Munca, mai 1954 (Anul 10, nr. 2036-2060)
1954-05-03 / nr. 2036
Proletari din toate ţările, unţi-vă ! ORGAN Al CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R.P.R. Anul XI nr.. 2036 LUNI 3 MAI .1954 4 pagini — 20 bani In ziua de 1 Mai oamenii muncii din ţara noastră şi-au exprimat încă odată unitatea lor de neclintit în jurul partidului şi guvernului, devotamentul lor nemărginit faţă de cauza construirii socialismului şi apărării păcii, dragostea lor fierbinte față de Uniunea Sovietică, marea noastră prietenă și aliată. . . ri 4 JBrJ ‘ ____u r.v ~ - •. 1 s 1 MAI 1954 — un aspect al tribunei centrale din Piața „I. V. Stalin" din Capitală în timpul demonstrației oamenilor muncii. Botg M. .Cioc Sub semnul luptei pentru pace şi socialism Fiecare 1 Mai pe care-l sărbătorim ni se pare mai voios, mai frumos decit cel petrecut cu un an, doi sau trei în urmă. Parcă niciodată soarele nu s-a oglindit mai înflăcărat în roşiile stindarde şi ruzele lui n-au învăpăiat mai tare nu numai feţele fragede ale copiilor şi tinerilor, dar şi pe cele brăzdate ale celor trecuţi de mult de anii tinereţii. Stăruie în mintea noastră uralele pornite furtunos din mii de piepturi, unduirile steagurilor, neuitata imagine de forţă invincibilă pe care ţi-o dă înşiruirea coloanelor ce potopesc străzile. In Capitală, ca şi în toate oraşele patriei, sute de mii de oameni au sărbătorit liberi şi voioşi ziua solidarităţiiinternaţionale a celor ce muncesc, ziua frăţiei muncitorilor de pretutindeni. Cu mîndrie purtau colectivele fabricilor şi uzinelor mărturii despre izbînzile lor în lupta pentru îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de plan, pentru sporirea producţiei şi creşterea productivităţii, pentru un preţ de cost redus şi o mai înaltă calitate a produselor. Sub semnul luptei pentru bunăstare şi socialism, aşa au înţeles oamenii muncii să sărbătorească această zi de care se leagă amintirea atîtor lupte grele. Ţăranii muncitori — colectivişti, întovărăşiţi sau cu gospodării individuale — au exprimat partidului şi guvernului dragostea şi recunoştinţa lor pentru sprijinul permanent pe care-l primesc, hotărîrea lor de a obţine o producţie agricolă, vegetală şi animală, cît mai mare. Ţăranii muncitori, oaspeţi ai oraşelor noastre, au arătat prin participarea lor entuziastă, cît de mult preţuiesc ei alianţa de neînfrînt cu clasa muncitoare, înţelepciunea conducerii acestei clase — cea mai înaintată a societăţii noastre. Cu nespusă dragoste şi mîndrie au salutat oamenii muncii coloanele pionierilor şi tineretului. In ochii fiecărui vîrstnic se putea citi duioşia gîndului: „Ei nu vor cunoaşte niciodată amarul prin care am trecut noi !“ Dar tot atît de limpede puteai citi în privirile oamenilor hotărîrea neînduple-cată de- a nu cruţa nici un efort, nici un sacrificiu, pentru a feri această nepreţuită comoară, a tuturor şi a patriei, de grozăvia unui nou război, de a-i asigura un viitor fericit. Să dăm din plin copiilor noştri prinosul muncii noastre! Să-i vedem fericiţi pe cei de o vîrstă cu libertatea patriei, pe cei care deprind acum în şcoli toate meşteşugurile şi ştiinţele, pe cei ce îşi oţelesc trupurile pe terenurile de sport! De acest 1 Mai, ca şi totdeauna, oamenii muncii din ţara noastră au dat glas sentimentelor frăţeşti pe care le poartă celor care în lumea întreagă luptă pentru cauza comună a democraţiei, păcii şi socialismului. In ţara noastră ca si în lumea