Munca, martie 1954 (Anul 10, nr. 1984-2009)

1954-03-02 / nr. 1984

"Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R.P.R. Anul XI­I nr. 1984 Marți 2 martie 1954 14 pagini 20 bani Să folosim cît mai bine capacitatea de producţie a utilajului Scoaterea la iveală şi folosirea cît mai deplină a tuturor rezervelor interne şi, în special, a rezervelor capacităţii de pro­ducţie, constituie unul din cei mai de sea­mă factori pentru dezvoltarea economiei noastre naţionale pe calea satisfacerii în­­tr-o măsură tot mai mare a nevoilor ma­teriale şi culturale mereu crescînde ale celor ce muncesc. In anii regimului de democraţie popu­lară, în ţară au fost construite şi refă­cute numeroase întreprinderi, au fost create noi ramuri ale economiei naţiona­le şi au fost­ lărgite mult cele existente, ceea ce a dus la o sporire considerabilă a producţiei industriale. Această sporire însă nu a avut la bază numai punerea în funcţiune a noi întreprinderi, ci şi îm­bunătăţirea sub toate aspectele a utili­zării capacităţii de producţie. In contrast cu ţările capitaliste, unde lipsa cronică de încărcare a industriei este una din cele mai acute probleme, la noi, datorită grijii pe care partidul şi guvernul o poartă introducerii tehnicii noi, perfecţionării proceselor tehnologice, îmbunătăţirii organizării muncii şi pro­ducţiei, ridicării calificării cadrelor, au fost create toate condiţiile pentru utili­zarea la un nivel înalt a capacităţii de producţie. Muncitorii, tehnicienii şi inginerii în­treprinderilor noastre industriale, conşti­enţi că prin munca lor rodnică îşi ridi­că nivelul de trai, au îmbunătăţit în cursul anului trecut indicele de folosire a capa­cităţii de producţie a utilajului, maşinilor şi agregatelor. In această privinţă, Co­­municatul Direcţiunii Centrale de Statisti­că de pe lîngă Consiliul de Miniştri al R.P.R. cu privire la rezultatele îndepli­nirii Planului de Stat pe anul 1953, ara­tă că utilizarea puterii instalate a Minis­­terului Energiei Electrice şi Industriei Electrotehnice a crescut în 1953 cu 1,7 la sută față de 1952; în industria petro­liferă viteza medie de foraj la explorare a crescut cu 23,3 la sută, iar în­ industria lemnului utilizarea gaterelor la răşinoase s-a mărit cu 2,8 la sută. Experienţa a dovedit că în acele între­prinderi unde organele sindicale au pus la baza întrecerii socialiste obiective con­crete, unde ele au rezolvat operativ pro­punerile de perfecţionare a proceselor teh­nologice şi unde au manifestat preocupare faţă de ridicarea nivelului tehnico-profe­­sional al muncitorilor, s-au obţinut re­zultate remarcabile. Aşa, de pildă, la fa­brica de­ ciment „Victoria Socialistă“­­­Turda, comitetul de întreprindere şi con­ducerea administrativă sprijinind iniţiati­va muncitorilor, au luat­­măsuri pentru a se monta nişte praguri interioare care au mărit capacitatea de producţie a cuptoa­relor 5 şi 6 cu circa 5 la sută. Asemenea exemple pot fi date multe. Comunicatul Direcţiunii Centrale de Statistică arată însă că în direcţia folosi­rii depline a utilajului, maşinilor şi agre­gatelor mai sunt o serie de lipsuri,­in multe întreprinderi industriale, din cauza practicării lucrului „în asalt“, capacitatea de producţie a maşinilor şi utilajului a fost folosită neraţional. De asemenea, Co­municatul arată că în cursul anului 1953 au existat rezerve importante de capaci­tate de producţie; astfel, indicii de utili­zare a furnalelor şi cuptoarelor Martin nu au fost realizaţi în întregime, ceea ce a contribuit, fără îndoială, la neîndeplinirea planului la oţel. Aceeaşi neraţională folosire a maşinilor şi utilajului a avut urmări negative asu­pra îndeplinirii planului pe 1953 în in­dustria carboniferă. In unele mine din Va­lea