Munca, septembrie 1954 (Anul 10, nr. 2139-2164)

1954-09-01 / nr. 2139

Proletari din toate ţările, uniti- vă . ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R.P.R. Zece ani de la restabilirea unităţii mişcării sindicale !­­ Acum zece ani, la cîteva zile după eli­berarea patriei de sub jugul fascist, în noile condiţii create prin victoria Arma­tei Sovietice şi, răsturnarea dictaturii an­­tonesciene de către forţele patriotice con­duse de P.C.R., a fost­ constituită comisia de organizare a sindicatelor. După ani de cruntă prigoană antimuncitorească, după ani de dezbinare datorită activităţii,­sci­zioniste duse de social-democraţii de dreapta, sindicatele se reorganizau atunci pe baza unităţii clasei muncitoare. Mişcarea sindicală revoluţionară din ţara noastră îşi are începuturile ei orga­nizate în anul 1905, în condiţiile avîntu­­lui stîrnit sub influenţa primei revoluţii ruse. După încercări zadarnice de a dis­truge prin forţă organizaţiile sindicale, regimul burghezo-mnoş­ieresc şi-a concen­trat mulţi ani eforturile în tentativele de­­subminare a unităţii acestei mişcări, prin mijlocirea socialiştilor de dreapta, trădă­tori ai clasei muncitoare. Luptători neînfricaţi pentru unitatea clasei muncitoare, comuniştii au demascat de la început pe mîrşavii agenţi scizio­­nişti, au stat în fruntea luptelor proleta­riatului pentru pîine, pace şi libertate. Conduse nemijlocit de Partidul Comunist din Romînia, Sindicatele Unitare au des­făşurat în epoca dintre cele două războaie mondiale, în anii grei cînd burghezo-mo­­şierimea încerca să iasă din criză pe spi­narea proletariatului, o luptă neîncetată pentru unitatea de acţiune a celor ce mun­cesc. Totodată, afiliate Internaţionalei Sin­dicatelor Roşii, militau în favoarea întări­rii şi dezvoltării unităţii de acţiune inter­naţionale a celor ce muncesc.­ Prin lupta dusă de P.C.R. împreună cu aripa stingă a Partidului Social-Democrat, împotriva spărgătorilor unităţii clasei muncitoare, s-a pus capăt dezbinării care a durat aproape 30 de ani. Reorganizarea sindicatelor pe baza unităţii a avut un rol de seamă în închegarea partidului unic al clasei muncitoare. De altfel, condiţiunile existente atunci determinaseră un puternic avînt spre uni­tate. Scizioniştii, soci­al-democraţi de dreapta, se demascaseră cu totul în faţa clasei muncitoare ca agenţi ai reacţiunii, complici ai fascismului şi unelte ticăloase ale celor care au pus la cale şi întreprins criminalul război anti-sovietic. Din pro­pria lor experienţă oamenii muncii din ţara noastră au învăţat cît de nefaste sînt urmările dezbinării. Tot din experienţă ei şi-au dat seama că nu pot avea alt condu­cător al luptei lor şi apărător al interese­lor şi năzuinţelor lor decît partidul comu­niştilor. Condusă de partid, mişcarea sindicală din ţara noastră a desfăşurat în aceşti zece ani o activitate bogată în roade. Pu­terea populară a dat sindicatelor posibi­litatea de a participa activ şi pe scară lar­gă la rezolvarea tuturor problemelor le­gate de condiţiile de viaţă şi lucru ale celor ce muncesc. Insuşindu-şi lozinca lansată de partid: „Totul pentru front! Totul pentru victo­rie !“, mişcarea sindicală a organizat în­treceri patriotice pentru susţinerea şi a­­provizionarea frontului anti-hitlerist. Sindicatele au mobilizat masele de oa­meni ai muncii la opera de refacere a e­­conomiei ruinată de război, pentru lichi­darea haosului economic, pentru ridicarea producţiei şi înfrîngerea­ urmărilor secetei. Călăuzite de partid, sindicatele duc în a­­ceastă perioadă o luptă dîrză împotriva sabotajului organizat de capitalişti şi mo­şieri la ordinele imperialiştilor străini, îm­potriva speculei şi dezorganizării. Apă­­rînd drepturile şi interesele oamenilor muncii sindicatele organizează în această perioadă acţiuni revendicative hotărîte pentru limitarea zilei de muncă