Munca, iunie 1954 (Anul 10, nr. 2061-2086)
1954-06-01 / nr. 2061
Proletari din toate ţările uniţi-vă! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R.P.R. Anul XI — nr. 2061 Marţi 1 Iunie 1954 4 pagini 20 bani In apărarea fericirii milioanelor de copii de pe glob Nimic nu deşteaptă în oameni mai multă duioşie, ca neasemuita puritate sufletească şi gingăşia celor mici. Poeţii au închinat copiilor nenumărate versuri, oamenii cinstiţi de pretutindeni îi poartă respect femeii-mame, acestui grădinar care cu neostoită iubire creşte florile cele mai de preţ ale omenirii . In fiecare an, la 1 iunie, cînd sărbătorim Ziua Internaţională a Copilului, urăm din toată inima puilor de oameni de pe tot cuprinsul globului, multă fericire în viaţa în care abia au păşit. Au dreptul la fericire copiii pămîntului. Să crească viguroşi, zdraveni, ferită să fie copilăria lor de crîncena viitoare a războiului, de bătrîneţea timpurie pricinuită de mizerie. Urarea aceasta este rostită în toate graiurile, pe toate meridianele. Ea nu este o înşiruire formală de cuvinte, ci un angajament solemn ; voinţa popoarelor lumii de a apăra pacea — iată izvorul acestei urări. Sărbătorită pentru prima oară în 1950, în urma unui apel lansat de Federaţia Democrată Internaţională a Femeilor şi Federaţia Mondială a Tineretului Democrat, Ziua Internaţională a Copilului a devenit pentru oamenii cinstiţi din întreaga lume o zi de luptă pentru viaţa liniştită şi fericită a milioanelor de copii de pe glob. Pe drept cuvînt se spune că atitudinea linui-stat faţă de copiii săi constituie cea mai bună carte de vizită. Fie că este exprimată în cifre laconice, fie că reiese din fapte care îţi strîng inima sau care, dimpotrivă, te umplu de bucurie, atitudinea faţă de copii nu dovedeşte numai gradul de civilizaţie al statului respectiv ci, înainte de toate, esenţa politicii sale. Cine nu s-a îngrozit citind despre Influenţa nefastă a isteriei războinice din S.U.A. asupra micilor americani? In cartea,Jocul de-a moartea“, scriitorul american Albert Kahn relatează un episod zguduitor. La o şcoală din Queen New-York, se făceau exerciţii de apărare pasivă. Inspăi- Jnîntaţi, copiii stăteau ghemuiţi la pămînt, fiecare din ei fiind învelit în cîte un cearceaf destinat să-l apere împotriva unor închipuite arsuri. Directorul şcolii s-a apropiat de un băieţaş strigîndu-i: „Braţul tău drept este ars complet. Ţi-a fost smuls piciorul drept! Şi jumătate din obrazul tău nu mai există!“ Directorul a explicat de ce a procedat astfel: „Nu era acoperit cum trebuie. Trebuie să li se vorbească în felul ■ Acesta. Acum nu va mai uita". Intr-adevăr, adaugă Albert Kahn, copilul n-a uitat. După amiază, mama sa a telefonat la școală că băiatul avusese o criză de nervi. Cîtă monstruozitate, cît cinism în acest adevărat „joc de-a moartea“ cu copiii! Jocurile nevinovate ale micuților, copilăria lor, sînt întunecate de odiosul „război rété", frica ia locul vioiciunii specifice vîrstei. Dar în S.U.A., copilăria a milioane de americani nu este întunecată numai de spectrul războiului. Datele oficiale ale Ministerului Muncii din Statele Unite, recunosc că în ţară 2.500.000 de copii de vîrstă şcolară prestează în permanenţă diferite munci pentru a se putea întreţine. Bolile, mizeria, subalimentaţia seceră Viaţa plăpîndă a copiilor din statele capitaliste. In Grecia — ţară care nu are decît un singur spital cu 60 de paturi pentru copiii atinşi