Jiului, de pildă, numeroase maşini moderne, cum sunt combinele ,,Donbas“, stau neîntrebuinţate de luni de zile, iar altele, ca havezele şi maşinile de încărcat steril, sunt folosite cu întreruperi. Fără îndoială că aceasta a cauzat serioase pierderi economiei naţionale. Organele administrative de aici au dat dovadă de o totală lipsă de răspundere faţă de sar­cinile pe care le aveau. Vinovate se fac şi organele sindicale care nu au luat nici o măsură pentru lichidarea acestor lip­suri ce au împiedicat buna desfăşurare a procesului de producţie. Acum, cind în toate întreprinderile in­dustriale se pune cu tărie problema utili­zării cît mai bune a capacităţii de pro­ducţie, se impune lichidarea imediată a tu­­turor lingurilor în arpa «la direcţie şi cre.'î rea unor condiţii de lucru care să permită muncitorilor şi tehnicienilor să îmbunătă­ţească continuu indicii de folosire a ma­şinilor şi utilajului, tn vederea mobilizării, tuturor rezerve­lor interne pentru îmbunătăţirea utiliză­rii capacităţii de producţie, atenţia orga­nelor administrative şi sindicale precum şi a fiecărui muncitor şi tehnici­an în par­te, trebuie îndreptată spre asigurarea unui ritm uniform al producţiei. Gradul de încărcare a maşinilor fiind determinat de starea lor tehnică, organe­le administrative trebuie să vegheze la buna lor întreţinere şi reparare, precum şi la scurtarea timpului de reparaţii pla­nificat, întocmind în mod just planul de reparaţii şi organizînd temeinic secţiile ce execută aceste lucrări. Avînd maşini­le puse la punct din vreme, timpul de lucru va putea fi just întrebuinţat. In direcţia utilizării cît mai raţionale a timpului de lucru al maşinilor, orga­nele administrative, sprijinite de cele sindicale, vor trebui să exercite un control riguros prin cronometrarea­ şi fotografierea zilei de­ muncă, ceea ce va da posibilitatea să se determine cauzele care dau naştere şi locurile unde au loc pierderi în folosirea utilajului, putîndu-se lua astfel imediat măsuri pentru lichida­rea lipsurilor respective. Un exemplu demn de urmat în această direcţie este acela dat de muncitorii şi muncitoarele de la fabrica de postav „Libertatea“-Sibiu, care, sprijiniţi de comitetul de întreprin­dere, au introdus fişa de evidenţă a zilei de lucru, cu ajutorul căreia se urmăreşte durata operaţiunilor principale ce intervin în cursul unei zile. Acest sistem stimulea­ză pe muncitori să reducă la minimum timpii neproductivi­ Filatoarea Maria Pop, de pildă, în curs de o lună de la introdu­cerea fişei de evidenţă, a reuşit să reducă pierderile de timp la 2,5 la sută din to­talul zilei de muncă, faţă de 7,5 la sută cît erau înainte. De asemenea, în vederea măririi indi­celui de folosire a utilajului şi maşinilor, organele administrative trebuie să veghe­ze la o bună aprovizionare tehnico-ma­­terială a fiecărui loc de muncă, corespun­zătoare normelor stabilite. Aceasta va asi­gura o activitate uniformă a întreprinde­rii, ceea ce, la rîndul său, va contribui la ridicarea nivelului de utilizare a ca­pacităţii de producţie. De mare însemnătate în această direc­ţie este şi introducerea celor mai noi rea­lizări şi perfecţionări în tehnologia pro­ducţiei şi în organizarea muncii, îr­ spe­cial a metodelor rapide de lucru ca: Bî­­cov-Bortchevici şi Colesov în metalurgie, marşrut în textile, Duvanov în fabricile de cărămizi etc., apoi mecanizarea şi automatizarea producţiei. In acest scop, organele sindicale au­ datoria să popularizeze şi să generalizeze expe­rienţa fruntaşă prin iniţierea de schim­buri de experienţă, conferinţe,­ şi, în acelaşi timp, să sprijine organele admi­nistrative în crearea condiţiilor necesare însuşirii acestei experienţe de către ma­sele cele mai largi. De