Munca, martie 1954 (Anul 10, nr. 1984-2009)
1954-03-02 / nr. 1984
"Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R.P.R. Anul XII nr. 1984 Marți 2 martie 1954 14 pagini 20 bani Să folosim cît mai bine capacitatea de producţie a utilajului Scoaterea la iveală şi folosirea cît mai deplină a tuturor rezervelor interne şi, în special, a rezervelor capacităţii de producţie, constituie unul din cei mai de seamă factori pentru dezvoltarea economiei noastre naţionale pe calea satisfacerii într-o măsură tot mai mare a nevoilor materiale şi culturale mereu crescînde ale celor ce muncesc. In anii regimului de democraţie populară, în ţară au fost construite şi refăcute numeroase întreprinderi, au fost create noi ramuri ale economiei naţionale şi au fost lărgite mult cele existente, ceea ce a dus la o sporire considerabilă a producţiei industriale. Această sporire însă nu a avut la bază numai punerea în funcţiune a noi întreprinderi, ci şi îmbunătăţirea sub toate aspectele a utilizării capacităţii de producţie. In contrast cu ţările capitaliste, unde lipsa cronică de încărcare a industriei este una din cele mai acute probleme, la noi, datorită grijii pe care partidul şi guvernul o poartă introducerii tehnicii noi, perfecţionării proceselor tehnologice, îmbunătăţirii organizării muncii şi producţiei, ridicării calificării cadrelor, au fost create toate condiţiile pentru utilizarea la un nivel înalt a capacităţii de producţie. Muncitorii, tehnicienii şi inginerii întreprinderilor noastre industriale, conştienţi că prin munca lor rodnică îşi ridică nivelul de trai, au îmbunătăţit în cursul anului trecut indicele de folosire a capacităţii de producţie a utilajului, maşinilor şi agregatelor. In această privinţă, Comunicatul Direcţiunii Centrale de Statistică de pe lîngă Consiliul de Miniştri al R.P.R. cu privire la rezultatele îndeplinirii Planului de Stat pe anul 1953, arată că utilizarea puterii instalate a Ministerului Energiei Electrice şi Industriei Electrotehnice a crescut în 1953 cu 1,7 la sută față de 1952; în industria petroliferă viteza medie de foraj la explorare a crescut cu 23,3 la sută, iar în industria lemnului utilizarea gaterelor la răşinoase s-a mărit cu 2,8 la sută. Experienţa a dovedit că în acele întreprinderi unde organele sindicale au pus la baza întrecerii socialiste obiective concrete, unde ele au rezolvat operativ propunerile de perfecţionare a proceselor tehnologice şi unde au manifestat preocupare faţă de ridicarea nivelului tehnico-profesional al muncitorilor, s-au obţinut rezultate remarcabile. Aşa, de pildă, la fabrica de ciment „Victoria Socialistă“Turda, comitetul de întreprindere şi conducerea administrativă sprijinind iniţiativa muncitorilor, au luatmăsuri pentru a se monta nişte praguri interioare care au mărit capacitatea de producţie a cuptoarelor 5 şi 6 cu circa 5 la sută. Asemenea exemple pot fi date multe. Comunicatul Direcţiunii Centrale de Statistică arată însă că în direcţia folosirii depline a utilajului, maşinilor şi agregatelor mai sunt o serie de lipsuri,in multe întreprinderi industriale, din cauza practicării lucrului „în asalt“, capacitatea de producţie a maşinilor şi utilajului a fost folosită neraţional. De asemenea, Comunicatul arată că în cursul anului 1953 au existat rezerve importante de capacitate de producţie; astfel, indicii de utilizare a furnalelor şi cuptoarelor Martin nu au fost realizaţi în întregime, ceea ce a contribuit, fără îndoială, la neîndeplinirea planului la oţel. Aceeaşi neraţională folosire a maşinilor şi utilajului a avut urmări negative asupra îndeplinirii planului pe 1953 în industria carboniferă. In unele mine din Valea Jiului, de