de tuberculoză osoasă—80 la sută din copii suferă de tuberculoză sau adenită. Numai într-un singur sat grec — Ghiorghite — sînt 300 de copii bolnavi de tuberculoză. In Germania occidentală, 490.000 copii sunt nevoiţi să trăiască în barăci. Numeroşi copii trebuie să muncească de la vîrsta cea mai fragedă, în adevărate condiţii de ocnă. Se ştie că în industria de covoare a Iranului, muncesc chiar şi copii de 4 ani ! Toate acestea duc la creşterea continuă a mortalităţii infantile. In Brazilia, de pildă, din 2 milioane de copii care se nasc anual, 400.000 mor înainte de a fi împlinit un an. Cifrele de mai sus vorbesc de la sine. Ele zugrăvesc mizeria îngrozitoare în care se zbat milioane de copii. Viețile tinere ale celor mici sunt strivite în------- ————^----------.—- -------—— ------------—^-------—, --------------------------------------------------—----------„—^ țările capitalului de goana după profit, de pregătirile nefaste de război, care înghit cea mai mare parte din bugetul acestor ţări. Dar sunt şi altfel de cifre şi fapte. Acelea care vorbesc în mod elocvent despre grija neţărmurită faţă de copiii din ţările lagărului păcii şi socialismului. Uniunea Sovietică — supranumită pe bună dreptate ţara copilăriei fericite — este cel mai luminos exemplu al grijii statului faţă de micii săi cetăţeni. A rămas ca un simbol faptul că printre primele decrete semnate de Lenin în 1917, după decretul asupra păcii, a fost cel cu privire la organizarea colegiilor de ocrotire a mamei şi copilului. Pacea şi fericirea copiilor sunt de nedespărţit — iată ce a arătat statul sovietic omenirii, la puţine zile după naşterea sa. Numai pentru supravegherea sănătăţii copiilor pînă la 3 ani, există actualmente în Uniunea Sovietică 6.000 de clinici. Datorită condiţiilor deosebite în care trăieşte şi se dezvoltă tînăra generaţie sovietică, populaţia U.R.S.S. a crescut numai în ultimii 3 ani cu aproape 10.000.000 de oameni. In Uniunea Sovietică învăţămîntul elementar de 7 ani cuprinde pe toţi copiii: din ce în ce mai numeroşi sînt elevii şcolilor medii şi superioare. 220.000 de şcoli, 38 milioane de elevi — iată gloriosul bilanţ al drumului spre cucerirea ştiinţei. Conducîndu-se după exemplul Uniunii Sovietice, ţările surori de democraţie populară manifestă o grijă deosebită faţă de copii. In R. P. Chineză s-au construit în ultimii ani 60.000 de creşe şi cămine; în Polonia, peste 400.000 de copii au posibilitatea să-şi petreacă timpul liber în casele de cultură special amenajate pentru ei. In patria noastră, copiii — viitorul de aur al ţării — simt zi de zi dragostea şi atenţia cu care-i înconjoară partidul şi guvernul. Dela maşinile cu inscripţia atît de cunoscută nouă , „Atenţiune, copiii“, care duc pe copii spre creşele şi căminele de zi, şi pînă la fondurile mari alocate învăţămîntului, odihnei copiilor, toate ne vorbesc despre viaţa fericită a tinerei generaţii de la noi. Numai în cursul acestui an se vor mări cu 2.000 locurile în creşe; 125.000 de copii îşi vor petrece, vacanţa în coloniile de la munte şi mare. , Sindicatele îşi aduc contribuţia lor preţioasă la crearea unei mieţi tot mai fericite copiilor noştri. Organizaţiile sindicale pot şi trebuie să facă mai mult pentru educarea copiilor, pentru a obţine rezultate şi mai mari în organizarea timpului lor liber. In ţara noastră, care pe vremea regimului burghezo-moşieresc avea tristul renume de a fi printre primele din Europa