întreagă oamenii muncii şi-au îndreptat cu drag gîndurile spre Moscova, spre oamenii sovietici, care sub conducerea gloriosului Partid Comunist al Uniunii Sovietice, construiesc comunismul, visul de aur al omenirii. Puternic s-a exprimat şi de astă dată dragostea, admiraţia şi recunoştinţa poporului nostru muncitor faţă de marea Uniune Sovietică, eliberatoarea şi prietena noastră de nădejde, pavăza libertăţii şi păcii popoarelor. S-au oglindit odată mai mult sentimentele poporului faţă de marea Chină Populară, faţă de popoarele ţărilor de democraţie populară. Cu dragoste se îndreptau gîndurile noastre spre oamenii muncii din ţările capitaliste şi coloniale. Cu dragoste, dar şi cu o strîngere de inimă la gindul că bucuria lor în această zi e întunecată de norii grei ai mizeriei şi asupririi, aşa cum erau şi zilele de 1 Mai pe care noi le-am trăit odinioară sub călcîiul de fier al stăpînim burghezo-moşiereşti Şi totuşi, în ciuda opreliştelor şi ameninţărilor guvernelor puse în slujba capitalului monopolist, milioane de oameni ai muncii au demonstrat de 1 Mai forţa de temut a unităţii lor din lupta pentru pîine, pace şi libertăţi democratice. Miile de poliţişti n-au putut stăvili manifestaţiile de 1 Mai din Franţa, Italia sau Japonia. In oraşele Germaniei occidentale, liderii socialişti de dreapta n-au reuşit să împiedice demonstraţiile muncitoreşti pornite pe făgaşul protestelor împotriva remilitarizării, pentru o viaţă liberă şi omenească într-o patrie unită, pusă sub steagul democraţiei şi păcii. In Germania occidentală ca şi pretutindeni în lumea capitalistă, au spumegat de furie trădătorii care uneltesc dezbinarea muncitorimii, cei care ar vrea să frîngă unitatea de acţiune a proletariatului, a sindicatelor sale progresiste, care ar vrea să împiedice dezvoltarea luptei oamenilor muncii, condusă de partidele comuniste şi muncitoreşti. Poporul muncitor a îmbinat şi sărbătoarea acestui 1 Mai cu gîndurile sale de viitor. Şi gîndul tuturor, gîndul care s-a manifestat de acest 1 Mai cu cea mai mare putere, a fost acela al hotărîrii de a lupta pentru pace, pentru slăbirea continuă a încordării internaţionale, pentru interzicerea armelor de exterminare în masă, pentru relaţii de colaborare cinstită între toate ţările. Cercurile agresive, care vor să tîrască din nou popoarele în urgia unor noi războaie, au avut ce învăţa din acest 1 Mai al voinţei unanime de pace. Munţii Elveţiei nu sînt îndeajuns de înalţi ca să împiedice să răsune şi la Geneva ecoul oraşelor lumii. In ziua de 1 Mai poporul muncitor din ţara noastră şi-a manifestat hotărîrea ca prin muncă neobosită, prin folosirea întregii lui capacităţi creatoare, sub conducerea partidului nostru, să-şi făurească fericirea, să întărească patria lui liberă, să contribuie la trimful păcii în lumea întreagă. Prietenia şi alianţa indestructibilă cu marea Uniune Sovietică asigură izbînda poporului nostru în opera de construire a socialismului. Intîiul Mai pe care l-am sărbătorit ne-a fost tuturor îndemn spre noi izbînzi în munca pașnică, creatoare, închinată înfloririi şi întăririi patriei în mers spre socialism, închinată bunăstării poporului nostru muncitor, păcii cu lumea întreagă. Măreaţa demonstraţie de 1 Mai a oamenilor muncii din Capitală 1 Mai, ziua solidarităţii şi frăţiei internaţionale a celor ce muncesc... Capitala patriei noastre, ca şi întreaga ţară, a îmbrăcat veştmînt de sărbătoare. Dis-de-dimineaţă, din