Munca, iulie 1954 (Anul 10, nr. 2087-2113)
1954-07-01 / nr. 2087
Pag. 4-a Salutul C.C. al P.C.U.S. şi Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. adresat celui de al IV-lea Congres al împuterniciţilor cooperaţiei de consum din U.R.S.S. MOSCOVA 30 (Agerpres). — TASS transmite salutul adresat de Comitetul Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice şi Consiliul de Miniştri al U.R.S.S. celui de al IV-lea Congres al împuterniciţilor cooperaţiei de consum din U.R.S.S. Comitetul Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice şi Consiliul de Miniştri al U.R.S.S. salută fierbinte cel de al IV-lea Congres al împuterniciţilor cooperaţiei de consum din U.R.S.S. şi prin congres pe toţi membrii cooperaţiei de consum sovietice. Cooperaţia de consum sovietică a ajutat totdeauna în mod activ Partidul Comunist şi guvernul în opera de construire a socialismului în ţara noastră, în lărgirea legăturilor economice dintre oraş şi sat, în dezvoltarea şi consolidareacomerţului sovietic, contribuind prin aceasta la întărirea alianţei dintre clasa muncitoare şi ţărănime, la ridicarea bunăstării materiale şi a nivelului cultural al poporului sovietic. In prezent, cînd poporul sovietic luptă cu succes pentru înflorirea continuă a economiei şi culturii ţării noastre, pentru un avânt considerabil al agriculturii şi pentru ridicarea nivelului de asigurare a populaţiei cu toate mărfurile de consum popular, creşte şi mai mult rolul cooperaţiei de consum — principala organizaţie comercială de la sate. Prima obligaţie a organizaţiilor cooperatiste este grija de zi cu zi pentru satisfacerea cit mai deplină a nevoilor colhoznicilor, intelectualităţii săteşti, muncitorilor de la sovhozuri şi S.M.T.-uri în ce priveşte mărfurile de conMOSCOVA (Agerpres). - TASS: La 29 iunie, s-a deschis la Moscova cel de al IV-lea Congres al împuterniciţilor cooperaţiei de consum din Uniunea Sovietică. La Congres participă delegaţi reprezentînd 33 milioane de membri ai cooperativelor din U.R.S.S. In lojile rezervate oaspeţilor se află reprezentanţi ai mişcării cooperatiste din 15 ţări. Deschizînd Congresul, Ivan Hohlov, preşedintele conducerii Uniunii Centrale a Cooperativelor din Uniunea Sovietică, a salutat cu căldură pe oaspeţii străini şi şi-a exprimat convingerea că lărgirea legăturilor dintre organizaţiile cooperatiste din toate ţările, vasum popular şi ale colhozurilor în ce priveşte mărfurile destinate, a deservi nevoile producţiei şi gospodăreşti. Principala sarcină a lucrătorilor din cooperaţia de consum este ca în cel mai scurt timp să îmbunătăţească radical comerţul cooperatist şi să asigure vînzarea neîntreruptă a tuturor mărfurilor necesare populaţiei în fiecare raion sătesc, să lupte pentru ridicarea pe toate căile a calităţii mărfurilor, destinate satelor, să dezvolte mai larg reţeaua întreprinderilor de alimentaţie publică şi să îmbunătăţească munca lor. Lucrătorii din cooperaţia de consum trebuie să acorde o atenţie deosebită satisfacerii prin toate mijloacele a nevoilor crescînde ale populaţiei săteşti în ce priveşte mărfurile cu destinaţie culturală şi îmbunătăţirii comerţului cu cărţi. Creşterea continuă şi sistematică a producţiei agricole impune imperios tuturor organizaţiilor cooperatiste să îmbunătăţească radioul organizarea colectărilor şi achiziţionărilor de produse şi materii prime agricole. Sarcina urgentă a cooperativelor de consum, este să ajute prin toate mijloacele colhozurile şi pe toţi colhoznicii în desfacerea producţiei lor şi prin aceasta să facă posibilă creşterea continuă a tuturor ramurilor agriculturii şi ridicarea bunăstării materiale a oamenilor muncii. Este necesar să se folosească mai din plin posibilităţile uriaşe de atragere a unor noi resurse alimentare pentru satisfacerea necesităţilor