Munca, aprilie 1954 (Anul 10, nr. 2010-2035)

1954-04-01 / nr. 2010

Proletárt Ibi tocile fürílg, ürifl-vTdl, ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R.P.R. Să asigurăm o recoltă bogată în gospodăriile-anexe Create pe baza experienţei sovietice, gospodăriile agricole anexe au rolul să aprovizioneze cantinele, căminele, creşele şi staţionarele întreprinderilor şi institu-­­­ţiilor respective, cu cartofi, legume şi zarzavaturi, lapte, ouă, carne şi grăsimi. In ultimii,i ani, suprafeţele cultivate cu legume şi zarzavaturi în gospodăriile a­­gricole ,anexe au crescut neîncetat. Nume­roase întreprinderi, convingîndu-se de im­portanţa acestor gospodării, au cerut an de an suprafeţe din ce în ce mai mari in vederea dezvoltării lor, iar altele, care nu au avut, şi le creează. Uzinele „Repu­­blica“-Bucureşti, de pildă, au primit anul acesta 25 ha teren în acest scop. Producţia obţinută în gospodăriile a­­gricole anexe a contribuit la aprovizio­narea cantinelor, creşelor şi căminelor, îmbunătăţindu-se astfel simţitor calitatea meselor şi creîndu-se totodată posibilita­tea reducerii preţului de cost al acestora. Aşa este cazul la întreprinderea „Parti­zanul Roşu“ din Oraşul Stalin, la fabrica de porţelan din Cluj şi în alte locuri unde cantinele prepară mîncăruri gustoase, jețul de cost al unei mese fiind între 1 1,10 lei. Intr-o serie de gospodării-anexe pregă­tirile de primăvară sunt in toi ori s-au și terminat. O preocupare temeinică în le­gătură cu aceasta a existat, de pildă, la Uzinele Textile din Timișoara. Aici, pe baza planului de cultură întocmit în funcţie de nevoile cantinei, s-a trecut din timp la procurarea seminţelor. In acelaşi timp s-a revizuit şi utilajul agricol exis­tent, luîndu-se măsuri pentru repararea uneltelor deteriorate şi procurarea celor de care se simţea nevoie. Nici pregătirea terenului nu a fost neglijată. Pe timp a fost cărat şi împrăştiat gunoi de grajd pe o suprafaţă de 25 ha. Conducerea gospo­­dăriei-anexe a acordat multă grijă şi pre­gătirii răsadurilor. Astfel, s-au amenajat anul acesta 500 mp răsadniţe care vor produce peste 500.000 fire răsaduri dife­rite. Această cantitate întrece nevoile gospodăriei-anexe, aşa că, cu ceea ce pri­soseşte vor fi sprijiniţi muncitorii şi func­ţionarii care au primit loturi individuale. O preocupare asemănătoare a existat şi la fabrica de textile „Gh. Doja“ din Sf. Gheorghe. Aici suprafaţa terenurilor pen­tru culturi a fost dublată. Răsadurile pre­gătite vor acoperi nu numai nevoile gos­podăriei ci şi ale muncitorilor deţinători de loturi individuale. Afară de aceasta au fost farovizaţi peste 3.000 kg cartofi pen­tru sămînţă. Exemple de acest fel pot fi date multe. Conducerile administrative respective, sprijinite de organele sindicale, au acor­dat aten­ţie fiecărui lucru de natură să contribuie la asigurarea unei recolte îm­belşugate în gospodăria-anexă. Prin fap­tul că s-au încheiat din timp contracte cu staţiunile de maşini şi tractoare, s-a asi­gurat lucrarea pămiratului în cele mai bune condiţiuni agrotehnice. Dar nu peste tot lucrurile stau la fel de bine. Un exemplu de gravă nepăsare in această problemă îl oferă conducerea fabricii de confecţii „Bacăul“. Aici guno­iul de grajd pentru răsadniţe nu a fost transportat la grădină, alături de toam­nă nu s-au făcut şi nici cu S.M.T.