republicii Populare Chineze locul ce i se cuvine în mod legal în instanţele internaţionale pentru reglementarea proble­melor internaţionale este un obstacol în calea convocării unei conferinţe a celor cinci mari puteri. Acest refuz, care contravine intereselor tuturor statelor, este condamnat din ce în ce mai aspru de către opinia publică mondială. Charta Organizaţiei Naţiunilor Unite pune la dispoziţia popoarelor un instru­ment care permite să se stabilească o pace trainică. Popoarele trebue să obţină res­pectarea Chartei. Atentatele împotriva Chartei au pus întreaga lume în faţa unor mari greutăţi. Revenirea la litera şi spiritul Chartei va ajuta popoarele să-şi asi­gure securitatea şi independenţa şi să se creeze posibilitatea unei adevărate cola­borări între naţiuni în scopul dezvoltării resurselor lor economice, a bunei stări şi a culturii lor. Neliniştea şi teama, mizeria şi sărăcia care, ca urmare a războiului rece şi a cursei înarmărilor, sunt o povară grea pe umerii oamenilor, pot şi trebue să fie înlăturate pe calea luptei popoarelor, de care în ultimă instanţă depinde soarta păcii. In întâmpinarea alegerilor de deputaţi pentru sfaturile populare ★ Pentru tractoriştii de la S M. T.-Greci De curând, la S. M. T.-Greci, a început construirea unui club mun­citoresc. Pentru ca acesta să fie ter­minat până la 20 decembrie — ziua alegerilor de deputaţi în sfaturile populare — muncitorii şi funcţionarii staţiunii au pornit cu multă însufleţire la muncă. No­ul club muncitoresc cuprinde o sală de festivităţi, cu peste 400 locuri, o cabină de proiecţie pentru cinematograf, o sală de bibliotecă şi una de sport. Economiile rea­lizate până acum prin folosirea materia­lelor recuperabile şi a resurselor locate, depăşesc 30.000 lei. Tot la această staţiune se­ lucrează în prezent la construirea a trei remize pentru batoze, a unui atelier tip S.M.T., care va cuprinde toate ramurile mecanice şi a unei băi cu 8 duşuri. Gr. Varabiescu corespondent voluntar Se îmbunătăţesc condiţiile de muncă şi de trai ale oamenilor muncii La întreprinderea forestieră I.F.E.T. din Petroşani se dezvoltă tot mai mult m­ecan­­za­rea. In acest an în multe exploatări s’a introdus mica mecanizare. Astfel, la Pravăţ s’a pus în funcţiune zilele acestea un gater pentru despicat scânduri şi traverse de cale ferată. Şi la exploatările Cerbu şi Auşelu s’a pus în funcţie câte un gater. Pentru corhănitul lemnelor, între­prinderea I.F.E . Petroşani a primit trei tractoare sovietice. Pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale muncitorilor forestieri, în acest an au fost date în folosință numeroase cabane de locuit. Astfel, la exploatarea Polatişte s’a construit o cabană și cantină, la Cerbu, două cabane iar la Auşelu sunt în lucru alte două. Locuinţe pentru personalul sanitar Pentru deservirea sanitară a munci­torilor din Baia Mare au fost aduşi aci medici, surori de caritate, funcţionari ad­ministrativi Pentru cazarea lor se cons­­truesc în str. Progresului patru blocuri de câte opt apartamente, din care unul va fi dat în folosinţă la sfârşitul acestui an. Personalul sanitar va avea astfel lo­cuinţe confortabile, în apropierea locuri­lor de muncă. SESIUNEA CONSILIULUI MONDIAL AL PĂCII Mesajul adresat organizaţiilor şi personalităţilor care doresc slăbirea încordării internaţionale Armistiţiul încheiat în Coreea a dat naştere în lumea cuprinsă de atâţia ani de nelinişte speranţei că în cele din urmă încordarea în relaţiile între marile puteri va slăbi. Dar tratativele care au început întâmpină neîncetat noi şi noi obstacole. Realizarea unui acord în alte probleme de importanţă vitală pentru pacea în în­treaga lume este dificilă. Popoarele doresc însă fierbinte slăbirea încordării internaţionale. Restricţiile economice şi presiunea politică, care însoţesc încordarea internaţională, sunt o povară tot mai grea pe umerii popoarelor. Considerăm că există posibilitatea ca lumea să fie scoasă din această situ­aţie. Diferite forţe politice şi sociale acţionează în prezent în toate ţările în favoarea s slăbirii încordării internaţionale. Creşte numărul reprezentanţilor de seamă ai