Munca, iulie 1954 (Anul 10, nr. 2087-2113)

1954-07-22 / nr. 2105

Joi 22 iulie 1954 — nr. 2105 MUNKA 10 ani de la eliberarea Poloniei Cifre şi fapte In anii puterii populare industria s-a dezvoltat intr-un ritm rapid in Polonia. Au luat fiinţă ramuri industriale noi, ca cele constructoare de vapoare, de automobile, de maşini unelte grele, de aparate optice de precizie, industria de rulmenţi şi altele. S-a dezvoltat şi industria constructoare de tractoare. Anul acesta, a început fabricarea unor maşini agricole complexe cum sunt combinele cerealiere autopropulsate. Numai in cursul anului 1952 au fost puse in funcţiune in Polonia 450 noi întreprinderi industriale mari şi mijlo­cii. De la eliberare au avut loc mai transformări şi in satul polonez. As­tăzi agricultura Poloniei dispune de mii de tractoare. Ţăranii se unesc pe baza liberului consimţămint in coope­rative agricole de producţie, ceea ce permite crearea unei agriculturi avan­sate pe baze socialiste. In 1949 exis­tau 243 astfel de cooperative, iar as­tăzi numărul lor este de circa 9.000. Citeva cifre ilustrează marea revo­luţie culturală săvirşită in Polonia populară. Dacă in anul şcolar 1937— 1938 la 10.000 locuitori reveneau 14 studenţi, acum revin 49. in cămine locuiesc peste 40.000 de studenţi, iar 67,7 la sută dintre studenţi primesc burse. Numărul sălilor de cinemato­graf este de 2.202, iar tirajul cărţilor, care in 1937 era de 29,2 milioane exem­plare, in 1953 a ajuns la 90,2 milioane exemplare. ★ Palatul de Cultură şi Știință — minuna­tul dar al Uniunii Sovietice — construit in centrul Varșoviei. In prezent se fac lucrările de finisare. Puternicul avînt al construcţiilor în R. P. Polona Intre 5 si 9 mai anul acesta a avut loc la Varşovia al X­IlI-lea Congres al sindicatelor din R.P. Polonă, la care am avut cinstea de a reprezenta sindicatele din Republica Populară Romina. La con­gres şi apoi vizitînd Polonia am putut să-mi dau mai bine seama de uriaşele transformări care s-au petrecut în acea­stă tară in cei 10 ani de la eliberarea ei de către glorioasa Armată Sovietică, alături de care au luptat vitejeşte divi­ziile armatei populare­ poloneze, organi­zate pe teritoriul U.R.S.S. Sindicatele poloneze reprezintă o forţă de nădejde a clasei muncitoare. Ele în­globează 4.500.000 de membri şi au un rol de frunte în uriaşa acţiune condusă de Partidul Muncitoresc Unit pentru transformarea Poloniei într-o ţară industrial-agrară înaintată. Tovară­şul B. Bierut, a arătat la cel de-al doilea Congres al Partidului Muncitoresc Unit că sindicatele poloneze sunt promotorul cel mai de masă al ideilor şi lozincilor Partidului cit şi o pierghie puternică ce pune in mişcare şi organizează în forme concrete energia creatoare a maselor. In lumina sarcinilor trasate de Congre­sul al IlI-lea al Sindicatelor* organizaţiile sindicale din R. P. Polonă mobilizează şi organizează pe oamenii muncii în marea operă de construcţie socialistă. Ele per­fecţionează metodele de organizare şi con­ducere a întrecerii socialiste, factor im­portant în îndeplinirea planului de 6 ani, şi răspindesc pe larg metodele fruntaşilor în producţie din U.R.S.S. şi Polonia. Ur­­mîind indicaţiile P.M.U.P., sindicatele se îngrijesc neîncetat de îmbunătăţirea con­diţiilor de viaţă şi de muncă ale munci­torilor, de ridicarea nivelului lor cultural. Sindicatele se străduiesc să facă mase­le să înţeleagă adevărul fundamental, că scopul cel mai înalt al regimului socia­list este binele oamenilor muncii. In