Munca, iulie 1954 (Anul 10, nr. 2087-2113)

1954-07-01 / nr. 2087

Pag. 4-a Salutul C.C. al P.C.U.S. şi Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. adresat celui de al IV-lea Congres al împuterniciţilor cooperaţiei de consum din U.R.S.S.­ ­ MOSCOVA 30 (Agerpres). — TASS trans­mite salutul adresat de Comitetul Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice şi Consiliul de Miniştri al U.R.S.S. celui de al IV-lea Congres al împuterniciţilor cooperaţiei de consum din U.R.S.S. Comitetul Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice şi Consiliul de Miniştri al U.R.S.S. salută fierbinte cel de al IV-lea Congres al împuterniciţilor cooperaţiei de consum din U.R.S.S. şi prin congres pe toţi membrii cooperaţiei de consum­ sovietice. Cooperaţia de consum sovietică a ajutat totdeauna în mod activ Partidul Comunist şi guvernul în opera de construire a socialis­mului în ţara noastră, în lărgirea legăturilor economice dintre oraş şi sat, în dezvoltarea­ şi consolidarea­­comerţului sovietic, contri­buind prin aceasta la întărirea alianţei din­tre clasa muncitoare şi ţărănime, la ridica­rea bunăstării materiale şi a nivelului cul­tural al poporului sovietic. In prezent, cînd poporul sovietic luptă cu succes pentru înflorirea continuă a econo­miei şi culturii ţării noastre, pentru un a­­vânt considerabil al agriculturii şi pentru ri­dicarea nivelului de asigurare a populaţiei cu toate mărfurile de consum popular, creşte şi mai mult rolul cooperaţiei de consum — principala organizaţie comercială de la sate. Prima obligaţie a organizaţiilor cooperatiste este grija de zi­ cu zi pentru satisfacerea cit mai deplină a nevoilor colhoznicilor, intelec­tualităţii săteşti, muncitorilor de la sovhozuri şi S.M.T.-uri în ce priveşte mărfurile de con­MOSCOVA­­ (Agerpres). - TASS: La 29 iunie, s-a deschis la Moscova cel de al IV-lea Congres al împuterniciţilor coopera­ţiei de consum din Uniunea Sovietică. La Con­gres participă delegaţi reprezentînd 33 mili­oane de membri ai cooperativelor din U.R.S.S. In lojile rezervate oaspeţilor se află reprezen­­­tan­ţi ai mişcării cooperatiste din 15 ţări. Deschizînd Congresul, Ivan Hohlov, preşe­­dintele conducerii Uniunii Centrale a Co­operativelor din Uniunea Sovietică, a salutat cu căldură pe oaspeţii străini şi şi-a exprimat convingerea că lărgirea legăturilor dintre or­ganizaţiile cooperatiste din toate ţările, va­sum popular şi ale colhozurilor în ce priveşte mărfurile destinate, a deservi nevoile pro­ducţiei şi gospodăreşti. Principala sarcină a lucrătorilor din cooperaţia de consum este ca în cel mai scurt timp să îmbunătăţească radical comerţul cooperatist şi să asigure vînzarea neîntreruptă a tuturor mărfurilor necesare populaţiei în fiecare raion sătesc, să lupte pentru ridicarea pe toate căile a cali­tăţii mărfurilor, destinate satelor, să dezvol­te mai larg reţeaua întreprinderilor de ali­mentaţie publică şi să îmbunătăţească mun­ca lor. Lucrătorii din cooperaţia de consum trebuie să acorde o atenţie deosebită satis­facerii prin toate mijloacele a nevoilor cres­­cînde ale populaţiei săteşti în ce priveşte mărfurile cu destinaţie culturală şi îmbună­tăţirii comerţului cu cărţi. Creşterea continuă şi sistematică a produc­ţiei agricole impune imperios tuturor orga­­nizaţiilor cooperatiste să îmbunătăţească ra­dioul organizarea colectărilor şi achiziţionă­rilor de produse şi materii prime agricole. Sarcina urgentă a cooperativelor de con­sum, este să ajute prin toate mijloacele col­hozurile şi pe toţi colhoznicii în desfacerea producţiei lor şi prin aceasta să facă posibilă creşterea continuă a tuturor ramurilor agri­culturii şi ridicarea bunăstării materiale a oamenilor muncii. Este necesar să se folosească mai din plin posibilităţile uria­şe de atragere a unor noi resurse alimentare pentru satisfacerea