Munca, mai 1954 (Anul 10, nr. 2036-2060)

1954-05-03 / nr. 2036

Proletari d­in toate ţările, un­ţi-vă ! ORGAN Al CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R.P.R. Anul XI­ nr.. 2036 LUNI 3 MAI .1954 4 pagini — 20 bani In ziua de 1 Mai oamenii muncii din ţara noastră şi-au exprimat încă odată unitatea lor de neclintit în jurul partidului şi guvernului, devotamentul lor nemărginit faţă de cauza construirii socialismului şi apărării păcii, dragostea lor fierbinte față de Uniunea Sovietică, marea noastră prietenă și aliată. . . ri 4 JBrJ ‘ ____u r­.v ~ - •. 1 s 1 MAI 1954 — un aspect al tribunei centrale din Piața „I. V. Stalin" din Capitală în timpul demonstrației oamenilor muncii. Botg M. .Cioc Sub semnul luptei pentru pace şi socialism Fiecare 1 Mai pe care-l sărbătorim ni se pare mai voios, mai frumos decit cel petrecut cu un an, doi sau trei în urmă. Parcă niciodată soarele nu s-a oglindit mai înflăcărat în roşiile stindarde şi ru­­zele lui n-au învăpăiat mai tare nu numai feţele fragede ale copiilor şi tinerilor, dar şi pe cele brăzdate ale celor trecuţi de mult de­ anii tinereţii. Stăruie în mintea noastră uralele por­nite furtunos din mii de piepturi, undui­rile steagurilor, neuitata imagine de forţă invincibilă pe care ţi-o dă înşiruirea co­loanelor ce potopesc străzile. In Capitală, ca şi în toate oraşele patriei, sute de mii de oameni au sărbătorit liberi şi voioşi ziua solidarităţii­­internaţionale a celor ce muncesc, ziua frăţiei muncitorilor de pre­tutindeni. Cu mîndrie purtau colectivele fabrici­lor şi uzinelor mărturii despre izbînzile lor în lupta pentru îndeplinirea şi depă­şirea sarcinilor de plan, pentru sporirea producţiei şi creşterea productivităţii, pen­tru un preţ de cost redus şi o mai înaltă calitate a produselor. Sub semnul luptei pentru bunăstare şi socialism, aşa au în­ţeles oamenii muncii să sărbătorească a­­ceastă zi de care se leagă amintirea atî­­tor lupte grele. Ţăranii muncitori — colectivişti, înto­vărăşiţi sau cu gospodării individuale — au exprimat partidului şi guvernului dra­gostea şi recunoştinţa lor pentru spriji­nul permanent pe care-l primesc, hotărî­­rea lor de a obţine o producţie agricolă, vegetală şi animală, cît mai mare. Ţă­ranii muncitori, oaspeţi ai oraşelor noas­tre, au arătat prin participarea lor entu­ziastă, cît de mult preţuiesc ei alianţa de neînfrînt cu clasa muncitoare, înţelepciu­nea conducerii acestei clase — cea mai înaintată a societăţii noastre. Cu nespusă dragoste şi mîndrie au sa­lutat oamenii muncii coloanele pionierilor şi tineretului. In ochii fiecărui vîrstnic se putea citi duioşia gîndului: „Ei nu vor cunoaşte niciodată amarul prin care am trecut noi !“ Dar tot atît de limpede puteai citi în privirile oamenilor hotărîrea neînduple­­-ca­tă­ de- a nu cruţa nici un efort, nici un sacrificiu, pentru a feri această nepreţuită comoară, a tuturor şi a patriei, de gro­zăvia unui nou război, de a-i asigura un viitor fericit. Să dăm din plin copiilor noştri prinosul muncii noastre! Să-i ve­dem fericiţi pe cei de o vîrstă cu liberta­tea patriei, pe cei care deprind acum în şcoli toate meşteşugurile şi ştiinţele, pe cei ce îşi oţelesc trupurile pe terenurile de sport! De acest 1 Mai, ca şi totdeauna, oame­nii muncii din ţara noastră au dat glas sentimentelor frăţeşti pe care le poartă celor care în lumea întreagă luptă pentru cauza comună a democraţiei, păcii şi so­cialismului. In ţara noastră ca si în lu­mea întreagă