munca lor educativă şi culturală, ele se pot mîndri cu realizări importante, ceea ce rezultă din următoarele cifre: 14­ 000 cluburi, case de cultură și cămine cultu­rale pe lîngă întreprinderi, înzestrate cu utilajul necesar, 5­ 000 de biblioteci și peste 10.000 puncte — biblioteci; 11.000 echipe artistice de amatori, la activitatea II cărora participă aproape 210 000 de per­soane etc. In Polonia, cea mai puternică impresie ţi-o produce munca plină de abnegaţie pe tărîmul construcţiei socialiste pe care o desfăşoară întregul popor. Ţara seamănă cu u­n şantier gigantic pe care lucrează eroic sute de mii de constructori. Varşovia... Oraşul acesta care a avut atît de mult de suferit de pe u­rma ocu­panţilor nazişti, este astăzi un imens şan­tier. Pe loc­ul mormanelor de ruine din trecut, s-au înălţat impunătoare clădiri. Numeroase cartiere au şi fost reconstru­ite. Altele sunt aproape gata. Pe locurile fabricilor distruse de război au apărut altele mai moderne şi mai frumoase. Se construiesc noi întreprinderi indus­triale pe întreg cuprinsul ţării,, se dezvoltă ramuri care n-au existat în Polonia burghe­zo-moşierească cum ar fi cea mecani­­i­că, electrotehnică, de automobile, de con­strucţii navale etc. Mine noi se des­chid­, au fost ridicate puternice baraje hi­draulice şi centrale electrice. Au intrat în funcţiune noi furnale înalte construite în­tre anii 1950-1953, oţelăria şi instalaţia de­ ţevi la uzinele ,,B. Bierut”, minele de căr­buni „Ziemowit II“ şi „Wesola II", fabri­cile de maşini şi aparate electrice de la Tarnow şi Torun, întreprinderi ale indus­triei textile şi altele. De asemenea, se pun treptat în funcţiune noi obiective indu­striale ca importantul combinat metalurgic „Nowa-Huta”, fabricile de automobile din Varşovia şi Lublin-Paralel cu construcţiile necesare dez­voltării economiei naţionale, în R. P. Po­lonă se desfăşoară pe scară largă şi con­strucţiile de locuinţe, de edificii culturale şi sociale. Apar şi se dezvoltă noi centre şi aşezări muncitoreşti, cartiere întregi de case de locuit se ridică în oraşele vechi. Se schimbă din an în an faţa ora­şelor, se şterg urmele uriaşelor distru­geri provocate de ocupanţii hitlerişti. Odată cu marele combinat metalurgic de la Nowa-Huta, se înalţă şi oraşul munci­toresc cu acelaşi nume. Aproape că nu există localitate î­n ţară unde să nu se construiască, pentru oamenii muncii locu­inţe înzestrate cu tot confortul. Intre anii 1945—1953 au fost reconstruite sau con­struite în oraşele ţării peste 1.200.000 lo­cuinţe. Mari sume au fost investite şi pentru refacerea clădirilor distruse. Varşovia, care în urma distrugerilor era aproape în întregime acoperită de ruine, a devenit astăzi un oraş nou cu nume­roase şi frumoase clădiri în care locuiesc 965.000 de oameni. Mâinile harnice ale constructorilor capitalei au înălţat mo­numente de cultură, şcoli şi muzee, teatre şi cinematografe. Multe cartiere de locu­inţe ca Mokotow, Muranow, Mirow au fost de mult date în folosinţă, iar în prezent se construiesc altele noi. . In inima Varşoviei se înalţă minunatul Palat al Culturii şi Ştiinţei, dar al marelui popor frate sovietic, simbol al prieteniei de ne­zdruncinat dintre cele două tari. Succesele tot mai mari obţinute de po­porul polonez simt urmărite cu viu interes de poporul român. întărirea continuă a Poloniei populare, frumoasele realizări obţinute într-o perioadă atît de scurtă în­seamnă în acelaşi timp consolidarea la­gărului păcii şi socialismului. La a 10-a aniversare a eliberării Polo­niei de sub jugul ocupanţilor hitlerişti de către Armata Sovietică, oamenii muncii şi sindicatele din R.P.R. urează eroicilor constructori ai ţării prietene noi succese în lupta pentru făurirea socialismului şi a unei vieţi fericite. MIHAI MARIN secretar a­­ C.C.S. îndeplinirea planului de stat pe primul semestru al anului 1954 .VARŞOVIA 21 (Agerpres).