necesităţilor crescînde ale populaţiei orăşeneşti. Datoria patriotică a lucrătorilor din co­ contribui la dezvoltarea continuă a mişcării cooperatiste internaţionale, la consolidarea păcii şi întărirea colaborării economice între toate popoarele şi statele. Apoi s-a dat citire mesajului de salut adre­sat Congresului de Comitetul Central al Par­tidului Comunist al Uniunii Sovietice şi de Consiliul de Miniştri al U.R.S.S. Raportul de activitate a fost prezentat de Ivan Hohlov, preşedintele conducerii Uniunii Centrale a Cooperativelor din Uniunea So­vietică. Participanţii la Congres au ascultat de c­operaţia de consum este să înlăture cît mai grabnic lipsurile serioase existente în mun­ca organizaţiilor cooperatiste, să­­ ridice con­siderabil nivelul de deservire a populaţiei săteşti, să manifeste o atitudine plină de a­­tenţie faţă de cererile şi nevoile oamenilor muncii, să desăvîrşească fără încetare apa­ratul comercial, să educe cadrele cooperatiste în spiritul slujirii cu devotament a poporului, al respectării neabătute a disciplinei de stat şi al netoleranţei faţă de lipsuri. Organizaţiile cooperatiste trebuie să res­pecte cu stricteţe principiile democraţiei co­operatiste, să înlăture cu hotărire din munca lor metodele de conducere cancelaristo-biro­­cratice, să întărească permanent legăturile sale cu oamenii muncii, să atragă pe scară mai largă masele de cooperatori pentru a par­ticipa la viaţa cooperaţiei, luptînd prin toate mijloacele pentru stimularea spiritului lor de iniţiativă şi a activităţii lor , conduce­rea şi controlul asupra activităţii organiza­ţiilor cooperaţiei de consum. Comitetul Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice şi Consiliul de Miniştri al U.R.S.S. îşi exprimă încrederea fermă că cooperaţia de consum se va achita cu cinste de sarcinile ce-i revin, va ajuta şi mai activ Partidul şi Guvernul , în ridicarea continuă a bunăstării şi a culturii poporului nostru, în lupta pentru construirea societăţii comuniste. Comitetul Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice Consiliul de Miniştri al U.R.S.S.­semenea raportul Comisiei de revizie a Uniu­nii Centrale a Cooperativelor din Uniunea So­­vietică. La şedinţa din seara zilei de 29 iunie ,au început discuţiile pe marginea rapoartelor. La lucrările Congresului participă : A. I. Mikoian, vicepreşedinte al Consiliului de Mi­niştri al U.R.S.S. şi ministrul comerţului al U.R.S.S., A. M. Cosîghin, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. şi A. M. Pazanov, preşedintele Consiliului de Miniştri al R.S.F.S.R. Lucrările Congresului vor ţine cîteva zile. Evenimentele din Guatemala NEW YORK 30 (Agerpres).­­ Din ştirile presei americane reiese adevăra­tul substrat al evenimentelor din Guatemala şi rolul pe care l-a jucat în recenta lovitură de stat ambasadorul american Pourifoy — fai­mos „specialist" în reprimarea mişcărilor de eliberare în ţările mici. (Peurifoy a fost am­­basadorul S.U.A. în Grecia în anii 1930—1932). „Adevăratul erou al acestei acţiuni (adică a loviturii de stat) — anunţa corespondentul ziarului „Chicago Daily News”, Lahey, — a fost ambasadorul S.U.A. în Guatemala, Peuri­foy". Corespondentul trustului de presă Screpps-Howard, Lasey, citează într-o ştire din Guatemala amănunte în legătură cu acti­vitatea subversivă a lui Peurifoy în Guatemala Potrivit spuselor lui Lasey, cu puţin înainte de lovitura de stat, Peurifoy conferise cu mi­nistrul afacerilor externe, Toriello. Cu prile­jul acestei convorbiri, Peurifoy l-a „sfătuit" — drept condiţie „pentru restabilirea păcii" — să efectueze „o epurare" a guvernului Arbenz. După aceasta, anunţă corespondentul. Peuri­foy s-a întîlnit cu Diaz şi cu alţi reprezentanţi ai armatei; el a cerut din nou înfăptuirea unei „epurări depline" în guvern, avînd în vedere de asemenea înlăturarea preşedintelui