în privinţa analfabetismului şi mortalităţii infantile, creşte astăzi o generaţie viguroasă, dîrză, cultă şi plină de viaţă. Ziua Internaţională a Copilului, constituie un prilej nu numai de trecere în revistă a traiului copiilor de pe întregul glob, ci înainte de toate, de întărire a luptei pentru fericirea copiilor, pentru pacea lumii. Pentru a feri copiii de grozăviile războiului, popoarele cer rezolvarea pe cale pașnică a problemelor litigioase, interzicerea armelor de exterminare în masă, încetarea cursei înarmărilor, încheierea unui pact al păcii între cele cinci mari puteri. Ziua Internaţională a Copilului este şi pentru poporul nostru un prilej de trecere în revistă a realizărilor regimului democrat-popular pentru cei mici. Fiecare om al muncii din patria noastră are dreptul să pretindă organizaţiilor obşteşti — sindicate, de tineret, comisiilor de femei — ca şi organelor administrative, să pună pe deplin în valoare marile înfăptuiri ale statului nostru pentru copii. Mai multă atenţie muncii de educaţie a copiilor, mai multă atenţie gospodăririi fondurilor alocate pentru ei — iată cereri cît se poate de justificate. Pentru fericirea copilului, pentru viitorul său, să nu precupeţim nici un efort! .Din toate colturile Patriei ★ ★ In aceste zile la Moinesti BACAU — (de la corespondentul nostru). In istoria forării sondelor din Moldova nu s-a atins nicicîrd viteza comercială de 1279,6 metri granic-lună. Este un succes nemaiîntîlnit, care entuziasmează pe oricare dintre sondori. — Este greu ? — Nicidecum — îţi răspunde loan Bîrligiu, şeful brigăzii de sondori din cadrul trustului I de foraj, Oficiul Turbobur- Moineşti. Tot ce se cere este să fii harnic. împreună cu brigada sa, sondorul loan Bîrligiu a terminat de forat sonda 899 cu 41 zile înainte de termen, realizînd viteza comercială amintită mai sus. Acum, brigada lui are cele mai multe şanse de a cuceri titlul de „cea mai bună brigadă de foraj din Moldova“. ★ In aceste zile, la Moineşti, sînt premiate cele mai bune echipe şi brigăzi de petrolişti. Executînd montajul turtei metalice la sonda 306 cu 7 zile înainte de termen, echipa de turişti condusă de Tănase Muşat a fost premiată cu 3.306 lei. Brigada condusă de Uie Rusu a demontat instalaţia de foraj electric de la sonda 760 şi a montat-o la sonda 1.240, reducînd timpul de lucru cu 5 zile. Pentru această realizare ea a fost premiată cu suma de 1.007 lei. Succesele colectivului uzinei „Steaua Roşie“ Colectivul uzinei „Steaua Roşie" produce zilnic numeroase vinciuri, trolii, macarale pentru 1,5 tone, piese de schimb şi multe altele. O contribuţie însemnată la realizarea planului uzinei o aduc fruntaşii întrecerii socialiste, printre care sunt Petre Corbu, Herşcu Edelman, Ion Nencescu. ■ Herşcu Edelman s-a calificat ca frezor în uzină, în anul 1949 şi datorită ajutorului tovărăşesc al celorlalţi muncitori şi tehnicieni a ajuns unul dintre cei mai buni muncitori ai uzinei El îşi iubeşte mult meseria de azi şi-şi aminteşte cu ură de vremea cînd, ca funcţionar al unei întreprinderi forestiere, cunoştea alături de tăietorii de pădure înjosirile şi exploatarea crîncenă la care erau supuşi de către capitalişti. Acum, Herşcu Edelman, lucrînd în acelaşi timp la două freze, dă zilnic cîte două norme. Tot aşa îşi depăşesc normele şi fruntaşii Petre Corbu şi Ion Nencescu. Acest lucru face ca ei să primească salarii de 1 000—1.200 lei lunar. Ca urmare a avîntului