—P.A.P.: La Varşovia a fost dat publicităţii co­municatul cu privire la îndeplinirea pla­nului economiei naţionale a Republicii Populare Polone pe primul semestru al anului 1954. Planul producţiei globale a fost îndeplinit în industrie în proporţie de 102,8 la sută. In comparaţie cu pe­rioada corespunzătoare a anului trecut, producţia globală a crescut cu aproape 14 la sută. In comparaţie cu primul semestru al anului 1953, producea la principalele pro­duse a crescut după cum urmează: fontă — 18 la sută, oţel — 12 la sută, lami­nate — 7 la sută, energie electrică — 13 la sută, maşini-unelte pentru industria metalurgică — 41 la sută, maşini şi uti­laj agricol — 61 la sută, vase —­ 58 la sută, ţesături de bumbac şi mătase — 10 la­­sută, încălţăminte de piele — 15 la sută Succese considerabile au fost obţinute în domeniul agriculturii. Planul însămîn­­ţărilor de primăvară a fost îndeplinit in proporţie de 101 la sută; datorită valori­ficării pămînturilor virgine, suprafeţele însăminţate au­­ fost extinse-In sectorul socializat al comerţului, plă­nul privind schimbul de mărfuri a fost în­deplinit, în proporţie d­e aproape 101 la sută. Au fost reduse preţurile cu amă­nuntul la o serie de mărfuri alimentare şi industriale; cîştigurile realizate de populaţie de pe urma acestei reduceri de preţuri se cifrează la aproximativ un miliard zloți anual. A intrat în funcţiune una din cele mai mari turnătorii de aluminiu din Europa VARŞOVIA 21 (Agerpres) — P.A P.. La 20 iulie a intrat în funcţiune turnă­toria de aluminiu de la Skawina, voevo­­datul Cracovia, una din cele mai moderne turnătorii din Europa. Principalele instalaţii şi maşini auto­mate ale acestei noi întreprinderi de mare amploare au fost construite după documentația sovietică, cu materialul și utilajul sosit dirn U.R.S.S. și cu ajutorul tehnicienilor sovietici. * Note de drum din R. P. Polonă Intr-o zi de odihna Trenuri electrice şi tramvaie, autobu­ze­­şi troleibuze străbat în, lung şi-n lat străzile Varşoviei, ducînd mii şi mii de cetăţeni pe malurile Vistulei, spre parcul de cultură din pădure sau în împrejuri­mile capitate! Alte autobuze elegante ale Asociaţiei de Turism aduc numeroşi ex­cursionişti, care vin să viziteze capitala. E doar zi de odihnă şi greu poţi găsi ur. varşovian, care în această frumoasă dimineaţă de vară să rămînă acasă, după cum nu este de conceput ca la Palatul Culturii — care îşi înalţă semeţ cele 30 etaje — la muzee sau monumentele is­torice, să­ nu întîln­eşti grupuri de munci­tori şi ţărani, elevi şi pionieri veniţi în excursie. Ei au intr-adevăr ce vedea, căci, vizitarea Varşoviei este un lucru intere­sant nu numai pentru cei veniţi de peste hotare, care nu cunosc aspectul oraşului, ci şi pentru­ cei care au fost aci cu an ari, şase luni sau chiar trei luni în urmă. Ceea ce la început mi se părea oare­cum o curiozitate, a devenit apoi ceva foarte normal: numeroasele pilcuri de excursionişti, însoţiţi­­ de cite un ghid, străbătînd capitala şi admirînd frumuse­ţile ei. Excursie prin Varşovia Privind la pitoreştile costume naţiona­le ale cîtorva flăcăi, la batrinica