Munca, august 1954 (Anul 10, nr. 2114-2138)

1954-08-01 / nr. 2114

Proletari din toate țările unitl-tul ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R.P.R. Anul XI nr. 2114 DUMINICA 1 AUGUST 1954 4 pagini - 20 bani Nici un spic necules, nici un bob lăsat pe cîmp Oamenii muncii de pe ogoare se stră­duiesc să stringă grabnic rodul de pe am­piile intinse ale tării. întrecerea socialistă şi patriotică, ce se desfăşoară cu intensi­tate crescîndă în cinstea celei de a 10-a aniversări a eliberării patriei noastre, cu­prinde mase tot mai largi. Ea are ca prin­cipal obiectiv recoltarea la timp şi fără pierderi a grânelor. Majoritatea mecani­zatorilor din staţiunile de maşini şi trac­toare şi muncitorii gospodăriilor agricole de stat desfăşoară întrecerea socialistă sub lozinca : „Nici un spic necules, nici un bob lăsat pe cîmp". Poate fi dată ca exemplu munca depusă în această direcţie de întregul colectiv al gospodăriei agricole de stat din Satu Ma­re. Conducerea administrativă, respectind prevederile Hotărîrii guvernului și par­tidului din 29 mai a.c., îngrijindu-se de pregătirea parcului de maşini şi tractoare, a putut începe la timp şi cu toate forţele campania de recoltare. Co­mitetul de întreprindere a organizat în­trecerea pe baze reale. Îndeplinirea anga­jamentelor concrete luate in consfătuirile de producţie a fost zi de zi urmărită, iar muncitorii au fost ajutaţi să le îndepli­nească. Ca urmare a muncii bine organi­zate, gospodăria aceasta a recoltat şi treierat griul, realizînd o producţie de 2.250 kg la hectar. Asemenea exemple sunt numeroase. Veş­tile ce sosesc din diferite colţuri ale ţării arată că în marea majoritate a regiunilor secerişul este aproape terminat. Aceasta nu înseamnă însă că recolta a fost asi­gurată. Comparînd suprafeţele secerate cu cele treierate, se constată în numeroase regiuni ale tării o serioasă rămînere in urmă a treierisului. Bunăoară, în regiu­nile Bucureşti, Piteşti, Arad, Iaşi, Ora­dea, Constanţa, deşi secerişul e pe punc­tul de a fi terminat, treierişul nu este la nivelul corespunzător. Cauza principală este tărăgănarea in pregătirea utilajului, a ariilor si a cadrelor de batezari, neor­­ganizarea­­ ariilor precum şi concepţia profund dăunătoare după care treierişul trebuie efectuat numai după terminarea Secerişului Aceasta duce la serioase pier­deri de recoltă. Lipsuri serioase în această direcţie a avut Serviciul Regional S.M.T.­­Iaşi (şef Ion Agafiţei) care nu a acor­dat atenţia cuvenită recrutării la timp a batezarilor, întîrziind prin aceasta în mod nepermis treierisul. La gospodăria agricolă de stat din Dîlga recolta sece­rată a stat vreme îndelungată pe cîmp în clăi, expusă ploii, din care cauză grîul s-a scuturat şi chiar a început să încol­ţească. Conducerea acestei unităţi, cu toate că a avut la dispoziţie suficiente a­­telaje şi braţe de muncă, nu a luat mă­suri pentru transportarea snopilor şi de­pozitarea lor în stoguri. La rîndul său, comitetul de întreprindere de aici se dezin­teresează complet de strîngerea recoltei. Preşedintele comitetului, Nicolae Cosma, se ocupă cu întocmirea dărilor de seamă, a rapoartelor şi diferitelor situaţii statis­tice, iar instructorul comitetului sindical regional, detaşat pe lingă această gospo­dărie, este plecat ln Bucureşti zile în şir. Secerişul şi treierişul sînt lucrări deose­bit de importante. Orice zi nefolosită duce la pierderi considerabile de recoltă. Pier­­zînd numai două boabe din fiecare spic înseamnă circa 250—300 kg cereale în minus la hectar. Raportînd această cifră IIa suprafeţele nesecerate încă sau netreie­rate, rezultă că economia naţională poate pier­de multe vagoane de cereale. Or, re­colta nu poate fi socotită asigurată decît atunci cînd se află depozitată în maga­zii. De aceea, în momentul de faţă sarcina cea mai de seamă a fiecărui om al mun­cii de pe ogoare, a fiecărui activist sin­dical din sectorul agricol, este de a de­pune toate eforturile pentru terminarea secerișului, urgentarea treierisului