-ul nu s-a încheiat contract, cu toate că între­prinderea nu posedă mijloace proprii pentru arat. O atenţie deosebită trebuie acordată gospodăriilor-anexe ale S.M.T. Acestora, pe lingă faptul că li s-au atribuit tere­nuri în acest scop, dispun mai mult ca alte întreprinderi de mijloacele necesare pentru executarea în bune condiţiuni a lucrărilor. Aşa fiind, lipsa de interes ce se manifestă uneori în aceste unităţi e de­ ia dreptul condamnabilă. In gospodăria­­anexă a S.M.T.­Făurei, de pildă, pînă acum cîteva zile sămînţa nu era pregătită. Nici terenul de grădină nu era pregătit şi în­grăşat. Conducătorii staţiunii susţin că nu au nici, un motiv să se grăbească. Timpul însă nu aşteaptă. Acolo unde lucrurile au rămas în urmă, trebuiesc lua­te măsuri urgente. Comitetele de între­prindere, prin comisiile de aprovizionare, cantină şi locuinţe muncitoreşti, au da­toria să controleze cum­ s-au asigurat cantităţile de seminţe necesare însămîn­­ţăr­ilor de primăvară, dacă s-au confec­ţionat rame şi s-au procurat geamuri, ro­gojini etc. în vederea amenajării paturi­lor calde pentru, producerea răsadurilor, şi în ce măsură este arat şi săpat pămîn­­tul. De asemenea, este necesar a se con­trola cit mai urgent cum s-a reparat uti­lajul pentru grădinărit, în special cel de irigare (motoare, pompe, roţi etc.). Acolo unde s-a neglijat cultivarea car­tofilor, legumelor şi zarzavaturilor tre­buie să se revizuiască planurile de cul­tură şi să se pună accent pe cultivarea acestora. In vederea dezvoltării sectorului zoo­tehnic din gospodăriile-anexe, este nece­sar să se urmărească obţinerea unor re­colte bogate la culturile furajere. De ase­menea, să se dea atenţie executării la timp a muncilor în livezile de pomi fruc­tiferi şi vii. In acest scop se vor co­m­plecta lipsurile de pomi din livezi şi se vor trata pomii cu antidoturi ştiinţifice contra dăunătorilor. Comitetele de întreprindere trebuie să controleze cum au asigurat organele ad­ministrative condiţiile de muncă , masa, cazarea muncitorilor, grădinarilor şi teh­nicienilor de la gospodăriile-anexe. Organele administrative şi cele sindi­cale vor putea aduce o contribuţie de sea­mă la aprovizionarea oamenilor muncii dacă vor fi controlate şi sprijinite la timp de organele centrale. De aceea este nece­sar ca ministerele, prin serviciile respec­tive, să acorde toată atenţia gospodării­lor agricole anexe, repartizînd fondurile pentru piaţa muncitorilor din acestea şi luînd măsuri concrete acolo unde se cons­tată deficienţe. La rîndul lor, C.C. ale Sindicatelor pe ramură de producţie, prin comitetele regionale şi raionale, sînt da­toare să organizeze schimburi de experi­enţă între gospodăriile agricole anexe, atît în perioada însămînţărilor cit şi în aceea a întreţinerii culturilor. C.S.R. trebuie să mobilizeze tehnicienii secţiilor agricole ale sfaturilor populare pentru a da îndrumări practice asupra fe­lului cum se pot obţine recolte bogate în gospodării şi totodată să controleze cum se respectă regulile agrotehnice. Tot lor ie revine şi sarcina să se preocupe de or­ganizarea expoziţiilor cu produse obţi­nute de gospodăriile agricole anexe, ex­poziţii prin care să se popularizeze cele mai bune rezultate. Afiul acesta gospodăriile agricole a­­nexe trebuie să dea o recoltă sporită de cartofi, legume, zarzavaturi şi carne. Or­ganele sindicale şi administrative sînt deci chemate să se preocupe de ele cu tot simţul de răspundere. Organizaţiile sindi­cale vor aduce astfel o contribuţie seri­oasă la transpunerea în viaţă a hotărîrilor partidului și guvernului, privind îmbună­tățirea aprovizionării oamenilor muncii. Sesiunea Biroului Consiliului Mondial al Păcii VIENA 31 (Agerpres). — TASS trans­mite : intre 23 şi 30 martie a avut loc la Viena o sesiune a Biroului Consiliului Mondial al Păcii. Biroul a adoptat următoarele do­cumente : 1. Rezoluţia Biroului Consiliului Mon­dial al Păcii. 