pildă, numeroase maşini moderne, cum sunt combinele ,,Donbas“, stau neîntrebuinţate de luni de zile, iar altele, ca havezele şi maşinile de încărcat steril, sunt folosite cu întreruperi. Fără îndoială că aceasta a cauzat serioase pierderi economiei naţionale. Organele administrative de aici au dat dovadă de o totală lipsă de răspundere faţă de sarcinile pe care le aveau. Vinovate se fac şi organele sindicale care nu au luat nici o măsură pentru lichidarea acestor lipsuri ce au împiedicat buna desfăşurare a procesului de producţie. Acum, cind în toate întreprinderile industriale se pune cu tărie problema utilizării cît mai bune a capacităţii de producţie, se impune lichidarea imediată a tuturor lingurilor în arpa «la direcţie şi cre.'î rea unor condiţii de lucru care să permită muncitorilor şi tehnicienilor să îmbunătăţească continuu indicii de folosire a maşinilor şi utilajului, tn vederea mobilizării, tuturor rezervelor interne pentru îmbunătăţirea utilizării capacităţii de producţie, atenţia organelor administrative şi sindicale precum şi a fiecărui muncitor şi tehnician în parte, trebuie îndreptată spre asigurarea unui ritm uniform al producţiei. Gradul de încărcare a maşinilor fiind determinat de starea lor tehnică, organele administrative trebuie să vegheze la buna lor întreţinere şi reparare, precum şi la scurtarea timpului de reparaţii planificat, întocmind în mod just planul de reparaţii şi organizînd temeinic secţiile ce execută aceste lucrări. Avînd maşinile puse la punct din vreme, timpul de lucru va putea fi just întrebuinţat. In direcţia utilizării cît mai raţionale a timpului de lucru al maşinilor, organele administrative, sprijinite de cele sindicale, vor trebui să exercite un control riguros prin cronometrarea şi fotografierea zilei de muncă, ceea ce va da posibilitatea să se determine cauzele care dau naştere şi locurile unde au loc pierderi în folosirea utilajului, putîndu-se lua astfel imediat măsuri pentru lichidarea lipsurilor respective. Un exemplu demn de urmat în această direcţie este acela dat de muncitorii şi muncitoarele de la fabrica de postav „Libertatea“-Sibiu, care, sprijiniţi de comitetul de întreprindere, au introdus fişa de evidenţă a zilei de lucru, cu ajutorul căreia se urmăreşte durata operaţiunilor principale ce intervin în cursul unei zile. Acest sistem stimulează pe muncitori să reducă la minimum timpii neproductivi Filatoarea Maria Pop, de pildă, în curs de o lună de la introducerea fişei de evidenţă, a reuşit să reducă pierderile de timp la 2,5 la sută din totalul zilei de muncă, faţă de 7,5 la sută cît erau înainte. De asemenea, în vederea măririi indicelui de folosire a utilajului şi maşinilor, organele administrative trebuie să vegheze la o bună aprovizionare tehnico-materială a fiecărui loc de muncă, corespunzătoare normelor stabilite. Aceasta va asigura o activitate uniformă a întreprinderii, ceea ce, la rîndul său, va contribui la ridicarea nivelului de utilizare a capacităţii de producţie. De mare însemnătate în această direcţie este şi introducerea celor mai noi realizări şi perfecţionări în tehnologia producţiei şi în organizarea muncii, îr special a metodelor rapide de lucru ca: Bîcov-Bortchevici şi Colesov în metalurgie, marşrut în textile, Duvanov în fabricile de cărămizi etc., apoi mecanizarea şi automatizarea producţiei. In acest scop, organele sindicale au datoria să popularizeze şi să generalizeze experienţa fruntaşă prin iniţierea de schimburi de experienţă, conferinţe, şi, în acelaşi timp, să sprijine organele administrative în crearea condiţiilor necesare însuşirii acestei experienţe de către masele cele mai largi. De asemenea, participanţii la