și în­deplinirea ritmică a planului de colectări. O mare atentie trebuie acordată muncii la arie. Numai organizînd bine mun­ca la arie si aplicind metodele avansate de lucru, cum este metoda Brediuc, se poate folosi întreaga capacitate de lu­cru a batozei, se poate îndeplini și depăși vi­­teza zilnică la treieriș. Bine a procedat comitetul de întreprindere de la gospodă­ria agricolă de­ stat din comuna Zăbrani, regiunea­ Arad, care a organizat un schimb de experienţă cu demonstraţii practice între combineri şi batezari, pen­tru răspindirea metodelor avansate de lucru. Rezultatul este că gospodăria a terminat secerişul şi treierişul fără pier­deri de recoltă. In sectorul individual rezultate re­marcabile se pot obţine numai dacă cetele sînt organizate şi programate rigu­ros, dacă snopii sînt transportaţi din vreme la arie, dacă batozele sînt continuu alimentate. In scopul urgentării treierisului, direc­ţiile agricole de pe lîngă sfaturile popu­lare regionale si trusturile Gostat trebuie să se îngrijească de sporirea numărului de arii electrificate, precum şi în general de iluminarea ariilor, pentru ca ele să poată lucra fără întrerupere ziua şi noaptea. Pentru înlăturarea rapidă a defecţiunilor ce se pot produce la motoare stabile, la tractoare şi batoze, conducerile G.A.S. şi S.M.T. au datoria să acorde toată atenţia atelierelor mobile de reparaţii, evitînd ast­fel timpii morţi în funcţionarea garnitu­rilor de treier. O lucrare care nu trebuie deloc trecută cu vederea şi de executarea căreia depinde creşterea producţiei la hectar în anul vii­tor, este dezmiristitul. In scopul efectu­ării ei pe suprafeţe cit m­ai mari, mecani­zatorii din S.M.T. si G.A.S. trebuie să folosească din plin cupluri de cîte două pluguri, precum şi cuplarea a două batoze la un tractor spre a elibera astfel tractoa­rele pentru dezmiriştire. Exemplul S.M.T.­­Segarcea, care a realizat şase cupluri de cite două batoze acţionate de un tractor, precum şi exemplul mecanizatorilor de la S.M.T.-Traian Sat din regiunea Constan­ţa, care dezmiriştesc cu cîte două pluguri acţionate de un tractor, trebuie urmate de toţi mecanizatorii din S.M.T. şi G.A.S. In mobilizarea tuturor forţelor pentru terminarea grabnică a secerişului şi inten­sificarea lucrărilor de treieriş şi dezmi­­r­ist­it, sarcini importante revin organelor sindicale din agricultură. Ele trebuie să dea dovadă de operativitate, aşa cum a făcut Consiliul Sindical Regional Craiova, în extinderea preţioasei iniţiative a com­­binerului Anghel Oprea. Nu poate fi însă dusă o muncă rodnică de mobilizare a oa­menilor, atunci cînd locul muncii politice de masă şi îndrumării concrete îl iau bi­rocratismul, formalismul şi munca de su­prafaţă. De asemenea lipsuri a dat do­vadă chiar CC al Sindicatului muncitori­lor agricoli, care nu a îmbrăţişat iniţia­tivele izvorîte în cadrul întrecerii socia­liste, nu a manifestat preocupare pentru extinderea experienţei fruntaşilor în mun­cile agricole. Astfel se petrec lucrurile cu iniţiativa combinerului Anghel Oprea de la G.A.S- Moţăţei, regiunea Craiova. Deşi de mai bine de trei săptămîni în această regiune se obţin succese remarcabile da­torită acestei­ iniţiative, C.C. al Sindica­tului nu a făcut nimic pentru extinderea ei în întreaga ţară. C.C. al Sindicatului trebuie să pună ca­păt formalismului şi superficialităţii atît în munca de îndrumare cît şi în aceea de organizare a întrecerii socialiste. El are datoria să dea ajutor concret comitetelor sindicale regionale agricole, în scopul în­suşirii noului, strîngerii grabnice a recol­tei. Principalul în întrecerea socialistă este de a ridica pe cei rămaşi în urmă la nivelul celor fruntaşi în vederea realizării unui avînt puternic în muncă, pentru ca nici un spic de grîu să nu rămînă ne­cules, nici un bob să nu se piardă. ORDINUL ministrului Forţelor Armate ale Republicii Populare Române Nr. M. 6­1 AUGUST 1954 BUCUREŞTI Tovarăşi matrozi şi soldaţi, cartnici şi sergenţi! Tovarăşi ofiţeri, amirali şi