aceea care îşi duce de mină nepotul, la minerul pe care l-am recunoscut după uniforma Ce-o poartă, ne-am­ trezit înconjuraţi de un grup vesel de excursionişti, ce tocmai coborîse dintr-un autobuz pe strada Novii Sweat (Lumea nouă). In 1947, pe aceaastă stradă nu exista decit o singură casă, restul era numai ruine, iar astăzi... o stradă largă, asfaltată, cu impunătoare clădiri de-o parte şi de alta. Şi fiecare colţişor are povestea sa, scrisă cu muncă și sudoare... Am pornit laolaltă cu excursioniștii, pe urmele ghidului, și împreună cu ei as­cultam cu interes expunerea sa. „Pe această, stradă explica ghidul . Casele poate nu vi se par r.d­. din '■auza stilului lor, a ornamentelor ce le împo­dobesc. Realitatea este că ele au fost re­construite așa cum erau în trecut. Pri­viti numai la placa de pe peretele clădi­rii din dreapta, de la nr. 17 Sînt doar cîteva cuvinte, dar ele spun multe: „Con­struit 1847 — distrus 1944 — reconstruit 1949“. Asemenea plăci se pot întîlni pe foarte multe case din Varșovia, amintind de urgia hitlerişti­lor şi vorbind totoda­tă de avîntul reconstrucţiei Poloniei m­oi. •,In». Iată avem Academia de Ştiinţe şi statuia lui Kopernik, la stingă Universi­tatea, la dreapta Academia de Arte — fosta casă unde a trăit şi creat marele compozitor Chopin în 1830 — apoi toate locuinţele şi bisericile ce au fost reclădite în­ aceşti ani...“ Excursioniştii­­ascultă cu multă aten­ţie, arar intrerupîndu l cu vre-o întrebare. Batrinica şi-a scos năframa — care pe semne o împiedica să dea mereu din cap — şi la fiecare explicaţie îşi face atont nepotul, cu aceleaşi două cuvinte: „Vezi Antek!“ Minerul şi-a descheiat gulerul uniformei şi pufăie cu sete din figura-i lungă cu mult carton. Pe faţa-i brăzdată de cute poţi citi pe rînd sentimentele ce le încearcă: durere şi ură, mirare şi apoi bucurie, multă bucurie şi o justificata mîr­drie... Pe locuri istorice In zilele de odihnă poţi întîlni nume­roşi oameni ai muncii vizitind muzeele, galeriile de pictură şi sculptură şi în deosebi monumentele istorice. Am avut ocazia să întîlnim mii de polonezi fie în curtea fostului palat regal din Cracovia — aşteptind să viziteze încăperile unde se află minunate gobelinuri şi vestitele sculpturi în lemn de tei executate de sculptorul polon Wittstwosz in secolul 15-lea, fie în fostul lagăr de la Oswiecim (Auschwitz) astăzi transformat intr-un zguduitor muzeu care evocă bestialităţile săvîrşite de nazişti, fie la monumentul so­bru de granit cenuşiu, ridicat ,în fostul ghetto al Varşoviei. Este dorinţa poporului de a cunoaşte evenimentele şi lucrurile legate de zbu­ciumata istorie a acestui stat, care abia în prezent şi-a dobîndit adevărata inde­pendenţă şi suveranitate. Unul din locurile de acest fel este fos­ta fortăreaţă din Varşovia, cu zidurile ei cărămizii, crenelate. Aci au fost întem-niţaţi pe vremuri cei ce se ridicau împo-­­ triva asupririi exercitată de clasa stăpî­­nitoare, cei ce luptau pentru un viitor mai bun. Pe frontispiciul fortăreţei se mai păstrează şi azi elocventa inscripţie:­­ „Brama stracen" (Poarta morţii) care nu mai are nevoie de nici urn comentariu,­­ în ce priveşte soarta celor ce erau arun­caţi în această închisoare. Printre aceştia s-au numărat oameni cu un glorios tre­, cut, ale căror r­uine le poţi citi pe placa de marmoră de la intrare, ca: Iaroslaw Dombrovski (care scăpînd din închisoare a fugit în Franţa şi a ajuns să comande în 1871 garnizoana din Paris a comunar­zilor). Felix