crescînde ale populaţiei orăşeneşti. Datoria patriotică a lucrătorilor din co contribui la dezvoltarea continuă a mişcării cooperatiste internaţionale, la consolidarea păcii şi întărirea colaborării economice între toate popoarele şi statele. Apoi s-a dat citire mesajului de salut adresat Congresului de Comitetul Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice şi de Consiliul de Miniştri al U.R.S.S. Raportul de activitate a fost prezentat de Ivan Hohlov, preşedintele conducerii Uniunii Centrale a Cooperativelor din Uniunea Sovietică. Participanţii la Congres au ascultat de coperaţia de consum este să înlăture cît mai grabnic lipsurile serioase existente în munca organizaţiilor cooperatiste, să ridice considerabil nivelul de deservire a populaţiei săteşti, să manifeste o atitudine plină de atenţie faţă de cererile şi nevoile oamenilor muncii, să desăvîrşească fără încetare aparatul comercial, să educe cadrele cooperatiste în spiritul slujirii cu devotament a poporului, al respectării neabătute a disciplinei de stat şi al netoleranţei faţă de lipsuri. Organizaţiile cooperatiste trebuie să respecte cu stricteţe principiile democraţiei cooperatiste, să înlăture cu hotărire din munca lor metodele de conducere cancelaristo-birocratice, să întărească permanent legăturile sale cu oamenii muncii, să atragă pe scară mai largă masele de cooperatori pentru a participa la viaţa cooperaţiei, luptînd prin toate mijloacele pentru stimularea spiritului lor de iniţiativă şi a activităţii lor , conducerea şi controlul asupra activităţii organizaţiilor cooperaţiei de consum. Comitetul Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice şi Consiliul de Miniştri al U.R.S.S. îşi exprimă încrederea fermă că cooperaţia de consum se va achita cu cinste de sarcinile ce-i revin, va ajuta şi mai activ Partidul şi Guvernul , în ridicarea continuă a bunăstării şi a culturii poporului nostru, în lupta pentru construirea societăţii comuniste. Comitetul Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice Consiliul de Miniştri al U.R.S.S.semenea raportul Comisiei de revizie a Uniunii Centrale a Cooperativelor din Uniunea Sovietică. La şedinţa din seara zilei de 29 iunie ,au început discuţiile pe marginea rapoartelor. La lucrările Congresului participă : A. I. Mikoian, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. şi ministrul comerţului al U.R.S.S., A. M. Cosîghin, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. şi A. M. Pazanov, preşedintele Consiliului de Miniştri al R.S.F.S.R. Lucrările Congresului vor ţine cîteva zile. Evenimentele din Guatemala NEW YORK 30 (Agerpres). Din ştirile presei americane reiese adevăratul substrat al evenimentelor din Guatemala şi rolul pe care l-a jucat în recenta lovitură de stat ambasadorul american Pourifoy — faimos „specialist" în reprimarea mişcărilor de eliberare în ţările mici. (Peurifoy a fost ambasadorul S.U.A. în Grecia în anii 1930—1932). „Adevăratul erou al acestei acţiuni (adică a loviturii de stat) — anunţa corespondentul ziarului „Chicago Daily News”, Lahey, — a fost ambasadorul S.U.A. în Guatemala, Peurifoy". Corespondentul trustului de presă Screpps-Howard, Lasey, citează într-o ştire din Guatemala amănunte în legătură cu activitatea subversivă a lui Peurifoy în Guatemala Potrivit spuselor lui Lasey, cu puţin înainte de lovitura de stat, Peurifoy conferise cu ministrul afacerilor externe, Toriello. Cu prilejul acestei convorbiri, Peurifoy l-a „sfătuit" — drept condiţie „pentru restabilirea păcii" — să efectueze „o epurare" a guvernului Arbenz. După aceasta, anunţă corespondentul. Peurifoy s-a întîlnit cu Diaz şi cu alţi reprezentanţi ai armatei; el a cerut din nou înfăptuirea unei „epurări depline" în guvern, avînd în vedere de asemenea înlăturarea preşedintelui