Munca, aprilie 1954 (Anul 10, nr. 2010-2035)

1954-04-01 / nr. 2010

for 1 aprilie 1954 — nr. 2010 Asigurarea bazei furajere — condiţie de bază pentru dezvoltarea şeptelului Curăţarea păşunilor şi finet­el­or naturale Pentru alimentarea raţională a animale­lor, finul şi mai ales nutreţul verde re­prezintă hrana de bază. Cea mai mare parte din finul şi nutreţul verde desti­nate animalelor provin de pe­ fîneţele şi păşunile naturale. Suprafaţa ocupată de fineţe şi păşuni naturale din ţara noastră reprezintă 32% din terenul agricol. Raportînd procentul acesta la numărul total al vitelor mai rezultă că unei vite mari îi revine în me­die o suprafaţă de 0,53 ha fineţe şi 0,30 ha păşuni naturale. Din punct de vedere al suprafeţei s-ar părea că aceasta e dea­­juns. Realitatea este însă că producţia de fin şi iarbă ce se obţine de pe aceste suprafeţe este redusă, în comparaţie cu ceea ce ar trebui să producă adică circa 1600 kg fin şi circa 4000 kg iarbă verde la ha. Această insuficientă producţie de fin şi iarbă verde se datoreşte faptului că în timpul regimului burghezo-moşieresc mul­te din terenurile destinate păşunatului nu corespundeau acestui scop. De asemenea, acestor terenuri nu li s-au făcut nici lu­crări de ameliorare, nici de îngrijire. Agrotehnica ne învaţă că se pot do­­bîndi însemnate sporuri de producţie atît pe păşuni cît şi pe fineţe, prin aplicarea lucrărilor de îngrijire şi îmbunătăţire, lu­crări cunoscute sub numele de măsuri a­­grotehnice de suprafaţă. Măsurile agroteh­nice au drept scop crearea unor condiţi­­uni prielnice în sol pentru creşterea ierbii. Acest lucru se poate realiza prin înmaga­­zinarea şi păstrarea apei provenită din ploi şi zăpadă, p­rin refacerea rezervelor d­e hrană, cu ajutorul îngrăşămintelor naturale sau chimice, prin curăţirea te­renului etc. Măsurile agrotehnice trebuiesc aplicate în fiecare an şi unele chiar de mai multe ori pe an, începînd din primăvară. Este o datorie patriotică pentru toţi oamenii muncii de la sate să facă toate lucrările Ing. C. BISTRICEANU din Direcţia „Bazei furajere“, din Ministerul Agriculturii şi Silviculturii recomandate de agrotehnică, atît pe su­prafeţele de păşuni şi fineţe ce le deţin ca proprietate, cît şi pe acelea pe care le folosesc numai pentru păşunatul animale­lor, cum sunt izlazurile comunale, care de fapt sunt un bun al tuturora. Iată ce lucrări trebuiesc aplicate pe păşuni şi fineţe în primăvară, imediat ce terenul s-a slicit, înainte de a creşte iar­ba : în primul rînd trebuiesc­ strînse toate resturile de plante şi buruieni uscate, pie­trele şi mîlul adus de ape etc, care îm­piedică creşterea ierbii. Apoi trebuiesc tăiaţi şi strînşi mărăcinii lemnoşi şi lăs­tărişurile lemnoase, care consumă sub­stanţele de rezervă din sol necesare ier­burilor valoroase şi stînjenesc păşunatul în tihnă al animalelor. De asemenea, mu­şuroaiele de cîrtiţă trebuiesc împrăştiate, gropile şi şanţurile astupate, iar drumurile care nu sunt folositoare închise. E nece­sar însă să fie săpate şanţuri pentru scur­gerea apelor provenite din ploi, zăpezi, sau inundaţii. In privinţa îngrăşămintelor este indicat ca odată cu împrăştierea lor să se facă şi grăparea terenului. Unde există porţiuni fără iarbă, se vor împrăştia seminţe de ierburi, recoltate din flora spontană. Vitele nu trebuiesc lăsate la păşunat decît atunci cînd iarba a ajuns la înălţimea de 10—15 cm Vara se recomandă ca bu­ruienile dăunătoare să fie distruse. Pe păşuni este necesar să se aplice pă­şunatul pe tarlale şi grupe de vite. După ce se termină păşunatul pe o tarla, să fie cosite resturile de plante neconsur­rate de animale şi să fie grăpat terenul. Odată cu grăparea se face şi împrăştierea băle­garului. Pe fineţe, cosirea finului trebuie să se facă din momentul înspicării şi pînă la înflorirea gramineelor (obsiga, păiuş, golomaţ, firuţa, timoftica etc) care do­mină pe