Dzerjinski, înflăcăratul re-­ volufiariar şi tovarăş de luptă al lui Lenin şi Stalin, luptătoarea germană Roza Lu­­­xemburg şi mulţi alţii care au fost chiar executaţi în vechea fortăreaţă. Oamenii muncii vin cu pioşenie la a­­­cest monument şi depun bucheţele gin­gaşe de flori în amintirea celor care şi-au jertfit viaţa pentru cauza clasei­ muncitoare. Serbare in pădure ! Am ajuns la Nowa-Huta într-o duminii­că după-amiază. Noul oraş era aproape pustiu. Ca să ne întîlnim cu locuitorii săi, am fost invitaţi să mergem într-o pădure din apropiere. Aci petreceau o plăcută zi de odihnă cei ce lucrează la Combinat, ca şi mulţi cetăţeni veniţi dir.­ Cracovia. ...Coşurile de merinde, sticlele de bere goale, dovedeau că sosisem la o oră cînd aerul curat al pădurii nu mai îngăduise posesorilor acestor bunătăţi să ie păs­treze pentru mai tîrziu In schimb, oa­menii prinseseră forţe noi pe care acum le întrebuinţau jucînd mingea pe pa­jişte, canotînd sau înotînd în Vistula. Cei mai mulţi însă se adunaseră întrun luminiş, unde pe o estradă cîteva echipe artistice de amatori prezentau un reuşit program de cîntece şi dansuri. Sosirea unor oaspeţi de peste hotare la această serbare a făcut ca un pădure să răsune după puţin timp cîntece care poate nu au răsunat încă niciodată în acele locuri. Şi dacă cîntecele sovietice şi fran­ţuzeşti, suedeze şi austriece — pe care le-am auzit atunci — s-au bucurat de mult succes, la fel de apreciate au fost apoi vestitul „Cracoviac“ şi alte dansuri na­ţionale poloneze pe care echipa de dan­suri le-a prezentat în cinstea oaspeţilor. Ca peste tot unde există o orchestră şi mulţi tineri voioşi — şi aci, după ter­minarea programului artistic a început dansul, după to­ate regulile unei serbări despre care apoi îţi aminteşti multă vreme. Şi deşi a trebuit să ne reîntoar­cem la Cracovia, fără a­ avea prilejul să dansăm laolaltă cu tineretul din Nowa- Huta, totuşi amintirea plăcută a ser­bării din pădure ne-a rămas întreagă. Recreaţie plăcută în afară de staţiunile de odihnă, unde îşi petrec concediul numeroşi oameni ai muncii şi in marile oraşe se găsesc mul­tiple mijloace de recreare. Varşovienii ştiu să demonstreze foarte bine acest lucru. Vara. in afara cazului, cînd inter­vine o ploaie neprevăzută, ambele ma­luri ale Vistulei cunosc o mare afluenţă, transformîndu-se în adevărate plaje. Pe apă, zeci de ambarcaţiuni — bărci cu motor, cu visle­ sau pinze — spintecă valurile in diferite direcţii,ori însoţesc vaporul care face curse de cite o oră pe fluviu. Pe malul sting se va amenaja ori mare parc de cultură şi odihnă, despre care cetăţenii capitalei îţi vorbesc cu m­ultă plăcere cum va arăta intr-ul, viitor a­­propiat, dovedind astfel că cunosc foarte bine proiectul acestuia. Până atunci, ei au la dispoziţie frumosul parc Daienki, cu aleile sale îngrijite, cu locul în care forfotesc mulţime de peştişori, sau parcul de cultură din pădure. . Am vizitat acest ultim loc de recreaţie intr-o duminică după-amiază. In drum — văzînd mulţimea de oameni ce se în­dreptau în aceeaşi direcţie cu b­oi, am întrebat dacă nu se duc la vreun meci de fotbal — căci aveam in faţă aspectul arterelor bucureştene din preajma sta­dionului „23 August“ din zilele unei competiţii internaţionale. Cred că a­­ceasta explică lesne afluenţa ce am în­­tîlnit-o aci. Unii vin cu merinde de acasă şi îşi petrec în parc toată ziua. Alţii se aprovizionează de la chioşcurile speciale unde se găsesc produse alimentare, bău­turi răcoritoare, jucării, cărţi. Tăbliţe