la 8 ore, pentru ocrotirea femeilor şi a tineretului, pentru aplicarea principiului „la muncă egală, salariu egal“, împotriva speculei şi sabotajului. Sindicatele lămuresc maselor munci­­toare politica partidului mobilizîndu-le la bătălia pentru cucerirea puterii politice. Sute de mii de oameni ai muncii iau parte în acele zile de luptă la uriaşele demon­straţii împotriva politicii reacţionare a că­lăului Rădescu. Luptînd pentru întărirea şi dezvoltarea alianţei muncitoreşti-ţără­­neşti, sindicatele mobilizează muncitori­mea la sprijinirea înfăptuirii pe calea re­voluţionară a reformei agrare. Constitui­rea, la 6 martie 1945, a primului guvern democratic în care clasa muncitoare cîş­­tigă rolul precumpănitor, marchează o no­uă etapă în lupta mişcării noastre sindi­cale. După alungarea monarhiei, poporul muncitor este chemat de partid să treacă la îndeplinirea sarcinilor revoluţiei socia­liste. Actul revoluţionar al naţionalizării principalelor m­ijloace de producţie din in­dustrie şi transport, construirea unei pu­ternice formaţii socialiste în economia­ naţională, pun noi sarcini sindicatelor. Sindicatele trebuiau acum cînd clasa muncitoare a devenit din clasă exploatată, clasă stăpînitoare în stat, să mobilizeze oamenii muncii în lupta pentru dezvol­tarea pe baze noi, socialiste a economiei naționale, pentru îndeplinirea și depășirea planurilor de stat, pentru educarea mase­lor în spiritul unei noi atitudini fată de muncă. Sindicatele erau chemate să spri­­jine"realizarea politicii partidului, îndrep­tată spre ridicarea continuă a nivelului de trai material si cultural al oamenilor muncii din tara noastră. In bogata experienţă a sindicatelor din U.R.S.S., sindicatele de la noi au găsit o călăuză preţioasă pentru întreaga lor ac­tivitate. In activitatea lor de cuprindere şi îndrumare a avîntului creator al mase­­or stîrnit în condiţiile muncii eliberate e exploatare, sindicatele din ţara noastră d­osesc vasta experienţă a sindicatelor avietice în organizarea întrecerii socia­­ste. Puterea populară a pus la dispoziţia­ndicatelor variate şi bogat, resurse pen­­u a-şi putea desfăşura activitatea în ve­­ea îmbunătăţirii condiţiilor de trai şi de muncă ale celor ce muncesc. In regi­mul nostru democrat-portn­­­ar sindicatele se bucură de cele mai largi drepturi. Ele veghiează, la respectarea strictă a, legisla­ţiei muncii, urmăresc traducerea în viaţă a prevederilor­­din contractele collective, se îngrijesc de nevoile salariaţilor,­­­e solu­ţionarea cererilor, recl­ama­ţiilor şi sezi­­sărilor lor. Sindicatele conduc şi contro­lează nemijlocit Asigurările Sociale de Stat, la dispoziţia cărora statul a pus din 1949 pînă în 1954 peste 6 miliarde lei. Sume însemnate din­­fondurile­ Asigurări­lor Sociale sunt destinate pensiilor de bă­trâneţe şi de invaliditate. Faţă de anul 1953 totalul pensiilor plătite în acest an este mai mare cu 37 la sută. Sindica­tele desfăşoară deasemenea o largă şi multilaterală activitate în direcţia îmbu­nătăţirii asistenţei medicale,­ a protecţiei muncii şi prevenirii îmbolnăvirilor, a or­ganizării odihnei celor ce muncesc şi co­piilor lor. Anul acesta îşi petrec conce­diul şi vacanţa în cele mai frumoase sta­ţiuni climaterice şi balneare ale ţării 500.000 de oameni ai muncii şi copii. Tot în atribuţia sindicatelor intră exer­citarea controlului obştesc asupra func­ţionării unităţilor comerţului socialist, cantinelor, gospodăriilor anexe ale între­prinderilor, creşelor şi căminelor de zi, asupra construcţiilor de locuinţe. Pentru desfăşurarea muncii cultural­­educative, sindicatele dispun printre al­tele de aproape 500 cluburi, cîteva mii de colţuri roşii, de peste 18.000 biblioteci, de o editură proprie şi de numeroase organe de presă. Astăzi, sindicatele noastre şi-au sporit numărul membrilor de aproape 5 ori faţă de­­anul 1945. Numărul