toate raioanele Bucureştiului au început să se reverse spre Piaţa Stalin şiruri nesfîrşite de oameni. Deasupra lor, valurile drapelelor unduie uşor în adierea vîntului. E o zi caldă, prietenoasă. Păşesc alături spre Piaţa Stalin, într-o revărsare tumultoasă, tineri, vîrstnici, femei şi copii. Piaţa Stalin unde se desfăşoară măreaţa demonstraţie a oamenilor muncii din Capitală are un aspect impunător. Flamuri roşii şi tricolore o încing din toate părţile. Deasupra tribunelor drapate în roşu, se află portretele marilor învăţători ai omenirii muncitoare — Marx-Engels-Lenin- Stafin. Dedesubt, lozinca tradiţionalei sărbători: „Trăiască 1 Mai, ziua solidarităţii internaţionale a oamenilor muncii, ziua frăţiei muncitorilor din toate ţările“. Cu neţărmurită încredere în viitor, cu bucuria angajamentelor îndeplinite, cu hotărîrea de a face viaţanoastră tot mai frumoasă şi mai îmbelşugată — au demonstrat sîmbătă sutele de mii de oameni ai muncii din Capitală. Muncitorii uzinelor şi fabricilor, numeroşi ţărani muncitori, oameni ai ştiinţei, artei şi culturii au defilat prinfaţa tribunelor înfrăţiţi de aceleaşi idealuri, uniţi sub gloriosul stindard de luptă al partidului nostru. Valurile nesfîrşite de demonstranţi şi-au reafirmat voinţa de a dezvolta continuu economia naţională, de a da un nou avînt producţiei agricole şi producţiei bunurilor de consum popular, de a face să crească — prin munca lor neobosită — nivelul de trai material și cultural al poporului muncitor, traducînd astfel în viată sarcinile trasate de plenara lărgită a C.C. al P.M.R. din august 1953. Purtînd în inimi dragostea fierbinte fată de eliberatoarea tării noastre, oamenii muncii au manifestat îndelung pentru prietenia romîno-sovietică, pentru patria, socialismului biruitor, pentru gloriosul Partid Comunist al Uniunii Sovietice. In acelaşi timp, ei şi-au reafirmat ataşamentul faţă de popoarele ţărilor surori de democraţie populară, precum şi solidaritatea cu cei ce muncesc din ţările capitaliste şi coloniale,, care luptă împotriva exploatării şi asupririi. La demonstraţia de 1 Mai s-a vădit cu putere dragostea de pace a poporului nostru, hotărîrea de a-şi aduce contribuţia din plin la lupta pentru destinderea încordării în relaţiile internaţionale, pentru întărirea păcii în lume. Ora 9. In tribuna centrală iau loc conducătorii partidului,guvernului si Prezidiului Marii Adunări Nationale, salutaţi de aplauzele miilor de oameni ai muncii din Capitală care participă la miting Sunt de fată tovarăşii: Gh. Gheorghiu-Dej, dr. Petru Groza, Gh. Apostol, I. Chişinevschi, Al. Moghioroş, Miron Constantinescu, Chivu Stoica, general de armată Emil Bodnăraş, C. Pîrvulescu, P. Borilă, D. Coliu, N. Ceauşescu, general locotenent Al. Drăghici, M- Dalea, I. Fazekas, acad. prof. dr. C. I. Partion, acad. M. Sadoveanu, L. Răutu, S. Toma, St. Moraru, Gh. Necula. In tribune se află numeroşi oameni ai muncii, fruntaşi ai întrecerii socialiste, conducători ai instituţiilor şi organizaţiilor de stat şi obşteşti, economice şi culturale, personalităţi de frunte ale vieţii ştiinţifice, culturale şi artistice — academicieni, artişti, scriitori — ţărani muncitori fruntaşi ai recoltelor bogate,reprezentanţi ai cultelor. Asistă la manifestaţie delegaţiile sindicale din U.R.S.S., R.P- Chineză, Marea Britanie, R.P. Polonă, R. Cehoslovacă, R.P. Ungară, R.P. Bulgaria, R.D. Germană, Austria, Indonezia, invitate de Consiliul