Munca, iunie 1954 (Anul 10, nr. 2061-2086)

1954-06-01 / nr. 2061

Proletari din toate ţările uniţi-vă! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRA­L AL SINDICATELOR DIN R.P.R. Anul XI — nr. 2061 Marţi 1 Iunie 1954 4 pagini 20 bani In apărarea fericirii milioanelor de copii de pe glob Nimic nu deşteaptă în oameni mai multă duioşie, ca neasemuita puritate sufletească şi gingăşia celor mici. Poeţii au închinat copiilor nenumărate versuri, oamenii cin­stiţi de pretutindeni îi poartă respect fe­­meii-mame, acestui grădinar care cu ne­ostoită iubire creşte florile cele mai de preţ ale omenirii­ . In fiecare an, la 1 iunie, cînd sărbătorim Ziua Internaţională a Copilului, urăm din toată inima puilor de oameni de pe tot cu­prinsul globului, multă fericire în viaţa în care abia au păşit. Au dreptul la fericire copiii pămîntului. Să crească viguroşi, zdraveni, ferită să fie copilăria lor de crîncena viitoare a războiului, de bă­­trîneţea timpurie pricinuită de mizerie. Urarea aceasta este rostită în toate graiu­­rile, pe toate meridianele. Ea nu este o în­şiruire formală de cuvinte, ci un angaja­ment solemn ; voinţa popoarelor lumii de a apăra pacea — iată izvorul acestei urări. Sărbătorită pentru prima oară în 1950, în urma unui apel lansat de Federaţia De­mocrată Internaţională a Femeilor şi Fe­deraţia Mondială a Tineretului Democrat, Ziua Internaţională a Copilului a devenit pentru oamenii cinstiţi din întreaga lume o zi de luptă pentru viaţa liniştită şi feri­cită a milioanelor de copii de pe glob. Pe drept cuvînt se spune că atitudinea linui-stat faţă de copiii săi constituie cea mai bună carte de vizită. Fie că este expri­mată în cifre laconice, fie că reiese din fapte care îţi strîng inima sau care, dimpo­trivă, te umplu de bucurie, atitudinea faţă de copii nu dovedeşte numai gradul de ci­vilizaţie al statului respectiv ci, înainte de toate, esenţa politicii sale. Cine nu s-a îngrozit citind despre In­fluenţa nefastă a isteriei războinice din S.U.A. asupra micilor americani? In cartea­­,Jocul de-a moartea“, scriitorul american Albert Kahn relatează un episod zgudui­tor. La o şcoală din Queen New-York, se făceau exerciţii de apărare pasivă. Inspăi- Jnîntaţi, copiii stăteau ghemuiţi la pămînt, fiecare din ei fiind învelit în cîte un cear­ceaf destinat să-l apere împotriva unor în­chipuite arsuri. Directorul şcolii s-a apro­piat de un băieţaş strigîndu-i: „Braţul tău drept este ars complet. Ţi-a fost smuls piciorul drept! Şi jumătate din obrazul tău nu mai există!“ Directorul a explicat de ce a procedat astfel: „Nu era acoperit cum trebuie. Trebuie să li se vorbească în felul ■ Acesta. Acum nu va mai uita". Intr-adevăr, adaugă Albert Kahn, copilul n-a uitat. După amiază, mama sa a telefonat la școa­lă că băiatul avusese o criză de nervi. Cîtă monstruozitate, cît cinism în acest adevărat „joc de-a moartea“ cu copiii! Jo­curile nevinovate ale micuților, copilăria lor, sînt întunecate de odiosul „război ré­té", frica ia locul vioiciunii specifice vîrstei. Dar în S.U.A., copilăria a milioane de americani nu este întunecată numai de spectrul războiului. Datele oficiale ale Ministerului Muncii din Statele Unite, re­cunosc că în ţară 2.500.000 de copii de vîrstă şcolară prestează în permanenţă di­ferite munci pentru a se putea întreţine. Bolile, mizeria, suba­l­imentaţia seceră Viaţa plăpîndă a copiilor din statele capi­taliste. In Grecia — ţară care nu are decît un singur spital cu 60 de paturi