în muncă al întregului colectiv al uzinei planul de producţie pe luna aprilie a fost depăşit cu 20 la sută, iar productivitatea muncii a crescut pe fiecare muncitor cu 11,3 la sută. Planul pe luna mai a fost de asemenea depăşit. O preocupare de seamă a muncitorilor de la uzinele „Steaua Roşie“ este şi aceea a folosirii rezervelor interne. Astfel în lunile aprilie şi mai, pentru producerea de şaibe, inele şi diverse axe mici, necesare maşinilor şi utilajelor ce se produc aici, au fost folosite peste 2.000 kg de deşeuri de oţel laminat. De asemenea, din rămăşiţe de tablă au fost confecţionate în secţia de bunuri metalice de larg consum 370 tigăi, 46.000 blacheuri şi altele. Această secţie şi-a realizat încă din ziua de 25 mai planul lunar de producţie. (Agerpres). Condiţii noi de muncă CRAIOVA (de la corespondentul nostru). — In vederea unei productivităţi a muncii tot mai ridicate, conducerea uzinei de maşini şi unelte agricole „7 Noiembrie“Craiova, în colaborare cu comitetul de întreprindere, cu cabinetul tehnic şi cu cercul A.S.I.T., au luat o serie de măsuri tehnico-organizatorice. In acest scop, secţia de scule a fost înzestrată cu dispozitive noi, cu matriţe pentru fabricarea în serie a unor repere necesare maşinilor agricole, fiind totodată încadrată cu personal de specialitate. La secţia presaj, munca manuală a fost înlocuită cu mica mecanizare, strungurile întrebuinţate la filetarea colţilor de graipă au fost înlocuite cu o maşină de tăiat filet, care va reduce considerabil timpul de lucru şi va îmbunătăţi în acelaşi timp calitatea lucrărilor. In vederea reducerii procentului de rebuturi, la turnătorie s-a înfiinţat o staţie de sabla care va înlătura zgura şi pămîntul de pe piesele turnate, iar pentru turnarea roţilor de vagoneţi se vor confecţiona cochile noi. * PITEŞTI (de la corespondentul nostru) In numeroase raioane ale regiunii Piteşti, colectiviştii, ţăranii întovărăşiţi şi cei cu gospodării individuale, se preocupă intens de întreţinerea culturilor. Membrii G.A.G. „Victoria Muncii“ din comuna Voiceşti, raionul Drăgăşani au terminat primii însămînţările şi tot primii au început lucrările de întreţinere a culturilor. In fiecare dimineaţă, răsăritul soarelui găseşte pe colectiviştii din brigăzile de cîmp conduse de Gheorghe Mitrache şi Gheorghe Stanică în plină activitate. Ei desfăşoară întrecerea între brigăzi şi colectivişti pentru a executa la vreme toate lucrările de întreţinere a culturilor. Numai în cîteva zile s-a executat plivitul la grîu şi orz pe întreaga suprafaţă de 64 ha, precum şi prima prăsilă la 47 ha porumb şi floarea-soarelui însămînţate în cuiburi aşezate în pătrat. De curînd, s-a început şi prăşită a doua la floarea-soarelui. Şi membrii GAG, „Calea fericirii" din comuna Ştefăneşti, au prăşit în numai cîteva , zile suprafaţa de 25 ha cu floareasoarelui, 2,5 ha cu cartofi şi 9 ha cu porumb. Suprafeţe mari au plivit şi prăşit şi ţăranii muncitori cu gospodării individuale din comunele Stolnici, Ciuja, Morteni, Mogoşani şi altele. Pînă în prezent, in regiunea Piteşti s-a efectuat plivitul pe o suprafaţă de 8.684 ha şi s-au prăşit peste 500 ha semănate în cuiburi aşezate în pătrat. Fruntaş în lucrările de întreţinere a culturilor este raionul Găieşti, unde s-a plivit suprafaţa de 3.029 ha. El este urmat de raioanele Drăgăşani, Slatina, Vedea şi Piteşti. Comitetele executive ale sfaturilor populare comunale acordă o atenţie deosebită