celor atraşi în di­ferite munci obşteşti se ridică în prezent la peste 600.000, adică circa 41 din to­talul membrilor. Educată de partid în spiritul principii­lor internaţionalismului proletar, urmînd, exemplul sindicatelor sovietice, mişcarea noastră sindicală desfăşoară o intensă ac­,­tivitate pe tărîm internaţional. In cadrul Federaţiei Sindicale Mondiale, sindica­tele din R.P.R. militează cu fermitate pentru întărirea solidarităţii interna­ţionale a celor ce muncesc, sprijinind lupta pentru pace, pentru libertate şi pro­gres social a oamenilor muncii din ţările capitaliste şi coloniale. Sarcini de mare răspundere stau azi în faţa sindicatelor. Mişcarea sindicală este chemată să sprijine realizarea progra­mului de măsuri economice elaborat de partid şi guvern în urma plenarei C.C. al P.M.R. din august anul trecut, mo­­bilizînd oamenii muncii în scopul reali­zării unui avînt puternic al întregii economii naţionale în vederea creşterii serioase a nivelului de trai al poporului. Sindicatele trebuie să îndrepte azi acti­vitatea lor pentru a sprijini traducerea în viaţă a hotărîrilor partidului în ce pri­veşte lichidarea rămînerii în urmă a agri­culturii şi a industriei bunurilor de larg consum. Prefectul pentru Directivele Con­gresului al II-lea al P.M.R. cu privire la dezvoltarea agriculturii în următorii 2­,3 ani, cere din partea sindicatelor o contri­buţie sporită, o intensificare şi îmbunătă­ţire necontenită a activităţii lor. Pentru a ridica munca sindicatelor la nivelul sarcinilor actualei etape, trebuie dusă o luptă perseverentă împotriva lip­surilor care mai dăinuie în activitatea lor. Cu tărie se cer combătute manifestările birocratismului în activitatea sindicală. Activiștii sindicali trebuie să fie perma­nent în mijlocul maselor, să cunoască nevoile lor, să se ocupe cu grijă de rezol­varea cererilor lor juste. Critica și auto­critica, metoda verificată de îndreptare a lipsurilor şi îmbunătăţire a activităţii în orice domeniu, să fie încurajată şi mînuită cu îndrăzneală. Sarcinile actuale ale sindicatelor cer din partea activiştilor să devină oameni culţi, cunoscători ai tehnicii şi ai proble­melor economice legate de construirea so­cialismului. Sub conducerea organizaţiilor de partid sindicatele trebuie să îmbunătăţească organizarea întrecerii socialiste, lichidînd cu formalismul şi birocratismul care se mai manifestă adesea. Indrumînd avîntul creator al oamenilor muncii, sindicatele trebuie să atragă în întrecerea socialistă masele largi. Sindicatele să fie mereu în fruntea mişcării ce se desfăşoară pentru continua dezvoltare a producţiei indus­triale şi agricole, pentru realizarea planu­lui cincinal la toţi indicii, pentru ridi­carea productivităţii în fiecare sector de muncă, pentru reducerea preţului de cost şi aplicarea unui strict regim de economii. A sprijini prin toate mijloacele şi a răs­­pîndi experienţa fruntaşilor, raţionalizato­­rilor şi inovatorilor, a ajuta pe cei rămaşi în urmă pentru a ajunge la nivelul frun­taşilor, este o sarcină de cea mai mare importanţă a sindicatelor. Munca cultural-educativă a sindicatelor trebuie îmbunătăţită, ea trebuie îndreptată spre educarea perseverentă şi răbdătoare a omului nou, în spiritul unei noi atitu­dini faţă de muncă şi faţă de bunul obştesc. Este necesar ca organizaţiile sin­dicale să se preocupe de întărirea con­tinuă a disciplinei în muncă, să combată cu tărie chiulul şi alte manifestări nejuste care mai există în unele locuri. Regimul puterii populare a creat sin­dicatelor cele mai favorabile condiţii de dezvoltare, condiţii imposibil de imaginat în ţările capitaliste. Este o datorie de o­­noare pentru fiecare activist sindical, pen­tru fiecare om al muncii membru de sin­dicat de a contribui din toate puterile sale pentru ca mişcarea noastră sindicală să fie un sprijin de nădejde al