întrecere trebuiesc îndemnaţi să-şi ia angajamente concrete în direcţia folosirii maşinilor şi utilajului ; e necesar apoi să se ţină consfătuiri de producţie în care să fie scoase la iveală cauzele iraţionalei folosiri a capacităţii de producţie; să se arate obiectivele principale ale întrecerii, spre care trebuiesc îndreptate eforturile maselor. Muncitorii şi tehnicienii trebuiesc antrenaţi ca în aceste consfătuiri să vină cu propuneri de îmbunătăţire a procesului de producţie, propuneri care să fie rezolvate în cel mai scurt timp, fără a se potieri de diferite forme birocratice. Colectivele fiecărei întreprinderi trebuie să creeze astfel de condiţii încît un număr tot mai mare de muncitori să aplice metode avansate de lucru, sprijinind necontenit mişcarea inovatorilor. Dată fiind importanţa îmbunătăţirii utilizării capacităţii de producţie a maşinilor, organele sindicale trebuie să lămurească pe fiecare muncitor şi tehnician că folosind mai bine utilajul, dînd produse mai multe şi mai ieftine, îşi va mări cîştigul şi, în acelaşi timp, va contribui la ridicarea nivelului de trai al poporului. De asemenea, ele au datoria să ajute organelor administrative să analizeze periodic indicele de utilizare a capacităţii de producţie pe grupuri de maşini, ca strunguri, freze etc., descoperind în acest fel lipsurile, pentru a se lua măsuri de lichidare a lor. Lupta pentru scoaterea la iveală, sub toate formele, a imenselor rezerve ale capacităţii de producţie de care dispune industri nostui*« socialistă şî punerea îoi în valoare, trebuie să constituie o cauză a fiecărui muncitor şi tehnician* Desfăşurînd larg întrecerea socialistă în această direcţie, vom contribui la dezvoltarea economiei naţionale, la creşterea nivelului de trai al celor ce muncesc. Alte linii ferate deszăpezite In ultimele zile, acţiunea de deszăpezire a liniilor de cale ferată a continuat cu multă intensitate. Au fost astfel redate în exploatare şi liniile: Buzău-Făurei- Brăila-Galaţi; Buzău-Făurei-Constanţa ; Ploieşti-Urziceni; Constanţa-Mangalia; Eforie-Techirghiol; Roşiori de Vede-Zimnicea; Roşiori de Vede-Tr. Măgurele; Bucureşti-Piteşti-Craiova. In prezent, plugurile sovietice şi romîneşti lucrează la ultimele lucrări de deszăpezire a liniilor care sunt: Bucureşti- Constanţa ; Bucureşti-Giurgiu ; Giurgiu- Videle; Bucureşti-Urziceni; Urziceni-Făurei; Bărboşi Tecuci; Roşiori de Vede Costeşti. Din staţia Bucureşti Nord, pe lîngă trenurile accelerate spre Episcopia Bihor, Vatra Dornei, Baia Mare şi Tg. Mureş, Iaşi, Arad, Curtici, şi trenul rapid Bucureşti-Iaşi care circulă în mod normal, în ultimele zile au fost repuse în circulaţie şi alte trenuri: trenul accelerat nr. 701 Bucureşti-Galaţi, care pleacă la ora 18,15, trenurile de persoane nr. 1.001 Bucureşti- Timişoara, la ora 1.50, nr. 5.005 Bucureşti-Paşcani la ora 8,45, nr. 1.005 Bucureşti-Timişoara, (prin Piteşti), la ora 14,36 .şi nr. 3.001 Bucureşti-Teiuş, la ora 1,16. (Agerpres)" » Din toate colţurile Patriei . . ★ T: Ţesături de bună calitate GALAŢI (de la corespondentul nostru). Colectivul ţesătoriei „Munca“ din Galaţi desfăşoară cu avînt întrecerea socialistă. In primele două decade ale lunii februarie, datorită luptei desfăşurate de muncitorii atelierului mecanic, care în ciuda viscolului şi gerului au întreţinut în permanentă stare de funcţionare instalaţia de aburi şi încălzire, a fost asigurată îndeplinirea zilnică a planului de producţieO mare influenţă asupra realizari şi depăşirii planului lau avut măsurile tehnico-organizatorice puse în practică cu prilejul aplicării sistemului de salarizare îmbunătăţit. Astfel, s-a făcut o reorganizare a secţiilor creindu-se zoipe de