indicatoare îţi arată încotro te îndrepţi — bine înţeles după prefe­rinţe, la estrada unde are loc un concert, spre cea unde urt ansamblu popular pre­zintă un program de cintece şi dansuri, sau acolo unde caută orchestra şi se poate dansa. Peste tot însă e la fel de plăcut, e multă voie bună. ★ , S-a lăsat înserarea. Pe bulevardele Varșoviei s-au aprins luminile. E rtridul teatrelor și cinematografelor să cunoască afluența celor ce-și încheie o plăcută zi de odihnă. ...Cortina s-a ridicat. Tînărul de lîngă noi — pe care l-am cunoscut după*al­­in­iază un parc atraşi de frumoasele me­lodii pe care le executa la ghitară —­ ne şopteşte: „Corpul de balet al Operei a pregătit timp de 8 luni acest spectacol“. Minunata interpretare dovedeşte cu pri­sosinţă acest lucru. Baletul „Romeo şi Julieta" de Prokofiev, după celebra piesă a lui Shakespeare, cere o deosebită mă­iestrie, de care soliştii şi întregul an­samblu dau dovadă ,din plin, stîrn­ind a­­plauzele entuziaste ale publicului. Ziua de odihnă a trecut. Mîine, din nou pe şantiere, în uzine, birouri, labo­ratoare, cu forţe proaspete, oamenii muncii din Varşovia — ca şi cei din toate colţu­rile R.P. Polone — vor traduce in viaţă angajamentele luate în întrecere, spre a da produse mai multe, m­ai bune, mai ief­tine, ca să-şi făurească o existenţă din ce în ce mai îmbelşugată, mai însorită. AL. NESTOR Startul curselor de masă nu caiace pe Vistula Pag. S-a Marea sărbătoare a poporului polonez In ziua de 22 iulie 1954 se împlinesc z­­ece ani de la elibe­rarea naţională şi socială a poporului polonez. Pentru a zecea oară poporul va sărbători aniversa­rea tradiţională a acestei zile istorice, care înseamnă începutul unei vieţi noi in patria tuturor polonezilor, Polonia populară. 22 iulie a devenit pentru întregul nos­tru popor o zi de bucurie, ziua trecerii în revistă a­ tuturor forţelor şi realizărilor sale, ziua exprimării sentimentelor de prietenie fierbinte şi de recunoştinţă faţă de popoarele sovietice frăţeşti şi de eroica Armată Sovietică, eliberatoarea poporului polonez de sub întunecata ocupaţie hitle­rista, ziua exprimării­­ simţămintelor de amiciţie nezdruncinată faţă de toate ţările de democraţie, populară şi de toate forţele progresiste ale lumii, care luptă pentru pace şi democraţie. . . Acum zece ani Polonia, cuprinsă de flă­cările războiului, era distrusă în mod bar­bar de ocupantul hitlerist, cuprins de tur­bare în urma înfrângerilor militare suferi­te pe cîmpul de luptă. Pagubele materiale pricinuite de război reprezentau 40% din întreaga avuţie naţională. Au fost distruse: 14.000 de fabrici şi instala­ţii industriale, 162.190 clădiri urbane şi 353.876 gospodării ţărăneşti, 84.436 magazine şi depozite comerciale; au fost devastate 968.223 ateliere meşteşu­găreşti; a fost nimicit 55% din întregul inventar viu in agricultură, 84% din parcul feroviar, 43% din edificiile cultura­le, majoritatea şcolilor şi centrelor de să­nătate. Varşovia, capitala Poloniei, era în întregime ruinată. Dar poporu­l conti­nua neînfricat lupta împotriva cotropitori­lor: 6.028.000 dintre fiii şi fiicele sale au pierit de miinile zbirilor hitlerişti, in exe­cuţiile de masă pe străzi şi in lagărele morţii din Polonia şi d­in întreaga Euro­pă. Dar în această luptă sîngeroasă­­şi inegală poporul n-a ced­at, privind cu în­credere spre răsărit, de unde, alături de glorioasa Armată Sovietică, păşeau într­un marş comun diviziile poloneze renăs­cute. Iată de ce în memoria