şi pregătirii utilajului agricol necesar muncilor de recoltare. Pînă în ziua de 22 mai numai în sectorul individual s-au revizuit şi reparat 109 batoze, 21 locomobile, 113 secerători simple, 31 secerător alegători şi alte maşini agricole. Pentru buna desfăşurare a campaniei de recoltare şi dezmiriştit, ţăranii muncitori au început să se aprovizioneze prin unităţile cooperatiste cu sape, furci, coase, seceri, şine de tablă şi altele. ★ întreţin culturile şi se pregătesc în vederea recoltării Se îngrijesc de repararea utilajului La G.A-S. Salonta, lucrările de reparaţie a utilajului necesar pentru campania de recoltare se desfăşoară într-un ritm viu. Colectivul de muncă al secţiei ateliere a organizat munca în aşa fel ca toate maşinile de recoltat să fie reparate la un înalt nivel calitativ și la termenul prevăzut în plan. S-au format două brigăzi: una sub conducerea maistrului de specialitate Alex. Szöllösi, pentru executarea reparării batozelor și a combinelor, iar alta pentru repararea secerătorilor simple, secerătorilor,legătoare, cositoarelor şi greblelor mecanice, sub îndrumarea maistrului Bagoşi Alex. Munca brigăzilor este supraveghiată de şeful atelierului Varga Ludovic- întreaga activitate e îndrumată şi coordonată de mecanicul şef Jozsa Andrei. La începutul lucrului colectivul de muncă ţine zilnic o consfătuire în care se indică măsurile ce trebuie luate pentru buna desfăşurare a reparaţiilor. La întocmirea planului de acţiune s-a ţinut cont de gradul de uzură a maşinilor, planificîndu-se mai întîi acelea care necesitau lucrări mai complexe. Pînă la 18 mai au fost reparate complet 9 batoze, 7 secerători-legători, 1 combină etc. Ca utilajul reparat să fie în tot timpul campaniei de recoltare într-o perfectă stare de funcţionare s-a ţinut cont de cauzele defecţiunilor din anul trecut, urmîndu-se eliminarea lor. Astfel, combinerul ökrös Iosif a observat că opritorul de boabe în forma sa actuală nu elimină pierderile de seminţe în timpul recoltării. Acum s-a făcut o modificare simplă, care va înlătura pierderile. La fel s-a schimbat şi axul tobei, care fiind prea subţire se rupea des în plină muncă de recoltare O atenţie deosebită se dă reparării batozelor. Aici se face revizia şi repararea temeinică a dispozitivelor de treierat, pentru a asigura separarea completă şi fără vătămări a boabelor din spic. Anul trecut, la o serie de batoze n-au funcţionat bine vînturătoarele din care cauză multe boabe mergeau în pleavă. Prin modificarea gurii vîntului mare, curentul de aer dat de vînturătoare devine normal, evitîndu-se pierderile Multe goluri în producţie au produs secerătorile-legători, din cauză că suportul-rabator se îndoia. Cu efectuarea reparaţiilor din acest an, toate suporturile primesc întărituri, prin sudură, care vor elimina complet defectările de acest gen. Astfel de întărituri s-au aplicat şi la capetele cuţitelor de tăiere de la cositori, care se rupeau foarte uşor. La aceste lucrări s-a evidenţiat maistrul Bagoşi Alex- Prin examinarea minuţioasă a tuturor mecanismelor, el execută o reparaţie de înaltă calitate, asigurînd funcţionarea continuă a maşinilor la recoltare. SZABÓ DIONISIE In raionul Urziceni nu se dă atenţie lucrărilor de întreţinere a culturilor URZICENI (de la corespondentul nostru). — Datorită ploilor căzute din abundenţă în ultima vreme, toate culturile au răsărit şi se dezvoltă repede. Odată cu ele insă au început săapară şi