fiecare fîneaţă. Finul trebuie să fie uscat repede, aşezîndu-se pe capre, şi apoi depozitat în bune condiţiuni. La 4-5 ani se recomandă ca fîneaţa să fie cosită după ce ierburile au format se­minţe. Aceste seminţe scuturîndu-se vor Înmulţi ierburile valoroase. Otava fineţe­lor, poate fi şi păşunată. Pentru a com­­bate buruienile, se recomandă folosirea u­­nei pajişti 1—2 ani ca păşune, şi 3—4 ani ca fîneaţă ; apoi se repetă iar. Transportul bălegarului de pe platfor­me pe păşuni şi fineţe precum şi împrăş­tierea mustului de grajd se face toamna sau peste iarnă. Executînd astfel de lu­crări, se obţin producţii de fîn şi iarbă de 3—4 ori mai mari. Asemenea recolte s-au dobîndit pe păşunile comunelor Sălişte (raionul Sibiu, regiunea Stalin) şi Rîu Bărbat (raionul Haţeg, regiunea Hune­doara) sau pe păşunea gospodăriei agri­cole colective Vurpăr din regiunea Stalin. In primăvara anului trecut, cînd a fost organizată o acţiune generală pentru cu­răţirea păşunilor, rezultate deosebite s-au obţinut în unele regiuni ca Baia Mare, Cluj, Regiunea Autonomă Maghiară, Plo­ieşti, Constanţa şi Suceava. Au fost şi re­giuni ca Timişoara, Craiova, Bacău, Ora­dea în care nu s-a acordat suficientă a­­tenţie acestei acţiuni Aici vitele nu au avut o hrană abundentă de fîn şi iarbă. Ele nu au dat produşi şi produse în mă­sura posibilităţilor. Anul acesta trebuie dusă o muncă susţinută pentru aplicarea tuturor lu­crărilor de îngrijire şi îmbunătăţire a pă­şu­nilor şi fîneţelor. In această acţiune importantă pentru creşterea producţiei de ierburi şi fîn necesară hrănirii îndestulă­toare a animalelor, trebuie să fie mobili­zată întreaga țărănime muncitoare. Cresc suprafeţele cultivate cu plante furajere Una din condiţiile principale pentru realizarea obiectivelor trasate prin legea privitoare la măsurile pentru dezvoltarea creşterii animalelor în anii 1954—1956, este lărgirea bazei furajere şi sporirea productivităţii la hectar. Analizând posi­bilităţile regiunii, comitetul executiv al sfatului popular regional Craiova a sta­bilit încă d­in­ 1953 o serie de măsuri me­nite să ducă la lărgirea şi îmbunătăţirea bazei furajere. Ca urmare suprafeţele cul­tivate cu plante furajere au fost mărite cu 30 la sută faţă de anul trecut şi s-a prevăzut aplicarea regulilor agrotehnice pentru sporirea producţiei h­a­ha. De asemenea, în gospodăriile agricole colective, prin crearea de loturi furajere şi o mai justă folosire a instalaţiilor de în­­silozare, tocare şi saramurare, hrana ani­malelor de muncă şi de producţie este în general asigurată pînă în vara anului 1954. In vederea refacerii păşunilor naturale s-a practicat târlirea a 18.000 ha. păşune Doctor TENEA CONSTANTIN şeful serviciului zooveterinar al sfatului popular regional Craiova iar pentru ameliorarea păşunilor şi mări­rea capacităţii de păşunat s-au executat pe păşunile de munte şi şes defrişări, cu­răţiri de mărăcini, buruieni, pietre, s-au făcut secări şi au fost distruse muşuroa­iele de cîrtiţă pe o suprafaţă de 45.000 ha. Fruntaşe în realizarea planului de lărgire a suprafeţelor cultivate cu plante furajere sunt raioanele Calafat, Băileşti, Caracal şi Segarcea, învăţând din experienţa crescătorilor sovietici şi în regiunea noastră s-au creat anul trecut conveete verzi la Băileşti şi Studina pe o suprafaţă de 700 ha, asigu­­rîndu-se animalelor pe întreaga perioadă a verii şi toamnei furaje verzi şi sucu­lente cu mare valoare nutritivă. In conti­nuarea măsurilor luate în anii precedenţi sfaturile populare şi tehnicienii secţiilor agricole din regiunea noastră şi-au luat angajamentul să creeze condiţiile pentru lărgirea suprafeţelor cu plante furajere încă din acest an. Astfel, în 1954 supra­faţa cultivată cu plante furajere va spori cu 40 la sută faţă de cea din 1953. Se va extinde de asemenea suprafaţa conveetelor verzi şi păşunilor artificiale de la 700 ha cît era în 