2. Apelul adresat popoarelor din Eu­ropa^ 3. Declaraţia tsironlui consiliului Mon­dial al Păcii cu privire la armele atomice. In pagina IV-a : Rezoluţia Biroului Consiliului Mondial al Păcii Cu privire la relaţiile comerciale sovieto-romîne Ca rezultat al tratativelor comerciale sovieto-romîne încheiate cu succes, s-a semnat la 31 martie a. c. la Moscova Pro­tocolul cu privire la livrările reciproce de mărfuri între U.R.S.S. şi R.P.R. pe anul 1954. Prin Protocol se prevede o mărire în continuare a volumului livrărilor reci­proce de mărfuri atît faţă de livrările pre­văzute pe anul 1954 în Acordul Comercial de lungă durată, cit şi faţă de volumul schimbului de mărfuri realizat în 1953. U.R.S.S. va livra Republicii Populare Române bumbac, cocs, minereu de fier, metale feroase şi neferoase, îngrăşăminte, utilaj industrial, maşini agricole, auto­vehicule şi alte mărfuri necesare econo­miei naţionale romîneşti. In afară de aceasta, î­n 1954 conform acordurilor încheiate anterior, Uniunea Sovietică va livra Romîniei utilajul complex pentru întreprinderi industriale și de asemenea, va acorda Romîniei aju­torul tehnic în construirea acestor între­prinderi. România va exporta în U.R.S.S. produse petrolifere, produse forestiere, ciment, pro­­duse chimice, vase pescărești, şlepuri, ca­zane de aburi şi alte mărfuri care s-au livrat din România în U.R.S.S. în mod o­­bişnuit în anii trecuţi. Protocolul a fost semnat din partea so­vietică de către ministrul comerţului ex­terior, I. G. Kabanov şi din partea romi­na de către ministrul comerţului exterior, Al- Bîrlădeanu. (Agerpres) 4 pagini — 20 bani Anul XI-nr. 2010 JOI 1 APRILIE 1954 Sortimente noi în clişeu. Maiştrii Nicolae Morărescu şi Marin Dinică, împreună cu frun­taşa în întrecere Valerica Ştefănescu şi şeful sectorului 7 al fabricii, Vasile Turcu­, de la fabrica de confecţii „Gh. Gheorgh­iu-Dej“ din Capitală, verifică unul din noile modele special create pentru sezonul de primăvară. (Foto: L. TIBOR) Mai mult, mai bun, mai frumos Odată cu sosirea primăverii, cerinţele pentru ţesături şi confecţiuni devin mai mari. Fabricile de textile şi confecţii se străduiesc să producă modele noi pentru acest anotimp. Numai in trimestrul I, au intrat în fabricaţie 199 noi modele de con­­­fecţiuni şi tricotaje pentru femei, bărbaţi şi copii. De pildă, la fabricile „Drapelul Roşu“-Sibiu, „Tînăra Gardă“ din Capitală, „Varga Katalin“ din Cluj şi altele, se con­fecţionează costumaşe, pulovere bărbă­teşti etc. La fabrica de mătase s-au creat 12 de­sene noi de ţesături din care se vor con­fecţiona rochii, baticuri şi multe alte arti­cole. Din contexturi noi, fabricile „Parti­zanul Roişu" din Oraşul Stalin, „Postă­­văria Român­ă“ Bucureşti, „Industria Lînei-Timişoara lucrează stofe de lină pentru rochii, pentru costume şi parde­­siuri bărbăteşti şi în special stofe pentru copii, după circa 30 de noi desene. —— ----—■——■—— * ★ '—-------------------­ Produse din sticla şi ceramica — Rezistă ! Cit s-au bucurat muncitorii şi tehnicie­nii din colectivul Institutului de Cercetări pentru Industria Materialelor de Construc­ţii cînd au aflat că sticla de nivel tip Klingher fabricată de ei s-a dovedit la proba da­ control tot atît de bună ca şi cea importată. Efortul comun depus de aceştia, împre­ună cu tovarăşii lor de la fabrica de sticlă Bucureşti, fabrica de oglinzi Bucureşti şi I.O.R., a