asemenea, parti­cipanţii la întrecere trebuiesc îndemnaţi să-şi ia angajamente concrete în direcţia folosirii maşinilor şi utilajului ; e nece­sar apoi să se ţină­ consfătuiri de produc­ţie în care să fie scoase­ la iveală cauzele iraţionalei folosiri a capacităţii de produc­ţie; să se arate obiectivele principale ale întrecerii, spre care trebuiesc îndreptate eforturile maselor. Muncitorii şi tehnicienii trebuiesc antrenaţi ca în aceste consfătuiri să vină cu propuneri de îmbunătăţire a procesului de producţie, propuneri care să fie rezolvate în cel mai scurt timp, fără a se potieri de diferite forme biro­cratice. Colectivele fiecărei întreprinderi trebuie să creeze astfel d­e condiţii încît un număr tot mai mare de muncitori să aplice metode avansate de lucru, spri­jinind necontenit mişcarea inovatorilor. Dată fiind importanţa îmbunătăţirii u­­tilizării capacităţii de producţie a maşi­nilor, organele sindicale trebuie să lămu­rească pe fiecare muncitor şi tehnician că folosind mai bine utilajul, dînd pro­duse mai multe şi mai ieftine, îşi va mări cîştigul şi, în acelaşi timp, va contribui la ridicarea nivelului de trai al poporu­lui. De asemenea, ele au datoria să ajute organelor administrative să analizeze pe­riodic indicele de utilizare a capacităţii de producţie pe grupuri de maşini, ca strunguri, freze etc., descoperind în acest fel lipsurile, pentru a se lua măsuri de lichidare a lor. Lupta pentru scoaterea la iveală, sub toate formele, a imenselor rezerve ale ca­pacităţii de producţie de care dispune in­­dustri nostui*« socialistă şî punerea îoi în valoare, trebuie să constituie o cauză a fiecărui muncitor şi tehnician* Desfăşu­­rînd larg întrecerea socialistă în această direcţie, vom contribui la dezvoltarea e­­conomiei naţionale, la creşterea nivelului de trai al celor ce muncesc. Alte linii ferate deszăpezite In ultimele zile, acţiunea de deszăpe­zire a liniilor de cale ferată a continuat cu multă intensitate. Au fost astfel re­date în exploatare şi liniile: Buzău-Făurei- Brăila-Galaţi; Buzău-Făurei-Constanţa ; Ploieşti-Urziceni; Constanţa-Mangalia; E­­forie-Techirghiol; Roşiori de Vede-Zimni­­cea; Roşiori de Vede-Tr. Măgurele; Bucu­­reşti-Piteşti-Craiova. In prezent, plugurile sovietice şi romî­­neşti l­ucrează la ultimele lucrări de des­zăpezire a liniilor care sunt: Bucureşti- Constanţa ; Bucureşti-Giurgiu ; Giurgiu- Videle; Bucureşti-Urziceni; Urziceni-Fău­­rei; Bărboşi Tecuci; Roşiori de Vede Cos­­teşti. Din staţia Bucureşti Nord, pe lîngă tre­nurile accelerate spre Episcopia Bihor, Vatra Dornei, Baia Mare şi Tg. Mureş, Iaşi, Arad, Curtici, şi trenul rapid Bucu­­reşti-Iaşi care circulă în mod normal, în ultimele zile au fost repuse în circulaţie şi alte trenuri: trenul accelerat nr. 701 Bucureşti-Galaţi, care pleacă la ora 18,15, trenurile de persoane nr. 1.001 Bucureşti- Timişoara, la ora 1.50, nr. 5.005 Bucu­­reşti-Paşcani la ora 8,45, nr. 1.005 Bucu­reşti-Timişoara, (prin Piteşti), la ora 14,36 .şi nr. 3.001 Bucureşti-Teiuş, la ora 1,16. (Agerpres)" » Din toate colţurile Patriei . . ★ T: Ţesături de bună calitate GALAŢI (de la corespondentul nostru). Colectivul ţesătoriei „Munca“ din Ga­laţi desfăşoară cu avînt întrecerea socia­listă. In primele două decade ale lunii februarie, datorită luptei desfăşurate de muncitorii atelierului mecanic, care în ciu­da viscolului şi gerului au întreţinut în permanentă stare de funcţionare instala­ţia de aburi şi încălzire, a fost asigurată îndeplinirea zilnică a planului de produc­ţie­O mare influenţă asupra realizari şi depăşirii planului lau avut măsurile teh­­nico-organizatorice puse în practică cu prilejul aplicării sistemului de salarizare îmbunătăţit. Astfel, s-a făcut o reorgani­zare a secţiilor