generalii Astăzi poporul nostru muncitor şi Forţele sale Armate sărbătoresc Ziua Marinei Republicii Populare Romîne. Vă salut şi vă felicit cu prilejul Zilei Marinei Republicii Populare Romîne. Urez marinarilor militari şi oamenilor muncii din şantierele de construcţii navale noi succese în întărirea continuă a forţelor maritime militare ale statului nostru democrat-popular. Exemplul de înaltă măiestrie militară, de cunoaştere şi mînuire la perfecţie a tehnicii de luptă al glorioşilor marinari şi tehnicieni ai Flotei Maritime Milita­re Sovietice să vă fie model în pregătire­a voastră ca apărători de nădejde ai hotarelor maritime şi fluviale ale scumpei noastre patrii. In cinstea Zilei Marinei Republicii Populare Romîne, ORDON: Astăzi, 1 august 1954, se vor trage în semn de salut 21 de salve de arti­lerie de pe navele de război şi bateriile de coastă din oraşele Constanta şi Ga­lati. Trăiască Ziua Marinei Republicii Populare Romîne! Trăiască poporul nostru muncitor şi Forţele sale Armate! Trăiască Guvernul R P.R.! Trăiască Partidul Muncitoresc Romin! MINISTRUL FORŢELOR ARATATE ALE R.P.R. General de Armată EMIL BODNARAŞ Adunare festivă cu prilejul sărbătoririi „Zilei Marinei R. P. R.“ Sîmbătă după amiază a avut loc în sala Filimon Sîrbu din Capitală o adunare festi­vă organizată de Comitetul regional U.T.M. București cu prilejul sărbătoririi „Zilei Ma­riei R.P.R. La adunare au participat membri ai co­mitetelor regional şi orăşenesc U.T.M. Bucu­reşti, reprezentanţi ai Forţelor noastre Armat­­e, ai Marinei militare şi civile, numeroşi muncitori, militari, elevi şi studenţi. Cu acest prilej a luat cuvîntul căpitanul de rangul trei Anton Bejan. La sfîrşitul adunării a fost citită o scrisoare de statut a participanţilor către tinerii mari­nari ai Flotei Maritime şi Civile a patriei noastre. (Agerpres) Declaraţia Guvernului Republicii Populare Române cu privire la rezultatele Conferinţei de la Geneva La 21 iulie, conferinţa de la Geneva a miniştrilor Afacerilor Externe a luat sfârşit prin semnarea acordurilor privind încetarea focului şi restabilirea păcii in Indochina Rezultatele acestei Conferinţe constituie un eveniment internaţional de o însemnătate deosebită intere­­sitid profund toate popoarele care doresc pacea şi stabilirea unor relaţii normale de cola­borare şi bună înţelegere între state. Prin acordurile semnate s-a pus capăt unui război care insîngera de opt ani popoarele din Indochina şi poporul francez şi constituia un motiv de încordare internaţională ; s-a recunoscut lupta eroică a popoarelor din Indochina pentru libertatea şi independenţa lor naţională ; s-au creat condiţii pentru unificarea naţională a Vietnamului în conformitate cu aspiraţiile poporului vietnamez , au fost împiedicate planu­rile cercurilor agresive din Statele Unit­e ale Americii care urmăreau ca focul războiului să cuprindă şi alte popoare şi ţări din Asia. Guvernul şi poporul român salută cu adîncă bucurie restabilirea păcii In Indochina, marele succes al popoarelor Indochinei in lupta lor pentru pace, libertate şi independenţă naţională şi urează eroicului popor vietnamez deplin succes în munca pentru reconstrucţia grabnică a patriei sale şi pentru o fericită dezvoltare in condiţii de pace a economiei şi culturii sale naţionale. Guvernul şi poporul român văd in rezultatele Conferinţei de la Geneva o confirmare puternică a justeţei principiilor promovate in relaţiile internaţionale de Uniunea Sovietică, privind reglementarea tuturor litigiilor dintre state pe calea tratativelor şi coexistenţa paşnică a ţărilor cu regimuri sociale diferite, principii vitale pentru întreaga omenire şi după care se călăuzeşte în politica sa externă şi Republica Populară Romînă. Eforturile delegaţiei Uniunii Sovietice, ale Republicii Populare Chineze au dus la Con­ferinţa de la Geneva la hotărîri de mare importanţă bazate pe aceste principii, care în­seamnă o mare victorie a forţelor păcii şi o infrîngere serioasă a forţelor războiului. Guvernul francez