deservire, fiecărui ajutor de meşter fiindu-i repartizate un număr limitat de războaie, pentru a putea să le supravegheze mai bine. Ca urmare a măsurilor tehnico-organizatorice luate, a reparaţiilor de calitate bună şi la timp efectuate, se obţin rezultate frumoase în producţie. De pildă, tovarăşele Tiţa Dumitraşcu, Margareta Munteanu, Niculina Topoleanu, Catinca Dobrovăţ şi altele îşi depăşesc în permanenţă normele cu 20-50 la sută. Odată cu aceasta şi calitatea produselor s-a îmbunătăţit simţitor. Ţesătoarele Catinca Ardei, Vasilica Ioanidis, Florentina Crăciun etc. au produs numai pînzeturi de calitatea I-a. Pe primele 19 zile din luna februarie procentul ţesăturilor de calitatea I a pe întreaga fabrică a fost de 94,2 la sută, îmbunătăţirea calităţii este şi o urmare directă a sistemului de premiere care stimulează puternic efortul muncitorilor în această direcţie. De pildă, tovarăşele Tiţa Dumitraşcu, Teodora Reţea, Eugenia Patea, au primit premii pentru calitate pînă la 120 lei fiecare. ★ ★’ M ★ I" Piese de schimb peste plan ORAŞUL STALIN. — (de la corespondentul nostru). Producţia de piese de schimb pentru agricultură creşte necontenit la Uzina de Tractoare din Oraşul Stalin. In ziua de 20 februarie a.c. s-au produs atîtea piese de schimb cît era planul unei decade pe anul 1953. Sectorul Forjă, a început să producă în contul trimestrului II. Printre echipele fruntaşe se află şi acelea ale lui Gyerkov Ştefan şi Ilie Asimine care au realizat depăşiri de 110 la sută, respectiv 105 la sută. La roţi dinţate şi piuliţe garnituri, sectorul Forjă a terminat planul pe întreg anul. Fruntaşă este şi secţia Prese. Cu toate că în ianuarie această secţie a fost codaşă în realizarea planului la piese de schimb, acum intensificînd întrecerea socialistă, a reuşit să cîştige locul al doilea pe uzină. Din cele 67 repere care trebuiau efectuate în trimestrul I au fost terminate 40. La acest succes o contribuţie de seamă a adus-o brigada fruntaşului Ion Stratulat, care a executat în bune condiţiuni supapele de control, cercurile bucşei, ventilatoarele, etc. Şi la executarea elemenţilor filtranţi în cadrul secţiei Prese, tinichigiul Vasile Cobilici ca şi fruntaşul Gheorghe Hoberhoffer la plutitoare, au depăşit zilnic norma cu 100 la sută. Sectorul bioc-motor a terminat şi el pe întreg trimestrul I, 38 de poziţii. Pe uzină planul la piesele de schimb, a fost depăşit cu 32,6 la sută pe primele două decade ale lunii februarie. Să extindem cultivarea de cartofi, legume şi zarzavaturi pe loturi individuale! Ne vom îndeplini cu cinste sarcinile ce ne revin Recenta Hotărîre a Consiliului de Miniştri şi a C.C. al P.M.R. cu privire la extinderea şi îmbunătăţirea cultivării de cartofi, legume şi zarzavaturi pe loturi individuale, constituie o nouă mărturie a grijii pe care partidul şi guvernul o manifestă permanent pentru o mai bună aprovizionare a populaţiei muncitoare. Şi în cuprinsul raionului „I. V. Stalin“ se găsesc destule locuri virane, care pot fi folosite cu succes pentru cultivarea de zarzavaturi şi legume. Comitetul executiv al sfatului popular raional a trecut pe teren la recunoaşterea lor, urmind ca ele să fie repartizate celor care le solicită. In ultimele zile, numeroşi cetăţeni din cuprinsul raionului nostru s-au prezentat la secţia agricolă a sfatului popular, cerînd să li se repartizeze astfel de loturi. Comitetul executiv al sfatului popular s-a străduit să soluţioneze aceste cereri, valorifi-' cînd pînă acum 117 parcele individuale, cu o suprafaţă de 99.509 mp. Nu putem spune însă că am făcut totul în această privinţă. In raion mai sînt locuri virane care pot fi folosite de cultivatorii individuali. In ceea ce