fost astfel încununat de succes. Ei au izbutit să fabrice pentru prima oară la noi în ţară ,acest accesoriu atît, de ne­cesar în industria petroliferă, în cea e­­nergetică etc. Prin munca asiduă ce o depune zi de zi colectivul de la I.C.I.M.C., se produc mereu noi sortimente de produse din sticlă şi ceramică. In urma experienţe­lor făcute şi a noilor procedee introduse, se pot fabrica astăzi servicii de apă, vin, lichior şi tot felul de alte articole d­e sti­clă incasabilă şi semicristal, obiecte foar­te frumoase, de calitate superioară şi cu un preţ de cost foarte redus­ De aseme­nea, se vor put­ea fabrica vase de sticlă rezistente la foc, mult mai ieftine decit cele importate. Fabrica de porţelan din Cluj va produce articole de menaj din porţelan moale şi vase pentru uz casnic din ceramică rezistentă la căldură, care înlocuiesc cu succes pe cele metalice şi al căror cost este mult mai redus. O marca de încredere Despre calitatea şi aspectul produselor fabricii „Proletarul“ din Bacău, cumpără­torii au numai cuvinte de mulţumire. Ţe­săturile de lină de tot felul fabricate aci sunt foarte apreciate. De asemenea, costu­mele, pardesiuirile, paltoanele etc., execu­tate de fabricile noastre de confecţii din stofele primite de la această întreprindere sunt mult cerute de consumatori. In ultimele luni colectivul de la „Prole­tarul“ a pus în lucru nenumărate sorti­mente noi. Pentru stofele de costume băr­băteşti, s-au creat 5 desene­­noi cu 16 combinaţii de culori. Din amestecuri mult îmbunătăţite, s-a creat un sortiment de stofă de palton cu două feţe, un nou cos­tum bărbătesc în două desene etc. Tot din amestecuri îmbunătăţite, s-au creat sorti­mente de stofe de raglane şi pardesiuri în culori şi desene variate. Nici ţesăturile pentru femei n-au fost neglijate. Noi sor­turi de­ stofe pentru rochii, cu 9 desene noi şi zeci de combinaţii de culori, au fost puse în lucru. Din magazia fabricii „Proletarul“ din Bacău, ies zilnic mii de metri de ţesături, care iau drumul magazinelor şi al fabrici­lor de confecţii. DAN PLUTAŞU 9 m­­onardi d­e azi: DIN EXPERIENȚA SINDICATELOR SOVIETICE. — N. Koseliov: Munca comitetului de întreprindere în rîndul fe­meilor (pag. 2-a) ludith Budeanu: Bibliotecara (pag. 2-a) Gh. Pantazi : O „descoperire formidabilă“ (Foileton) Pe teme economice: Dumitru Miron — Căi importante pen­tru realizarea de economii în industria metalurgică şi a con­strucţiilor de maşini . (pag. 3-a) IN INTIMPINAREA ZILEI DE 1 MAI — Apelul Biroului Executiv al F.S.M. adresat oamenilor muncii din întreaga lume (pag. 3-a) Asigurarea bazei furajere — condiţie de bază pentru dezvol­tarea şeptelului (pag. 3-a) Situaţia din Egpir (pag. 3-a) Deschiderea Congresului al IV-­lea al Partidului Socialist Unit din Germania (pag. 4-a) Ecouri ale presei străine la Declaraţia Guvernului Sovietic cu privire la relaţiile dintre Uniunea Sovietică şi R. D. Ger­mană (pag. 4-a) De la Consiliul de Miniştri al U. R. 5. 5. şi Comitetul Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice Noua reducere a preţurilor de stat cu amănuntul la mărfurile alimentare şi industriale MOSCOVA 31 (Agerpres). — TASS trans­mite Hotărirea Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. şi a Comitetului Central al Parti­dului Comunist al Uniunii Sovietice cu pri­vire la noua reducere a preţurilor de stat cu amănuntul la mărfurile alimentare şi in­dustriale. Consiliul de Miniştri al U.R.S.S. şi Comi­tetul Central al P.C.U.S. au hotărît: 1. — Să se reducă cu Începere de la 1 aprilie 1954 preţurile