Arbenz. După consfătuirea cu ambasadorul american, Diaz a cerut sub formă de ultimatum ca preşedintele Arbenz să-şi dea demisia. ★ LONDRA 30 (Agerpres). — TASS: Potrivit ştirilor sosite din Guatemala City, colonelul Carlos Diaz, care şi-a asumat funcţiile de preşedinte al Guatemalei după demiterea lui Arbenz, a fost arestat după formarea noului guvern. Din informaţiile agenţiilor şi presei străine reiese că Diaz a jucat rolul unui „intermediar“ în jocul inspiratorilor agresiunii împotriva poporului guatemalez. Este evident că organizatorii agresiunii încearcă să prezinte ultimele evenimente din Guatemala drept o luptă pentru putere între diferite grupări militare şi nu ca o cruntă înăbuşire a mişcării de eliberare naţională în Guatemala pregătită cu premeditare. NEW YORK 30 (Agerpres). — TASS : După cum se anunţă din Guatemala City, junta militară condusă de colonelul Monzon, care a pus mîna pe putere în dimineaţa zilei de 29 iunie a dizolvat Adunarea Naţională şi a declarat că este gata să înceapă tratative cu căpetenia intervenţioniştilor, Armas. Monzon a dat dispoziţia să fie arestaţi toţi membrii Partidului Muncii, a suprimat ziarul „Tribuna Popular", organ al Partidului Muncii din Guatemala, şi a pus sub paza armatei sediul acestui partid. Fortuny, conducătorul Partidului Muncii, s-a refugiat la ambasada Argentinei. NEW YORK 30 (Agerpres). — După cum anunţă agenţiile americane de presă, junta militară a lui Monzon, care a acaparat puterea în Guatemala, a încheiat prin intermediul reprezentanţilor Organizaţiei statelor americane (organ cu ajutorul căruia S.U.A. duc politica lor în America Latină) un acord cu căpetenia detaşamentelor intervenţioniste, Armas, cu privire la încetarea focului şi şi-a exprimat intenţia de a iniţia „tratative de pace cu Armas". Potrivit relatărilor agenţiei Associated Press, junta lui Monzon a cerut S.U.A. şi Salvadorului să-şi dea concursul la realizarea „unei reglementări paşnice" în Guatemala. După cum arată agenţia Associated Press, Armas a declarat că el va consimţi numai la o capitulare necondiţionată. ★ ★ Muncitorii metalurgişti şi din industria construcţiilor de maşini îşi pregătesc cea de a 2-a Conferinţă internaţională Cea de a 2-a Conferinţă internaţională şi muncitorilor şi muncitoarelor din metalurgie şi industria construcţiilor de maşini, care va avea loc la Viena între 3 şi 7 iulie 1954, are ca prim scop stabilirea revendicărilor esenţiale ale metalurgiştilor din lumea întreagă şi în special a celor din ţările capitaliste, coloniale şi semicoloniale. Conferinţa va lua în discuţie revendicarea de mărire generală a salariilor, care se ridică in toate ţările capitaliste şi coloniale datorită creşterii necontenite a costului vieţii, precum şi problemele de simplificare a calculelor salariilor ca şi aceea a garantării unui salariu minim. Conferinţa va lua poziţie împotriva metodelor de intensificare a muncii, metode importate din Statele Unite şi care au drept ţel să exploateze mai mult muncitorii, să mărească profiturile capitaliştilor în detrimentul condiţiilor de viaţă, de muncă şi de sănătate ale muncitorilor şi să pregătească un nou război. Se va dezbate de asemenea problema apărării drepturilor sindicale şi cea a libertăţilor democratice, care sunt neîncetat încălcate de către patroni şi guverne cu scopul de a impune muncitorilor condiţii de viaţă şi de muncă mereu mai grele, problema apărări independenţei naţionale, ameninţată prin planurile expansioniste ale imperialiştilor americani şi ale sateliţilor lor. In centrul preocupărilor va sta şi apărarea păcii lumii, ameninţată de nebunia războinică a imperialiştilor în căutare de profituri maxime. Ce-a de a 2-a Conferinţă internaţională Va fi o tribună de la care metalurgiştii şi cei din industria construcţiilor de maşini