ştiinţei, clerului, personalităţi­lor politice de seama care condamnă astăzi folosirea armelor de exterminare în masă. Opinia publică este alarmată de acumularea­­crescândă a fel de fel de ti­puri de arme. Toţi oamenii cu judecată sănătoasă constată că este cu neputinţă să se reglementeze problemele de însem­­nătate mondială şi să se asigure pe de­plin valoarea acordurilor, dacă ele au fost încheiate fără participarea guvernu­lui Republicii Populare Chineze Reprezentanţi cu autoritate ai tuturor partidelor politice din majoritatea ţări­lor vesteuropene iau atitudine publică împotriva reînvierii sub orice formă a mili­tarismului german. In aceste condiţii, considerăm că este necesară unirea eforturilor tuturor organizaţiilor şi personalităţilor care doresc slăbirea încordării internaţionale. Rezoluţia adoptată de Consiliul Mondial al Păcii la 28 noembrie 1953 expune punctul nostru de vedere în această problemă. Devine necesară pregătirea de comun acord a unei întâlniri care ar permite să se compare liber diferite puncte de vedere şi să se examineze soluţiile posibile. Convocarea în viitorul cel mai apropiat a unei întâlniri internaţionale cu un asemenea caracter ar fi ea însăşi un factor important în destinderea încordării internaţionale. ★ * Ţesături şi modele noi BUHUŞI (de la corespondentul nostru) Text­iştii de la fabrica de postav din Buhuşi, deţinători pentru a cincea oară a Steagului Roşu de producţie pe ra­mură, luptă continuu pentru a da oame­nilor muncii ţesături cât mai multe şi de bună calitate. In urma propunerilor făcute de munci­tori în consfătuirile de producţie de la începutul lunii noembrie, s-au pus în va­loare noi rezerve interne ale întreprin­derii. Astfel, la secţia Preparat a fost în­lăturată operaţiunea de canetare, prin răsucirea bătăturilor direct pe ţevi. Prin­­aceasta, pe lângă faptul că muncitorii care efectuau această operaţie au fost eliberaţi şi trecuţi la alte munci, s-a reu­şit ca secţia Ţesătorie-lână să fie apro­vizionată la timp, ceea ce i-a permis ca în perioada 1—25 noembrie să îndepli­nească planul în proporţie de 102,4%. Deasemeni, muncitorii de la secţia Fila­tură au sporit viteza de funcţionare a maşinilor de filat cu 8—10%. Folosind din plin cele 8 ore de lucru şi aplicând metodele Jandarova, Voroşin şi marşrutul, colectivul secţiei Ţesătorie-lână a obţinut în cinstea alegerilor numai în cea de a doua decadă a lunii noembrie o depăşire de 6.300 m. p. ţesături, iar cel dela secţia Ţesătorie-bumbac, peste 8.500 m. p. ţesă­turi.­­ S’au evidenţiat brigăzile conduse de Cristovu Ion, Bairac Ion, Bârzu Profira şi altele dela Ţesătorie-bumbac, care au obţinut depăşiri de 5—12%. La Ţesătorie lână, în frunte sunt brigăzile conduse de Toia Ion, Săpătoru Ion, Guşatu Aurica, cu depăşiri de 10—15%. De remarcat este succesul înregistrat de stahanovista Savinoiu Maria, care în ziua de 20 noem­brie şi-a îndeplinit sarcinile ce-i revin din planul cincinal. De la plenara lărgită a C.C. al P.M.R. din 19—20 august şi până acum, colectivul fabricii s’a străduit să producă noi articole şi noi modele de ţe­sături. Astfel, în această perioadă au fost date 27 noi sortimente şi peste 100 de­sene variate. Unelte agricole peste plan HUNEDOARA (de la corespondentul nostru) — Cu vreo trei ani în urmă, co­lectivul de laminatori şi oţelari de la Com­binatul siderurgic „Gh. Gheorghiu-Dej“ — Hunedoara a propus conducerii admi­nistrative ca din deşeurile de luminate să se fabrice târnăcoape, lopeţi, caşmale şi alte unelte necesare agriculturii şi şantie­relor de Construcţii. Conducerea Combina­tului, ţinând seama de propunerea mun­citorilor, a înfiinţat o secţie pentru valo­rificarea acestor deşeuri, înzestrând-o cu utilaj corespunzător. De atunci, în această secţie s’au ridicat mulţi oameni vrednici. Muncitorii Fran­­cisc Pribel, Matei Birta, Iosif Crăciun şi alţii au ajuns stahanovişti, conducători de brigăzi şi echipe. Astăzi datorită întrecerii socialiste pe care o desfăşurară în cinstea alegerilor de deputaţi în sfaturile popula­re, toţi muncitorii acestei secţii au ajuns să lucreze în contul anului 1954. Schimb de experienţă