creindu-se zoipe de deservi­re, fiecărui ajutor de meşter fiindu-i re­partizate un număr limitat de războaie, pentru a putea să le supravegheze mai bine. Ca urmare a măsurilor tehnico-organi­­zatorice luate, a reparaţiilor de calitate bună şi la timp­ efectuate, se obţin rezul­tate frumoase în producţie. De pildă, tovarăşele Tiţa Dumitraşcu, Margareta Munteanu, Niculina Topoleanu, Catinca Dobrovăţ şi altele îşi depăşesc în perma­nenţă normele cu 20-50 la sută. Odată cu aceasta şi calitatea produselor s-a îmbu­nătăţit simţitor. Ţesătoarele Catinca Ar­dei, Vasilica Ioanidis, Florentina Crăciun etc. au produs numai pînzeturi de calitatea I-a. Pe primele 19 zile din luna februa­rie procentul ţesăturilor de calitatea I a pe întreaga fabrică a fost de 94,2 la sută, îmbunătăţirea calităţii este şi o urmare directă a sistemului de premiere care sti­mulează puternic efortul muncitorilor în această direcţie. De pildă, tovarăşele Tiţa Dumitraşcu, Teodora Reţea, Eugenia Pa­­tea, au primit premii pentru calitate pînă la 120 lei fiecare. ★ ★’ M ★ I" Piese de schimb peste plan ORAŞUL STALIN. — (de la corespon­dentul nostru). Producţia de piese de schimb pentru agricultură creşte neconte­nit la Uzina de Tractoare din Oraşul Stalin. In ziua de 20 februarie a.c. s-au produs atîtea piese de schimb cît era pla­nul unei decade pe anul 1953. Sectorul Forjă, a început să producă în contul trimestrului II. Printre echipele fruntaşe se află şi acelea­ ale lui Gyerkov Ştefan şi I­lie Asimine care au realizat depăşiri de 110 la sută, respectiv­ 105 la sută. La roţi dinţate şi piuliţe garnituri, sectorul Forjă a terminat planul pe întreg anul. Fruntaşă este şi secţia Prese. Cu toa­te că în ianuarie această secţie a fost co­daşă în realizarea planului la piese de schimb, acum intensificînd întrecerea so­cialistă, a reuşit să cîştige locul al doilea pe uzină. Din cele 67 repere care trebu­iau efectuate în trimestrul I au fost ter­minate 40. La acest succes o contribuţie de seamă a adus-o brigada fruntaşului Ion Stratulat, care a executat în bune condiţiuni supapele de control, cercurile bucşei, ventilatoarele, etc. Şi la executa­rea elemenţilor filtranţi în cadrul secţiei Prese, tinichigiul Vasile Cobilici ca şi fruntaşul Gheorghe Hoberhoffer la pluti­toare, au depăşit zilnic norma cu 100 la sută. Sectorul bioc-motor a terminat şi el pe întreg trimestrul I, 38 de poziţii. Pe uzină planul la piesele de schimb, a fost depăşit cu 32,6 la sută pe primele două decade ale lunii februarie. Să extindem cultivarea de cartofi, legume şi zarzavaturi pe loturi individuale! Ne vom îndeplini cu cinste sarcinile ce ne revin Recenta Hotărîre a Consiliului de Mi­niştri şi a C.C. al P.M.R. cu privire la extinderea şi îmbunătăţirea cultivării de cartofi, legume şi zarzavaturi pe loturi in­dividuale, constituie o nouă mărturie a grijii pe care partidul şi guvernul o ma­nifestă permanent pentru o mai bună a­­provizionare a populaţiei muncitoare. Şi în cuprinsul raionului „I. V. Stalin“ se găsesc destule locuri virane, care pot fi folosite cu succes pentru cultivarea de zar­zavaturi şi legume. Comitetul executiv al sfatului popular raional a trecut pe teren la recunoaşterea lor, urmind ca ele să fie repartizate celor care le solicită. In ultimele zile, numeroşi cetăţeni din cu­prinsul raionului nostru s-au prezentat la secţia agricolă a sfatului popular, cerînd să li se repartizeze astfel de loturi. Comi­tetul executiv al sfatului popular s-a stră­duit să soluţioneze aceste cereri, valori­fi-' cînd pînă acum 117 parcele individuale, cu o suprafaţă de 99.509 m­p. Nu putem spune însă că am făcut totul în această privinţă. In raion mai sînt locuri virane care pot fi folosite de culti­vatorii