a contribuit la încheierea cu succes a lucrărilor Conferinţei prin poziţia sa orientată după interesele naţionale ale Franţei şi de luare în consideraţie a In­tereselor popoarelor din Indochina. Conferinţa de la Geneva a arătat că a crescut izolarea internaţională a cercurilor agresive din Statele Unite ale Americii care au acţionat nu pentru succesul lucrărilor co­mune ale U.R.S.S., R. P. Chineze, Franţei, Angliei, Republicii Democrate Vietnam, îndrep­tate in scopul încetării vărsării de singe In Indochina, ci au uneltit împotriva restabilirii păcii. Acordurile încheiate arată că (ori cu regimuri sociale diferite pot să ducă la bun sfîrşit şi să rezolve în mod pozitiv problemele litigioase dintre ele, dacă se manifestă spirit de înţelegere şi o reală recunoaştere a intereselor reciproce. Conferinţa de la Geneva a arătat cît de necesară şi folositoare este recunoaşterea dreptului Republicii Populare Chineze ca membru al Organizaţiei Naţiunilor Unite şi a rolului de seamă al marelui popor chinez In reglementarea problemelor internaţionale şi în consolidarea păcii in lume. Acest rol este recunoscut astăzi de covîrşitoarea majoritate a omenirii Cu atît mai clar apare faptul că politica Statelor Unite ale Americii faţă de ma­rea Republică Populară Chineză este o politică d­e subminare a păcii, contrară intereselor fundamentale ale omenirii. In lumina rezultatelor Conferinţei de la Geneva apare evident că este timpul să se pună capăt politicii de discriminare pe care Statele Unite ale Americii o duc în politica internaţională şi prin care împiedică intrarea in Organizaţia Naţiunilor Unite a unui număr de ţări, printre care şi Republica Populară Romînă. Guvernul Republicii Populare Române consideră că rezultatele Conferinţei de la Ge­neva, contribuind la micşorarea încordării internaţionale, au creat noi posibilităţi favora­bile reglementarii pozitive, satisfăcătoare, a problemelor nerezolvate ca încetarea cursei Înarmărilor, interzicerea armelor atomice şi cu hidrogen de distrugere în masă, rezolvarea problemelor coreeană şi germană. Guvernul Republicii Populare Române consideră că este necesară şi posibilă regle­mentarea grabnică a chestiunii unificării paşnice a Coreei, pentru care s-au străduit dele­gaţiile U.R S.S., R. P. Chineze şi Republicii Populare Democrate Coreene şi care a fost împiedicată de delegaţiile altor guverne şi în special a guvernului S.U.A. Au crescut şi mai mult posibilităţile realizării unui sistem de securitate colectivă în Europa şi de reglementare pe o bază paşnică, democrată, a problemei germane. Un pas de cea mai mare însemnătate în această direcţie îl reprezintă Nota Guvernului U.R.S.S. din 24 iulie adresată guvernelor Franţei, Angliei şi S.U.A. prin care se propune convocarea unei conferinţe a tuturor statelor europene care vor să participe la ea în scopul unui schimb de vederi cu privire la crearea sistemului de securitate colectivă în Europa. Guvernul Republicii Populare Române își declară acordul său deplin fată de această propunere, cu convingerea că, realizarea ei poate duce la noi paşi spre întărirea păcii în lume. Mergînd mai departe, cu hotărîre pe drumul colaborării Internaţionale, Guvernul Re­publicii Populare Române declară că şi de acum înainte nu va precupeţi nici un efort pen­tru aşi aduce contribuţia sa la cauza destinderii încordării internaţionale, a asigurării securităţii colective şi a consolidării păcii. Salutul adresat Comitetului Central al P. M. R. de Conferinţa pe ţara a Uniunii Tineretului Muncitor Conferinţa pe ţară a Uniunii Tineretului Muncitor, în numele utemiştilor şi al în­tregului tineret muncitor al patriei noastre trimite partidului nostru drag şi Comitetului său Central un fierbinte salut. Fără margini este devotamentul şi dragos­tea tinerei generaţii a ţării noastre faţă de Partidul Muncitoresc Român, forţa conducă­toare a poporului muncitor, creatorul, condu­cătorul şi educatorul organizaţiei revoluţio­nare de tineret din ţara noastră. Astăzi, la 