Central al Sindicatelor, delegaţiile de femei din R.P. Chineză şi Austria, invitate de Comitetul Femeilor Democrate din R.P.R., precum şi oaspeţi ai Institutului Român pentru Relaţiile Culturale cu Străinătatea. In tribună se află de asemenea membri ai corpului diplomatic. Fanfara intonează imnurile de stat ale R.P.R. şi U.R.S.S. Ia cuvîntul tovarăşul Chivu Stoica, membru în Biroul Politic al C.C. al P.M.R. vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri. Oamenii muncii prezenţi la miting îşi exprimă hotărîrea de a obţine noi succese în înfăptuirea politicii partidului şi guvernului, de dezvoltare a agriculturii şi a producţiei mărfurilor de larg consum, de ridicare continuă a nivelului de trai al poporului Cu ovaţii îndelungi sînt salutate de participanţii la miting pasajele din cuvîntare care vorbesc despre politica externă a statului nostru şi hotărîrea poporului român de a contribui la menţinerea şi consolidarea păcii între popoarele lumii. (Continuare In pag. 2-a) Cuvîntarea tovarăşului Chivu Stoica Tovarăşi si tovarăşe! In numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romîn şi al guvernului Republicii Populare Române vă aduc un fierbinte salut şi vă felicit cu prilejul zilei de 1 Mai — ziua solidarităţii internaţionale a oamenilor muncii, ziua frăţiei muncitorilor din toate tarile. Pentru poporul nostru muncitor, eliberat pentru totdeauna de sub jugul claselor exploatatoare şi al imperialiştilor străini, popor liber şi stăpîn pe soarta sa, a devenit o tradiţie să întîmpine această măreaţă zi cu noi succese în munca şi lupta sa pentru construirea socialismului. Dînd viaţă programului de măsuri economice elaborat de plenara din august 1953 a C.C. al P.M.R., oamenii muncii de la muQF1 qî d°hînd0S'C succ^se de seamă în dezvoltarea industriei socialiste, creşterea producţiei agricole, sporirea producţiei bunurilor de larg consum, în lupta pentru ridicarea necontenită a nivelului de trai al poporului. In întreaga ţară se desfăşoară larg întrecerea socialistă pentru realizarea planului de stat, pentru sporirea producţiei, creşterea productivităţii muncii, reducereapreţului de cost, pentru îmbunătăţirea calităţii produselor, pentru maximum de economii — singura cale pentru creşterea puterii de cumpărare a maselor muncitoare. Ţărănimea muncitoare, înfruntînd greutăţile naturii în acest an, luptă pentru realizarea în bune condiţii a lucrărilor agricole de primăvară. Se întăreşte şi se dezvoltă alianţa dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare sub conducerea clasei muncitoare, clasă conducătoare în statul nostru democrat-popular. Se dezvoltă şi se întăreşte sectorul socialist al agriculturii: gospodăriile colective, întovărăşirile agricole, gospodăriile de stat, S.M.T.-urile. Tot mai mult se cimentează frăţia dintre poporul român şi minorităţile naţionale, dovadă a justeţei politicii naţionale a partidului şi statului nostru. Oamenii muncii din oraşe şi sate sprijină cu abnegaţie politica partidului şi guvernului. Unitatea de nezdruncinat dintre partid, guvern şi popor, expresia solidităţii regimului de democraţie populară, constitue chezăşia succesului construirii socialismului în Republica Populară Romînă. Spre deosebire de viaţa tot mai înfloritoare din ţările lagărului democraţiei şi socialismului, masele muncitoare din ţările capitaliste şi coloniale poartă jugul exploatării capitaliste şi a mizeriei, pe umerii