individuali. In ceea ce ne priveşte, vom căuta să ne îndeplinim cu succes sarcinile ce ne revin din Hotărîre să dez­voltăm şi să asigurăm condiţiile mate­riale necesare folosirii acestor loturi in­dividuale, pentru ca de pe­ ele să poată fi obţinute recolte bogate. Experienţa ne-a convins că acest lucru este posibil. Astfel, pensionarul Mihai Bogacev care a cultivat anul trecut pe o suprafaţă de 600 m.p., legume şi zarzavaturi din seminţele repar­tizate prin cooperativa „21 Decembrie­“, este mulţumit de rezultatele dobîndite. In tot cuprinsul verii, familia sa a avut la dispoziţie din abundenţă legume şi zarza­vaturi, ba chiar mai mult, a reuşit să se aprovizioneze pentru iarnă cu peste 400 kg. cartofi, 40 kg. roşii, şi alte zarzava­turi şi legume, provenite din recolta de pe parcela sa individuală. Tot din experienţa anului trecut, ne-am convins că va trebui să întărim şi să dezvoltăm legăturile cu organele sindicale din întreprinderi şi instituţii care au re­partizate în cuprinsul raionului nostru loturi pentru gospodăriile-anexe şi sala­riaţi. Aceasta pentru a asigura aplicarea regulilor agrotehnice necesare obţinerii de recolte bogate. Va trebui, de asemenea, să asigurăm aprovizionarea din abundenţă a cooperativei „21 Decembrie“ cu o cantitate de seminţe selecţionate care să satisfacă toate cerinţele. Ne mai propunem să acor­dăm o atenţie deosebită irigării parcele­lor individuale şi să desfăşurăm o intensă muncă de popularizare a avantajelor pe care le prezi­ntă cultivarea pe loturi indi­viduale a cartofilor, legumelor şi zarza­vaturilor. ION ENAŞOIU secretar al comitetului executiv al sfatului popular al raionului „I. V. Stalin“" O importantă sursă de aprovizionare In primăvara anului 1952, împreună cu alţi muncitori şi funcţionari din întreprin­derea noastră şi din alte întreprinderi, ne-am dus la periferia cartierului, în va­lea Cocioc, să ne luăm în primire loturile individuale atribuite. Mi-am procurat şi cărţi de specialitate, pentru a-mi însuşi cunoştinţele necesare cultivării pămîntului., îngrijind cu atenţie culturile de legume şi zarzavaturi, am fost răsplătiţi cu rod bogat. Anul trecut, de pe cei 300 m. p. am re­coltat: 150 kg .roşii, 80 kg. ceapă, 50 kg. varză, cartofi, usturoi, vinete, ardei, mor­covi. Fără să mai pun la socoteală că în tot timpul verii am avut din belşug le­gume şi zarzavaturi proaspete, fiind scu­tit astfel să le procur de pe pia­ţă. Aceasta mi-a­ adus economii însemnate, din care rrmi-am putut cumpăra astă toamnă un porc şi păsări. Acum, mi-am pregătit din vreme tot ce-mi trebuie pentru a putea începe lu­crul, îndată ce se va topi zăpada. Am mai cumpărat două cazmale, o sapă şi o­ gre­blă şi-am­ pregătit sămînţa necesară. Co­mitetul de întreprindere s-a îngrijit ca gospodăria anexă a fabricii noastre să ne pregătească răsaduri de roşii şi ardei. Hotărîrea guvernului şi partidului cu privire la îmbunătăţirea cultivării de car­tofi, legume şi zarzavaturi, constituie pen­tru mine un imbold de a lucra cu mai mul­tă sîrguinţă lotul pe care îl am. In acest, an voi cultiva pe 100 m. p. cartofi, pe 50 m.p. ceapă, pe 50 m.­p. roşii, precum şi varză, ardei, vinete şi alte legume şi zar­zavaturi. Citind Hotărîrea şi văzînd avantajele pe care le prezintă cultivarea unui lot indi­vidual, mulţi muncitori­­şi funcţionari din întreprinderea noastră au făcut cereri pentru a li se repartiza asemenea loturi. Este de dorit ca conducerea administrati­vă şi comitetul de întreprindere să se in­tereseze mai mult de această problemă, pentru a putea satisface cerinţele tuturor acelora care doresc să cultive legume pe loturi individuale. VASILE VACARU funcţionar la „Industria Bumbacului A“ Sprijinirea cultivatorilor de legume In toate