de stat cu amănuntul la mărfurile alimentare şi industriale după cum urmează : Pline, făină şi macaroane Pîine de secară — cu 8% ; pline de griu, chifle, covrigi şi alte produse de brutărie — cu 5% ; făină de secară, făină de griu, mălai şi alte feluri de făină — cu 5% ; făină de soia pentru clătite — cu 15% ; macaroane, fidea, tăiţel şi alte paste făinoase — cu 5%. Cereale şi furaje Secară — cu 8% ; griu, ovăz, orz şi alte cereale, tărîţe, turte oleaginoase, şroturi, nu­treţuri mixte, fîn şi paie — în medie cu 5%. Mărfuri coloniale Ceai negru în foi — cu 10%; cafea naturală, cacao, băuturi de cafea, ceai şi cacao — în medie cu 15%; sare drob — cu 10%­; sare măcinată vărsată cu 20%. Ţesături Batist, marchizet, volta şi alte ţesături de bumbac pentru rochii de vară şi ţesături de bumbac decorative pentru mobilă — în medie cu 20% ; ţesături de bumbac cu mătase arti­ficială — cu 10% ; stambă, satin şi alte ţesă­turi de bumbac — în medie cu 15% ; ţesături de mătase din mătase naturală — în medie cu 10%. Confecţii, tricotaje şi pălării Rochii, bluze şi alte confecţiuni din ţesă­turi de bumbac pentru vară — în medie cu 15% ; rochii, bluze, lengerie şi alte confecţii din alte ţesături de bumbac — în medie cu 10% ; rochii, bluze, şi alte confecţii din ţesă­turi de mătase naturală — în medie cu 7% ; tricotaje —în medie cu 8%; ciorapi şi şosete din bumbac — în medie cu 20%; ciorapi şi şosete de mătase şi altele — în medie cu 10% ; ciorapi din fire capron — în medie cu 25%; pălării din ţesături de bumbac, de mă­tase, din ţesături cu 50% find şi din stofe de calitate inferioară — cu 10% ; pălării de paie — cu 10%; încălţăminte încălţăminte din piele — în medie cu 7% ; încălţăminte din pînză şi combinată — în medie cu 20%; galoşi, şoşoni, cizme şi altă încălţăminte de cauciuc în medie cu 12%. Articole de galanterie Articole de galanterie din textile — în medie cu 10% ; aţă şi articole de mercerie — în medie cu 15%­; abajururi în medie cu 10% ; vată şi vatelină — cu 15% ; ace de cusut, ace de maşină, andrele şi altele — cu 20% ; articole de giuvaergerie — în medie cu 10%. Săpun, articole de parfum­erie şi de cosmetică Săpun de rufe — In medie cu 15% ; să­pun de toaletă — în medie cu 20% ; parfum, apă de colonie şi alte articole de parfumerie şi cosmetică — în medie cu 10%. Articole destinate activităţii culturale şi jucării Hîrtie de scris, caiete şi alte articole din hirtie şi carton — în medie cu 10% ; cre­ioane, peniţe, tocuri şi alte accesorii de scris şi desen şi articole de birou — cu 15%; jucă­rii din cauciuc, celuloid, din metal şi altele, şi jucării pentru pomul de iarnă — în me­die cu 15% ; aparate fotografice — în me­die cu 10% ; hirtie fotografică, filme şi alte articole foto — cu 15% ; lămpi de radio —­­ în medie cu 15%. Articole de porţelan, faianţă şi sticlă Articole de porţelan şi faianţă — în me­die cu 15% ; veselă de sticlă, articole din cristal, lămpi şi oglinzi — în medie cu 10%. Articole de uz casnic Becuri electrice, aparate electrice pentru încălzit, maşini de spălat rufe şi aspiratoare de praf — cu 10% ; ferestraie, burghiuri, scule de fierărie, lăcătuşerie, tîmplărie şi alte scule — în medie cu 20% ; paturi me­talice — cu 15%; articole de marchitărie şi lacăte — în medie cu 10% ; lămpi şi felina­­re metalice — cu 20% ; articole de puf şi fulgi — cu 10%. Materiale de construcţie Ardezie — cu 10% ; carton gudro­nat — cu 20% ; furnir — cu 15% ; ciment — cu 20%; lacuri, vopsele şi articole chi­mice de uz casnic — în medie cu 10% ; utilaj tehnico-sanitar — cu 10%; tapete — cu 20% ; rame pentru sere — cu 30%. Chibrituri şi produse petrolifere Chibrituri — cu 20% ; benzină de auto­mobil şi lubrefianţi — cu 44,5% ; petrol lampant — cu 38%. Camere pentru mingi de sport — cu 10%; patine pentru patinaj viteză şi patine pentru patinaj artistic — cu 15% ; patine de tip „Snegurccica“, de tip „sport“ şi altele — cu 5% ; schiuri şi accesoriile lor — cu 10% ; articole de vînătoare şi pescuit — în medie cu 10%; articole din materii plastice — cu 10%. Medicamente şi articole sanitare şi de igienă Medicamente şi alte articole sanitare şi de igienă — în medie cu 15% ; articole sani­tare şi de igienă din cauciuc — în medie cu 10%. 2. Să se reducă în mod corespunzător pre­ţurile la restaurante, cantine şi alte între­prinderi de alimentaţie publică. 3. La colectarea bumbacului brut, a gogoşi­lor de mătase, a producţiei de kenaj, in cu firul lung, cînepă, pentru care sunt în vigoare preţurile de privilegiu să se efectueze vînza­­rea de întâmpinare de cereale şi turte olea­ginoase, la preţurile cu amănuntul cu o reducere de 10%. Articole de sport şi alte mărfuri industriale De pe ogoarele patriei noastre-TM* In sprijinul pomiculturii CLUJ (de la corespondentul nostru) — Staţiunea experimentală pomicolă a sfatu­lui popular regional Cluj, luptă pentru a asigura oamenilor muncii cantităţi sporite de fructe. In acest scop se desfăşoară o largă acţiune de refacere şi dezvoltare a livezilor de pomi fructiferi. Astfel, în ulti­mii patru ani, a fost plantată cu pomi fruc­­tiferi o suprafaţă de 750 hectare livadă, îndeosebi la gospodăriile agricole de stat din Bistriţa, Gherla şi Cluj. Pentru com­pletarea golurilor atît în livezile compac­te, cît şi în alte grădini s-au plantat în ultimii ,ani mai mult de 90.000 pomi fruc­tiferi. Pentru continua dezvoltare a pomicul­tura au fost înfiinţate in regiunea Cluj pepiniere pomicole care cuprind peste 170 hectare teren cu puieţi. Aplicarea pe scară largă a metodelor avansate în domeniul pomiculturii, a avut drept urmare o serie de rezultate deose­bit de frumoase. Astfel, la G.A.C. „Gheor­ghe Doja“ din comuna Viile Dejului s-au obținut la meri, cîte 100 kg fructe de la fiecare pom. In comuna Năsăud s-au ob­ţinut mere din varietatea „Grand Alexan­der“ care au atins greutatea de 500 grame unul.­­ Pentru dezvoltarea pe mai departe a po­­miculturii s-a hotărît nu de mult accele­rarea ritmului de refacere. Astfel, anual vor fi plantaţi circa 490.000 pomi. In ca­drul refacerii se va pune un accent deo­sebit pe identificarea de noi terenuri cu extindere în raioanele de cîmpie (Sărmaş, Luduş), în acelaşi timp suprafaţa pepinie­relor va fi mărită cu încă 310 hectare, a­­sigurînd în acest fel necesarul de mate­rial săditor pomicol de calitate superioa­ră. Se va intensifica de asemeni acţiunea de combatere a dăunătorilor. Acţiunea de dezvoltare a pomiculturii în regiunea Cluj este sprijinită temeinic de Staţiunea experimentală pomicolă din Cluj, al cărei director este cunoscutul ml. clurinist Rudolf Palocsay. PLOIEŞTI (de la corestponerentul nostru) Punerea în stare de funcţionare a utilaju­lui agricol prevăzut în planul de reparaţie a constituit o preocupare permanentă a muncitorilor şi tehnicienilor din G.A.S. regiunea Ploieşti. Ap­­­letrnd metodele înain­tate de muncă şi folosind rezervele in­terne, muncitorii din aceste unităţi au reuşit să repare toate tractoarele şi maşi­nile agricole înainte de începerea lucră­rilor în cim­p. Folosind timpul prielnic, muncitorii şi tehnicienii de la mai multe gospodării a­­gricole de stat din regiunea Ploieşti, au ieşit la cîmp ştiind că­­ ros­ăm întind din vreme şi respectiind regulile agrotehnice înaintate vor reuşi să sporească producţia la hectar c arcuiturile de primăvară. In prez­en­i la G A.S.