1953, la 5000 ha. Pentru asigurarea seminţelor necesare terenurilor cultivate cu plante furajere, în anul 1954 se vor crea loturi semincere in suprafaţă de 400 ha. Aceste măsuri, precum şi cele de se vor lua pentru introducerea pe scară largă a păşunatului sistematic, a folosirii mai juste a furajului prin însilozare, tocare etc. vor contribui la o largă dezvoltare a bazei furajere din regiunea noastră. Luînd asemenea măsuri se vor putea crea pre­­mizele îndeplinirii sarcinilor referitoare atît la creşterea numărului de animale cît şi la creşterea productivităţii lor. Una din căile principale pentru realizarea măsurilor economice adoptate de partid şi guvern este înfăptuirea unui strict regim de economii. Aceasta aduce după sine spo­rirea neîntreruptă a volumului de acumu­lări socialiste necesare traducerii îrn viaţă a programului de industrializare a ţării, transformării socialiste a agriculturii noastre, satisfacerii nevoilor materiale şi culturale mereu crescînde ale poporului muncitor. A lupta pentru un strict regim de eco­nomii înseamnă a produce din aceeaşi cantitate de materie primă mai multe pro­duse industriale și de consum popular, în­seamnă gospodărirea cu grijă a fiecărui bănuţ. Tocmai pentru aceasta, lupta pen­tru economii trebuie să constituie unul din obiectivele principale ale întrecerii so­cialiste. Subliniind rolul hotărîtor pe care îl are participarea largă și activă a maselor de milioane de muncitori, tehnicieni şi ingi­neri în înfăptuirea unui strict regim de economii, I V. Stalin a arătat­ „A face să progreseze industria noastră a-i ridica productivitatea, a crea noi cadre de con­structori ai industriei, a urma o linie justă în realizarea acumulării socialiste, a fo­losi raţional acumularea pentru nevoile in­dustriei, a introduce un foarte strict re­gim de economii­, toate acestea sunt sar­cini pe care nici un partid nu este în stare să le aducă la îndeplinire fără spri­jinul direct şi sistematic al maselor de mi­lioane ale clasei muncitoare.. Trebuie ca fiecare muncitor, fiecare ţăran cinstit să ajute partidul şi guvernul să aplice un re­gim de economii, să le ajute să lupte îm­potriva jefuirii şi risipirii rezervelor sta­tului, să alunge pe hoţi şi pe pungaşi, in­diferent sub ce mască s-ar ascunde, să însănătoşească şi să ieftinească aparatul nostru de stat“. In ţara noastră, acţiunea pentru realiza­rea a cît mai multe economii a luat o deosebită amploare. In cadrul ei no­roc DUMITRU MIRON directorul planificării din Ministerul Industriei Metalurgice şi a Construc­ţiilor de Maşini important îl ocupă folosirea raţională şi cît mai chibzuită a materiei prime şi a materialelor. Aceasta, mai ales pentru fap­tul că ea creează posibilitatea ca din a­­ceeaşi cantitate de materii prime şi mate­riale­ auxiliare, cu acelaşi utilaj şi mină de lucru să se dea o cantitate suplimentară de produse De asemenea, prin reducerea pe bază de economii a consumurilor spe­cifice se ajunge la o scădere continuă a preţului de cost, ceea ce duce la ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii. Căile pentru folosirea raţională a mate­riei prime şi a materialelor sunt numeroa­­e*­i Ino­rtit­i r­enţ­i ma­­şinilor. Printr-o proiectare mai judicioasă prin stabilirea temeinică şi în mod amă­nunţit a tuturor caracteristicilor, se poa­te reduce în mod considerabil greutatea maşinilor precum şi timpul necesar pen­tru confecţionarea lor In acest scop, in­stitutelor noastre de proiectări le revin sarcini mari. La crearea de noi tipu­ri de maşini şi utilaje şi la ameliorarea celor existente proiectanţii trebuie să aibă în vedere reducerea greutăţii acestora, odată cu îmbunătăţirea calităţii şi a siguranţei în exploatare. Una din cauzele principale care face ca greutatea diferitelor utilaje şi maşini să fie mare, este faptul că în institutele noas­tre de proiectări nu se folosesc din plin cuceririle