Arbenz. După consfătuirea cu ambasadorul american, Diaz a cerut sub formă de ultimatum ca pre­şedintele Arbenz să-şi dea demisia. ★ LONDRA 30 (Agerpres). — TASS: Potrivit ştirilor sosite din Guatemala­ City, colonelul Carlos Diaz, care şi-a asumat func­ţiile de preşedinte al Guatemalei după demi­terea lui Arbenz, a fost arestat după forma­rea noului guvern. Din informaţiile agenţiilor şi presei străine reiese că Diaz a jucat rolul unui „intermediar“ în jocul inspiratorilor agresiunii împotriva po­porului guatemalez. Este evident că organiza­torii agresiunii încearcă să prezinte ultimele evenimente din Guatemala drept o luptă pen­tru putere între diferite grupări militare şi nu ca o cruntă înăbuşire a mişcării de eli­berare naţională în Guatemala pregătită cu premeditare. NEW YORK 30 (Agerpres). — TASS : După cum se anunţă din Guatemala­ City, junta militară condusă de colonelul Monzon, care a pus m­îna pe putere în dimineaţa zilei de 29 iunie a dizolvat Adunarea Naţională şi a declarat că este gata să înceapă tratative cu căpetenia intervenţioniştilor, Armas. Mon­zon a dat dispoziţia să fie arestaţi toţi mem­brii Partidului Muncii, a suprimat ziarul „Tri­buna Popular", organ al Partidului Muncii din Guatemala, şi a pus sub paza armatei sediul acestui partid. Fortuny, conducătorul Partidului Muncii, s-a refugiat la ambasada Argentinei. NEW YORK 30 (Agerpres). — După cum anunţă agenţiile americane de presă, junta militară a lui Monzon, care a acaparat puterea în Guatemala, a încheiat prin intermediul reprezentanţilor Organizaţiei statelor americane (organ cu ajutorul căruia S.U.A. duc politica lor în America Latină) un acord cu căpetenia detaşamentelor intervenţi­­oniste, Armas, cu privire la încetarea focului şi şi-a exprimat intenţia de a iniţia „tratative de pace cu Armas". Potrivit relatărilor agenţiei Associated Press, junta lui Monzon a cerut S.U.A. şi Salvado­rului să-şi dea concursul la realizarea „unei reglementări paşnice" în Guatemala. După cum arată agenţia Associated Press, Armas a declarat că el va consimţi numai la o capitulare necondiţionată. ★ ★ Muncitorii metalurgişti şi din industria construcţiilor de maşini îşi pregătesc cea de a 2-a Conferinţă internaţională Cea de a 2-a Conferinţă internaţională şi muncitorilor şi muncitoarelor din meta­lurgie şi industria construcţiilor de ma­şini, care va avea loc la Viena între 3 şi 7 iulie 1954, are ca prim scop stabilirea revendicărilor esenţiale al­e metalurgişti­­lor din lumea întreagă şi în special a ce­lor din ţările capitaliste, coloniale şi semi­coloniale. Conferinţa va lua în discuţie revendica­rea de mărire generală a salariilor, care se ridică in toate ţările capitaliste şi co­loniale datorită creşterii necontenite a costului vieţii, precum şi problemele de simplificare a calculelor salariilor ca şi aceea a garantării unui salariu minim. Conferinţa va lua poziţie împotriva meto­delor de intensificare a muncii, metode im­portate din Statele Unite şi care au drept ţel să exploateze mai mult muncitorii, să mărească profiturile capitaliştilor în detri­mentul condiţiilor de viaţă, de muncă şi de sănătate al­e muncitorilor şi să pregă­tească un nou război. Se va dezbate de asemenea problema a­­părării drepturilor sindicale şi cea a liber­tăţilor democratice, care sunt neîncetat în­călcate de către patroni şi guverne cu sco­pul de a impune muncitorilor condiţii de viaţă şi de muncă mereu mai grele, pro­blema apărări independenţei naţionale, a­­meninţată pri­n planurile expansioniste ale imperialiştilor americani şi ale sateliţilor lor. In centrul preocupărilor va sta şi a­­părarea păcii lumii, ameninţată de nebu­nia războinică a imperialiştilor în căutare de profituri maxime. Ce-a de a 2-a Conferinţă internaţională Va­ fi o tribună de la care metalurgiştii şi cei din industria construcţiilor de