-Ţinteşti, muncile agri­cole sunt in toi. Încă de la 16 martie, trac­toarele conduse de tinerii Ion Ruscu, Gh. Mantu­, Constantin G­lin­schi şi alţii,­­au pornit la lucru. Pînă în­­seara zilei de 27 martie, ei­­au însămânţat suprafaţa de 100 ha cu mazăre, orz etc., au făcut arături adinei şi au grăpat ogoarele pe o supra­faţă de 186 ha. Cu acelaşi avînt lucrează şi colectivele gostat­urilor din raioanele Rîmnicu Sărat, Buzău etc. în numai cîteva zile, la G.A.S.-Fotin sa­u însămi iritat 70 ha, s-au grăpat ogoare f pe o suprafaţă de 80 ha, iar­­pe alte 60 ha s-au grăpat ierburile perene. Pentru obţinerea unei recolte bogate la hectar, printre alte lucrări se face îngră­­şa­rea suplimentară a culturilor în stadiul de vegetaţie. La G.A.S.-Buda, de pildă, în cîteva zie s-a administrat pe o suprafaţă de 61 ha cantitatea de 12 tone îngrăşă­minte chimice. A început şi continuă cu intensitate munca pentru sporirea recoltei ele legume şi zarzavaturi. Din cei 9.500 mp răsadniţe construite la G.A.S. „Horti­cola“ din Buzău, au fost însămînţate cu diferite soiuri de legume 3.100 mp. De a­­semenea, la Buda, Bărbuleşti etc., s-au însămânţat peste 2.500 mp răsadniţe. Mari suprafeţe însămînţate IAŞI (de la corespondentul nostru).­­Pentru a termina cît mai curînd lucră­rile de arat şi însămînţat, numeroase co­mune din raionul Iaşi s-au chemat la întrecere patriotică. Pînă la 24 martie printre primele se află comuna Costuleni, care a însămînţat în mustul zăpezii orz, ovăz şi floarea soarelui pe o suprafaţă de 110 hectare. Ţăranii muncitori cu gospodării indivi­duale din comuna Bosia, ale căror ogoare se întind pe malul Prutului, se ocupă foarte mult cu grădinăritul. Ei se strădu­iesc să execute toate lucrările în epocile optime şi după regulile agrominimului. Muncind cu hărnicie din primele zile bune de lucru, au insam­inţat 48 hectare cu Ceapă, 10 hectare cu morcovi, 32 hectare cu pătrunjel şi alte legume timpurii. Muncitorii şi tehnicienii de la G.A.S. Popricani, luptînd pentru menţinerea în sol a apei provenită din topirea zăpezii, au arat şi grăpat 124 hectare, însămînţînd totodată 60 hectare cu mazăre­ Şi membrii­ G.A.C.-„Zori Noi­“ din co­muna Dumeşti, au terminat cu succes însămînţatul orzului. Rodnica activitate a G. A.S. din regiunea Ploieşti Şi în regiunea Bucureşti au început însămînţările de primăvară. De curînd la secţia Storobăneasa a gospodăriei agricole de stat Vităneşti, raionul Alexandria, bri­gada de timp condusă de Ion Drăguşin a început însămînţatul mazărel în mustul ză­pezii. Ea foloseşte cu randament noul tip de semănătoare I.A.R. 511, fabricată de uzinele noastre. In clişeu , membrii bri­găzii de cîmp în plină activitate. Au terminat insămîntârile din prima etapă Zilele acestea, colectiviştii din G.A-C.­­„Horia, Cloşca şi Crişan“, comuna Carani, regiunea Timişoara, au terminat de insă­­mînţat 105 ha cu arz, mazăre, floarea soa­relui,­ borceag, sfeclă de zahăr şi sfeclă fu­rajeră. La aceeaşi dată ţăranii muncitori cu gospodărie individuală din comună au însămânţat 200 ha. S-au evidenţiat cu a­­cest prilej brigăzile de cîmp, conduse de brigadierii Constantin Rădulescu, Simion Carabaş, şi ţăranii muncitori cu gospodă­rie individuală Ilie Pascu, Ţărm­ie Vasin şi alţii.­ ­ Obădeanu Petre corespondent voluntar

Next