din lumea întreagă îşi vor putea împărtăşi experienţa lor de luptă şi vor primi forţe noi pentru a duce la bun sfirşit acţiunile pe care le vor desfăşura de acum înainte pentru îmbunătăţirea condiţiilor lor de viaţă şi de muncă. Conferinţa va avea deci ca scop întărirea unităţii şi a solidarităţii internaţionale a metalurgiştilor din lumea întreagă, garanţie a victoriei lor asupra forţelor reacţionare şi anti-sociale. Aceste obiective ale celei de a 2-a Conferinţe internaţionale corespund preocupărilor şi revendicărilor metalurgiştilor şi muncitorilor din industria construcţiilor de maşini, deoarece acestea sunt obiective pentru care ei desfăşoară lupte din ce în ce mai înverşunate în ţările capitaliste, coloniale şi semi-coloniale, lupte care deseori sunt înăbuşite in singe. Printre numeroasele acţiuni desfăşurate, trebuie semnalate: greva din 1952 a celor 690.000 siderurgişti din Statele Unite, grevă care a durat şase luni şi a fost dusă pentru mărirea salariilor, pentru concedii plătite şi pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă; lupta celor două milioane de metalurgişti şi muncitori din industria construcţiilor de maşini din Marea Britanie pentru majorarea salariilor cu 15% ; acţiunile şi grevele zecilor de mii de electricieni pentru mărirea salariilor; marea mişcare a metalurgiştilor din Germania occidentală pentru apărarea unităţii sindicale, în ciuda manevrelor scizioniste ale anumitor conducători ai partidului creştin, pentru majorări de salarii; numeroasele acţiuni ale metalurgiştilor din India pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi de muncă; greva curajoasă a 15.000 de metalurgişti la Bumpur, in vara anului 1953, pentru majorări de salarii şi împotriva represiunilor feroce ale patronatului şi ale guvernului, grevă care a costat viaţa a 8 muncitori şi rănirea a 40 ; marea luptă a metalurgiştilor neeuropeni din Africa de sud, pentru condiţii mai bune de viaţă şi de muncă, pentru egalitate în drepturi, pentru drepturi sindicale şi în special pentru dreptul de organizare; participarea activă a celor 600.000 metalurgişti din Franţa la marea grevă din luna august 1953, cînd 4 milioane de muncitori au luptat împotriva decretelor-legi de mizerie ale guvernului şi pentru mărirea salariilor; participarea a 800.000 metalurgişti din Franţa, la greva de 24 ore desfăşurată in 28 aprilie 1954, pentru majorarea salariilor; participarea metalurgiştilor din Italia la trei mari greve generale, în septembrie şi decembrie 1953 şi în februarie 1954, pentru mărirea salariilor. Aceste cîteva exemple redau suficient aspecte ale mizeriei , şi sărăciei în care trăiesc muncitorii în ţările capitaliste precum şi ferma lor voinţă de a ieşi din această situaţie pe calea luptei unite împotriva patronilor şi a guvernelor din slujba lor. Cit de mare este contrastul cu situaţia muncitorilor din ţările socialismului! Acolo unde muncitorii şi-au luat soarta în propriile lor mîini, cum este cazul în ţara voastră, condiţiile de viaţă, de muncă şi de sănătate se îmbunătăţesc neîncetat şi muncitorii beneficiază direct de eforturile pe care ei le depun în domeniul economic, social şi cultural. Intîlnirea la conferinţă a delegaţiilor din ţările capitaliste, coloniale şi semicoloniale, cu delegaţiile din ţările socialismului va constitui o mare experienţă pentru toţi şi o nouă încurajare pentru metalurgiştii şi muncitorii din industria construcţiilor de maşini din ţările capitaliste, coloniale şi semi coloniale. Aceştia vor fi fericiţi să afle de la tovarăşii lor din România că planul anului 1953 a fost îndeplinit în procent de 103% în industria metalurgică, de 108,7% în industria electrotehnică, că în acelaşi an, 1953, au fost fabricate primele autocamioane de mare tonaj, locomotive pentru mine etc, şi că