maşini din lumea întreagă îşi vor putea împăr­tăşi experienţa lor de luptă şi vor primi forţe noi pentru a duce la bun sfirşit ac­ţiunile pe care le vor desfăşura de acum înainte pentru îmbunătăţirea condiţiilor lor de viaţă şi de muncă. Conferinţa va avea deci ca scop întări­rea unităţii şi a solidarităţii internaţionale a metalurgiştilor din lumea întreagă, ga­ranţie a victoriei lor asupra forţelor re­acţionare şi anti-sociale. Aceste obiective ale celei de a 2-a Con­ferinţe internaţionale corespund preocu­părilor şi revendicărilor metalurgiştilor şi muncitorilor din industria construcţiilor de maşini, deoarece acestea sunt obiec­tive pentru care ei desfăşoară lupte din ce în ce mai înverşunate în ţările capita­liste, coloniale şi semi-coloniale, lupte care deseori sunt înăbuşite in singe. Printre numeroasele acţiuni desfăşurate, trebuie semnalate: greva din 1952 a celor 690.000 siderurgişti din Statele Unite, grevă care a durat şase luni şi a fost dusă pentru mărirea salariilor, pentru concedii plătite şi pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă; lupta celor două milioane de metalurgişti şi muncitori din industria construcţiilor de maşini din Marea Brita­­nie pentru majorarea salariilor cu 15% ; acţiunile şi grevele zecilor de mii de elec­tricieni pentru mărirea salariilor; marea mişcare a metalurgiştilor din Germania occidentală pentru apărarea unităţii sin­dicale, în ciuda manevrelor scizioniste ale anumitor conducători ai partidului creş­tin, pentru majorări de salarii; nu­meroasele acţiuni ale metalurgiştilor din India pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi de muncă; greva curajoasă a 15.000 de metalurgişti la Bum­pur, in vara anului 1953, pentru majorări de sa­larii şi împotriva represiunilor feroce ale patronatului şi ale guvernului, grevă care a costat viaţa a 8 muncitori şi rănirea a 40 ; marea luptă a metalurgiştilor neeuro­­peni din Africa de sud, pentru condiţii mai bune de viaţă şi de muncă, pentru egalitate în drepturi, pentru drepturi sin­dicale şi în special pentru dreptul de or­ganizare; participarea activă a celor 600.000 metalurgişti din Franţa la marea grevă din luna august 1953, cînd 4 mili­oane de muncitori au luptat împotriva de­­cretelor-legi de mizerie ale guvernului şi pentru mărirea salariilor; participarea a 800.000 metalurgişti din Franţa, la greva de 24 ore desfăşurată in 28 aprilie 1954, pentru majorarea salariilor; participarea metalurgiştilor din Italia la trei mari greve generale, în septembrie şi decem­brie 1953 şi în februarie 1954, pentru mă­rirea salariilor. Aceste cîteva exemple redau suficient aspecte ale mizeriei , şi sărăciei în care trăiesc muncitorii în ţările capitaliste precum şi ferma lor voinţă de a ieşi din această situaţie pe calea luptei unite îm­potriva patronilor şi a guvernelor din slujba lor. Cit de mare este contrastul cu situaţia muncitorilor din ţările socialismului! A­­colo unde muncitorii şi-au luat soarta în propriile lor mîini, cum este cazul în ţara voastră, condiţiile de viaţă, de muncă şi de sănătate se îmbunătăţesc neîncetat şi muncitorii beneficiază direct de eforturile pe care ei le depun în domeniul economic, social şi cultural. Intîlnirea la conferinţă a delegaţiilor din ţările capitaliste, coloniale şi semi­coloniale, cu delegaţiile din ţările socialis­mului va constitui o mare experienţă pen­tru toţi şi o nouă încurajare pentru meta­lurgiştii şi muncitorii din industria con­strucţiilor de maşini din ţările capitaliste, coloniale şi semi coloniale. Aceştia vor fi fericiţi să afle de la tovarăşii lor din Ro­mânia că planul anului 1953 a fost înde­plinit în procent de 103% în industria me­talurgică, de 108,7% în industria electro­tehnică, că în acelaşi an, 1953, au fost fabricate primele autocamioane de mare tonaj, locomotive pentru mine etc­, şi că