ştiinţei şi tehnicii în ce priveşte calculul precis al pieselor de maşini, ceea ce atrage după sine şi un consum inutil de metal pentru executarea acestora Ştiin­ţa sovietică permite să se determine sufi­cient de exact fenomenele care apar în pie­se în­ timpul funcţionării lor precum şi so­licitarea statică şi dinamică, gradul de o­­bosire a pieselor etc. Cunoaşterea precisă a tensiunilor care apar în diferite părţi ale piesei dă constructorilor posibilitatea să modifice şi să aleagă forme de piese cu secţiuni de egală rezistenţă, cu rezistenţă ridicată la obosire, fără a spori inutil gre­utatea acestora. De asemenea, graba care se dă uneori la întocmirea diferitelor proiecte, nestu­­dierea temeinică a documentaţiilor tehni­cii avansate determină pe unii proiectanţi să ia coeficienţi de siguranţă mult mai mari, ceea ce atrage după sine şi un con­sum neraţional de materie primă şi de materiale,, de forţă de muncă etc. Reducerea greutăţii maşinilor şi a me­canismelor mai este condiţionată şi de uti­lizarea unor materiale cu calităţi şi rezis­tenţe superioare Bunăoară, folosirea fon­telor modificate şi a celor cu rezistenţă ridicată, care au indicii proprietăţilor me­canice mai înalţi decît cei ai calităţilor obişnuite de fontă, poate contribui la re­ducerea într-un procent destul de însem­nat a greutăţii agregatelor respective. Fo­losirea unei­ construcţii sudate în loc de nituite, sau a unei construcţii de tablă în loc de piesă turnată, aduce însemnate economii de materiale atît în timpul pro­cesului de fabricaţie cît şi mai tîrziu în exploatare. O mare atenţie treimie—acor­dată şi întrebuinţării — acolo unde este posibil — a oţelurilor ameliorate prin tratamente termice sau mecanice de su­prafaţă. In această problemă, fără îndoială că s-au obţinut succese însemnate. Printre altele, putem da ca exemplu maşina su­­flantă a furnalului nr. 6 de la Combina­tul siderurgic ,,Gh. Gheorghiu-Dej"-Hun­e­­doara executată de uzinele „23 August“ din Bucureşti, care a fost proiectată de I.P.R.O.M în construcţie sudată în loc de turnată. Prin adaptarea acestei soluţii greutatea maşinii s-a redus cu 20 la sută. De asemenea, prin modificările aduse proiectului unui compresor cu o capaci­tate de 10 m.3 pe minut executat la uzi­nele „Rákosi Mátyás“ din Bucureşti, s-a redus greutatea tipului nou faţă de cel vechi cu peste 70%, ecomomisindu-se ast­fel mai mult de două treimi din materia primă consumată anterior. Numărul repe­relor a fost redus și el aproape la jumă­tate. ★ Introducerea pe scară largă a înlocuito­rilor de materiale scumpe sau deficitare în industrie aduce economiei naţionale în­semnate economii. Posibilităţi pentru a­­ceasta sunt multe. Cercetările în materie de înlocuitori trebuiesc duse atît în direcţia elaborării şi introducerii unor noi materia­le cît şi în aceea a lărgirii domeniilor de utilizare a înlocuitorilor care în exploa­tare au dat rezultate satisfăcătoare. La uzinele „Ion Fonaghi", de pildă, prin înlocuirea la pompele de injecţie a oţelului 2.002 cu oţel N.S.H. 15, fabricat în ţară, a rezultat o economie de circa 65.000 lei. Totuşi, nu se poate afirma că în proble­ma înlocuitorilor de materiale scumpe şi deficitare s-a făcut totul. Sunt rezerve şi posibilităţi serioase care nu au fost încă deplin valorificate. Se cere ca între între­prinderile ministerului nostru şi institu­tele de cercetări, între acestea din urmă şi institutele de proiectări să existe o co­laborare mai strînsă şi împreună să­ se 1 _1V. 1. __ __ j..._ uuu|je uc ciAiCcisid uicauum; v­mc um v.nu­za creşterii volumului de construcţii de maşini, devine din ce în ce mai acută Constructorii de maşini trebuie de ase­menea să ia îr. consideraţie posibilitatea înlocuirii pieselor metalice slab solicita­te cu piese din mase plastice (bachelită), obţinînd astfel pe lîngă o economie con­­siderabilă de material şi o reducere