pentru copiii atinşi de tuberculoză osoasă—80 la sută din­ copii suferă de tuberculoză sau a­­denită. Numai într-un singur sat grec — Ghiorghite­ — sînt 300 de copii bolnavi de tuberculoză. In Germania occidentală, 490.000 copii sunt nevoiţi să trăiască în barăci. Numeroşi copii trebuie să muncească de la vîrsta cea mai fragedă, în adevărate condiţii de ocnă. Se ştie că în industria de covoare a Iranului, muncesc chiar şi copii de 4 ani ! Toate acestea duc la­ creşterea continuă a mortalităţii infantile. In Brazi­lia, de pildă, din 2 milioane de copii care se nasc anual, 400.000 mor înainte de a fi împlinit un an. Cifrele de mai sus vorbesc de la sine. Ele zugrăvesc mizeria îngrozitoare în care se zbat milioane de copii. Vie­țile tinere ale celor mici sunt strivite în­­------- ————^----------.—- -------—— ------------—^-------—, --------------------------------------------------—----------„—^ țările capitalului de goana după profit, de pregătirile nefaste de război, care înghit cea mai mare parte din bugetul acestor ţări. Dar sunt şi altfel de cifre şi fapte. Acelea care vorbesc în mod elocvent despre grija neţărmurită faţă de copiii din ţările lagă­rului păcii şi socialismului. Uniunea So­vietică — supranumită pe bună dreptate ţara copilăriei fericite — este cel mai lu­minos exemplu al grijii statului faţă de mi­cii săi cetăţeni. A rămas ca un simbol faptul că printre primele decrete sem­nate de Lenin în 1917, după decretul asu­pra păcii, a fost cel cu privire la organiza­rea colegiilor de ocrotire a mamei şi copi­lului. Pacea şi fericirea copiilor sunt de nedes­părţit — iată ce a arătat statul sovietic omenirii, la puţine zile după naşterea sa. Numai pentru supravegherea sănătăţii copiilor pînă la 3 ani, există actualmente în Uniunea Sovietică 6.000 de clinici. Datorită condiţiilor deosebite în care trăieşte şi se dezvoltă tînăra generaţie so­vietică, populaţia U.R.S.S. a crescut numai în ultimii 3 ani cu aproape 10.000.000 de oameni. In Uniunea Sovietică învăţămîn­­tul elementar de 7 ani cuprinde pe toţi copiii: din ce în ce mai numeroşi sînt elevii şcolilor medii şi superioare. 220.000 de şcoli, 38 milioane de elevi — iată glo­riosul bilanţ al drumului spre cucerirea ştiinţei. Conducîndu-se după exemplul Uniunii Sovietice, ţările surori de democraţie popu­lară manifestă o grijă deosebită faţă de copii. In R. P. Chineză s-au construit în ultimii ani 60.000 de creşe şi cămine; în Polonia, peste 400.000 de copii au posibili­tatea să-şi petreacă timpul liber în casele de cultură special amenajate pentru ei. In patria noastră, copiii — viitorul de aur al ţării — simt zi de zi dragostea şi atenţia cu care-i înconjoară partidul şi gu­vernul. De­­la maşinile cu inscripţia atît de cunoscută nouă , „Atenţiune, copiii“, care duc pe copii spre creşele şi căminele de zi, şi pînă la fondurile mari alocate învăţă­­mîntului, odihnei copiilor, toate ne vorbesc despre viaţa fericită a tinerei generaţii de la noi. Numai în cursul acestui an se vor mări cu 2.000 locurile în creşe; 125.000 de copii îşi vor petrece, vacanţa în coloniile de la munte şi mare. , Sindicatele îşi aduc contribuţia lor pre­ţioasă la crearea­ unei m­ieţi tot mai feri­cite copiilor noştri. Organizaţiile sindicale pot şi trebuie să facă mai mult pentru edu­carea copiilor, pentru a obţine rezultate şi mai mari în organizarea timpului lor liber. In ţara noastră, care pe vremea regimu­lui burghezo-moşieresc avea tristul renu­me de a fi printre