producţia globală industrială a crescut cu 14,4%, iar volumul de vînzare a mărfurilor către populaţie cu 25,3% faţă de 1952. Ei vor afla cu m­ult interes că aplicarea celor 16.800 noi măsuri de raţionalizare, de perfecţionare tehnică şi invenţii au adus o economie de 260 milioane de lei, o uşu­rare a efortului fizic al muncitorilor şi condiţii mai bune de muncă. Muncitorii din ţările capitaliste, coloniale şi semi-colo­niale, exploataţi şi supraexploataţi de către capitalişti şi imperialişti, vor putea auzi prin viu grai, de la tovarăşii lor romîni, în cadrul acestei mari întîlniri, care va fi cea de a 2-a Conferinţă internaţională, despre­ marile realizări din ţara lor, în do­meniul educaţiei, al asigurărilor sociale, despre concedii, locuinţe, despre grija manifestată pentru sănătatea, securitatea şi protecţia muncitorilor. Cea de a 2-a Conferinţă internaţională a fost primită cu entuziasm de metalurgiş­tii şi muncitorii din industria construc­ţiilor de maşini din lumea întreagă. In ciuda numeroaselor dificultăţi ridi­cate de patroni, guverne şi conducătorii sindicali scizionişti, metalurgiştii şi mun­citorii din industria construcţiilor de ma­şini şi-au dat seama de importanţa con­ferinţei lor şi de aceea au luat diferite ini­ţiative pentru a-şi putea trimite reprezen­tanţii­­şi a le asigura fondurile necesare. In acest scop au fost organizate colecte de bani, vînzări de timbre, de cărţi poştale şi insigne. Trebuie semnalat în mod spe­cial faptul că un mare număr de sindicate neafiliate la Uniunea Internaţională au răspuns favorabil la chemarea acesteia. Tovarăşii români, delegaţi la conferinţă împreună cu delegaţii sindicatelor din U.R.S.S. şi din toate ţările de democraţie populară, vor arăta ce pot realiza munci­torii atunci cînd îşi iau în mîini propria lor soartă. Exemplul lor va constitui o în­curajare pentru muncitorii din ţările capi­­taliste şi coloniale în lupta lor pentru con­diţii mai bune de viaţă şi de muncă, pen­tru democraţie şi pace. Participarea lor la conferinţă va contri­bui la întărirea prieteniei şi a solidarităţii între popoare şi în special între muncito­rii din ţările capitaliste şi cei din ţările socialismului; ea va fi pentru ei înşişi un element de comparaţie mobilizator, care îi va întări în lupta lor măreaţă pentru con­struirea unei lumi noi, de pace şi fericire. G. ADDUCC! Secretarul Uniunii Internaţionale a Sin­dicatelor din Industriile Metalurgică şi Construcţiilor de Maşini (Departament profesional al F.S.M.) MUNKA REDACŢIA şi ADMINISTRAŢIA : Bucureşti Piaţ» ScriteH­­ Jd. 7.90.10; 7.60.»; 7-90.40 — Secţie Scrisori­­ Jd. 7.74.10. Declaraţia comună a primilor miniştri ai R. P. Chineze şi Birmaniei PEKMN 30 (Agerpres), — Chim Nouă : La 29 iunie la Rangoon, Ciu En-lai, pre­mierul Consiliului Administrativ de Stat al R. P. Chineze, şi U Nu, primul ministru al U­­niunii Birmane, au dat publicităţii următoarea declaraţie comună : „I. La invitaţia primului ministru al Uniu­nii Birmane, U Nu, premierul Republicii Popu­lare Chineze, Ciu En-lai, fiind în drum de la Geneva spre Pekin, a vizitat capitala Uniunii Birmane — Rangoon, unde a stat două zile. In acest răstimp, cei doi prim-miniştri au discutat in mod liber şi sincer problemele care prezintă un interes comun pentru cele două ţări. II. Cei doi prim-m­iiiştri îşi reafirmă pozi­ţia că vor face tot ce le va sta la putinţă pentru menţinerea păcii în întreaga lume şi îndeosebi în Asia de sud-est. Ei îşi exprimă speranţa că problema restabilirii păcii In In­dochina, care se discută la Geneva, va fi re­zolvată în mod satisfăcător. III. In privinţa principiilor care, potrivit a­­cordului dintre China şi India, stau la baza relaţiilor reciproce dintre aceste două ţări şi anume: 1. Respectarea reciprocă a integrităţii teri­toriale şi a suveranităţii, 2. neagresiune, 3. neamestecul