partidului nos­tru drag în lupta acestuia în vederea în­floririi socialiste a țării și fericirii poporului. Anul XI nr. 2139 MIERCURI - 1 SEPTEMBRIE 1954 4 pagini — 20 bani In vederea sporirii volumului producţiei agricole Proiectul de Directive ale Congresului al II-lea al Partidului cu privire la dez­voltarea agriculturii în următorii 2—3 ani constituie pentru tehnicienii de pe cu­prinsul regiunii Timişoara un preţios aju­tor în munca pe care o depun pentru creş­terea simţitoare a producţiei agricole. Una din principalele indicaţii pe care le dă proiectul de Directive este mărirea ■suprafeţelor arabile. Iată de ce noi­­ am luat încă de pe acum o serie de măsuri pentru defrişarea unor terenuri care vor mări suprafaţa arabilă a regiunii în 1955 cu peste 14.000 hectare. In acelaşi an su­prafaţa cultivată cu cereale va creşte cu peste 15.000 hectare, din­ care numai cu grîu de toamnă vor fi însămînţate peste 7.000 hectare. In urna muncii politice de masă dusă în regiunea noastră, gospodăriile agri­­cole, colective, întovărăşirile ca şi ţăranii m­uncitori şi-au­ manifestat dorinţa de­ a extinde cultura plantelor tehnice. In în­treaga regiune cultura de răpită de toam­­nă creşte în acest an cu peste 2.500 hectare. Gospodăria agricolă colectivă „Drumul lui Lenin“ din comuna Făget , care a obţinut o producţie de 1.600 kg răpită la hectar în 1954 —a cerut ca su­prafaţa cultivată cu această cultură să fie majorată de trei ori. In prezent, în , regiunea noastră s-au făcut serioase pregătiri pentru buna des­făşurare a campaniei de toamnă. Au­ fost reparate şi revizuite: 682 semănători, 15.269 pluguri cu tracţiune animală, 11.750 graipe, 114 selectoare şi 700 frl­­oare. Anul acesta am avut de cultivat peste 60.000 hectare cu­ grîu din soiuri recunoscute pentru sămânţă, astfel că în toamna aceasta se va însămânţa în gos­podăriile agricole de stat, gospodăriile a­­gricole colective , şi întovărăşiri agricole numai seminţe din culturile de grîu re­cunoscut. Pe cuprinsul raioanelor Deta şi Timişoiară am avut însămînţată floarea soarelui numai din soiul Jdanov­ 8281, de unde vom obţine sămîrţa necesară, astfel ca, în anul 1955, pe întreg cuprinsul regi-,­unii, să însămânţăm numai sămînţă selec­ţionată din acest soi. Pentru­ realizarea sarcinilor trasate prin proiectul de Directive,­­în regiunea­ Timi­şoara vom extinde în 1955 cultura carto­fului şi suprafeţele grădinilor de legume­ cu peste 1.500 hectare dintre care 400 hectare culturi irigate. Totodată vom­ răspîndi cartoful de Belint, renumit în regiunea noastră prin calităţile sale de producţie şî valoare alimentară, pe­­o suprafaţă de circa 1000 hectare. Acest soi de cartof se va extinde în special în gospodăriile agricole de stat şi cele­ co­lective, unde din 1955 vom obţine o can­titate de sămânţă corespunzătoare pentru a putea face raionarea acestui soi. încă de pe acum am luat măsuri ca pe cuprinsul regiunii noastre 95% din cultura de orz să fie însămînţată cu orz de toam­nă. Recomandarea făcută în proiectul de Directive de a nu mai da plan de­ cul­­tură pertru dereale gospodăriilor agricole individuale constituie pantru ţărănimea­­muncitoare din regiunea noastră un imbold puternic în ridicarea producţiei agricole In această direcţie noi ne vom strădui sa sprijinim şi mai mult oamenii muncii de pe ogoare îmbunătăţind zi, de zi asistenţa agrotehnică. In deosebi atenţia noastră se va îndrepta pentru a sprijini efectiv dez­voltarea multilaterală a G.A.C. Noi, tehnicienii din regiunea Timişoara, suntem­ hotărîţi să aplicăm cu convingere toate sarcinile fixate pentru a spori vo­lumul producţiei agricole globale, pentru a realiza un belşug de produse agro-ali­­mentare, menite să satisfacă nevoile ti­ereu crescânde ale poporului muncitor. Ing. OPREA SEGARCEANU directorul , direcţiei regionale­ agricole Timişoara In comuna