ne priveşte, vom căuta să ne îndeplinim cu succes sarcinile ce ne revin din Hotărîre să dezvoltăm şi să asigurăm condiţiile materiale necesare folosirii acestor loturi individuale, pentru ca de pe ele să poată fi obţinute recolte bogate. Experienţa ne-a convins că acest lucru este posibil. Astfel, pensionarul Mihai Bogacev care a cultivat anul trecut pe o suprafaţă de 600 m.p., legume şi zarzavaturi din seminţele repartizate prin cooperativa „21 Decembrie“, este mulţumit de rezultatele dobîndite. In tot cuprinsul verii, familia sa a avut la dispoziţie din abundenţă legume şi zarzavaturi, ba chiar mai mult, a reuşit să se aprovizioneze pentru iarnă cu peste 400 kg. cartofi, 40 kg. roşii, şi alte zarzavaturi şi legume, provenite din recolta de pe parcela sa individuală. Tot din experienţa anului trecut, ne-am convins că va trebui să întărim şi să dezvoltăm legăturile cu organele sindicale din întreprinderi şi instituţii care au repartizate în cuprinsul raionului nostru loturi pentru gospodăriile-anexe şi salariaţi. Aceasta pentru a asigura aplicarea regulilor agrotehnice necesare obţinerii de recolte bogate. Va trebui, de asemenea, să asigurăm aprovizionarea din abundenţă a cooperativei „21 Decembrie“ cu o cantitate de seminţe selecţionate care să satisfacă toate cerinţele. Ne mai propunem să acordăm o atenţie deosebită irigării parcelelor individuale şi să desfăşurăm o intensă muncă de popularizare a avantajelor pe care le prezintă cultivarea pe loturi individuale a cartofilor, legumelor şi zarzavaturilor. ION ENAŞOIU secretar al comitetului executiv al sfatului popular al raionului „I. V. Stalin“" O importantă sursă de aprovizionare In primăvara anului 1952, împreună cu alţi muncitori şi funcţionari din întreprinderea noastră şi din alte întreprinderi, ne-am dus la periferia cartierului, în valea Cocioc, să ne luăm în primire loturile individuale atribuite. Mi-am procurat şi cărţi de specialitate, pentru a-mi însuşi cunoştinţele necesare cultivării pămîntului., îngrijind cu atenţie culturile de legume şi zarzavaturi, am fost răsplătiţi cu rod bogat. Anul trecut, de pe cei 300 m. p. am recoltat: 150 kg .roşii, 80 kg. ceapă, 50 kg. varză, cartofi, usturoi, vinete, ardei, morcovi. Fără să mai pun la socoteală că în tot timpul verii am avut din belşug legume şi zarzavaturi proaspete, fiind scutit astfel să le procur de pe piaţă. Aceasta mi-a adus economii însemnate, din care rrmi-am putut cumpăra astă toamnă un porc şi păsări. Acum, mi-am pregătit din vreme tot ce-mi trebuie pentru a putea începe lucrul, îndată ce se va topi zăpada. Am mai cumpărat două cazmale, o sapă şi o greblă şi-am pregătit sămînţa necesară. Comitetul de întreprindere s-a îngrijit ca gospodăria anexă a fabricii noastre să ne pregătească răsaduri de roşii şi ardei. Hotărîrea guvernului şi partidului cu privire la îmbunătăţirea cultivării de cartofi, legume şi zarzavaturi, constituie pentru mine un imbold de a lucra cu mai multă sîrguinţă lotul pe care îl am. In acest, an voi cultiva pe 100 m. p. cartofi, pe 50 m.p. ceapă, pe 50 m.p. roşii, precum şi varză, ardei, vinete şi alte legume şi zarzavaturi. Citind Hotărîrea şi văzînd avantajele pe care le prezintă cultivarea unui lot individual, mulţi muncitorişi funcţionari din întreprinderea noastră au făcut cereri pentru a li se repartiza asemenea loturi. Este de dorit ca conducerea administrativă şi comitetul de întreprindere să se intereseze mai mult de această problemă, pentru a putea satisface cerinţele tuturor acelora care doresc să cultive legume pe loturi individuale. VASILE VACARU funcţionar la „Industria Bumbacului A“ Sprijinirea cultivatorilor de legume In toate comunele şi satele