lor apasă povara enormelor cheltuieli provocate de cursa nebunească a înarmărilor. Marile realizări ale poporului nostru în domeniul economiei, tehnicii, ştiinţei şi culturii ar fi fost de neînchipuit fără ajutorul multilateral, cu adevărat frăţesc al poporului sovietic—marele nostru prieten şi aliat. Poporul român îşi îndreaptă, din nou, cu prilejul acestei zile, cu nemărginită dragoste şi recunoştinţă, gîndurile sale către marea Uniune Sovietică, către eroicul popor sovietic — constructor al comunismului, către gloriosul Partid Comunist al Uniunii Sovietice. Economia Uniunii Sovietice este în plin avînt. Se dezvoltă neîncetat economia Republicii Populare Chineze, a Republicii Democrate Germane, a ţărilor de democraţie populară. Tovarăşi şi tovarăşe! Statul nostru democrat-popular, preocupat de munca paşnică de construire a socialismului, duce în mod consecvent o politică de apărare a păcii, o politică de prietenie şi alianţă cu U.R.S.S. şi ţările de democraţie populară, o politică de pace şi legături comerciale cu toate ţările interesate să stabilească cu ţara noastră astfel de legături pe bază de reciprocitate. Statul nostru participă activ la lupta pentru destinderea în relaţiile între state, împotriva planurilor agresive ale cercurilor imperialiste. Poporul român sprijină cu însufleţire propunerile sovietice cu privire la asigurarea securităţii colective în Europa şi în întreaga lume. Poporul român urmăreşte cu deosebit interes lucrările Conferinţei de la Geneva la care se dezbat probleme de mare importanţă cum sunt: reglementarea paşnică a problemei coreene şi restabilirea păcii în Indochina. Faptul că această Conferinţă are loc constituie un important succes al forţelor păcii pe calea destinderii în relaţiile internaţionale. Oamenii muncii din ţările capitaliste şi coloniale desfăşoară cu hotărîre, sub conducerea partidelor comuniste şi muncitoreşti, lupta pentru independenţă naţională, pentru pace şi democraţie împotriva jugului imperialist. Clasa muncitoare din ţara noastră îşi exprimă solidaritatea sa cu lupta oamenilor muncii din ţările capitaliste şi coloniale, împotriva exploatării şi asupririi imperialiste, pentru eliberare naţională, pentru pace, democraţie şi socialism. Oameni ai muncii din Republica Populară Romînă! Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român şi Guvernul Republicii Populare Romíne vă cheamă să munciţi cu şi mai multă rîvnă pentru dezvoltarea economiei naţionale, pentru dezvoltarea producţiei agricole şi a producţiei bunurilor de larg consum, pentru îmbunătăţirea continuă a nivelului de trai material şi cultural, al oamenilor muncii de la oraşe Şi-sate— Trăiască 1 Mai — ziua solidarităţii internaţionale a oamenilor muncii, ziua frăţiei muncitorilor din toate ţările ! Trăiască clasa muncitoare, ţărănimea muncitoare şi intelectualitatea patriei noastre ! Trăiască prietenia şi alianţa de nezdruncinat între Republica Populară Romina şi marea Uniune Sovietică ! Trăiască prietenia între Republica Populară Romina şi toate ţările lagărului păcii, democraţiei şi socialismului! Trăiască pacea între popoare! Trăiască conducătorul luptei poporului nostru pentru socialism şi bunăstare — Partidul Muncitoresc Român şi Comitetul său Central ! Trăiască Guvernul Republicii Populare Romme! Trăiască scumpa noastră patrie, Republica Populară Romînă! Substeagul lui Marx-Engels-Lenin- Stalin, înainte spre victoria socialismului!