sim­ţitoare a greutăţii maşinii. O mare contribuţie la rezolvarea favo­rabilă a acestei probleme pot să aducă inovatorii şi raţionalizatorii din uzinele noastre metalurgice şi constructoare de maşini Conducerile administrative din întreprinderi trebuie să acorde însă o a­­tenţie deosebită propunerilor acestora, iar cabinetele tehnice­­ care sunt chemate să studieze propunerile şi să dea îndrumări corespunzătoare — trebuie să lucreze mai operativ, să generalizeze experienţa frun­taşă. ★ Folosirea şi aplicarea normelor de con­sum bazate pe studii şi calcule tehnico­­economice, revizuite pe măsura introdu­cerii tehnicii noi şi a tehnologiei perfec­ţionate, introducerea normelor progresive de consum, fac parte integrantă din lupta pentru economii de materii prime și ma­teriale. Normele consumului specific de materiale, combustibil și energie exprimă limita cheltuielilor de materiale pe unita­te de produs. Introducîn­d aceste norme, întreprinderea este obligată de a nu chel­tui mai multă materie primă şi materiale pentru obţinerea produsului respectiv, pu­­nîndu-se în felul acesta o primă stavilă risipei. Iată, deci, că reducerea consumu­lui specific reprezintă un izvor principal pen­tru obţinerea unor economii cît mai mari. Unul din cele mai importante mijloa­ce pentru reducerea consumurilor specifi­ce este introducerea pe scară cît mai lar­gă a tehnicii noi. Se cere însă din par­tea conducerilor noastre administrative mai multă atenţie faţă de introducerea metodelor de muncă sovietice şi de gene­ralizarea experienţei înaintate. Se impune mai multă atenţie din partea cadrelor din economie faţă de respectarea consumuri­lor specifice fixate, faţă de cauzele care provoacă pierderi sau rebuturi. Cazuri ca acelea de la uzinele din Reşiţa, de la „Se­mănătoarea“ şi „Viitorul“-Bucureşti şi al­tele — unde din neglijenţa conducerilor administrative unele consumuri specifice fixate au fost depăşite în mod serios — trebuie combătute cu toată tăria. Un al doilea mijloc prin care putem micşora consumul de metale este reduce­rea deşeurilor. Ca măsuri importante pen­tru aceasta se pot enumera: reducerea a­­dausului de prelucrare; folosirea de pro­duse metalice cu dimensiuni corespunză­toare piesei sau cu dimensiuni astfel stabi­­lite incit să se obţină dintr-o bucată un număr întreg de piese fără capete prea mari, trasarea şi croirea judicioasă a metalelor în foi etc. Reducerea rebuturilor este al treilea mijloc de micşorare a consumului de material. Perfecţionarea neîn­treruptă a proceselor tehnologice, respectarea cu stricteţe a acestora, organizarea sistema­tică a producţiei, îmbunătăţirea perma­nentă a calităţii materiei prime şi mate­rialelor auxiliare, pot contribui la redu­cerea treptată a rebuturilor atît în turnă­torii cît şi în sectoarele prelucrătoare. In unele uzine din ţară, acordîndu-se acestei probleme atenţia meritată, s-au obţinut succese însemnate Mai sunt însă şi întreprinderi unde cadrele economice de conducere se preocupă prea puţin de a­­ceastă chestiune şi, evident, şi succesele sunt cu mult mai mici aici. De exemplu, la Combinatul siderurgic „Gh. Gheorghiu- Dej“-Hunedoara, nerespectîndu-se în tri- ' mestrul III al anului 1953 procesul teh­nologic la încărcarea furnalelor și grafi­cele de descărcare a fontei și zgurei, pro­centul de fontă declasată a fost cu 80 la sută mai mare decît cel admis. Reducerea pierderilor inerente procesu­lui tehnologic constituie al patrulea mij­loc de micşorare a normelor de consum de metal. Prin studierea şi organizarea pe baze ştiinţifice a procesului de topire şi al celui de forjare se pot reduce simţi­tor pierderile prin arderea metalelor, de trecere în zgură etc. De asemenea, prin­­tr-o bună gospodărire, prin mecanizarea transportului se pot reduce complet pier­derile datorite împrăştierii sau amestecă­rii materiei prime cu alte materiale care nu mai au nici