poporului po­lonez este adînc înrădăcinată recunoştin­ţa nemărginită faţă de aceia care şi-au dat viaţa pentru eliberarea şi reînvierea ţării lor. Acum zece ani poporul polonez a pornit cu miinile goale la curăţirea de ruine­­s­ moloz a oraşelor şi satelor distruse. Din scrum şi ruine erau scoase maşinile fa­bricilor incendiate şi devastate, care tre­buiau să fie puse din nou în funcţiune pen­tru construirea unei vieţi noi, socialiste. Acum zece ani poporul polonez a înce­put o nouă pagină a istoriei sale. Imensa majoritate a oamenilor muncii d­e la ora­şe şi sate, luînd pentru prima dată pute­rea în miinile lor, au păşit la îndeplinirea unei sarcini grele dar de mare răspun­dere: refacerea ţării distruse de ocupaţia hitlerista, transformarea ei într-o ţară in­dustrial-agrară înaintată, într-o ţară­­ de oameni fericiţi şi sănătoşi, într-o ţară a bunăstării şi a unei culturi înalte-Datorită activităţii intense a maselor muncitoare de la oraşe şi sate, precum şi ajutorului economic şi tehnic, frăţesc şi dezinteresat primit din partea Uniunii Sovietice, refacerea şi dezvoltarea Polo­niei a progresat cu paşi repezi sub con­ducerea guvernului popular şi a partidului clasei muncitoare. In fiecare an au luat­­fiinţă noi întreprinderi industriale,,­­iar agricultura s-a ridicat din ruină şi în a- I poiere. Realizarea planului trienal în anii 1946- 1­949, a planului de refacere economică și a sarcinilor celor patru ani succesivi ai ► marelui plan de 6 ani — planul dezvoltă­rii economice și al construirii bazelor so­cialismului — au adus poporului polonez succese strălucite. El şi-a concentrat în­­treaga atenţie şi toate forţele în vederea industrializării socialiste a ţării. In anul­­1953 producţia industrială a prins un ni­­i­vel de 4,8 ori mai înalt decit în 1938, pro­ducţia industriei de maşini este în clipa ide fată de 9 ori mai mare decât cea dina­inte de război, iar cea a industriei chimi­­­ce de 5,6 ori mai mare. ,,Politica concentrării forţelor în , vede­­­rea industrializării socialiste a ţării a spus tovarăşul Bierut la cel de-al II-lea Congres al Partidului Muncitoresc Unit Polonez , a fost o condiţie indispensabi­lă a infrîngerii înapoierii seculare, la care­­Polonia fusese condamnată sub guvernele Imoşierilor şi capitaliştilor“. Politica aceasta a dus la o dezvoltare ► rapidă a industriei socialiste producătoare­­de mijloace de producţie, deci a bazei dez­voltării ulterioare şi a reconstrucţiei în­­tregii economii naţionale Datorită acestei politici şi a entuzias­mului in muncă de care au fost cuprinşi mii­ioane de oameni,­­ dintr-o ţară cît se poate de înapoiată din punct de vedere­ industrial, Polonia a devenit o ţară care a întrecut Italia în domeniul acesta, iar pe cap de locuitor producţia industrială este astăzi egală cu cea a Franţei. In felul acesta a fost posibil ca acum să se dea o atenţie cu mult mai mare dezvol­tării industriei produselor de consum, pre­cum şi ridicării neîncetate a nivelului de trai al populaţiei de la oraşe şi sate. Astăzi producem de 2 ori mai multe ţesă­turi de lină şi de 3 ori mai mult zahăr de­cit înainte de război. Industrializarea ţării a avut o influenţă adîncă asupra schimbării componenţei forţelor de clasă : clasa muncitoare şi-a dublat rîndurile, iar in satele poloneze au loc transformări profunde- Mişcarea cooperaţiei de producţie a cuprins 200.000 de ţărani asociaţi în circa 9.000 coopera­tive de producţie agricolă (gospodării co­lective). Creşte neîntrerupt bunăstarea