primele din Europa în privinţa analfabetismului şi mortalităţii in­fantile, creşte astăzi o generaţie viguroasă, dîrză, cultă şi plină de viaţă. Ziua Internaţională a Copilului, consti­tuie un prilej nu numai de trecere în re­vistă a traiului copiilor de pe întregul glob, ci înainte de toate, de întărire a luptei pentru fericirea copiilor, pentru pa­cea lumii. Pentru a feri copiii de grozăviile războiului, popoarele cer rezolvarea pe­ ca­le pașnică a problemelor litigioase, inter­zicerea armelor de exterminare în masă, încetarea cursei înarmărilor, încheierea unui pact al păcii între cele cinci mari puteri. Ziua Internaţională a Copilului este şi pentru poporul nostru un prilej de trecere în revistă a realizărilor regimului demo­crat-popular pentru cei mici. Fiecare om al muncii din patria noastră are dreptul să pretindă organizaţiilor obşteşti — sin­dicate, de tineret, comisiilor de femei — ca şi organelor administrative, să pună pe deplin în valoare marile înfăptuiri ale sta­tului nostru pentru copii. Mai multă aten­ţie muncii de educaţie a copiilor, mai mul­tă atenţie gospodăririi fondurilor alocate pentru ei — iată cereri cît se poate de jus­tificate. Pentru fericirea copilului, pentru viito­rul său, să nu precupeţim­ nici un efort! .Din toate colturile Patriei ★ ★ In aceste zile la Moinesti BACAU — (de la corespondentul nos­tru). In istoria forării sondelor din Moldova nu s-a atins nicicîr­d viteza comercială de 1279,6 metri granic-lună. Este un suc­ces nemaiîntîlnit, care entuziasmează pe oricare dintre sondori. — Este greu ? — Nicidecum — îţi răspunde loan Bîrligiu, şeful brigăzii de sondori din ca­drul trustului I de foraj, Oficiul Turbobur- Moineşti. Tot ce se cere este să fii har­nic. împreună cu brigada sa, sondorul loan Bîrligiu a terminat de forat sonda 899 cu 41 zile înainte de termen, realizîn­d vite­za comercială amintită mai sus. Acum, brigada lui are cele mai multe şanse de a cuceri titlul de „cea mai bună brigadă de foraj din Moldova“. ★ In aceste zile, la Moineşti, sînt pre­miate cele mai bune echipe şi brigăzi de petrolişti. Executînd montajul turtei me­talice la sonda 306 cu 7 zile înainte de termen, echipa de tur­işti condusă de Tă­­nase Muşat a fost premiată cu 3.306 lei. Brigada condusă de Uie Rusu a de­montat instalaţia de foraj electric de la sonda 760 şi a montat-o la sonda 1.240, reducîn­d timpul de lucru cu 5 zile. Pen­tru această realizare ea a fost premiată cu­ suma de 1.007 lei. Succesele colectivului uzinei „Steaua Roşie“ Colectivul uzinei „Steaua Roşie" produ­ce zilnic numeroase vinciuri, trolii, maca­rale pentru 1,5 tone, piese de schimb şi multe altele. O contribuţie însemnată la realizarea planului uzinei o a­duc fruntaşii întrecerii socialiste, printre care sunt Petre Corbu, Herşcu Edelman, Ion Nencescu. ■ Herşcu Edelman s-a calificat ca frezor în uzină, în anul 1949 şi datorită ajutoru­lui tovărăşesc al celorlalţi muncitori şi tehnicieni a ajuns unul dintre cei mai buni muncitori ai uzinei­ El îşi iubeşte mult meseria de azi şi-şi aminteşte cu ură de vremea cînd, ca funcţionar al unei între­prinderi forestiere, cunoştea alături de tă­ietorii de pădure înjosirile şi exploatarea crîncenă la care erau supuşi de către ca­pitalişti. Acum, Herşcu Edelman, lucrînd în acelaşi timp la două freze, dă zilnic cîte două norme. Tot aşa îşi depăşesc normele şi fruntaşii Petre Corbu şi Ion Nencescu. Acest lucru face ca ei să pri­mească salarii de 1­ 000—1.200 lei lunar. Ca urmare