noastră se pot obţinu recolte mai mari Sunt ţăran muncitor cu gospodărie in­dividuală. Am salutat cu bucurie Proiec­tul de Directive cu privire la dezvoltarea agriculturii în următorii 2-3 ani. Prin înfiinţarea de noi S.M.T. vom avea pe ogoare mai multe maşini şi trac­toare, mai multe secerători-legători şi ba­toze. In­ afară ,de acestea,­aşa cum se arată în proi­e­ctul de Directive, în fiecare co­mună se/­or­­înfiinţa pe­ lîngă cooperative, centre c” au închiriat maşini şi unelte şi tot­odată se vor pune la îndemîna producăto­rilor individuali mai multe îngrăşăminte chimice, piese de schimb pentru seceră­­tori, pluguri, cositoare etc. Toate acestea, laolaltă cu îndrumarea tehnicienilor, ne vor da putinţa să dobîndim o producţie sporită de cereale, şi fructe, să creştem un număr tot mai mare de animale şi pă­sări. De altfel, şi anul acesta cu toate desele ploi însoţite de grindină, eu am obţinut de pe 0,60 hectare teren peste 600 kg grîu de toată frumuseţea. Aceasta pen­tru că anul trecut imediat după recoltare am efectuat dezmiriştitul. De asemenea, arăturile pentru însămînţări şi însămînţă­­rile le-am făcut la timp. In primăvară cînd din cauza ploilor terenul a prins scoarţă, mam grăpat imediat. Eu cred că în comuna noastră se pot obţine recolte mai mari de cereale, fructe şi struguri. Trebuie însă să avem zi de zi sprijinul şi îndrumarea tehnicienilor agri­coli de la raion. De aceea, propun ca teh­nicienilor de la sfatul popular raional să­­li se împartă comunele din raion astfel ca ei împreu­nă cu tehnicienii de la S.M.T. şi agenţii agricoli să răspundă de cantitatea şi calitatea lucrărilor executate şi de pro­ducţia realizată în comunele de care răs­pund. Mai propun să se organizeze consfă­tuiri pe comune cu fruntaşii în produc­ţia agricolă şi dacă se poate pe raioane şi regiuni. De asemenea, în comuna noas­tră să vină mai des caravane cinemato­grafice cu filme sovietice din care să în­văţăm metode mai bune de muncă. Dumitru C. Dumitru ţăran muncitor, din comuna , Ștefă­nești, raionul Pitești In Hunărp! © 2SZB­S IN ŢARA SOCIALISMULUI VICTORIOS — An. Novo­­haţki: Uzina patron©ază4S.M.T.-ul ... . (pag. 2-a)) Ing. Eugen Taub: Din .experienţa noâişâtâ., în aplicarea Ingr Qţl dei Covaliov .. (pag. 2-a) FOILETON — Gh. Pantazi: „Iluzionism şi prestidigitaţie.V‘.. .(pag. 2 a).1 35 de ani de la întemeierea Partidului Comunist din S.U.A. .. .. (pag. 3-a) EROI AI MUNCII SOCIALISTE — Sorin Heiban: Crescă­torul de vite Constantin Adochiţei (pag. 3-a) Din activitatea organelor,sindicate — St. Truţă: Ce au cerut ... .^legaţii,.la..conferinţa inter-sjindicală (pag. 3-a) 1 7 Lyfi­ia iBogcafjJ: O Jcirtfe care trebuie citită de părinți și ' educators.— '.jDASCALUL MEU“ de N. Fere (pag. 3-a) Ion Băican: Roade bogate de pe lotul individual (pag. 3-a) ! jjrf’opoaJjJ F|an|e|j­jjjjjus NU : ' (pag. 4-a) Puternicul­­ecou internațional în urma respingerii tatatului , C.D.E.i .de..către Adunarea Națională Franceză (pag. 4-a) ■ Excluderea din Partidul Socialist Francez a lui Jules Moch. 'lÄßonikjobn: se nr.y .noi : ■■■ : C* ■ eb if'x»’ v; 'tritfd C * 1 • MQülß şi «lamina „Cînd a început acum ,un ap școala, din, prim­ele. zile mi-ahi zis,, popilul meu, n-q, sa ia note măi mici de cinci'' S-a sîîrșit anukşi după examine în cărtier'băiatul meu avea note num­ai de trei'și patru. Iar la­ matematică rămăsese corigent, îmi era ciudat Apoi am stat,­şi rr­-am gândit, cum ■ de s-a putut întâmpla aşa- ceva,iStet oare vinovat? Începusem să-mi reream­intesp; căit izurile cînd copilul­­p-liţe­a la şcoală, nepre-, ‘gătit. De multe ori cînd îşi făcea lecţiile, îl trimiteam după cumpărături. Numeroa­­­sele vizite, ca şi radioul care evita con­tinuu, îl întrerupeau de la studiu. Când" ..ven­eam­­de la fabrică nici nu-l întrebării d­aca şi-a facut'sau"nu lecţiile” Astăzi, în­ţeleg cît am greşit. ...Noi,, părinţii aim istat departe de preocupările băiatului, piar mult l-am stînjenit în cea mai­ importantă munca a sa — învăţătura. Acum cînd­ în­cepe un nou an de învăţământ, voi că muli să fiu cît mai aproape de băiatul meu, imă voi îngriji de felul cum studiază, de atitu­dinea lui la şcoală, şi abia atunci îmi voi plăti greşeală pe care am săvîrşit-o îtî a­­nul ce a trecut...