reciproc în afacerile Interne, 4. egalitate şi avantaje reciproce, 5. coexistenţă paşnică, prim-miniştrii au căzut de acord că aceste principii trebuie să fie principii funda­mentale şi pentru relaţiile reciproce dintre China şi Birmania. Dacă aceste principii vor fi respectate de toate ţările, coexistenţa paş­nică a ţărilor avînd sisteme sociale diferite va fi asigurată, iar ameninţarea şi primejdia agresiunii şi amestecul în afacerile interne vor ceda locul sentimentului de securitate şi încredere reciprocă. IV. Prim-miniştrii reafirmă că poporul ori­cărei ţări trebuie să aibă dreptul să-şi aleagă propriul sistem de stat şi mod­ de viaţă, fără amestecul altor naţiuni. Revoluţia nu poate fi exportată; totodată, nu se poate îngădui încălcarea din afară a voinţei generale expri­mate de poporul oricărei ţări. V. Prim-miniştrii au căzut de acord ca ţările lor să menţină un contact strâns pentru a în­tări în viitor colaborarea prietenească dintre ele. Tratativele s-au desfăşurat într-o atmosferă din cele mai prieteneşti şi cordiale. Cei doi prim-miniştri apreciază mult ac­tualul prilej de a se intîlni și consideră că a­­ceasta intîlnire va servi cauzei păcii". Ciu En-lai a părăsit capitala Birmaniei RANGOON 30 (Agerpres).­­ CHINA NOUA : Ciu En-lai, premierul Republicii Populare Chineze, a părăsit Rangoon-ul plecând spre Pekin în seara zilei de 29 iunie. Pe aeroport, Ciu En-lai a fost însoţit de : Nu, primul ministru a! Birmaniei, U Kion Nein, ministrul ad-interim al afacerilor exter­ne, Takvn, ministru al comerţului şi de alţi miniştri, precum şi de reprezentanţii diploma­tici ai U.R.S.S., Indiei, Pakistanului, Ceylo­nului, Israelului, Indoneziei, Olandei. Pe ae­roport a fost aliniată o gardă de onoare. Au fost executate Imnurile de stat chinez și bir­­manez. Alii de birmanezi și chinezi care veniseră pe aeroport l-au salutat călduros pe C'u En-lai. ★ RANGOON 30 (Agerpres). — înainte de a părăsi capitala Birmaniei, Rangoon, în drum spre R. P. Chineză, premie­rul Consiliului Administrativ de Stat al R. P. Chineze, C’u En-lai, a făcut o scurtă declaraţie în care şi-a exprimat recunoştinţa faţă de primirea călduroasă ce­­ s-a făcut de către guvernul şi poporul birman. Premierul R. P. Chineze a declarat: „Convorbirile chino-birmane care s-au des­făşurat in cursul ultimelor două zile au fost fructuoase". C’u En-la’ a afirmat în conti­nuare că este convins că „spiritul înţelegerii mutuale şi al prieteniei în care s-au desfă­şurat aceste convorbiri, vor contribui atît la strîngerea relaţiilor dintre China şi Birma­nia, cît şi la realizarea păcii în Asia şi nu întreaga lume“. Ciu En-lai a fost condus la aerodrom de ambasadorul R. P. Chineze în Birmania, de membri ai ambasadei chineze, precum şi de numeroşi diplomaţi străini şi reprezentanţi ai vieţii publice din Rangoon. Presa occidentală despre rezultatele întrevederii Eisenhower-Churchill WASHINGTON 30 (Agerpres). Comunicatul final dat publicităţii la sfîr­­şitul convorbirilor anglo-americane de la Washington continuă să fie comentat pe larg de corespondenţii de presă din Occident, care nu-şi ascund dezamăgirea faţă de netrăini­­cia rezultatelor obţinute. „Rezultatele concrete şi reale ale conferin­ţei, scrie Robert Menghin, corespondentul din Washington al agenţiei France Presse, sunt foarte mici". Discuţiile purtate din problema care a determinat cele mai puternice diver­genţe — Asia de sud-est­­— nu au putut în­lătura contradicţiile evidente dintre politica celor două state. France Presse arată că deşi „in urma eforturilor depuse de Churchill ■ şi Eden americanii au consimţit in cele din urmă să sprijine punctul de vedere francez in privinţa reglementării problemei iodochi­­neze... pasajul din comunicatul final referi­tor la această chestiune este redactat în ter­meni vagi, fără precizări". In ceea ce priveşte