buruienile. Pentru asigurarea unei recolte îmbelşugate membrii gospodăriei agricole colective din comuna Alexeni, raionul Urziceni, au trecut neîntîrziat la lucrările de întreţinere a culturilor. Chiar în primele zile ei au reuşit să plivească de pălămidă şi alte buruieni toate cele 75 de hectare însămînţate cu grîu, orz şi găz. Frumoase rezultate în acţiunea de întreţinere a culturilor au fost înregistrate şi de ţăranii muncitori din comunele Moviliţa, Adîncata, Bărcăneşti, Gîrbovi. Asemenea exemple însă sunt puţine în raionul Urziceni. In multe comune ca: Jilavele, Maia, Urziceni, Coşereni etc., culturile de toamnă şi primăvară sunt bine dezvoltate. Ele necesită imediat lucrări de îngrijire. Comitetele executive ale sfaturilor populare nu dau însă atenţie acestui fapt. Aşa se întîmplă, de pildă, în comuna Ion Roată. Comitetul executiv al sfatului popular (preşedinte Toma Ion) deşi a aflat că gospodăria agricolă colectivă din comună a plivit sau prăşit 73 hectare cultivate cu grîu, porumb, fasole, floarea soarelui, nu a popularizat succesele şi experienţa dobîndită de colectivişti, nu a mobilizat ţăranii muncitori la executarea lucrărilor de întreţinere. In această comună pînă la aceeaşi dată s-au plivit de buruieni numai o parte neînsemnată din culturi. Pentru lichidarea rămînerii în urmă comitetele executive ale sfaturilor populare din raionul Urziceni trebuie să acorde toată atenţia luînd măsuri imediate care să mobilizeze ţărănimea muncitoare la efectuarea neîntîrziată a muncilor de îngrijire a culturilor. Aviaţia în sprijinul agriculturii PLOIEŞTI (de la corespondentul nostru). — G.A.S.-Bărbuleşti, din regiunea Ploieşti, şi-a dezvoltat an de an si sectorul zootehnic. In scopul asigurării cantităţilor de furaje necesare întreţinerii animatelor, gospodăria şi-a mărit cu mult suprafeţele însămînţate cu plante furajere. Datorită lucrărilor agrotehnice superioare şi umezelii suficiente din sol, culturile au avut condiţii optime de vegetaţie. De cîteva zile însă pe tarlalele de borceag şi lucerna ale gospodăriei şi-au făcut apariţia un mare număr de gărgăriţe dungate (Sifona lineata). Pericolul de înmulţire şi invadare a dăunătorilor şi la alte culturi creştea pe zi ce trecea, astfel că trebuiau depuse toate eforturile pentru combaterea şi distrugerea lor. Gospodăria îşi asigurase din vreme cantitatea de peste 3.000 kg. Hexacloran, dar pentru împrăştierea lui pe suprafeţe atît de mari erau necesare sute de braţe de muncă şi tot atîtea pompe de pulverizat. S-a făcut atunci apel la aviaţia civilă. După numai două zile, pe deasupra gospodăriei şi-au făcut apariţia două avioane. Pentru ca acţiunea de distrugere a dăunătorilor să fie cît mai eficace, pilotul Gh. Popescu şi mecanisiul de bord Gh. Şerbănescu execută zboruri la 5 metri deasupra solului. In primele 3 ore de activitate cei doi aviatori au împrăştiat praf de Hexacloran pe suprafaţa de 72 ha. In alte cîteva ore ei au împrăştiat insecto-fungicid şi pe restul suprafeţelor cu culturi furajere invadate de insecte. In felul acesta, întreaga cultură de furaje a fost salvată. Pentru sănătatea oamenilor muncii In comuna Brazi în apropierea oraşului Ploieşti a avut loc în după amiaza zilei de 24 mai deschiderea preventoriului T.B.C. al comitetului central al Sindicatului muncitorilor din industria metalurgică şi a construcţiilor de maşini. Preventoriul se află într-un loc pitoresc în mijlocul unui parc de aproape 