producţia globală industrială a crescut cu 14,4%, iar volumul de vînzare a mărfurilor către populaţie cu 25,3% faţă de 1952. Ei vor afla cu mult interes că aplicarea celor 16.800 noi măsuri de raţionalizare, de perfecţionare tehnică şi invenţii au adus o economie de 260 milioane de lei, o uşurare a efortului fizic al muncitorilor şi condiţii mai bune de muncă. Muncitorii din ţările capitaliste, coloniale şi semi-coloniale, exploataţi şi supraexploataţi de către capitalişti şi imperialişti, vor putea auzi prin viu grai, de la tovarăşii lor romîni, în cadrul acestei mari întîlniri, care va fi cea de a 2-a Conferinţă internaţională, despre marile realizări din ţara lor, în domeniul educaţiei, al asigurărilor sociale, despre concedii, locuinţe, despre grija manifestată pentru sănătatea, securitatea şi protecţia muncitorilor. Cea de a 2-a Conferinţă internaţională a fost primită cu entuziasm de metalurgiştii şi muncitorii din industria construcţiilor de maşini din lumea întreagă. In ciuda numeroaselor dificultăţi ridicate de patroni, guverne şi conducătorii sindicali scizionişti, metalurgiştii şi muncitorii din industria construcţiilor de maşini şi-au dat seama de importanţa conferinţei lor şi de aceea au luat diferite iniţiative pentru a-şi putea trimite reprezentanţiişi a le asigura fondurile necesare. In acest scop au fost organizate colecte de bani, vînzări de timbre, de cărţi poştale şi insigne. Trebuie semnalat în mod special faptul că un mare număr de sindicate neafiliate la Uniunea Internaţională au răspuns favorabil la chemarea acesteia. Tovarăşii români, delegaţi la conferinţă împreună cu delegaţii sindicatelor din U.R.S.S. şi din toate ţările de democraţie populară, vor arăta ce pot realiza muncitorii atunci cînd îşi iau în mîini propria lor soartă. Exemplul lor va constitui o încurajare pentru muncitorii din ţările capitaliste şi coloniale în lupta lor pentru condiţii mai bune de viaţă şi de muncă, pentru democraţie şi pace. Participarea lor la conferinţă va contribui la întărirea prieteniei şi a solidarităţii între popoare şi în special între muncitorii din ţările capitaliste şi cei din ţările socialismului; ea va fi pentru ei înşişi un element de comparaţie mobilizator, care îi va întări în lupta lor măreaţă pentru construirea unei lumi noi, de pace şi fericire. G. ADDUCC! Secretarul Uniunii Internaţionale a Sindicatelor din Industriile Metalurgică şi Construcţiilor de Maşini (Departament profesional al F.S.M.) MUNKA REDACŢIA şi ADMINISTRAŢIA : Bucureşti Piaţ» ScriteH Jd. 7.90.10; 7.60.»; 7-90.40 — Secţie Scrisori Jd. 7.74.10. Declaraţia comună a primilor miniştri ai R. P. Chineze şi Birmaniei PEKMN 30 (Agerpres), — Chim Nouă : La 29 iunie la Rangoon, Ciu En-lai, premierul Consiliului Administrativ de Stat al R. P. Chineze, şi U Nu, primul ministru al Uniunii Birmane, au dat publicităţii următoarea declaraţie comună : „I. La invitaţia primului ministru al Uniunii Birmane, U Nu, premierul Republicii Populare Chineze, Ciu En-lai, fiind în drum de la Geneva spre Pekin, a vizitat capitala Uniunii Birmane — Rangoon, unde a stat două zile. In acest răstimp, cei doi prim-miniştri au discutat in mod liber şi sincer problemele care prezintă un interes comun pentru cele două ţări. II. Cei doi prim-miiiştri îşi reafirmă poziţia că vor face tot ce le va sta la putinţă pentru menţinerea păcii în întreaga lume şi îndeosebi în Asia de sud-est. Ei îşi exprimă speranţa că problema restabilirii păcii In Indochina, care se discută la Geneva, va fi rezolvată în mod satisfăcător. III. In privinţa principiilor care, potrivit acordului dintre China şi India, stau la baza relaţiilor reciproce dintre aceste două ţări şi anume: 1. Respectarea reciprocă a integrităţii teritoriale şi a suveranităţii, 2. neagresiune, 3. neamestecul