pentru extinderea metodei Colesov BACAU (de la corespondentul nostru). Metoda Colesov, de aş­chiere intensivă a metalelor, începuse să fie aplicată de câtva timp şi de unii strungari din în­treprinderile regiunii Bacău. Numărul a­­cestora era însă prea mic, iar metoda era experimentată şi aplicată în mod neorga­­nizat Cu toate acestea cei care au folo­sit-o au obţinut succese frumoase în muncă. Astfel, strungarul stahanovist Il­ie Roşu, de la uzinele S.R U.P -Bacău, primul care a aplicat metoda Colesov, a redus cu mult timpul de strunjire al pie­selor. De pildă, o bucşe de noroi, nece­sară utilajului petrolifer, el o execută în numai 45 minute în loc de 2 ore Ilie Roşu a obţinut succese şi la strunjirea al­tor piese Cu ajutorul cercului A.S . T. me­toda a fost însuşită şi de alţi strungari din uzină, ca, de exemplu, Constantin Mierluşcă, Anton Dodan şi Constantin Pascu care deasemeni dobândesc rezul­tate frumoase. Secţia Muncă de massă în producţie a Consiliului Sindical Regional, ţinând cont de importanţa metodei, a organizat recent un schimb de experienţă cu scopul de a o extinde la cât mai mulţi strungari din fabricile regiunii Bacău. Referatele ţinute de tovarăşul Uie Ro­şu şi de inginerul Ion Predescu, de la uzi­nele S­R.U P­­Bacău, au fost pline de învăţăminte Pentru ca schimbul de experienţă să-şi atingă cât mai bine scopul s-a organizat şi o demonstraţie practică, la mai multe strunguri şi la piese diferite. Referatele şi demonstraţia au fost ur­mate de întrebări şi discuţii vii. Strun­gării au plecat de la acest schimb de expe­rienţă bine documentaţi în vederea apli­cării metodei Colesov şi pe locurile lor de muncă. ★ O staţie de radioficare cu activitate frumoasă Pentru a prezenta oamenilor muncii un program bogat şi variat, colectivul de re­dacţie al staţiei de radioficare din Piteşti şi-a întocmit un plan de muncă în legă­tură cu campania electorală. In afară de buletinul de ştiri, cele 1060 de familii din oraş, care au difuzoare în casă, pot asculta la emisiunea locală dife­rite scenete, conferinţe, reportaje, care vorbesc despre realizările obţinute de oa­menii muncii în cinstea alegerilor. Aşa, de pildă, nu de mult tovarăşii Bu­­teaţă Niculae şi Buicu Ioan, care fac parte din colectivul de artişti amatori al staţiei, au prezentat în cadrul emisiunii locale sceneta în versuri „Să-i voteze fie­care“, iar în seara zilei de 25 noembrie a.c., artiştii Teatrului de Stat din locali­tate au prezentat actul II din piesa „Ti­tanic Vals“ de Tudor Muşatescu. Tot în cadrul emisiunii locale, prin con­ferinţele ţinute de deputaţi ai sfatului popular sunt scoase în evidenţă multe din realizările obţinute anul acesta de sfatul popular orăşenesc. Astfel, s-a terminat construirea stadionului ,,Vasile Roaită“ şi a bazinului de înot de pe valea Argeşului, s’a amenajat un teren de sport şi un parc, s'au făcut lucrări de canalizare şi electri­ficare, iar pentru copii, s’au construit un tren al pionierilor şi o linie ferată la Casa Pionierilor. Aceste lucrări au fost executate prin muncă voluntară depusă de deputaţi şi de muncitori de la C.F.R. şi Atelierele de Construcţii Metalice. In momentul de faţă, staţia de radio­ficare popularizează pe candidaţii propuşi. De curând s’a vorbit despre activitatea pe care o desfăşoară in rândurile femeilor, candidata Medve Ioana precum şi despre alţi candidaţi ai Frontului Democraţiei Populare. Totodată staţia de radioficare dă răspunsuri la întrebările cetăţenilor, legate de Decretul Marii Adunări Naţio­nale cu privire la alegerea de deputaţi în sfaturile populare. Alexandrina Chivulescu corespondent voluntar Cetăţenii controlează listele de alegători De când au fost afişate listele de a­­legători în oraşul Galaţi cetăţenii se pe­rindă prin faţa lor, controlând cu aten­ţie dacă sunt înscrişi în ele. Tovarăşii Fne Alexandru şi Cârmuz Maria, cu ocazia verificării listelor, au constatat că numele lor au fost omise. A­­ducând acest lucru la cunoştinţa tovară­şei Botez Maria, responsabila centrului respectiv, dânsa i-a sfătuit ce trebue sa facă pentru ca să fie trecuţi pe liste. Zenobia Balmuş corespondent voluntar,

Next