problema reînformării Germaniei occidentale, Menghin subliniază te­­merile guvernului britanic faţă de o acţiune „precipitată" a guvernului american în even­tualitatea respingerii de către Franţa a tra­tatului comunităţii defensive europene. „En­glezii, scrie Menghin, sunt de părere că inar­­marea directă a germanilor este plină de in­conveniente. Pe de altă parte, înarmarea limi­tată a acestei ţări în afara comunităţii de­fensive, este de asemenea greu de realizat. Cercurile din apropierea ministrului de exter­ne britanic declară că ideea că Statele Unite, exasperate din cauza Franţei, ar putea în­cerca să folosească Germania occidentală ca principalul lor aliat în Europa, sporeşte în­grijorarea guvernului englez". Majoritatea ziarelor din occident împărtă­şesc sentimentele de pesimism şi neîncredere faţă de rezultatele obţinute şi faţă de posibi­­lltatea „atenuării" divergenţelor anglo-ameri­­cane. Ziarul „New York Times“, constată că în comunicatul final „nu se vorbeşte nimic des­pre problemele asupra cărora nu s-a ajuns la un acord sau asupra cărora părerile brita­nice şi americane sunt cu totul opuse". La rîndul său, presa franceză se ocupă pe larg de declaraţia anglo-americană, scoţînd în special în evidenţă „cererea abia deghi­zată" adresată Franţei cu privire la ratifica­rea tratatului armatei europene. UN MUSAFIR NEPOFTIT — Cine e, John? Nu primesc la ora asta! — Persoana a şi intrat, mister! E o veche cunoştința a casei. (Desen de Gh. Marinescu) Joi 1 Iulie 1954 - nr. 2037 Campionatul mondial de fotbal Echipa R.P. Ungare a învins echipa Uruguayului cu 4-2 LAUSANNE 30 (Agerpres).­­ Cel de al 5-lea campionat mondial de fot­bal se apropie de sfirşit. Eri s-au desfăşurat cele două meciuri care aveau să desemneze echipele finaliste. Intîlnirea dintre deţinătoa­rea titlului mondial Uruguay şi echipa R. R. Ungare, campioană olimpică, a dat loc unei lupte sportive, pasionante şi spectaculoase cum pap s-a văzut în istoria fotbalului Am­­bele echipe au prestat un joc de un înalt ni­vel tehnic. Echipa R.P. Ungare a repurtat o nouă victorie cu scorul de 4—2. Cele 90 de mi­nute reglementare nu au fost suficiente pen­tru a decide un învingător. Lupta a conti­nuat cu înverşunare în prelungire. Fotbaliștii maghiari au învins astfel echipa Uruguayului care a cîștigat de două ori ulul de campioa­nă mondială. Echipa sud-americana a luptat cu toate, resursele pentru a-şi apăra titlul, dar fotbaliştii maghiari au dat dovadă de o tenacitate şi mai mare care le-a adus vic­toria. Jocul s-a desfăşurat pe stadionul olimpic din Lausanne. Cu cîteva ore Înainte de meci a căzut o ploaie puternică care a conti­nuat tot timpul desfăşurării partidei, intere­sul pentru joc a fost deosebit. In tribune erau prezenţi aproape 50.000 de spectatori. Se a­­flau de faţă ziarişti din toate ţările lumii şi radio reporteri din 16 ţări, care au transmis desfăşurarea jocului. La fluierul arbitrului Griffith (Ţara Galilor) echipele au apărut pe teren, aliniind urmă­toarele formaţii: R. P. Ungară, Grosics, Buszansky, Lorant, Lantos, Boszik, Zakariás, Budai II, Kocsis, Palotás, Hidegkúti, Cszibor. Uruguay: Maspol­, Santamaria, Martinez, Andrade, Carballo, Cruz, Soute, Ambrois, Schiaffino, Hohberg, Borges. De la început fotbaliştii maghiari trec la atac şi îşi impun superioritatea printr-un joc de passe precise. Ei domină insistent şi în minutul 13 Cszibor deschide scorul. Jocul se mută cu repeziciune de la o poartă la alta şi spre sfîrşitul reprizei, uruguayenii do­mină, dar nu reuşesc să înscrie. Repriza a doua începe tot cu atacurile vijelioase ale fotbaliştilor maghiari. După numai două mi­nute, echipa maghiară îşi măreşte avanta­jul prin Hidegkuti, care înscrie precis cu capul, reluînd o minge centrată de Budai II. Echipa R. P. Ungare are cîteva ocazii de a mări scorul, dar le ratează. Apoi echipa Uruguayului trece la atac şi pune de ori în pericol poarta apărată de Grosics.