10 ani după 23 August 1944, tine­retul trăieşte în ţara noastră o viaţă nouă, liberă, cu perspective din cele mai luminoase. Alături de întregul popor muncitor, tineretul participă la opera de construcţie socialistă, se bucură de cele mai largi drepturi şi liber­tăţi, de neconceput într-o ţară capitalistă. Pentru tineretul muncitor al Republicii Popu­lare Române nu există nimic mai presus de­cît cauza partidului nostru care luptă pentru bunăstarea poporului muncitor, pentru viaţa fericită a tineretului. Izvorul tuturor succeselor Uniunii Tineretu­lui Muncitor, chezăşia izbînzii in Îndeplini­rea sarcinilor de seamă ce-i revin, constă în conducerea sa de către partid. Utemiştii sînt credincioşi pînâ la capăt principiului suprem al Uniunii Tineretului Muncitor — principiul conducerii de către partid — şi-l vor păstra şi apăra ca bunu­l cel mai de preţ. Delegaţii la Conferinţă, toţi utemiştii şi ute­­mistele din patria noastră văd în Hotărîrea Biroului Politic al C.C. al P.M­ R­ cu privire la activitatea Uniunii Tineretului Muncitor şi în salutul C.C. al P.M.R. o nouă mărturie a grijii părinteşti a partidului pentru îmbună­tăţirea activităţii organizaţiei comuniste de tneret, un măreţ program de luptă. In activitatea Uniunii Tineretului Muncitor, aşa cum a arătat Hotărîrea Biroului Politic al C.C. al P.M.R., au existat o serie de l­ipsuri. Preocuparea de a organiza in rîn­­durile U.T.M.-ului, mase de tineri de la sate a fost insuficientă. Au existat încălcări ale democraţiei interne de organizaţie, slăbi­ciuni in munca educativă. Călăuzit­ de indi­caţiile partidului vom munci fără preget pentru a înlătura lipsurile şi slăbiciunile existente. Conferinţa asigură Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român că sutele de mii de utemişti şi utemiste vor lupta cu hotărîre pentru îmbunătăţirea muncii politi­­co-organizatorice a U.T.M., a educaţiei co­muniste a tineretului, pentru întărirea legătu­rii U. T. M. cu masele largi ale tineretului, pentru aplicarea în viaţă a sarcinilor trasate prin Hotărîrea Biroului Politic al C.C. al P.M.R. Uniunea Tineretului Muncitor are măreţul ţel de a fi ajutorul principal al partidului în opera de educaţie comunistă a tineretului. Ne angajăm să educăm tineretul în spiritul de­votamentului nemărginit faţă de scumpa noas­tră patrie, Republica Populară Romînă, faţă de poporul muncitor şi faţă de partid. Minunatele tradiţii de luptă pentru liber­tate ale poporului nostru, eroicele lupte ale clasei muncitoare şi ţărănimii muncitoare, conduse de partid, sînt un izvor din care tineretul nostru învaţă să lupte pentru con­­tinua întărire a Republicii Populare Române, să apere cu hotărîre cuceririle revoluţionare ale poporului, libertatea şi independenţa pa­triei. Noi nu vom precupeţi nici un efort pentru a ne însuşi genialele învăţături ale lui Marx, Engels, Lenin, Stalin, care ne dau clari­tatea ţelului şi ne insuflă tărie şi încredere în viitor. Uniunea Tineretului Muncitor educă tine­retul în spiritul dragostei şi recunoştinţei fierbinţi Față de marea Uniune Sovietică, e­­liberatoarea şi sprijinitoarea poporului nos­tru, în spiritul prieteniei faţă de Republica Populară Chineză şi faţă de toate ţările la­gărului socialist. Uniunea Tineretului Muncitor cultivă la ti­neri înaltele însuşiri morale ale comunişti­lor, vigilenţa, combativitatea şi ura faţă de duşmanul de clasă, încrederea în cauza socia­lismului, curajul, hotărîrea de a infringe orice greutăţi. Ea sădeşte în conştiinţa tinerilor asemenea calităţi ca cinstea şi sinceritatea, modestia şi spiritul tovărăşesc, dragostea şi respectul pentru familie. Uniunea Tineretului Muncitor va demasca şi combate cu hotărîre uneltirile duşmanulu de clasă, orice manifestări ale ideologiei stră­ine: naţionalismul burghez, cosmopolitismul, misticismul. Ea va contribui activ la întări­­rea necontenita a frăţiei şi colaborării pre­­teneşti dintre tinerii rom­îni şi tinerii din rin­­durile minorităţilor naţionale în lupta comună pentru