a avîntului în muncă al în­tregului colectiv al uzinei planul de pro­ducţie pe luna aprilie a fost depăşit cu 20 la sută, iar productivitatea muncii a cres­cut pe fiecare muncitor cu 11,3 la sută. Planul pe luna mai a fost de asemenea depăşit. O preocupare de seamă a muncitorilor de la uzinele „Steaua Roşie“ este şi aceea a folosirii rezervelor interne. Astfel în lu­nile aprilie şi mai, pentru producerea de şaibe, inele şi diverse axe mici, necesare maşinilor şi utilajelor ce se produc aici, au fost folosite peste 2.000 kg de deşeuri de oţel laminat. De asemenea, din rămă­şiţe de tablă au fost confecţionate în sec­ţia de bunuri metalice de larg consum 370 tigăi, 46.000 blacheuri şi altele. Această secţie şi-a realizat încă din ziua de 25 mai planul lunar de producţie. (Agerpres). Condiţii noi de muncă CRAIOVA (de la corespondentul nos­tru). — In vederea unei productivităţi a muncii tot mai ridicate, conducerea uzinei de maşini şi unelte agricole „7 Noiembrie“­­Craiova, în colaborare cu comitetul de întreprindere, cu cabinetul tehnic şi cu cercul A.S.I.T., au luat o serie de mă­suri tehnico-organizatorice. In acest scop, secţia de scule a fost în­zestrată cu dispozitive noi, cu matriţe pentru fabricarea în serie a unor repere necesare maşinilor agricole, fiind tot­odată încadrată cu personal de speciali­tate. La secţia presaj, munca manuală a fost înlocuită cu mica mecanizare, strun­gurile întrebuinţate la filetarea colţilor de graipă au fost înlocuite cu o maşină de tăiat filet, care va reduce considerabil timpul de lucru şi va îmbunătăţi în acelaşi timp calitatea lucrărilor. In vederea reducerii procentului de re­buturi, la turnătorie s-a înfiinţat o staţie de sabla­­ care va înlătura zgura şi pă­­mîntul de pe piesele turnate, iar pentru turnarea roţilor de vagoneţi se vor con­fecţiona cochile noi. * PITEŞTI (de la corespondentul nostru) In numeroase raioane ale regiunii Pi­teşti, colectiviştii, ţăranii întovărăşiţi şi cei cu gospodării individuale, se preocupă intens de întreţinerea culturilor. Membrii G.A.G. „Victoria Muncii“ din comuna Voiceşti, raionul Drăgăşani au terminat primii însămînţările şi tot primii au început lucrările de întreţinere a culturilor. In fiecare dimineaţă, răsăritul soarelui găseşte pe colectiviştii din bri­găzile de cîmp conduse de Gheorghe Mitrache şi Gheorghe Stanică în plină ac­tivitate. Ei desfăşoară întrecerea între brigăzi şi colectivişti pentru a executa la vreme toate lucrările de întreţinere a cul­turilor. Numai în cîteva zile s-a executat plivitul la grîu şi orz pe întreaga supra­faţă de 64 ha, precum şi prima prăsilă la 47 ha porumb şi floarea-soarelui însămîn­­ţate în cuiburi aşezate în pătrat. De curînd, s-a început şi prăşită a doua la floarea-soarelui. Şi membrii GAG, „Calea fericirii" din comuna Ştefăneşti, au prăşit în numai cî­teva , zile suprafaţa de 25 ha cu floarea­soarelui, 2,5 ha cu cartofi şi 9 ha cu po­rumb. Suprafeţe mari au plivit şi prăşit şi ţăranii muncitori cu gospodării indivi­duale din comunele Stolnici, Ciuj­a, Mor­­teni, Mogoşani şi altele. Pînă în prezent, in regiunea Piteşti s-a efectuat pliv­itul pe o suprafaţă de 8.684 ha şi s-au prăşit peste 500 ha semănate în cuiburi aşezate în pătrat. Fruntaş în lu­crările de întreţinere a culturilor este ra­ionul Găieşti, unde s-a plivit suprafaţa de 3.029 ha. El este urmat de raioanele Dră­­găşani, Slatina, Vedea şi Piteşti. Comitetele executive ale sfaturilor popu­lare comunale acordă o