14 ha cu ulei de pomi fructiferi şi frumoase brazde de flori. El va fi un minunat loc de refacere a sănătăţii muncitorilor din regiunea Ploieşti, care au suferit de plămîni sau au forme stabilizate. Pentru amenajarea preventoriului comitetul central al Sindicatului muncitorilor din industria metalurgică şi a construcţiilor de maşini a acordat suma de cca. 1.000.000 lei. Preventoriul cuprinde 14 saloane, fiind dotat cu baie, cabinet medical, aparat de raze Röntgen etc. Un medic ftiziolog, 2 surori şi personalul administrativ necesar stau la dispoziţia bolnavilor. Printre primii 36 muncitori care au sosit să-şi refacă sănătatea aici se numără vopsitorul Aurel Petre, strungarul Ion Niţă, şlefuitoarea Georgeta Ştefan, pontatoarea Margareta Nicolescu şi alţii, toţi de la Uzina de utilaj petrolifer I,l -Mai". Iată ce a declarat cu ocazia inaugurării preventoriului strungăriţa Ecaterina Grigorescu : „Ne dăm seama pe zi ce trece că grija faţă de om şi nevoile sale a devenit o realitate vie. Şi eu am fost bolnavă de plămîni. Cu toate că m-am făcut bine totuşi nu mă simţeam în putere. Medicul uzinei mi-a prescris cură sanatorială şi am toată încrederea că în condiţiile care mi s-au creiat în acest preventoriu voi putea fi în scurt timp din nou alături de tovarăşii mei de muncă“. DUMITRU BURCEA Ajutor familial de stat BAIA MARE. (de la trimisul nostru). Sprijinirea familiilor cu mulţi copii constituie una din preocupările regimului nostru democrat-popular. In primul trimestru al acestui an, sfatul popular al regiunii Baia Mare a acordat drept ajutor familial de stat 906.408 lei unui număr de 5.722 familii cu mulţi copii.În acelaşi timp, 40 de mame care au născut zece sau mai mulţi copii au primit fiecare un ajutor unic de stat în valoare de 1.000 lei.In afară de ajutorul bănesc, multe mame cu mulţi copii din regiunea Baia Mare au primit distincţiile „Mamă eroină“, „Gloria maternă“ şi „Medalia maternităţii“. Printre femeile care au căpătat ajutoare unice de stat în primul trimestru al acestui an, se află colectivista Elisabeta Sipoş din comuna Halmeu, raionul Satu Mare, ţărăncile muncitoare Irinca Safca din comuna Negreşti, raionul Oaş, Ana Petroviţa din comuna Tîşnad, raionul Cărei, muncitoarea Ileana Balogh din Baia Mare. Lotul experimental al şcolii In primăvara aceasta tovarăşa profesoară Maria Popovici a luat iniţiativa înfiinţării unui lot experimental, la şcoala pedagogică de educatoare din Craiova. Cu ajutorul elevelor s-a reuşit ca pe un teren de 600 mp să fie însăminţate peste 25 de culturi diferite. Pe acest lot experimental s-a prevăzut un asolament pe timp de 7 ani. Elevele sub îndrumarea profesoarelor au crescut răsaduri de legume şi zarzavaturi în paturi calde şi reci, pentru terenul cultivat şi chiar pentru vînzare. Odată cu munca pe lotul experimental multe eleve au început să-şi ridice nivelul general la învăţătură în urma îmbinării cunoştinţelor teoretice cu cele practice. Este cazul elevei Obrocea Eufimia din anul II A. La această şcoală a fost creat şi un „colţ viu" unde viitoarele educatoare învaţă cum trebuie să dezvolte la copii dragostea faţă de animale şi păsările folositoare omului. Al. Anghel corespondent voluntar GRIJA SINDICATELOR DIN R. P. R. PENTRU COPIII OAMENILOR MUNCII In clişeu (stinge) : la căminul de zi al Uzinei „1 Mai“-Ploieşti ; (mijloc) : în tabăra de la Sinaia; (dreapta) : la clubul C.F.R.-Timişoara (Foita L. TIBOR şi P. COZIA)