oamenii muncii şi-au în­dreptat cu drag gîndurile spre Moscova, spre oamenii sovietici, care sub conduce­rea gloriosului Partid Comunist al Uniu­nii Sovietice, construiesc comunismul, visul de aur al omenirii. Puternic s-a exprimat şi de astă dată dra­gostea, admiraţia şi recunoştinţa po­porului nostru muncitor faţă de marea Uniune Sovietică, eliberatoarea şi prie­tena noastră de nădejde, pavăza libertăţii şi păcii popoarelor. S-au oglindit odată mai mult sentimentele poporului faţă de marea Chină Populară, faţă de popoarele ţărilor de democraţie populară. Cu dragoste se îndreptau gîndurile noastre spre oamenii muncii din ţările ca­pitaliste şi coloniale. Cu dragoste, dar şi cu o strîn­gere de inimă la gindul că bu­curia lor în această zi e întunecată de norii grei ai mizeriei şi asupririi, aşa cum erau şi zilele de 1 Mai pe care noi le-am trăit odinioară sub călcîiul de fier al stă­­pînim burghezo-moşiereşti Şi totuşi, în ciuda opreliştelor şi ameninţărilor­ guver­nelor puse în slujba capitalului monopo­list, milioane de oameni ai muncii au de­monstrat de 1 Mai forţa de temut a uni­tăţii lor din lupta pentru pîine, pace şi li­bertăţi democratice. Miile de poliţişti n-au putut stăvili manifestaţiile de 1 Mai din Franţa, Italia sau Japonia. In oraşele Germaniei occidentale, liderii socialişti de dreapta n-au reuşit să împiedice de­monstraţiile muncitoreşti pornite pe fă­gaşul protestelor împotriva remilitarizării, pentru o viaţă liberă şi omenească în­­tr-o patrie unită, pusă sub steagul demo­craţiei şi păcii. In Germania occidentală ca şi pretutindeni în lumea capitalistă, au spumegat de furie trădătorii care uneltesc dezbinarea muncitorimii, cei care ar vrea să frîngă unitatea de acţiune a proleta­riatului, a sindicatelor sale progresiste, care ar vrea să împiedice dezvoltarea lup­tei oamenilor muncii, condusă de partide­le comuniste şi muncitoreşti. Poporul muncitor a îmbinat şi sărbă­toarea acestui 1 Mai cu gîndurile sale de viitor. Şi gîndul tuturor, gîndul care s-a manifestat de acest 1 Mai cu cea mai mare putere, a fost acela al hotărîrii de a lupta pentru pace, pentru slăbirea conti­nuă a încordării internaţionale, pentru in­terzicerea armelor de exterminare în masă, pentru relaţii de colaborare cinstită între toate ţările. Cercurile agresive, care vor să tîrască din nou popoarele în urgia unor noi războaie, au avut ce învăţa din acest 1 Mai al voinţei unanime de pace. Munţii Elveţiei nu sînt îndeajuns de înalţi ca să împiedice să răsune şi la Geneva ecoul oraşelor lumii. In ziua de 1 Mai poporul muncitor din ţara noastră şi-a manifestat hotărîrea ca prin muncă neobosită, prin folosirea în­tregii lui capacităţi creatoare, sub con­ducerea partidului nostru, să-şi făurească fericirea, să întărească patria lui liberă, să contribuie la trimful păcii în lumea în­treagă. Prietenia şi alianţa indestructibilă cu marea Uniune Sovietică asigură izbîn­­da poporului nostru în opera de construire a socialismului. Intîiul Mai pe care l-am sărbătorit ne-a fost tuturor îndemn spre noi izbînzi în munca pașnică, creatoare, închinată în­floririi şi întăririi patriei în mers spre socialism, închinată bunăstării poporului nostru muncitor, păcii cu­ lumea întreagă. Măreaţa demonstraţie de 1 Mai a oamenilor muncii din Capitală 1 Mai, ziua solidarităţii şi frăţiei inter­naţionale a celor ce muncesc... Capitala patriei noastre, ca şi întreaga ţară, a îm­brăcat veştmînt de sărbătoare. Dis-de-dimineaţă, din toate