ţării noastre, unităţile cooperatiste desfăşoară acum acţiunea pentru încheierea de contracte cu ţăranii muncitori în scopul cultivării şi valorificării legumelor. Statul acordă mari avantaje cultivatorilor de legume. Prin cooperativele cu care încheie contracte, ei primesc cherestea pentru confecţionarea răsadniţelor, seminţele necesare, precum şi avansuri în bani. Pînă acum, UniuneaCentrală a Cooperativelor de aprovizionare şi desfacere a repartizat unităţilor cooperatiste, pentru a fi puse la dispoziţia contractanţilor, 12.000 m. c. de cherestea pentru răsadniţe, 35.000 kg. tablă pentru roţile de irigat, rogojini, araci, precum şi geamuri pentru răsadniţe. Cu ajutorul Ministerului Agriculturii şi Silviculturii s-au procurat şi repartizat mari cantităţi de seminţe, printre care 173.000 kg. mazăre, 120.000 kg. fasole şi s-au luat totodată măsuri pentru procurarea seminţelor de roşii, ardei, conopidă, castraveţi, rădăcinoase şi altele. In cinstea zilei de 8 Martie Curând vom sărbători Ziua Internaţională a Femeii. Numeroase sunt muncitoarele, tehnicienele şi funcţionarele care cinstesc prin realizări deosebite apropierea zilei de 8 Martie. Ele îşi manifestă astfel solidaritatea cu femeile luptătoare pentru pace şi progres din întreaga lume. Mediu zilnică a depăşirilor înregistrate in luna februarie de tovarăşa Elena Eftimie din secţia Croit a fabricii de încălţăminte „Flacăra Roşie“ din Bucureşti, a fost de 61 la sută. In aceeaşi perioadă ea a realizat economii de 448 dm. p. meşină. In luna februarie, fruntaşa în întrecerea socialistă Elena Stoian de la fabrica „Tricotajul Roşu“ din Capitală, şi-a depăşit sarcinile de pian cu 23 la sută. Ea este şi una din fruntaşele luptei pentru economii, însemnate cantităţi de fontă, 10 kg. cule şi alte materiale economisite, pe lîngă depăşirea regulată a normei cu 100 la sută, iată realizările din februarie ale tovarăşei Maria Isar, de la uzina „Steaua Roşie" din Bucureşti. Veşti din ţările de democraţie populară P. P. UNGARĂ Creşte producţie de maşini agricole In ultimii ani, industria Ungariei a început să producă numeroase maşini agricole care înainte nu erau fabricate în ţară. Printre acestea sunt combine cerealiere, semănătoare remorcate de tractor, semănătoare pentru semănatul în cuiburi dispuse în pătrat, cultivatoare, secerătoare-legătdare etc. In prezent întreprinderile constructoare de maşini din R.P. Ungară pun la punct producţia a numeroase tipuri noi de maşini şi unelte agricole. Anul acesta se vor fabrica asemenea maşini şi unelte nu numai în întreprinderile specializate, ci şi în cele ale industriei grele. . In curînd va începe fabricarea combinei pentru recoltarea orezului. Se pregăteşte producţia în serie a maşinilor de recoltat sfeclă, a cultivatoarelor în consolă, a unor dispozitive pentru tractoare în vederea arăturii adinei pe anumite terenuri şi a unei serii de alte maşini. Se lărgeşte considerabil producţia de inventar agricol pentru cooperativele agricole de producţie şi pentru ţăranii cu gospodării individuale. Astfel, se prevede ca numărul plugurilor cu tracţiune animală să atingă anul acesta nivelul producţiei obţinute in ultimii 5 ani. R. P. D. COREEANĂ Se reface industria grea Oţelăria din oraşul Nampho, una din cele mai mari oţelarii din R.P.D. Coreeană, se reface în ritm rapid. Bombardamentele americane au transformat această uzină într-un morman de ruine, îndată după încheierea armistiţiului au început nici să se desfăşoare lucrările de refacere. Primul a fost reclădit cuptorul nr. 4, lucrare ce a fost terminata cu 8 zile înainte de termen, mulţumită eroismului în muncă al oţelarilor. După aceea, s-a trecut la refacerea cuptorului