un fel de întrebuinţare. Dacă conducerea administrativă de la u­­zinele „Victoria“-Calan ar fi ţinut seamă că din cauza depozitării defectuoase a materialului şi în timpul transportului se pie­rde circa 7,5 la sută minereu de fier, cu siguranţă că producţia realizată de a­­ceastă uzină ar fi fost mai ridicată şi mai ieftină. ★ Căile pentru realizarea unui strict re­gim de economii în industria metalurgică şi a construcţiilor de maşini sunt cu mult mai numeroase decît cele arătate. Conducerile administrative trebuie să studieze permanent aceste căi, să intro­ducă metodele cele mai potrivite, să fo­losească mijloacele cele mai eficace în ve­derea obţinerii unui volum cît mai mare de produse din ac­eeaşi cantitate de mate­rie primă. In acelaşi scop, cerînd spriji­nul organelor sindicale, ele au datoria de a lămuri pe fiecare muncitor, tehnician şi inginer asupra importanţei pe care o are această problemă pentru economia noas­tră naţională, asupra avantajelor mate­riale pe care aceştia le pot avea. Consfă­tuirile de producţie sunt un mijloc impor­tant pentru găsirea în comun a celor mai bune forme de luptă împotriva risipei. Conducerile administrative trebuie să-şi pună ca sarcină realizarea celor mai bune condiţii pen­tru desfăşurarea iniţiativei creatoare a maselor, pentru ridicarea în­trecerii socialiste la un nivel tot mai înalt. In felul acesta, lupta pentru folo­sirea cît mai raţională a materialelor în industria noastră va deveni o cauză a tuturor cadrelor din întreprinderi şi a fie­cărui om al muncii în parte. Pe teme economice Căi importante pentru realizarea de economii in industria metalurgică şi a construcţiilor de maşini MUNKA Ambasadorul Norvegiei în U.R.S.S. a prezentat scrisorile de acreditare MOSCOVA 31 (Agerpres). — TASS: La 30 martie, K. E. Voroşi­ov, preşedintele Pre­zidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., a pri­mit la Kremlin pe E. Braadland, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Norvegiei în U.R.S.S., care şi-a prezentat scrisorile de acreditare. K. E. Voroşilov şi ambasadorul E. Braad­­lamd au rostit scurte cuvîntări. In cuvîntarea sa, ambasadorul Braadland a declarat că frontiera dintre Norvegia şi marea sa vecină — Uniunea Sovietică — deși nu este prea întinsă, constituie un rar exem­plu în istoria Europei deoarece niciodată nu a fost o cauză de învrăjbire între cele două ţări vecine. Poporul norvegian, şi alături de el guvernul norvegian, a spus ambasadorul, au dat o înaltă preţuire acestei bune vecină­­taţi. Declarînd în continuare că viitorul, după cît se pare, promite extinderea legăturilor eco­nomice şi culturale între U.R.S.S şi Norve­gia, ambasadorul şi-a exprimat speranţa că în activitatea sa îndreptată spre întărirea şi dezvoltarea legăturilor dintre Norvegia şi Uniunea Sovietică în spiritul bunei vecinătăţi, va şti să-şi cîştige încrederea şi sprijinul din partea guvernului sovietic. In încheiere, am­basadorul a urat prosperitate poporului Uni­unii Sovietice. In cuvîntarea sa de răspuns, K. E. Voro­şilov a arătat că Uniunea Sovietică a pro­movat şi promovează în mod constant şi în permanenţă o politică de pace şi colaborare între toate popoarele mari şi mici. K­­. Voro­şilov a încredinţat pe ambasador că activi­­t­a­tea­ sa îndreptată spre întărirea şi dezvol­tarea legăturilor dintre Norvegia şi Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste se va bucura de înţelegerea necesară şi de sprijinul deplin din partea guvernului sovietic. Mulţumind ambasadorului pentru urările de bine făcute poporului sovietic, K. E. Voro­şilov a urat la rîndul său, fericire­a poporului norvegian. Situaţia din Egipt CAIRO 31 (Agerpres). — TASS : Potrivit relatărilor presei, în seara zilei de 29 martie a avut loc o conferinţă a con­ducerii sindicatelor din Egipt, la care s-a adoptat o hotărîre cu privire la încetarea grevei generale din dimineaţa