raioanele Bucureştiului au început să se reverse spre Piaţa Stalin şiruri nesfîrşite de oameni. Deasupra lor, valurile drapelelor unduie uşor în adierea vîntului. E o zi caldă, prietenoasă. Păşesc alături spre Piaţa Stalin, într-o revărsare tumultoasă, tineri, vîrstnici, fe­mei şi copii. Piaţa Stalin unde se desfăşoară mărea­ţa demonstraţie a oamenilor muncii din Capitală are un aspect impunător. Flamuri roşii şi tricolore o încing din toate părţile. Deasupra tribunelor drapate în roşu, se află portretele marilor învăţători ai ome­nirii muncitoare —­ Marx-Engels-Lenin- Stafin. Dedesubt, lozinca tradiţionalei săr­bători: „Trăiască 1 Mai, ziua solidarităţii internaţionale a oamenilor muncii, ziua frăţiei muncitorilor din toate ţările“. Cu neţărmurită încredere în viitor, cu bucuria angajamentelor îndeplinite, cu ho­tărîrea de a face viaţa­­noastră tot mai fru­moasă şi mai îmbelşugată — au demons­trat sîmbătă sutele de mii de oameni ai muncii din Capitală. Muncitorii uzinelor şi fabricilor, numeroşi ţărani muncitori, oameni ai ştiinţei, artei şi culturii au defi­lat prin­­faţa tribunelor înfrăţiţi de aceleaşi idealuri, uniţi sub gloriosul stindard de luptă al partidului nostru. Valurile nesfîr­­şite de demonstranţi şi-au reafirmat vo­inţa de a dezvolta continuu economia na­ţională, de a d­a un nou avînt producţiei agricole şi producţiei bunurilor de consum popular, de a face să crească —­ prin mun­ca lor neobosită — nivelul de trai mate­rial și cultural al poporului muncitor, tra­­ducînd astfel în viată sarcinile trasate de plenara lărgită a C.C. al P.M.R. din au­gust 1953. Purtînd în inimi dragostea fierbinte fată de eliberatoarea tării noastre, oamenii muncii au manifestat îndelung pentru prietenia romîno-sovietică,­­ pentru patria, socialismului biruitor, pentru gloriosul Partid Comunist al Uniunii Sovietice. In acelaşi timp, ei şi-au reafirmat ataşamen­tul faţă de popoarele ţărilor surori de de­mocraţie populară, precum şi solidaritatea cu cei ce muncesc din ţările capitaliste şi coloniale,, care luptă împotriva exploată­rii şi asupririi. La demonstraţia de 1 Mai s-a vădit cu putere dragostea de pace a poporului no­stru, hotărîrea de a-şi aduce contribuţia din plin la lupta pentru destinderea încor­dării în relaţiile internaţionale, pentru în­tărirea păcii în lume. Ora 9. In tribuna centrală iau loc con­ducătorii partidului,­guvernului si Prezi­diului Marii Adunări Nationale, salutaţi de aplauzele miilor de oameni ai muncii din Capitală care participă la miting­ Sunt de fată tovarăşii: Gh. Gheorghiu-Dej, dr. Petru Groza, Gh. Apostol, I. Chişinev­­schi, Al. Moghioroş, Miron Constantines­­cu, Chivu Stoica, general de armată Emil Bodnăraş, C. Pîrvulescu, P. Borilă, D. Coliu, N. Ceauşescu, general locotenent Al. Drăghici, M- Dalea, I. Fazekas, acad. prof. dr. C. I. Partion, acad. M. Sadoveanu, L. Răutu, S. Toma, St. Moraru, Gh. Necula. In tribune se află numeroşi oameni ai muncii, fruntaşi ai întrecerii socialiste, conducători ai instituţiilor şi organizaţii­lor de stat şi obşteşti, economice şi cul­turale, personalităţi de frunte ale vieţii ştiinţifice, culturale şi artistice — acade­micieni, artişti, scriitori — ţărani munci­tori fruntaşi ai recoltelor bogate,­­repre­zentanţi ai cultelor. Asistă la manifestaţie delegaţiile sindi­cale din U.R.S.S., R.P- Chineză, Ma­rea Britanie, R.P. Polonă, R. Cehoslovacă, R.P. Ungară, R.P. Bulgaria, R.D. Germa­nă, Austria, Indonezia, invitate de Consi­liul