reciproc în afacerile Interne, 4. egalitate şi avantaje reciproce, 5. coexistenţă paşnică, prim-miniştrii au căzut de acord că aceste principii trebuie să fie principii fundamentale şi pentru relaţiile reciproce dintre China şi Birmania. Dacă aceste principii vor fi respectate de toate ţările, coexistenţa paşnică a ţărilor avînd sisteme sociale diferite va fi asigurată, iar ameninţarea şi primejdia agresiunii şi amestecul în afacerile interne vor ceda locul sentimentului de securitate şi încredere reciprocă. IV. Prim-miniştrii reafirmă că poporul oricărei ţări trebuie să aibă dreptul să-şi aleagă propriul sistem de stat şi mod de viaţă, fără amestecul altor naţiuni. Revoluţia nu poate fi exportată; totodată, nu se poate îngădui încălcarea din afară a voinţei generale exprimate de poporul oricărei ţări. V. Prim-miniştrii au căzut de acord ca ţările lor să menţină un contact strâns pentru a întări în viitor colaborarea prietenească dintre ele. Tratativele s-au desfăşurat într-o atmosferă din cele mai prieteneşti şi cordiale. Cei doi prim-miniştri apreciază mult actualul prilej de a se intîlni și consideră că aceasta intîlnire va servi cauzei păcii". Ciu En-lai a părăsit capitala Birmaniei RANGOON 30 (Agerpres). CHINA NOUA : Ciu En-lai, premierul Republicii Populare Chineze, a părăsit Rangoon-ul plecând spre Pekin în seara zilei de 29 iunie. Pe aeroport, Ciu En-lai a fost însoţit de : Nu, primul ministru a! Birmaniei, U Kion Nein, ministrul ad-interim al afacerilor externe, Takvn, ministru al comerţului şi de alţi miniştri, precum şi de reprezentanţii diplomatici ai U.R.S.S., Indiei, Pakistanului, Ceylonului, Israelului, Indoneziei, Olandei. Pe aeroport a fost aliniată o gardă de onoare. Au fost executate Imnurile de stat chinez și birmanez. Alii de birmanezi și chinezi care veniseră pe aeroport l-au salutat călduros pe C'u En-lai. ★ RANGOON 30 (Agerpres). — înainte de a părăsi capitala Birmaniei, Rangoon, în drum spre R. P. Chineză, premierul Consiliului Administrativ de Stat al R. P. Chineze, C’u En-lai, a făcut o scurtă declaraţie în care şi-a exprimat recunoştinţa faţă de primirea călduroasă ce s-a făcut de către guvernul şi poporul birman. Premierul R. P. Chineze a declarat: „Convorbirile chino-birmane care s-au desfăşurat in cursul ultimelor două zile au fost fructuoase". C’u En-la’ a afirmat în continuare că este convins că „spiritul înţelegerii mutuale şi al prieteniei în care s-au desfăşurat aceste convorbiri, vor contribui atît la strîngerea relaţiilor dintre China şi Birmania, cît şi la realizarea păcii în Asia şi nu întreaga lume“. Ciu En-lai a fost condus la aerodrom de ambasadorul R. P. Chineze în Birmania, de membri ai ambasadei chineze, precum şi de numeroşi diplomaţi străini şi reprezentanţi ai vieţii publice din Rangoon. Presa occidentală despre rezultatele întrevederii Eisenhower-Churchill WASHINGTON 30 (Agerpres). Comunicatul final dat publicităţii la sfîrşitul convorbirilor anglo-americane de la Washington continuă să fie comentat pe larg de corespondenţii de presă din Occident, care nu-şi ascund dezamăgirea faţă de netrăinicia rezultatelor obţinute. „Rezultatele concrete şi reale ale conferinţei, scrie Robert Menghin, corespondentul din Washington al agenţiei France Presse, sunt foarte mici". Discuţiile purtate din problema care a determinat cele mai puternice divergenţe — Asia de sud-est— nu au putut înlătura contradicţiile evidente dintre politica celor două state. France Presse arată că deşi „in urma eforturilor depuse de Churchill ■ şi Eden americanii au consimţit in cele din urmă să sprijine punctul de vedere francez in privinţa reglementării problemei iodochineze... pasajul din comunicatul final referitor la această chestiune este redactat în termeni vagi, fără precizări". In ceea ce