“ . Rîridurile de mai sus au fost scrise­ de părintele unui elev dintr-o şcoală din Con­stanţa. Ele ridică o problemă deosebit de importantă, acum cînd sute de mii de pă­rinţi urează copiilor lor succes­­la învă­ţătură, când în­­zeci de mii de şcoli de pe tot cuprinsul patriei noastre clopoţelul,su­nă începutul primei zile de şcoală. Este vorba de grijă pe care trebuie s-o acorde părinţii copiilor lor, de legătura organică ce trebuie să existe între familie şi şcoală. Creşterea unui tineret viguros, instruit, dornic de muncă şi însetat de­ viaţă, un tineret căruia să nu-i fie teamă de greu­tăţi, crescut în spiritul educaţiei comunis­te, constituie misiunea cea mai importan­tă atît a şcolii cît şi a familiei. Numai a­­tunci cînd sistemul de educaţie de la şcoală se îmbină în, mod armonios cu cel din familie,­ se pot obţine rezultatele cele mai­­hulte Idaza acestui sistem de educa­ţie este deprinderea copilului cu­ munca, este respecta­rea personalităţii lui, acor­darea de interes faţă de preocupările şi activitatea lui, exigenţa faţă de­ întreaga­ sa comportare. Dacă aceste lucruri ar fi existat în familia elevului din Constanţa, atunci cu totul alta ar fi fost situati. Nici profesorii de la şcoala în care învaţă acest elev, nici organizaţia de pionieri nu s-au interesat dacă are acasă toate condi­ţiile favorabile pentru a veni pregătit la şcoală, nu şi-au dat osteneala de a cu-­­noaşte viaţa sa de familie. Un caz care nu-i nici unic, nici întîmplător. Analizînd această situaţie, vom vedea că una din principalele cauze este lipsa de colaborare dintre cadrele didactice şi părinţi în munca grea de educare a coti­­i­lor.­­ Asa se explica de pildă,, că în anul şcolar ,1953—1954’ în şcolile din raionul N. Bălcescu din­­Bu­cureşti, procentul de elevi promovaţi, au scăzut faţji de anul , trecut, iar la Iaşi. ,25, de­ studenţi au fost exmatriculaţi fiind Vindvicii de abateri grave. ? . , iţătmvi) »ab -■?■ Există însă numeroase exemple care a­­rată că munca atentă, pedagogică,,’ faţă de copii, a şcolii şi a părinţilor duce la bune­ rezultate. De exemplu, te şcoala*,element^-.: ră mixtă nr. 54 din Bucureşti, organizato­rul de grupă sindicală Adelina ’Paroh,­­ împreună cu directorul şcolii,,şu organi­ză! îfi m­od periodic îritîlfiîri­eli!, pârinfit în care s-au discutat diferite probleme de­ educaţie. Ca urmare a stin­gerii legătu­rilor dintre şcoală şi familie procentul de grevi promovaţi a crescut la 97 la sută, ter, în unele clase, chiar la 100 la suta. Legătură trainică dintre Şcoală şi fanţi­­fie se făureşte în munca d­e atragere a pă­rinţilor spre problemele vitale ale şcolii şi activităţii elevilor. Această muncă se face­­prin vizite la domiciliul elevilor­­ adunări i periodice ale părinţilor la şcoală, consul­­itaţiii individuale cu părinţii, etc. Educa­­­ţia­­copilului începe în, familie. De­­aceea şcoală, are sarcina de­­a cunoaşte proble­mele legate de educaţia copilului în fami­­lie. Marele pedagog sovietic, A­ S. Maka­­reh’koV­ă 'a tratat'că felul­­de a fi a! părin­­ţiilor constituie umil din factorii hotărî­­tori ai educaţiei copilului. Să nu credeţi— spunea el adresîndu-se părinţilor — că educaţi copilul numai, atunci­ când discu­taţi cu el sau îi daţi vreo însărcinare, 11 educaţi în fiecare moment ,al, vieţii voas­tre... Fetei în care vă îmbrăcaţi, discutaţi cu alţi oameni, sau despre alţi oameni, fe­lul în­ care vă, bucuraţi, său sînteţi mâhniţi, atitudinea voastră faţă de prieteni