atenţie deosebită şi pregătirii utilajului agricol necesar muncilor de recoltare. Pînă în ziua de 22 mai numai în sectorul individual s-au re­vizuit şi reparat 109 batoze, 21 locomo­bile, 113 secerători simple, 31 secerător a­­legători şi alte maşini agricole. Pentru buna desfăşurare a campaniei de recoltare şi dezmiriştit, ţăranii munci­tori au început să se aprovizioneze prin unităţile cooperatiste cu sape, furci, coase, seceri, şine de tablă şi altele. ★ întreţin culturile şi se pregătesc în vederea recoltării Se îngrijesc de repararea utilajului La G.A-S. Salonta, lucrările de repara­ţie a utilajului necesar pentru campania de recoltare se desfăşoară într-un ritm viu. Colectivul de muncă al secţiei ateli­ere a organizat munca în aşa fel ca toate maşinile de recoltat să fie reparate la un înalt nivel calitativ și la termenul pre­văzut în plan. S-au format două brigăzi: una sub conducerea maistrului de spe­cialitate Alex. Szöllösi, pentru executarea reparării batozelor și a combinelor, iar alta pentru repararea seceră­tori­lo­r simple, secerătorilor,legătoare, cositoarelor şi greblelor mecanice, sub îndrumarea mais­trului Bagoşi Alex. Munca brigăzilor este supraveghiată de şeful atelierului Varga Ludovic- întreaga activitate e îndrumată şi coordonată de mecanicul şef Jozsa Andrei. La începutul lucrului colectivul de muncă ţine zilnic o consfătuire­ în care se indică măsurile ce trebuie luate pentru buna desfăşurare a reparaţiilor. La întocmirea planului de acţiune s-a ţinut cont de gradul­­ de uzură a maşini­lor, planificîndu-se mai întîi acelea care necesitau lucrări mai complexe. Pînă la 18 mai au fost reparate complet 9 batoze, 7 seceră­tori-legă­tori, 1 combină etc. Ca utilajul reparat să fie în tot timpul campaniei de recoltare într-o perfectă stare de funcţionare s-a ţinut cont de cauzele defecţiunilor din anul trecut, urmîndu-se eliminarea lor. Astfel, combi­nerul ökrös Iosif a observat că opritorul de boabe în forma sa actuală nu elimină pierderile de seminţe în timpul recoltării. Acum s-a făcut o modificare simplă, care va înlătura pierderile. La fel s-a schim­bat şi axul tobei, care fiind prea subţire se rupea des în plină muncă de recoltare O atenţie deosebită se dă reparării ba­tozelor. Aici se face revizia şi repararea temeinică a dispozitivelor de treierat, pentru a asigura separarea completă şi fără vătămări a boabelor din spic. Anul trecut, la o serie de batoze n-au funcţionat bine vînturătoarele din care cauză multe boabe mergeau în pleavă. Prin modificarea gurii vîntului mare, curentul de aer dat de vînturătoare de­vine normal, evitîndu-se pierderile­ Multe goluri în producţie au produs secerătorile-legători, din cauză că supor­­tul-rabator se îndoia. Cu efectuarea reparaţiilor din acest an, toate suporturile primesc întărituri, prin sudură, care vor elimina complet defectările de acest gen. Astfel de întărituri s-au aplicat şi la capetele cuţitelor de tăiere de la cositori, care se rupeau foarte uşor. La aceste lu­crări s-a evidenţiat maistrul Bagoşi Alex- Prin examinarea minuţioasă a tuturor mecanismelor, el execută o reparaţie de înaltă­ calitate, asigurînd funcţionarea continuă a maşinilor la recoltare. SZABÓ DIONISIE In raionul Urziceni nu se dă atenţie lucrărilor de întreţinere a culturilor URZICENI (de la corespondentul no­stru). — Datorită ploilor căzute din abun­denţă în ultima vreme, toate culturile au răsărit şi se dezvoltă repede. Odată cu ele in­să au început să­­apară