priveşte problema reînformării Germaniei occidentale, Menghin subliniază temerile guvernului britanic faţă de o acţiune „precipitată" a guvernului american în eventualitatea respingerii de către Franţa a tratatului comunităţii defensive europene. „Englezii, scrie Menghin, sunt de părere că inarmarea directă a germanilor este plină de inconveniente. Pe de altă parte, înarmarea limitată a acestei ţări în afara comunităţii defensive, este de asemenea greu de realizat. Cercurile din apropierea ministrului de externe britanic declară că ideea că Statele Unite, exasperate din cauza Franţei, ar putea încerca să folosească Germania occidentală ca principalul lor aliat în Europa, sporeşte îngrijorarea guvernului englez". Majoritatea ziarelor din occident împărtăşesc sentimentele de pesimism şi neîncredere faţă de rezultatele obţinute şi faţă de posibilltatea „atenuării" divergenţelor anglo-americane. Ziarul „New York Times“, constată că în comunicatul final „nu se vorbeşte nimic despre problemele asupra cărora nu s-a ajuns la un acord sau asupra cărora părerile britanice şi americane sunt cu totul opuse". La rîndul său, presa franceză se ocupă pe larg de declaraţia anglo-americană, scoţînd în special în evidenţă „cererea abia deghizată" adresată Franţei cu privire la ratificarea tratatului armatei europene. UN MUSAFIR NEPOFTIT — Cine e, John? Nu primesc la ora asta! — Persoana a şi intrat, mister! E o veche cunoştința a casei. (Desen de Gh. Marinescu) Joi 1 Iulie 1954 - nr. 2037 Campionatul mondial de fotbal Echipa R.P. Ungare a învins echipa Uruguayului cu 4-2 LAUSANNE 30 (Agerpres). Cel de al 5-lea campionat mondial de fotbal se apropie de sfirşit. Eri s-au desfăşurat cele două meciuri care aveau să desemneze echipele finaliste. Intîlnirea dintre deţinătoarea titlului mondial Uruguay şi echipa R. R. Ungare, campioană olimpică, a dat loc unei lupte sportive, pasionante şi spectaculoase cum pap s-a văzut în istoria fotbalului Ambele echipe au prestat un joc de un înalt nivel tehnic. Echipa R.P. Ungare a repurtat o nouă victorie cu scorul de 4—2. Cele 90 de minute reglementare nu au fost suficiente pentru a decide un învingător. Lupta a continuat cu înverşunare în prelungire. Fotbaliștii maghiari au învins astfel echipa Uruguayului care a cîștigat de două ori ulul de campioană mondială. Echipa sud-americana a luptat cu toate, resursele pentru a-şi apăra titlul, dar fotbaliştii maghiari au dat dovadă de o tenacitate şi mai mare care le-a adus victoria. Jocul s-a desfăşurat pe stadionul olimpic din Lausanne. Cu cîteva ore Înainte de meci a căzut o ploaie puternică care a continuat tot timpul desfăşurării partidei, interesul pentru joc a fost deosebit. In tribune erau prezenţi aproape 50.000 de spectatori. Se aflau de faţă ziarişti din toate ţările lumii şi radio reporteri din 16 ţări, care au transmis desfăşurarea jocului. La fluierul arbitrului Griffith (Ţara Galilor) echipele au apărut pe teren, aliniind următoarele formaţii: R. P. Ungară, Grosics, Buszansky, Lorant, Lantos, Boszik, Zakariás, Budai II, Kocsis, Palotás, Hidegkúti, Cszibor. Uruguay: Maspol, Santamaria, Martinez, Andrade, Carballo, Cruz, Soute, Ambrois, Schiaffino, Hohberg, Borges. De la început fotbaliştii maghiari trec la atac şi îşi impun superioritatea printr-un joc de passe precise. Ei domină insistent şi în minutul 13 Cszibor deschide scorul. Jocul se mută cu repeziciune de la o poartă la alta şi spre sfîrşitul reprizei, uruguayenii domină, dar nu reuşesc să înscrie. Repriza a doua începe tot cu atacurile vijelioase ale fotbaliştilor maghiari. După numai două minute, echipa maghiară îşi măreşte avantajul prin Hidegkuti, care înscrie precis cu capul, reluînd o minge centrată de Budai II. Echipa R. P. Ungare are cîteva ocazii de a mări scorul, dar le ratează. Apoi echipa Uruguayului trece la atac şi pune de ori în pericol poarta apărată de Grosics.