nr. 3 şi la montarea macaralei. Datorită ajutorului sovietic, lucrările merg foarte repede. Sunt refăcute cele 5 maşini suflătoare de aer, am rezervor pentru 1.100 tone de apă, etc. Folosind pe scară largă resursele interne, constructorii au reuşit să recupereze diferite materiale în valoare de 2.978.000 roni. In prezent muncitorii acestei uzine continuă să desfăşoare lupta pentru refacerea cît mai rapidă a oţelăriei. A şi fost refăcut transportul pe bandă, iar laboratorul pentru încercarea materialelor a fost reutilat. R. P. POLONĂ Grija pentru sănătatea oamenilor muncii In R.P. Polonă se acordă o atenţie deosebită îngrijirii sănătăţii oamenilor muncii. Reţeaua de spitale, dispensare, sanatorii şi alte instituţii medicale şi terapeutice creşte continuu. Anul trecut, în diferite oraşe au fost construite 12 spitale înzestrate cu cele mai moderne instalaţii şi aparate medicale. In 1953, numărul paturilor de spital a sporit cu aproape 2.500, iar în primii patru ani ai planului de 6 ani, el s-a mărit cu 43 la sută faţă de 1949 şi cu peste 77 la sută faţă de 1938. Şi numărul medicilor a crescut aproape de două ori în comparaţie cu perioada antebelică. Reţeaua de sanatorii se lărgeşte continuu în întreaga Polonie. Numai în ultimul timp au fost deschise un nou sanatoriu modern în voevodatul Lublin şi două case de odihnă în sudul ţării. R. P. CHINEZĂ Case de odihnă pentru muncitori Prin grija sindicatelor, în R.P. Chineză se construiesc mereu noi senatorii şi case de odihnă pentru oamenii muncii. In clişeu : noua casă de odihnă a textiliştilor din oraşul Tingtao. Două ţesătoare fruntaşe de la una din fabricile oraşului îşi petrec aci concediul. R. D. GERMANĂ Construcţia de locuinţe muncitoreşti In R.D. Germană se desfăşoară o vastă campanie de construire a locuinţelor muncitoreşti. Pînă în prezent, 540 muncitori din întreprinderile industriale şi cooperativele agricole de producţie din regiunea Harz au primit terenuri pentru a-şi construi case proprii. In cursul acestui an numai la Halberstadt vor fi ridicate locuinţe pentru 240 muncitori. Muncitorii din numeroase fabrici şi-au luat angajamentul să ajute la construirea locuinţelor. Astfel, cei de la întreprinderile de construcţii regionale şi-au luat angajamentul să presteze 1.000 ore de muncă voluntară Şi în regiunea Magdeburg a început ridicarea de locuinţe individuale pentru oamenii muncii din oraşele Burg, Schoenebeck, Gothin şi Magdeburg. S-a hotărît construirea unor mari cvartale de locuinţe pentru muncitorii de la întreprinderile industriei grele din Magdeburg. In afară de proiectele elaborate de Academia germană de construcţii, arhitecţii din acest oraş lucrează la proiecte care vor fi supuse apoi discuției publice. R. P. ALBANIA Dezvoltarea învăţământului superior In cursul anului şcolar curent s-a lărgit considerabil baza tehnico-materială şi de studii a instituţiilor de învăţămînt superior din R.P. Albania. In prezent se construieşte o mare clădire pentru Institutul pedagogic. In cadrul Institutului de agricultură au fost înfiinţate catedre de fitocultură şi de organizare a agriculturii, cabinete agricole,de legumicultura, de agronomie etc. La Institutul politehnic s-au deschis unlaborator de maşini electrice, cabinete de tehnologie a metalelor şi pieselor de maşini. A crescut considerabil şi reţeaua institutelor de invăţămînt seral. La cursurile serale organizate în cadrul Institutelor de planificare şi economie, precum şi la Institutul pedagogic, studiază în prezent de două ori mai mulţi studenţi decît anul trecut, iar la Institutul politehnic — un număr de 3 ori mai mare. Institutul pedagogic are acum şi o secţie de cursuri fără frecvenţă. .. ___