şi buruienile. Pentru asigurarea unei recolte îmbelşu­gate membrii gospodăriei agricole colec­tive din comuna Alexeni, raionul Urziceni, au trecut neîntîrziat la lucrările de între­ţinere a culturilor. Chiar în primele zile ei au reuşit să plivească de pălămidă şi alte buruieni toate cele 75 de hectare în­­sămînţate cu grîu, orz şi g­ăz. Frumoase rezultate în acţiunea de între­ţinere a culturilor au fost înregistrate şi de ţăranii muncitori din comunele Moviliţa, Adîncata, Bărcăneşti, Gîrbovi. Asemenea exemple însă sunt puţine în raionul Urziceni. In multe comune ca: Jilavele, Maia, Urziceni, Coşereni etc., culturile de toamnă şi primăvară sunt bine dezvoltate. Ele ne­cesită imediat lucrări de îngrijire. Comite­tele executive ale sfaturilor populare nu dau însă atenţie acestui fapt. Aşa se întîmplă, de pildă, în comuna Ion Roată. Comitetul executiv al sfatului popular (preşedinte Tom­a Ion) deşi a aflat că gospodăria agricolă colectivă din co­mună a plivit sau prăşit 73 hectare cul­tivate cu grîu, porumb, fasole, floarea soarelui, nu a popularizat succesele şi ex­perienţa dobîndită de colectivişti, nu a mobilizat ţăranii muncitori la executarea lucrărilor de întreţinere. In această comu­nă pînă la aceeaşi dată s-au plivit de bu­ruieni numai o parte neînsemnată din culturi. Pentru lichidarea rămînerii în urmă comitetele executive ale sfaturilor popu­lare din raionul Urziceni trebuie să acor­de toată atenţia luînd măsuri imediate care să mobilizeze ţărănimea muncitoare la efectuarea neîntîrziată a muncilor de îngrijire a culturilor. Aviaţia în sprijinul agriculturii PLOIEŞTI (de la corespondentul nos­tru). — G.A.S.-Bărbuleşti, din regiunea Ploieşti, şi-a dezvoltat an de an si sectorul zooteh­nic. In scopul asigurării cantităţilor de fu­raje necesare întreţinerii animatelor, gos­podăria şi-a mărit cu mult suprafeţele în­­sămînţate cu plante furajere. Datorită lu­crărilor agrotehnice superioare şi umezelii suficiente din sol, culturile au avut con­diţii optime de vegetaţie. De cîteva zile însă pe tarlalele de bor­­ceag şi lucerna ale gospodăriei şi-au fă­cut apariţia un mare număr de gărgăriţe dungate (Sifona lineata). Pericolul de în­mulţire şi invadare a dăunătorilor şi la alte culturi creştea pe zi ce trecea, astfel că trebuiau depuse toate eforturile pentru combaterea şi distrugerea lor. Gospodăria îşi asigurase din vreme cantitatea de pes­te 3.000 kg. Hexacloran, dar pentru îm­­prăştierea lui pe suprafeţe atît de mari erau necesare sute de braţe de muncă şi tot atîtea pompe de pulverizat. S-a făcut atunci apel la aviaţia civilă. După numai două zile, pe deasupra gos­podăriei şi-au făcut apariţia două avioane. Pentru ca acţiunea de distrugere a dăunătorilor să fie cît mai eficace, pilotul Gh. Popescu şi mecanisiul de bord Gh. Şerbănescu execută zboruri la 5 me­tri deasupra solului. In primele 3 ore de activitate cei doi aviatori au împrăştiat praf de Hexacloran pe suprafaţa de 72 ha. In alte cîteva ore ei au împrăştiat in­­secto-fungicid şi pe restul suprafeţelor cu culturi furajere invadate de insecte. In felul acesta, întreaga cultură de fu­raje a fost salvată. Pentru sănătatea oamenilor muncii In comuna Brazi în apropierea oraşului Ploieşti a avut loc în după amiaza zilei de 24 mai deschiderea preventoriului T.B.C. al comitetului central al Sindicatului muncitorilor din industria metalurgică şi a construcţiilor de maşini. Preventoriul se află­ într-un loc pitoresc în mijlocul unui parc de aproape 