comunele şi satele ţării noastre, unităţile cooperatiste desfăşoară acum acţiunea pentru încheierea de contracte cu ţăranii muncitori în scopul cultivării şi valorificării legumelor. Statul acordă mari avantaje cultivatorilor de legume. Prin cooperativele cu care încheie contracte, ei primesc cherestea pentru confecţionarea răsadniţelor, seminţele necesare, precum şi avansuri în bani. Pînă acum, Uniunea­­Centrală a Cooperativelor de aprovizio­nare şi desfacere a repartizat unităţilor cooperatiste, pentru a fi puse la dispo­ziţia contractanţilor, 12.000 m. c. de che­restea pentru răsadniţe, 35.000 kg. tablă pentru roţile de irigat, rogojini, araci, precum şi geamuri pentru răsadniţe. Cu ajutorul Ministerului Agriculturii şi Silvi­culturii s-au procurat şi repartizat mari cantităţi de seminţe, printre care 173.000 kg. mazăre, 120.000 kg. fasole şi s-au luat totodată măsuri pentru procurarea seminţelor de roşii, ardei, conopidă, ca­straveţi, rădăcinoase şi altele. In cinstea zilei de 8 Martie Curând vom sărbători Ziua Interna­ţională a Femeii. Numeroase sunt muncitoarele, tehnicienele şi funcţio­narele care cinstesc prin realizări de­osebite apropierea zilei de 8 Martie. Ele îşi manifestă astfel solidaritatea cu femeile luptătoare pentru pace şi progres din întreaga lume. Mediu­ zilnică a depăşirilor înregis­trate in luna februarie de tovarăşa Ele­na Eftimie din secţia Croit a fabricii de încălţăminte „Flacăra Roşie“ din Bucu­reşti, a fost de 61 la sută. In aceeaşi pe­rioadă ea a realizat economii de 448 dm. p. meşină. In luna februarie, fruntaşa în între­cerea socialistă Elena S­toi­an de la fa­brica „Tricotajul Roşu“ din Capitală, şi-a depăşit sarcinile de pian cu 23 la sută. Ea este şi una din fruntaşele luptei pentru economii, însemnate cantităţi de fontă, 10 kg. cule şi alte materiale economisite, pe lîngă depăşirea regulată a normei cu 100 la sută, iată realizările din februarie ale tovarăşei Maria Isar, de la uzina „Steaua Roşie" din Bucureşti. Veşti din ţările de democraţie populară P. P. UNGARĂ Creşte producţie de maşini agricole In ultimii ani, industria Ungariei a început să pro­­ducă numeroase maşini agricole care înainte nu e­­rau fabricate în ţară. Printre acestea sunt combine cerealiere, semănătoare remorcate de tractor, semă­nătoare pentru semănatul în cuiburi dispuse în pătrat, cultivatoare, secerătoare-legătdare etc. In prezent întreprinderile constructoare de maşini din R.P. Ungară pun la punct producţia a numeroase tipuri noi de maşini şi unelte agricole. Anul acesta se vor fabrica asemenea maşini şi unelte nu numai în întreprinderile specializate, ci şi în cele ale in­dustriei grele. . In curînd va începe fabricarea combinei pentru re­coltarea orezului. Se pregăteşte producţia în serie a maşinilor de recoltat sfeclă, a cultivatoarelor în consolă, a unor dispozitive pentru tractoare în vede­rea arăturii adinei pe anumite terenuri şi a unei serii de alte maşini. Se lărgeşte considerabil producţia de inventar agricol pentru cooperativele agricole de pro­ducţie şi pentru ţăranii cu gospodării individuale. Astfel, se prevede ca numărul plugurilor cu tracţiune animală să atingă anul acesta nivelul producţiei obţi­nute in ultimii 5 ani. R. P. D. COREEANĂ Se reface industria grea Oţelăria din oraşul Nampho, una din cele mai mari oţel­arii din R.P.D. Coreeană, se reface în ritm rapid. Bombardamentele americane au transformat această uzină într-un morman de ruine, îndată după încheierea armistiţiului au început nici să se desfăşoare lucrările de refacere. Primul a fost reclădit cuptorul nr. 4, lucrare ce a fost terminata cu 8 zile înainte de termen, mulţumită eroismului în muncă al oţelarilor. După aceea, s-a trecut la reface­rea