Central al Sindicatelor, delegaţiile de femei din R.P. Chineză şi Austria, invi­tate de Comitetul Femeilor Democrate din R.P.R., precum şi oaspeţi ai Institutu­lui Român pentru Relaţiile Culturale cu Străinătatea. In tribună se află de asemenea membri ai corpului diplomatic. Fanfara intonează imnurile de stat ale R.P.R. şi U.R.S.S. Ia cuvîntul tovarăşul Chivu Stoica, membru în Biroul Politic al C.C. al P.M.R. vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri. Oamenii muncii prezenţi la miting îşi exprimă hotărîrea de a obţine noi succese în înfăptuirea politicii partidului şi guver­nului, de dezvoltare a agriculturii şi a producţiei mărfurilor de larg consum, de ridicare continuă a nivelului de trai al poporului Cu ovaţii îndelungi sînt saluta­te de participanţii l­a miting pasajele din cuvîntare care vorbesc despre politica ex­ternă a statului nostru şi hotărîrea po­porului român de a contribui la menţinerea şi consolidarea păcii între popoarele lu­mii. (Continuare In pag. 2-a) Cuvîntarea tovarăşului Chivu Stoica Tovarăşi si tovarăşe! In numele Comitetului Central al Par­tidului Muncitoresc Ro­mîn şi al guvernu­lui Republicii Populare Române vă aduc un fierbinte salut şi vă felicit cu prilejul zilei de 1 Mai — ziua solidarităţii inter­naţionale a oamenilor muncii, ziua frăţiei muncitorilor din toate tarile. Pentru poporul nostru muncitor, elibe­rat pentru totdeauna de sub jugul claselor exploatatoare şi al imperialiştilor străini, popor liber şi stăpîn pe soarta sa, a deve­nit o tradiţie să întîmpine această măreaţă zi cu noi succese în munca şi lupta sa pentru construirea socialismului. Dînd viaţă programului de măsuri eco­nomice elaborat de plenara din august 1953 a C.C. al P.M.R., oamenii muncii de la m­uQF1 qî d°hînd0S'C succ^se de se­a­­mă în dezvoltarea industriei socialiste, creşterea producţiei agricole, sporirea pro­ducţiei bunurilor de larg consum, în lupta pentru ridicarea necontenită a nivelului de trai al poporului. In întreaga ţară se desfăşoară larg în­trecerea socialistă pentru realizarea pla­nului de stat, pentru sporirea producţiei, creşterea productivităţii muncii, reducerea­­preţului de cost, pentru îmbunătăţirea ca­­lităţii produselor, pentru maximum de e­­conomii — singura cale pentru creşterea puterii de cumpărare a maselor munci­toare. Ţărănimea muncitoare, înfruntînd greu­tăţile naturii în acest an, luptă pentru realizarea în bune condiţii a lucrărilor a­­gricole de primăvară. Se întăreşte şi se dezvoltă alianţa dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare sub conducerea clasei muncitoare, clasă conducătoare în statul nostru democrat-popular. Se dezvol­tă şi se întăreşte sectorul socialist al agri­culturii: gospodăriile colective, întovărăşi­rile agricole, gospodăriile de stat, S.M.T.-urile. Tot mai mult se cimentează frăţia din­tre poporul român şi minorităţile naţio­nale, dovadă a justeţei politicii naţionale a partidului şi statului nostru. Oamenii muncii din oraşe şi sate spriji­nă cu abnegaţie politica partidului şi gu­vernului. Unitatea de nezdruncinat dintre partid, guvern şi popor, expresia solidi­tăţii regimului de democraţie populară, constitue chezăşia succesului construirii socialismului în Republica Populară Ro­­mînă. Spre deosebire de viaţa tot mai înflori­toare din ţările lagărului democraţiei şi socialismului, masele muncitoare din ţă­rile capitaliste şi coloniale poartă jugul exploatării capitaliste şi a mizeriei, pe umerii lor