construirea socialismului şi întărirea statului democrat-popular. Conferinţa pe ţară a U.T.M. se angajează în numele tineretului muncitor din patria noastră că va folosi toată priceperea, energia şi elanul tineresc pentru a îndeplini sarci­­nile puse de hotărîrea plenarei lărgite din august 1953 a C.C. al P.M.R. cu privire la dezvoltarea economiei naţionale şi ridicarea continuă a nivelului de trai material şi cul­tural al oamenilor muncii. Uniunea Tineretului Muncitor va mobiliza pe tinerii muncitori din fabrici şi uzine să participe tot mai activ la întrecerea socialis­tă, să întărească şi să înmulţească brigăzie şi posturile utemiste de control, să sporească producţia bunurilor de consum popular, să lupte pentru ridicarea productivităţii muncii, reducerea preţului de cost, realizarea de e­­conomii, îmbunătăţirea calităţii produselor. Uniunea Tineretului Muncitor consideră drept sarcină centrală îmbunătăţirea muncii organizaţiilor sale săteşti. Organizaţiile U.T.M. vor da cea mai mare atenţie muncii politice pentru atragerea ma­selor de tineri ţărani muncitori la lupta pentru sporirea producţiei agricole vegetale şi ani­male, pentru consolidarea şi lărgirea sectoru­lui socialst al agriculturii, pentru întărirea alianţei dintre clasa muncitoare şi ţărăni­mea muncitoare, sub conducerea clasei mun­citoare. Utemiştii din S.M.T. şi G.A.S. vor fi in pri­­mele rînduri In lupta pentru ridicarea nive­lului calificării lor profesionale pentru îngri­jir­ea şi folosirea maximă a capacităţii maşi­­nilor agricole, pentru efectuarea lucrărilor a­­gricole la timp şi in bune condiţiuni. •Ulemiştii şi tinerii din gospodării colecti­ve, întovărăşiri agricole, gospodării inei vi­­duale vor lupta neobosit pentru a-şi însuşi şi răspîndi cunoştinţele agro-zootehnice, pen­tru a deveni fruntaşi ai întrecerii socialiste şi patriotice, maeştri ai recoltelor bogate, pen­tru a întări şi lărgi numărul brigăzilor de tineret în sectorul socialist din agricultură. Utemiştii de la sate vor desfăşura o temei­nică muncă politică în rîndurile tinerilor ţărani muncitori, popularizînd politica parti­dului de cointeresare a ţărănimii muncitoare la sporirea producţiei agricole, ducînd muncă de lămurire în masa tinerilor ţărani munci­tori asupra superiorităţii agriculturii socia­liste, convingîndu-şi părinţii să intre in gos­­podarii colective şi întovărăşiri agricole. Pentru a contribui la traducerea în viaţă a măsurilor plenarei lărgite din august 1953 a C.C. al P.M.R., Uniunea Tineretului Muncitor va îndruma tineretul să înveţe meseriile dle agronom, zootehnician, mecanizator, socotitor şi altele, să se îndrepte în­spre agricultură, spre industria alimentară, uşoară, construcţii, participînd astfel din plin la ridicarea nive­lului de trai material şi cultural al poporului muncitor. Uniunea Tineretului Muncitor va îndruma organizaţiile. U.T.M. din şcoli şi universităţi să lupte cu hotărîre pentru ca elevii şi stu­denţii să obţină rezultate bune la învăţătură, să-şi însuşească o înaltă calificare, să devină stăpîni ai tehnicii înaintate industriale şi agricole şi să-şi pună în practică cunoştin­ţele pentru a sluji cu abnegaţie poporul. Uniunea Tineretului Muncitor va lupta pentru îmbunătăţirea muncii educative, pentru întări­rea disciplinei în studiu şi în viaţa de toate zilele, pentru lichidarea oricăror­ rămăşiţe ale ideologiei şi moralei burgheze în rîndurile stu­denţilor şi elevilor. Uniunea Tineretului Muncitor îşi va pune toată dragostea şi priceperea pentru întărirea şi creşterea mişcării de pionieri, pentru a face din fiecare pionier un fruntaş în invăţătură, înzestrat cu deprinderi practice, model de comportare în şcoală, famile şi nn viaţa de toate zilele. Uniunea Tineretului Muncitor va cultiva in rîndurile maselor largi de tineri dragostea faţă de scumpa noastră armată populară, va contribui şi mai m­ult la educare.