^^^ minutul 71, uruguayenii înscriu primul gol prin interul Hohberg. Echipa maghiară iniţiază noi atacuri. Rînd pe rînd portarul Maspoli şi fundaşul Santamaria salvează o serie de lovituri dificile, trimiţînd balonul în corner. La un contraatac al echipei Uruguayului, centrul atacant Schiaffino aduce egalarea cu un şut plasat. Pînă la sfîrșitul întîlnirii mai sînt 3 minute. Cu toate eforturile depuse de ambele echipe pentru a schimba rezultatul la încheierea timpului reglementar de joc scorul este de 2—2. Conform regulamentului, Intîlnirea se prelungește, după o scurtă pauză, cu două reprize a cîte 15 minute. In prelungiri, fotbaliștii unguri dau dovadă de o mai mare rezistenţă şi reuşesc să pună stăpînire pe joc, atacînd cu hotărâre. In primele 15 minute, ale prelungirilor scorul continuă să rămînă egal. In minutul 110, Budai centrează cu precizie, Kocsis intră în posesia balonului şi trage fulgerător dar portarul Uruguayan Maspoli reține. Două minute mai tîrziu, echipa maghiară înscrie cel de al treilea punct. Bosz’kmite balonul lui Budai, care trage impara^B Este 3—2 în favoarea echipei R. P. Ung^^ și cronometru! arată că mai sunt 8 minute de joc. Ultimul punct este marcat de Kocsis în minutul 117 cu capul. Astfel, întîlnirea se termină cu scorul de 4—2 pentru echipa R. P. Ungare. La sfîrșit, miile de spectatori au aplaudat succesul echipei maghiare, care în urma acestei victorii s-a calificat pentru finala campionatului. In cealaltă semifinală desfășurată în orașul Basel, intre echipele Austriei şi Germaniei occidentale, fotbaliştii germani au obţinut o surprinzătoare şi categorică victorie cu scorul de 6—1. Echipa germană a avut o condiţie fizică mai bună care i-a permis să desfăşoare un joc remarcabil in repriza a doua, cînd a înscris 5 puncte. ★ Finala campionatului mondial de fotbal se va desfășura duminică 4 iulie la Berna între echipele R. P. Ungare și Germaniei occidentale. Pentru locurile 3—4 se vor întîlni sîmbătă, echipele Uruguayului și Austriei. ★ „Dinamo“-Dresda — „Locomotiva"-Timişoara 2-0 (0-0) TIMIŞOARA 30 (Agerpres). — Echipa de fotbal ,,Dinamo"-Dresda a susţinut" miercuri la Timişoara al doilea joc de cadrul turneului pe care îl întreprinde în ţara noastră. Fotbaliştii din R. D. Germană 311 întilnit echipa locală „Locomotiva" Jucînd foarte bine oaspeţii au obţinut o frumoasă victore cu scorul de 2—0 (0—0), prin punctele marcate de Hanzecke şi Holze. Victoria fotbaliştilor germani a fost aplaudată cu căldură de cei peste 8.000 de spectatori. Ştiri sportive • Miercuri dimineaţa a părăsit Capitala, plecând la Berlin, un lot de canotori români pentru a participa la un mare concurs internaţional în R.D. Germană. La acest concurs, care va avea loc în zilele de 3 şi 4 iulie P® lacul Griinau, participă şi sportivi din RFPolonă şi R.D. Germană. Vor avea loc Probe de canotaj academic. Din lotul sportivilor români fac parte maestrul sportului Carol Veres, Tiberiu Macean, Irina Csic şi alţii. (Agerpres) • In zilele de 10 şi 11 iulie Capitala ţării noastre va găzdui o nouă intîlnire internaţională de atletism. De data aceasta oaspeţii sportivilor noştri vor fi echipele de atletism ale Elveţiei. • Comitetul de organizare a celei dea XII-a ediţii a Jocurilor mondiale universitare de vară a stabilit programul festivităţii de deschidere. Festivitatea va avea loc la 31 iulie pe Stadionul Popular din Budapesta Programul primei zile se va încheia cu un joc de fotmai. Ceremonia de închidere a Jocurilor va avea loc la 8 august şi va fi marcată de o defilare a celor peste 2000 de studenţi portavi din toate ţările lumii care se vor întece în cadrul competiţiilor. Tiparul Combrnstul Poligrafic Casa Scintei „I. V. Statin".