apasă povara enormelor chel­tuieli provocate de cursa nebunească a înarmărilor. Marile realizări ale poporului nostru în domeniul economiei, tehnicii, ştiinţei şi culturii ar fi fost de neînchipuit fără aju­torul multilateral, cu adevărat frăţesc al poporului sovietic—marele nostru prieten şi aliat. Poporul român îşi îndreaptă, din nou­, cu prilejul acestei zile, cu n­em­ărgi­nită dragoste şi recunoştinţă, gîndurile sale către marea Uniune Sovietică, către eroicul popor sovietic — constructor al comunismului, către gloriosul Partid Co­munist al Uniunii Sovietice. Economia Uniunii Sovietice este în plin avînt. Se dezvoltă neîncetat economia Re­publicii Populare Chineze, a Republicii Democrate Germane, a ţărilor de demo­craţie populară. Tovarăşi şi tovarăşe! Statul nostru democrat-popular, preocu­pat de munca paşnică de construire a so­cialismului, duce în mod consecvent o po­litică de apărare a păcii, o politică de prietenie şi alianţă cu U.R.S.S. şi ţările de democraţie­ populară, o politică de pace şi legături comerciale cu toate ţările inte­resate să stabilească cu ţara noastră ast­fel­ de legături pe bază de reciprocitate. Statul nostru participă activ la lupta pen­tru destinderea în relaţiile între state, îm­potriva planurilor agresive ale cercurilor imperialiste. Poporul român sprijină cu însufleţire propunerile sovietice cu privire la asigu­rarea securităţii colective în Europa şi în întreaga lume. Poporul român urmăreşte cu deosebit interes lucrările Conferinţei de la Geneva la care se dezbat probleme de mare im­portanţă cum sunt: reglementarea paşnică a problemei coreene şi restabilirea păcii în Indochina. Faptul că această Confe­rinţă are loc constituie un important suc­ces al forţelor păcii pe calea destinderii în relaţiile internaţionale. Oamenii muncii din ţările capitaliste şi coloniale desfăşoară cu hotărîre, sub con­ducerea partidelor comuniste şi muncito­reşti, lupta pentru independenţă naţio­nală, pentru pace şi democraţie împotriva jugului imperialist. Clasa muncitoare din ţara noastră îşi exprimă solidaritatea sa cu lupta oame­nilor muncii din ţările capitaliste şi colo­niale, împotriva exploatării şi asupririi imperialiste, pentru eliberare naţională, pentru pace, democraţie şi socialism. Oameni ai muncii din Republica Popu­lară Romînă! Comitetul Central al Partidului Munci­toresc Român şi Guvernul Republicii Popu­lare Romíne vă cheamă să munciţi cu şi mai multă rîvnă pentru dezvoltarea eco­nomiei naţionale, pentru dezvoltarea pro­ducţiei agricole şi a producţiei bunurilor de larg consum, pentru îmbunătăţirea continuă a nivelului de trai material şi cultural, al oamenilor muncii de la oraşe Şi-sate—­ Trăiască 1 Mai — ziua solidarităţii in­ternaţionale a oamenilor muncii, ziua fră­ţiei muncitorilor din toate ţările ! Trăiască clasa muncitoare, ţărănimea muncitoare şi intelectualitatea patriei noastre ! Trăiască prietenia şi alianţa de nez­druncinat între Republica Populară Ro­mina şi marea Uniune Sovietică ! Trăias­că prietenia între Republica Populară Ro­mina şi toate­ ţările lagărului păcii, demo­craţiei şi socialismului! Trăiască pacea între popoare! Trăiască conducătorul luptei poporului nostru pentru socialism şi bunăstare — Partidul Muncitoresc Român şi Comitetul său Central ! Trăiască Guvernul Republicii Populare Romme! Trăiască scumpa noastră patrie, Repu­blica Populară Romînă! Sub­­steagul lui Marx-Engels-Lenin- Stalin, înainte spre victoria socialismului!

Next