14 ha cu ulei de pomi fruc­tiferi şi frumoase brazde de flori. El va fi un minunat loc de refacere a sănătăţii muncitorilor din regiunea Ploieşti, care au suferit de plămîni sau au forme stabili­zate. Pentru amenajarea preventoriului comitetul central al Sindicatului mun­citorilor din industria metalurgică şi a construcţiilor de maşini a acordat suma de cca. 1.000.000 lei. Preventoriul cuprinde 14 saloane, fiind dotat cu baie, cabinet medical, aparat de raze Röntgen etc. Un medic ftiziolog, 2 surori şi persona­lul administrativ necesar stau la dispoziţia bolnavilor. Printre primii 36 muncitori care au sosit să-şi refacă sănătatea aici se nu­mără vopsitorul Aurel Petre, strungarul Ion Niţă, şlefuitoarea Georgeta Ştefan, pontatoarea Margareta Nicolescu şi alţii, toţi de la Uzina de utilaj petrolifer I,l -Mai". Iată ce a declarat cu ocazia inaugurării preventoriului strungăriţa Ecaterina Gri­­gorescu : „Ne dăm seama pe zi ce trece că grija faţă de om şi nevoile sale a devenit o realitate vie. Şi eu am fost bolnavă de plămîni. Cu toate că m-am făcut bine totuşi nu mă simţeam în putere. Medicul uzinei mi-a prescris cură sanatorială şi am toată încrederea că în condiţiile care mi s-au creiat în acest preventoriu voi putea fi în scurt timp din nou alături de tovarăşii mei de muncă“. DUMITRU BURCEA Ajutor familial de stat BAIA MARE. (de la trimisul nostru). Sprijinirea familiilor cu mulţi copii con­stituie una din preocupările regimului nostru democrat-popular. In primul trimestru al acestui an, sfa­tul popular al regiunii Baia Mare a acor­dat drept ajutor familial de stat 906.408 lei unui număr de 5.722 familii cu mulţi copii.­În acelaşi timp, 40 de mame care au născut zece sau mai mulţi copii au primit fiecare un ajutor unic de stat în valoare de 1.000 lei.­­In afară de ajutorul bănesc, multe mame cu mulţi copii din regiunea Baia Mare au primit distincţiile „Mamă ero­ină“, „Gloria maternă“ şi „Medalia ma­ternităţii“. Printre femeile care au căpă­tat ajutoare unice de stat în primul tri­mestru al acestui an, se află colectivista Elisabeta Sipoş din comuna Halmeu, ra­ionul Satu Mare, ţărăncile muncitoare Irinca Safca din comuna Negreşti, raio­nul Oaş, Ana Petroviţa din comuna Tîş­­nad, raionul Cărei, muncitoarea Ileana Balogh din Baia Mare. Lotul experimental al şcolii In primăvara aceasta tovarăşa profe­soară Maria Popovici a luat iniţiativa în­fiinţării unui lot experimental, la şcoala pedagogică de educatoare din Craiova. Cu ajutorul elevelor s-a reuşit ca pe un te­ren de 600 mp să fie însăminţate peste 25 de culturi diferite. Pe acest lot expe­rimental s-a prevăzut un asolament pe timp de 7 ani. Elevele sub îndrumarea profesoarelor au crescut răsaduri de legu­me şi zarzavaturi în paturi calde şi reci, pentru terenul cultivat şi chiar pentru vînzare. Odată cu munca pe lotul experimental multe eleve au început să-şi ridice nivelul general la învăţătură în urma îmbinării cunoştinţelor teoretice cu cele practice. Este cazul elevei Obrocea Eufim­ia din a­­nul II A. La această şcoală a fost creat şi un „colţ viu" unde viitoarele educatoare în­vaţă cum trebuie să dezvolte la copii dra­gostea faţă de animale şi păsările folosi­toare omului. Al. Anghel corespondent voluntar GRIJA SINDICATELOR DIN R. P. R. PENTRU COPIII OAMENILOR MUNCII In clişeu (stinge) : la căminul de zi al Uzinei „1 Mai“-Ploieşti ; (mijloc) : în tabăra de la Sinaia; (dreapta) : la clubul C.F.R.-Timişoara (Foita L. TIBOR şi P. COZIA)

Next