sau duşmani, felul în care a cititi ziarul, toate acestea au­­o deosebită importanţă pentru copil. Atitudinea de continuă iertare a greşelilor, de laudă excesivă, de copleşire neîncetată cu manifestări de­­dragoste pă­rintească, lipsa, de exigenţă­­faţă de copiii duc la formarea unui caracter de om egoist, indisciplinat, îngîmfat şi leneş. Iată de ce colectivul pedagogic al şcolii trebuie să cunoască viaţa de familie a e­­­evului. La rîndul lor părinţii trebuie să găsească totdeauna la şcoală un ajutor, un sfat competent în problemele de e­­ducaţie. In munca minunată, dar grea, de edu­care în spirit­,comunist a tinerei genera­ţii, o sarcină de mare răspundere revine şi organizaţiilor sindicale. Sînt încă puţi­ne comitetele sindical­e din diferite între­prinderi care acordă sprijin salariaţilor care au copii la şcoală. Odată cu începe­rea noului an şcolar­­este bine ca şi în clu­buri sau din cămine­­­ulturale, organele sindicale împreună cu organizaţiile de U.T.M. şi pionieri, să organizeze cicluri de lecţii tratînd diferite probleme de educaţie a conilor pentru muncitori şi ţărani mun­citori. Pentru reuşita acestor lecţii trebuie să se atragă conferenţiari din rîndurile specialiştilor, ale pedagogilor precum şi ale părinţilor care să transmită expe­rienţa înaintată a pedagogiei sovietice şi a­tor proprie în domeniul educaţiei comu­niste a copiilor. Organele sindicale tre­buie să vegheze ca, în prenurle de mun­că, ...are clulturiloc să se prevadă acţiuni menite să atragă copiii în activitatea unor cercuri tehnice, ştiinţifice şi artistice, care să le stimuleze dorinţa lor de învă­ţătură şi să-i­ ajute de adâncirea cunoştin­ţelor căpătate la şcoală. Pentru toţi Părinţii care îşi vor conduce copiii de­ şcoală, pentru toţi­ cei ce doresc ,c­a­litatele,copiilor ,să fie cît mai, bine şi ei să crească, oam­eni adevăraţi, bine pre­gătiţi, folositori­lor şi patriei noastre, pentru toţi aceştia scrisoarea părintelui din Constanţa trebuie să fie un îndemn Spre o preocupare permanentă te striesă crtteriorare cu şcoala faţă de educaţia co­piilor. isoEducarea în spirit comunist a copiilor este o sarcină comună a şcolii şi a fami­liei/ o sarcină de stat. Părinţi, învăţători şi profesori, nu, precispetiţi nici un efort pentru îndeplinirea nobilei şi minunatei sarcini de formare a viitorului cetăţean al­­patriei noastre­­. Din toate colţurile Pa­­ triei •» ■ vte i)/ UOi 111 ! H,KIJUT!'­­ ■' Realizările constructorilor Articole şcolare pentru noul an de învăţămînt IAŞI (coresp. „Munca“).­­ Constructo­rii întreprinderii 141 din Iaşi care lu­crează pe şantierul Institutului de Agro­nomie din Iaşi, au continuat să desfă­şoare cu avînt întrecerea socialistă adău­gind noi succese la bilanţul activităţii lor. In timp de 35 zile, aceşti muncitori în­drumaţi de tehnicieni şi ingineri au termi­nat turnarea a 2.000 m.c. de beton nece­sari fundaţiilor celor trei corpuri de clă­dire destinate căminului de student­ al institutului. Acum, au început lucrările de zidărie. La parterul unuia din cele 3 corpuri lu­i crează brigada complexă a zidarului Ste­­lian Roșu. Folosind metoda zidarului so­vietic Orlov, această brigadă a zidit în august 60 m. c. zidărie peste plan. Bri­gada zidarului Ilie Zavrea şi-­a depăşit de asemenea sarcinile de plan pe august cu 45 la sută. Muncitorii constructori de pe acest şantier avansează rapid cu lucrările pentru că multe faze de muncă grea sunt efectuate aproape în întregime cu ajuto­rul instalaţiilor mecanice de pe şantier. Lupta pentru dezvoltarea succeselor obţinute TG. MUREŞ (coresp. „Munca"). In sec­ţia împletituri, secţie fruntaşă din cadrul întreprinderii de interes local „Lázár Ödön“ din Tg. Mureş, se duce o luptă sus­ţinută pentru dezvoltarea succeselor obţi­nute în întrecerea desfăşurată în cinstea zilei de 23 August. Cei care s-au evidenţiat