zilei de 30 martie, „deoarece Construi Revoluţionar de Conducere a răspuns la cererile, poporului". Intr-un a­pel adresat muncitorilor, condu­cătorii sindicatelor salută hotărîrile adoptate la 29 martie de către Consiliul Revolutionar de Conducere şi guvern cu privire l­a păstra­rea de către Consiliul Revoluţionar de Con­ducere a împuternicirilor extraordinare pînă la sfîrşitul perioadei de trecere şi cu privire la crearea unui Consiliu Naţional Consulta­tiv. Nasser, vicepreşedinte al Consiliului de Mini­ ştri al Egiptului. Sal­ah Salem, minis­trul orientării naţionale, şi Kamal Ed-Dîn Hussein, ministrul pentru problemele socia­le, membri ai Consiliului Revoluţionar de Conducere, au vizitat la 29 martie Sindicatul Unit al muncitorilor din transporturi unde au rostit discursuri în care au declarat că hotărîrile Consiliului Revoluţionar de Con­ducere din 5 martie (cu privire la ridicarea stării de asediu) şi din 25 martie (cu privire la restabilirea partidelor, alegerea unei A­­dunări Constituante şi dizolvarea Consiliului Revoluţionar de Conducere) au fost anulate. In noaptea de 30 martie s-a reluat circu­laţia pe căile ferate. Din dimineaţa zilei de 30 martie, la Cairo au reintrat în funcţiune transporturile publice, şi-au reluat activita­tea magazinele, instituţiile şi întreprinderile oraşului. ★ CAIRO 31 (Agerpres). — Fostul prim mi­nistru al Egiptului, Aii Maher, a demisionat din funcţia de preşedinte al Comisiei însăr­­cinnate cu elaborarea noii Constituţii. Agen­ţiile de presă subliniază că î­n urma hotărî­­rii Consiliului Revoluţionar din 29 martie această comisie a devenit inutilă. In întîmpinarea zilei de 1 Mai Apelul Biroului Executiv al F. S. M. adresat oamenilor muncii din Întreaga lume VIENA 31 (Agerpres). — TASS trans- bărbaţi şi femei din întreaga lume, au pri­mite­ lejul Zilei de 1 Mai — Ziua internaţională In şedinţa de închidere a sesiunii Biroului * * luptă pentru apărarea şi cucerirea dreptu- Executiv al Federaţiei Sindicale Mondiale a filor sindicale, fost adoptat un apel către oamenii muncii— In apel se spune: Dragi tovarăşi ! In legătură cu ziua de 1 Mai 1954, Federaţia Sindicală Mondială vă trimite salutul său frăţesc, vouă, tovarăşi din ţările capitaliste, coloniale şi semicolo­niale, care duceţi o luptă înverşunată pentru apărarea şi cucerirea drepturilor voastre Vouă, tovarăşi din Uniunea Sovietică, Republica Populară Chineză şi din toate ţările de democraţie populară, ale căror succese uriaşe întăresc pacea şi încrederea oamenilor muncii din întreaga lume în victoria finală asupra exploatatorilor. . In lumea capitalistă şi colonială, condiţiile voastre de viaţă s-au înrăutăţit şi mai mult în ultimul an. Monopoliştii însetaţi de profituri intensifică exploatarea lor bestiala. Creste mizeria, neîncrederea în ziua de mîine şi şomajul. Primele simptome ale unei noi crize au şi început să apară în S.U.A. In numeroase ţări capitaliste are loc o depre­siune economică. « .« - _ In cursul ultimului an, lupta oamenilor muncii pentru satisfacerea revendicărilor­­ social-economice vitale capătă un caracter tot mai hotărit. Năzuinţa oamenilor muncii­­ spre unitatea de acţiune se intensifică mereu. „ Oameni ai muncii, bărbaţi şi femei! Sindicatul este o armă puternica şi necesară în lupta pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă, pentru democr­aţie, independenţa na­ţională şi pace. Apărarea şi cucerirea drepturilor sindicale şi libertăţilor democratice sunt necesare pentru a obţine succese în lupta voastră victorioasă pentru pîine, muncă şi o viaţa mai Reacţiunea foloseşte cele mai crunte mijloace pentru a încerca să distrugă această armă şi să vă zmulgă aceste drepturi F.S.M. exprimă simpatia sa profundă miilor de victime ale represiunilor poliţieneşti. Ea se închină în faţa glor­oasei memorii a numero­şilor luptători care şi-au dăruit viaţa măreţei cauze a clasei