şi nive­lul cultural al oamenilor muncii de la oraşe şi sate- Venitul naţional global­­este astăzi de 2 ori mai mare decit în anul 1938. Veniturile reale care revin în media pe cap de locuitor — la populaţia care se întreţine din munca în afară de agri­cultură — au depăşit cu 40% nivelul de dinainte de război, iar veniturile reale ale populaţiei agricole au crescut cu circa 75% în comparaţie cu aceeaşi perioadă. Cele două reduceri succesive la preţu­rile articolelor de larg consum — din noiembrie 1953 şi mai 1954 — au făcut să crească în total capacitatea de cumpăra­re a maselor muncitoare cu 10,5 miliarde zloţi anual­ Creşterea salariilor reale este înfăptu­ită de asemenea prin recalcularea salarii­lor unor anumite categorii­ de oameni ai muncii, aşa cum a avut loc anul acesta cu muncitorii agricoli, cu personalul fe­roviar şi cu învăţătorii, precum şi prin îmbunătăţirea sistemului de asigurări sociale. O nouă cucerire în acest domeniu este introducerea — pe baza unor decizii luate de guvern — a principiului care prevede plata ajutorului de boală munci­torilor din prima zi a boalei, plata ajuto­rului de boală muncitoarelor care obţin scutiri medicale pentru îngrijirea copiilor bolnavi, precum şi introducerea de con­cedii suplimentare pentru o serie de cate­gorii de muncitori care lucrează in con­di­­ţiuni grele. Grăitoare sînt şi cifrele şi faptele din domeniul învăţămîntului: a fost lichidat analfabetismul în rîndurile oamenilor în vîrstă pină la 50 de ani, s-a realizat în­­văţămîntul general, s-a­u dezvoltat învă­­ţămîntul mediu şi reţeaua şcolilor profer­sionale, precum şi învăţămîntul superior- In anul şcolar 1953-54, in cele 82 şcoli superioare au învăţat­­ 46.000 studenţi, dintre care 65% fii de muncitori şi de ţărani­ Paralel cu înflorirea economiei naţio­nale şi cu înflorirea ţării, sindicatele au străbătut în această perioadă o cale de vădită dezvoltare, luptînd împotriva dife­ritelor concepţii reformiste, pentru vic­toria concepţiei marxist-leniniste în sin­dicate, pentru realizarea unităţii mişcării sindicale. Masele largi muncitoare sunt mindre de construcţiile lor paşnice­ Marile noastre realizări constituie chezăşia cea mai im­­portantă a creşterii neîncetate a forţei Poloniei populare, verigă importantă a lagărului păcii şi socialismului- Poporul polonez este pe deplin conştient de fap­tul că legat prin relaţii de prietenie int­restructibile cu popoarele iubitoare de pace ale Uniunii Sovietice şi ale ţărilor de democraţie populară, şi laolaltă cu toate forţele progresului şi păcii, este în stare să se opună în mod eficace aţîţătorilor imperialişti din S.U.A. şi slugilor acestora care tind la împiedicarea destinderii si­tuaţiei internaţionale. Tocmai de aceea el sprijină atît de hotărît proiectul de tra­tat european de securitate colectivă pre­­zentat de Uniunea Sovietică la conferinţa de la Berlin a celor patru miniştri de ex­terne, tocmai de aceea se solidarizează din plin cu năzuinţele poporului francez, cu năzuinţele tuturor popoarelor din Europa care se împotrivesc acordurilor de la Bonn şi Paris precum şi remilitarizării Germa­niei occidentale. In numele acestor ţeluri, în ziua de 22 iulie poporul polonez îşi va manifesta voinţa sa de prietenie şi pace între po­poare, voinţa de a construi regimul socia­list, care este un regim de libertate, prosperitate, cultură şi fericire pentru toţi oamenii muncii­KUZBA ANTONI­erabru al Prezidiului Consiliului Central al Sen­icatelor din R. P. Polonă

Next