atunci, conti­nuă să fie şi acum în frunte. Astfel mun­citoarea Fu­lpp Elisabeta de la împletit, care pînă la 23 August îşi depă­şea sarcinile doar cu 55 la sută, începînd din ziua de 24 august, obţine o depăşire zilnică de 61 la sută. Maria Covrig de la finisare, care înainte avea o depăşire me­die de 47 la sută, în aceste zile a ajuns să-şi realizeze planul în proporţie de 200 la sută. Datorită acestor succese, întreaga secţie se menţine fruntaşă, aşa cum a fost şi în preajma marii sărbători. A început noul an şcolar. Pentru a asi­gura tineretului studios din ţara­ noastră articolele necesare desfăşurării unui în­­văţămiînt rodnic, muncitorii din unele în­treprinderi ,a­le Ministerului Industriei U­­şoare şi Ministerului Industriei Lemnului, Higirtiei şi Celulozei s-au îngrijit din vreme ca în librării să se găsească în cantităţi suficiente creioane, caiete, peniţe, cretă, ghiozdane, călimări etc. In ultimele două luni muncitorii fabricii „Flamura Roşie“ din Sibiu, de exemplu, ■au produs 4.000.000 peniţe de diferite ti­puri, 80­ 000 de compase şcolare cu ghia­­ră, 225.000 de blocuri pentru desen, 50.000 de călimări etanşate din bachelită, precum şi un mare număr de creioane mecanice şi stilouri, iar cei de la fabrica „Stemua Roşie“ din Rîşnov au fabricat în acest timp 37.400 de penare şi 80.000 de crete şcolare. De asemenea, muncitorii din între­­prinderile acestor ministere au produs 613 tone, de caiete şcolare şi peste 39.800 de ghiozdane. In trimestrul III al acestui an, în între­prinderile Ministerului Industriei Lemnu­lui, Higirtiei şi Celulozei se vor produce cu 144.000, mai multe creioane de culori di­ferite şi cu 141.400 mai mulţi dubli decime­­tri, echere, teuri şi­ limit decît în­ aceeaşi perioadă a anului trecut. Tot pentru şco­lari anul acesta se­ vor produce de 3 ori mai multe penare, de 2 ori mai multe că­limări din bachelită şi cu 15.000 mai multe ghiozdane decît în anul trecut. (Agerpres) O nouă şcoală­ ­la începutul acestui an, ţăranii munci­­tori, din comuna Ave­reşti, raionul Huşi, au ,ţinut o adunare în care au­­hotărît con­struirea prin autoimpunere a unei şcoli. De atunci mulţi cetăţeni ca Petre Zaharia, Maria Paşcanu­, Dumitru V. Chetraru, Vir­­ginia Obreja, Toader St. Popa, Gh. Che­­trari şi alţii, pe lîngă că au achitat prin­tre primii sumele fixate, au participat şi prin muncă voluntară la construirea şco- . iii. Acum cîteva zile şcoală a fost inaugu­rat‘ ' Iuju Schaffer corespondent voluntar In clişeu: Centrul școlar profesional metalurgic nr. 1 din Târgoviște— realizare­a regimului nostru. Concert simfonic pentru fruntaşi în producţie Zilele trecute în sala Teatrului Naţio­nal din Craiova, Filarmonica de stat „Oltenia“ a prezentat un concert simfo­nic în cinstea fruntaşilor în producţie. Programul a cuprins lucrări ale com­pozitorilor craioveni ca „Floarea mun­cii“ de Mircea Bî­rcă. Fragmente­­ din suita „Pe culmi însorite“ de Emanoil Lerescu, Parte­a a IV-­a din simfonia „1907“ de Niculae Jurea. Exposiţie a bunurilor de larg consum PLOIEŞTI (coresp. „Munca“). In lo­calitate s-a deschis o expoziţie de bunuri de larg consum fabricate în întreprinde­rile industriei locale şi în secţiile de bu­nuri de mare consum ale diverselor fabrici şi uzine In standurile frumos amen­aja­­te, întreprinderile „Drum Nou“-Ploieşti, Partizana­“-Rîmnicu Sărat, „Republi­­că“-Ploieşti, combinatul raional „Oc­tombrie Roşu”-Tîrgovişte şi, „23 August”­­Cîmpina, expun a­rticole textile, de piele, sticlărie, motală şi altele. Un loc de frunte ocupă şi bunurile pro­­duse în­ secţiile anexe ale întreprinderi­lor „Steaua Electrică“-Fieni, „Trainica”­­Pucioasa, „Neptun“-Cîmpina, şi altele, care expun vaze de flori, becuri ornate, guri de ham, căpestre, plite, reșeuri pen­tru aragaz, fierbătoare electrice, articole de bucătărie, triciclete etc. ........ , ■■ 1

Next