muncitoare. Cel de al IIl-lea Congres Mondial al Sindicatelor a adoptat hotărîrea de a începe în ziua de 1 Mai 1954 o largă campanie internaţională pentru apărarea şi pentru cuce­rirea drepturilor sindicale şi libertăţilor democratice. Oameni ai muncii ! Oricare ar fi convingerea voastră politică şi organizaţia sin­dicală căreia îi aparţineţi, participaţi activ la pregătirea şi sărbătorirea acestei zile. Să organizăm la 1 Mai 1954 puternice demonstraţii ale unităţii în lupta pentru o viaţă mai bună, pentru apărarea drepturilor voastre sindicale, pentru pace. Tovarăşi ! Ameninţarea unui nou război este departe de a fi înlăturată.­ Impe­rialiştii americani care conduc forţele războiului şi reacţunii continuă să urmărească planuri agresive. Aşa zisa „comunitate defensivă europeană“ şi militarizarea Germaniei occidentale unde domnesc forţele revanşarde constituie un obstacol în calea slăbirii încordării inter­naţionale. Acţiunile insistente ale popoarelor au permis să se obţină succese importante ca armistiţiul in Coreea, convocarea conferinţei de la Berlin, acordul cu pri­vire la necesitatea unor tratative în vederea reducerii armamentelor şi cu privire la con­vocarea conferinţei de la Geneva în scopul reglementării paşnice a problemei coreene şi restabilirii păcii în Indochina. Numai datorită vouă, acţiunilor voastre comune şi vigilenţei voastre vor fi zădărni­cite planurile neguţătorilor de moarte. Înainte, tovarăşi, pentru salarii, pentru ridicarea nivelului de trai, pentru apărarea dreptului vostru la muncă, pentru cucerirea şi apărarea asigurărilor sociale. Înainte, pentru apărarea şi cucerirea libertăţilor sindicale şi democratice, pentru a bara calea reacţiunii şi fascismului. Cereţi abrogarea legilor antimuncitoreşti şi antisindicale, punerea în libertate a tuturor muncitorilor — activişti — victime ale represaliilor. Oameni ai muncii din ţările coloniale şi semicoloniale ! Creaţi un front larg al luptei împotriva înrobirii coloniale în apărarea drepturilor voastre şi a libertăţilor voastre, pentru independenţa voastră naţională, pentru a se pune capăt înrobirii coloniale. Oameni ai muncii — bărbaţi şi femei — din ţările Europei ! Uniţi-vă în lupta împotriva ratificării acordurilor militare, împiedicaţi punerea în aplicare a tratatelor de la Bonn şi Paris. Oameni ai muncii — bărbaţi şi femei din toate ţările ! Lărgiţi şi întăriţi unitatea de acţiune, chezăşia victoriilor voastre ! Luptaţi pentru restabilirea unităţii sindicale internaţionale, demascaţi pe acei care se împotrivesc unităţii voastre, înainte tovarăşi, pentru bunăstare, libertate, pace şi independenţă naţională. Trăiască unitatea şi solidaritatea oamenilor muncii din întreaga lume ! Trăiască pacea ! Trăiască Federaţia Sindicală Mondială ! Trăiască 1 Mai 1954 — Ziua solidarităţii internaţionale a oamenilor muncii, ziua unităţii, frăţiei şi luptei oamenilor muncii din întreaga lume! FEDERATIA SINDICALA MONDIALA Viena, 28 martie 1954. Pag. 3-a Derută în cercurile guvernante de la Caraci CARACI 31 (Agerpres). — TASS . In urma înfrîngerii suferite în alegeri, în rîndul membrilor Ligii Musulmane s-au as­cuţit simţitor divergenţele. Fostul ministru principal al provinciei Pundjabu­ de vest, Daul­ana, fostul ministru al industriei, Ab­­dul Rab Nashtar şi alţii propun reorganizarea partidului. Unii membri ai parlamentului pakistanez din partea Ligii Musulmane au cerut demisia din guvern a ministrului afa­­cerilor externe, Zafrullah Khan şi a ministru­lui afacerilor interne, Gurmani. Preşedintele Ligii Musulmane (el este și prim ministru), Mohammed Ali, după cum a reatat l­a 30 martie ziarul „Imraz“, obiectează împotriva demisiei lor. In cercurile politice din Caraci se afirmă că dacă Mohammed Ali nu va fi de acord cu această cerere, majoritatea mem­brilor Ligii Musulmane „se vor răscula“ îm­potriva conducerii partidului lor.

Next