^^^ minutul 71, uruguayenii înscriu primul gol prin interul Hohberg. Echipa maghiară ini­ţiază noi atacuri. Rînd pe rînd portarul Mas­­poli şi fundaşul Santamaria salvează o serie de lovituri dificile, trimiţînd balonul în corner. La un contraatac al echipei Uru­guayului, centrul atacant Schiaffino aduce egalarea cu un şut plasat. Pînă la sfîrșitul întîlnirii mai sînt 3 minute. Cu toate efortu­rile depuse de ambele echipe pentru a schimba rezultatul la încheierea timpului re­glementar de joc scorul este de 2—2. Con­form regulamentului, Intîlnirea se prelun­­gește, după o scurtă pauză, cu două reprize a cîte 15 minute. In prelungiri, fotbaliștii unguri dau do­vadă de o mai mare rezistenţă şi reuşesc să pună stăpînire pe joc, atacînd cu hotă­râre. In primele 15 minute, ale prelungirilor scorul continuă să rămînă egal. In minutul 110, Budai centrează cu precizie, Kocsis in­tră în posesia balonului şi trage fulgerător dar portarul Uruguayan Maspoli reține. Două minute mai tîrziu, echipa maghiară înscrie cel de al treilea punct. Bosz’k­mite balonul lui Budai, care trage impara^B Este 3—2 în favoarea echipei R. P. Ung^^ și cronometru! arată că mai sunt 8 minute de joc. Ultimul punct este marcat de Kocsis în minutul 117 cu capul. Astfel, întîlnirea se termină cu scorul de 4—2 pentru echipa R. P. Ungare. La sfîrșit, miile de spectatori au aplaudat succesul echipei maghiare, care în urma a­­cestei victorii s-a calificat pentru finala campionatului. In cealaltă semifinală desfășurată în ora­șul Basel, intre echipele Austriei şi Germa­niei occidentale, fotbaliştii germani au obţi­nut o surprinzătoare şi categorică victorie cu scorul de 6—1. Echipa germană a avut o condiţie fizică mai bună care i-a permis să desfăşoare un joc remarcabil in repriza a doua, cînd a înscris 5 puncte. ★ Finala campionatului mondial de fotbal se va desfășura duminică 4 iulie la Berna între echipele R. P. Ungare și Germaniei occiden­tale. Pentru locurile 3—4 se vor întîlni sîm­­bătă, echipele Uruguayului și Austriei. ★ „Dinamo“-Dresda — „Locomotiva"-Timişoara 2-0 (0-0) TIMIŞOARA 30 (Agerpres). — Echipa de fotbal ,,Dinamo"-Dresda a susţi­nut" miercuri la Timişoara al doilea joc de cadrul turneului pe care îl întreprinde în ţara noastră. Fotbaliştii din R. D. Germană 311 întilnit echipa locală „Locomotiva"­ Jucînd foarte bine oaspeţii au obţinut o frumoasă vic­tore cu scorul de 2—0 (0—0), prin punctele marcate de Hanzecke şi Holze. Victoria fotbaliştilor germani a fost aplaudată cu căldură de cei peste 8.000 de spectatori. Ştiri sportive • Miercuri dimineaţa a părăsit Capitala, plecând la Berlin, un lot de canotori români pentru a participa la un mare concurs inter­naţional în R.D. Germană. La acest concurs, care va avea loc în zilele de 3 şi 4 iulie P® lacul Griinau, participă şi sportivi din R­F­­Polonă şi R.D. Germană. Vor avea loc Pro­­be de canotaj academic. Din lotul sportivi­lor români fac parte maestrul sportului Carol Veres, Tiberiu Macean, Irina Csic şi alţii. (Agerpres) • In zilele de 10 şi 11 iulie Capitala ţării noastre va găzdui o nouă intîlnire interna­ţională de atletism. De data aceasta oaspeţii sportivilor noştri vor fi echipele de atletism ale Elveţiei. • Comitetul de organizare a celei dea XII-a ediţii a Jocurilor mondiale universitare de vară a stabilit programul festivităţii de des­chidere. Festivitatea va avea loc la 31 iulie pe Sta­dionul Popular din Budapesta Programul primei zile se va încheia cu un joc de fotmai. Ceremonia de închidere a Jocurilor va a­­vea loc la 8 august şi va fi marcată de o defilare a celor peste 2000 de studenţi por­­tavi din toate ţările lumii care se vor întece în cadrul competiţiilor. Tiparul Combrnstul Poligrafic Casa Scintei „I. V. Statin".

Next