­* tinerilor din Armata Republicii Pop­ulare Romíne, pen­tru a P oricînd gata să apere libertatea pa­­trei noastre scumpe care construieşte socia­lismul. U.T.M. se va preocupa neîncetat de câ­irea fizică a tineretului şi de pregătirea lui pentru m­uncă şi apărarea patriei. Uniunea Tineretului Muncitor va da cea mai mare atenţie muncii in rîndurile tinerelor fete, te va îndruma în activitatea obştească, va promova în munci de răspundere tinerele cele mai capabile, combătînd cu fermitate orice fel de manifestare a concepţiilor înapoiate, burgheze, faţă de femeie. Uniunea Tineretului Muncitor va lupta cu hotărîre pentru îmbunătăţirea metodelor şi formelor sale de activitate, pentru înlătura­­rea sectarismului, a metod­elor cancelarst-bi­­rocratice, pentru lărgirea continuă a legătu­rilor U.T.M cu masele largi ale tineret­ului muncitor, pentru primirea în rîndurile U.T.M. a tinerilor fruntaşi în producţie şi învăţătură. Folosind metode atractive de organizare şi educare a tinerilor, potrivite specifi­cului vîrstei şi ocupaţiei lor, organizaţiile U.T.M. vor organiza competiţii sportive, ma­nifestări artistice, jocuri de tabără, jocuri, hore, vor folosi la maximum cluburile, colţu­rile roşii, căminele culturale, sălile de spec­tacol, în aşa fel încît tineretul să devină factor activ al muncii culturale de masă. Uniunea Tineretului Muncitor va folosi din pli­n glorioasa experienţă a Comsomolului, va educa şi pe viitor tineretul ţării noastre în spiritul frăţiei cu tineretul sovietic care se bucură de dragostea şi stima tineretului democrat din lumea întreagă. Tineretul patriei noastre este educat de partid în spiritul frăţiei între popoare, al soldali­tăţii internaţionale cu lupta tineretu­lui democrat al lumii. Luptînd cu abnegaţie pentru construirea socialismului în Republ­ca Populară Romînă, strîngînd legăturile de pri­etenie cu tineretul din toate ţările, tineretul din R.P.R. va aduce o contribuţie tot mai mare la mişcarea internaţională a tineretu­lui, în cadrul luptei popoarelor pentr­u demascarea şi zădărnicirea mnelt­cilor agresive ale impe­rialismului, pentru apărarea păcii. Uniunea Tineretului Muncitor va creşte din rîndurile sale pe cei mai buni şi mai devo­taţi utemişti pentru a deveni membri de par­tid, căliţi din punct de vedere poltic şi ideo­logic, cu un nivel de cunoştinţe ridicat, cu un orizont cultural larg, cadre bine pregătite pentru partid şi pentru toate sectoarele acti­­vităţii politice, economice, culturale a statu­­lui nostru. In citistea marii sărbători naţionale, a 10-a aniversare a eliberării patriei de către glo­rioasa Armată Sovietică, şi a Congresului Partidului Muncitoresc Român, Uniunea Tine­­retului Muncitor va mobiliza tineretul să par­ticipe cu avînt sporit în întrecerea socialistă şi patriotică, pentru creşterea producţiei bu­nurilor de consum popular, pentru strîngerea la timp şi fără pierderi a recoltei, pentru creşterea bunei stări a poporului muncitor, pentru ridicarea nivelului de trai material şi cultural al tineretului muncitor. In întîmpinarea Congresului Partidului Muncitoresc Român, Uniunea Tineretului Mun­citor va intensifica munca de educaţie comu­nală a tiperetului, în spiritul glorioaselor tradiţii revoluţionare de luptă ale partidului pentru libertatea poporului şi dezrobirea pa­triei de sub jugul claselor exploatatoare şi al imperialiştilor străini, în spiritul eroismului de care au dat dovadă membrii Uniun'i Tine­retului Comunist în lupta pentru victoria cauzei partidu­lu'. Noi vom educa sutele de mii de utemişti, întregul­­tineret al patriei, în spiritul devota­mentului neţărmurit faţă de partid, al tradu­ceri' neştirbite în v'aţă a tuturor hotărîrilor partidului. Trăiască Partidul Muncitoresc Român, ma­rea forţă conducătoare a poporului muncitor in lupta pentru construirea socialsmului în ţara nostră, conducătorul şi educatorul tine­retului ! Trăiască scumpa noastră patrie, Republica Populară Romînă ! ■ In numărul de azi: ZIUA UNIONALA A FEROVIARULUI SOVIETIC. — Leonid Volghin: O întreprindere cu un înalt nivel indus­trial (pag. 2-a)­­Din activitatea organelor sindicale. — Aurel Mitrofan: Comitetul de secţie organizează întrecerea socialistă (pag. 2-a) ZIUA MARINEI R.P.R. - D. Sandu: Cei de pe mare (pag. 2-a) Lucrări de Conferința­ pe ţară a U.T.M. (pag 3-a) REVISTA PRESEI. — Lupta pentru spo­rirea producției de mărfuri de larg con­sum — cauză a întregului popor (Ar­ticol apărut în „Pentru pacea trainică, pentru democrație populară!" nr. 31 (299). (pag. 3-a) Gr. Zolic: Mai multă atenţie muncii cul­turale în unităţile agricole de stat din regiunea Constanţa (pag. 3-a)­ V. Stamate: Puternicul ecou internatio­nal al Notei sovietice. (pag. 4-a)’ A 27-a aniversare a Armatei Populare de Emberare chineze. (pag.4-a) Vii dezbateri în parlamentul britanic asu­pra problemelor internationale actuale. (pag. 4-a) In cinstea zilei de 23 August Noi secţii de bunuri de larg consum ...Secţia tîmplărie a Intreprinderii de industrie locală „Vasile Roaită“ din Ga­laţi. In cinstea celei de a 10-a aniversări a eliberării patriei noastre, muncitorii de aci s-au angajat să mărească cu încă trei sortimente producţia de mobilă populară. Şi ei se străduiesc să-şi îndeplinească an­gajamentul. Aplecat deasupra bancului de tîmplărie tînărul Alecu Mihăilescu, lucrează la unul din noile sortimente: scaunul „Feca“. Ală­turi de el, tîmplarul Constantin Ghiţă dă zor să termine masa tip popular, alt sor­timent prevăzut în angajamentul luat. Da­torită strădaniei depusă de muncitorii a­­cestei secții, întreprinderea a livrat zilele acestea magazinelor de specialitate din oraş 10 garnituri mobilă de bucătărie, 20 mese populare și 105 scaune „Feca“. Succesele muncitorilor fabricii de biciclete In întîmpinarea celei de a 10-a aniver­sări a eliberării patriei noastre, muncito­rii Fabricii de biciclete din București au terminat executarea a 250 de biciclete î­n cel de al ll-lea lot de 500 de biciclete. Aceste biciclete au fost executate după un­ nou proces tehnologic de fabricaţie, re­zultat al propunerilor făcute de studii de tehnicieni ai fabricii, care a vizitat fabri­cile de biciclete din Republica Cehoslova­că. Aplicarea acestui proces de fabricaţie a dus la îmbunătăţirea calităţii bicicle­telor şi la creşterea productivităţii muncii. Aplicînd iniţiativa combinerului Oprea Anghel ISTRIA (de la trimisul nostru). — Vasile Crişan a auzit despre Oprea An­ghel şi iniţiativa lui din ziarele aduse la cimp. La început i s-a părut că această iniţiativă nu aduce nimic m­ou, că dimpo­trivă întoarcerile in gol la capătul tarla­lei creează timpi morţi. La o studiere mai atenta insă şi-a dat seama că stabilirea minuţioasă a itinerariului pe parcelă, re­ducerea la maximum a operaţiilor îrn tim­pul mersului, folosirea graficului orar si a celorlalte măsuri preconizate de Oprea, contribuie efectiv la îmbunătăţirea indici­lor de utilizare a combinei. Spre seară, Crişan a recitit articolul, apoi cu multă atenţie şi-a înngrijit com­bina, a alimentat-o şi a încercat citeva ture după indicaţiile lui Oprea. Rezultatul a fost mai mult decit mulţumitor. A doua zi, deşi nu avea jalonată parcela, a recol­­tat pînă seara griul de pe o suprafaţă de 14 ha în loc de 9 cit era norma. In ciuda faptului că organele de condu­cere şi sindicale n-au creiat combinierilor toate condiţiile (jalonarea terenului şi cea­suri pentru graficul orar) in vedeta apli­cării cu succes a iniţiativei lui Oprea An­ghel, combinerii de la GAS -Baia, raio­nul Istria, regiunea Constanţa şi-au în­suşit iniţiativa şi se străduiesc s-o aplice. Astfel, zile de-a rîndul combinerii Vasite Crişan şi Filip Iu­te­a­nu au recoltat 13—11 ha şi uneori chiar 16 Respectind cu stric­teţe normativul de îngrijire a combinelor şi folosind din plin forţa lor de lucru ei au reuşit ca în întrecerea ce o desfăşoară în întîmpinarea zilei de 23 August pentru ti­tlul de „cel mai bun combinet pe gospo­dărie“ să-şi supraîndeplinească planul cu 75 şi respectiv 70 la sută Totodată au rea­lizat o economie de circa 400 l kg combus­tibil. Rezultate bune au dobîndit și com­binerii Dumitrică Cînciu și Ion Barbu.

Next