cuptorului nr. 3 şi la montarea macaralei. Dato­rită ajutorului sovietic, lucrările merg foarte repede. Sunt refăcute cele 5 maşini suflătoare de aer, am re­zervor pentru 1.100 tone de apă, etc. Folosind pe scară largă resursele interne, constructorii au reuşit să recupereze diferite materiale în valoare de 2.978.000 roni. In prezent muncitorii acestei uzine continuă să desfăşoare lupta pentru refacerea cît mai rapidă a oţelăriei. A şi fost refăcut transportul pe bandă­, iar laboratorul pentru încercarea materialelor a fost re­­utilat. R. P. POLONĂ Grija pentru sănătatea oamenilor muncii In R.P. Polonă se acordă o atenţie deosebită îngri­jirii sănătăţii oamenilor muncii. Reţeaua de spitale, dispensare, sanatorii şi alte instituţii medicale şi te­rapeutice creşte continuu. Anul trecut, în diferite oraşe au fost construite 12 spitale înzestrate cu cele mai moderne instalaţii şi aparate medicale. In 1953, nu­mărul paturilor de spi­tal a sporit cu aproape 2.500, iar în primii patru ani ai planului de 6 ani, el s-a mărit cu 43 la sută faţă de 1949 şi cu peste 77 la sută faţă de 1938. Şi numărul medicilor a crescut aproape de două ori în comparaţie cu perioada antebelică. Reţeaua de sanatorii se lărgeşte continuu în întreaga Polonie. Numai în ultimul timp au fost deschise un nou sana­toriu modern în voevodatul Lublin şi două case de odihnă în sudul ţării. R. P. CHINEZĂ Case de odihnă pentru muncitori Prin grija sindicatelor, în R.P. Chineză se con­struiesc mereu noi senatorii şi case de odihnă pen­tru oamenii muncii. In clişeu : noua casă de odihnă a textiliştilor din oraşul Tingtao. Două ţesătoare fruntaşe de la una din fabricile oraşului îşi petrec aci concediul. R. D. GERMANĂ Construcţia de locuinţe muncitoreşti In R.D. Germană se desfăşoară o vastă campanie de construire a locuinţelor muncitoreşti. Pînă în pre­zent, 540 muncitori din întreprinderile industriale şi cooperativele agricole de producţie din regiunea Harz au primit terenuri pentru a-şi construi case proprii. In cursul acestui an numai la Halberstadt vor fi ridi­cate locuinţe pentru 240 muncitori. Muncitorii din numeroase fabrici şi-au luat angajamentul să ajute la construirea locuinţelor. Astfel, cei de la întreprin­derile de construcţii regionale şi-au luat angajamen­tul să presteze 1.000 ore de muncă voluntară­ Şi în regiunea Magdeburg a început ridicarea de locuinţe individuale pentru oamenii muncii din ora­şele Burg, Schoenebeck, Gothin şi Magdeburg. S-a hotărît construirea unor mari cvartale de locuinţe pentru muncitorii de la întreprinderile industriei grele din Magdeburg. In afară de proiectele elabo­rate de Academia germană de construcţii, arhitecţii din acest oraş lucrează la proiecte care vor fi supuse apoi discuției publice. R. P. ALBANIA Dezvoltarea învăţământului superior In cursul anului şcolar curent s-a lărgit conside­rabil baza tehnico-materială şi de studii a instituţii­lor de învăţămînt superior din R.P. Albania. In pre­zent se­ construieşte o mare clădire pentru Institutul pedagogic. In cadrul Institutului de agricultură au fost înfiinţate catedre de fitocultură şi de organizare a agriculturii, cabinete agricole,­­de legumicultura, de agronomie etc. La Institutul politehnic s-au deschis un­­laborator de maşini electrice, cabinete de tehno­logie a metalelor şi pieselor­ de maşini. A crescut considerabil şi reţeaua institutelor de invăţămînt seral. La cursurile serale organizate în cadrul Institutelor de planificare şi economie, pre­cum şi la Institutul pedagogic, studiază în prezent de două ori mai mulţi studenţi decît anul trecut, iar la Institutul politehnic — un număr de 3 ori mai mare. Institutul pedagogic are acum şi o secţie de cursuri fără frecvenţă. .. ___

Next