Munca, septembrie 1954 (Anul 10, nr. 2139-2164)
1954-09-01 / nr. 2139
Proletari din toate ţările, uniti- vă . ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R.P.R. Zece ani de la restabilirea unităţii mişcării sindicale ! Acum zece ani, la cîteva zile după eliberarea patriei de sub jugul fascist, în noile condiţii create prin victoria Armatei Sovietice şi, răsturnarea dictaturii antonesciene de către forţele patriotice conduse de P.C.R., a fost constituită comisia de organizare a sindicatelor. După ani de cruntă prigoană antimuncitorească, după ani de dezbinare datorită activităţii,scizioniste duse de social-democraţii de dreapta, sindicatele se reorganizau atunci pe baza unităţii clasei muncitoare. Mişcarea sindicală revoluţionară din ţara noastră îşi are începuturile ei organizate în anul 1905, în condiţiile avîntului stîrnit sub influenţa primei revoluţii ruse. După încercări zadarnice de a distruge prin forţă organizaţiile sindicale, regimul burghezo-mnoşieresc şi-a concentrat mulţi ani eforturile în tentativele desubminare a unităţii acestei mişcări, prin mijlocirea socialiştilor de dreapta, trădători ai clasei muncitoare. Luptători neînfricaţi pentru unitatea clasei muncitoare, comuniştii au demascat de la început pe mîrşavii agenţi scizionişti, au stat în fruntea luptelor proletariatului pentru pîine, pace şi libertate. Conduse nemijlocit de Partidul Comunist din Romînia, Sindicatele Unitare au desfăşurat în epoca dintre cele două războaie mondiale, în anii grei cînd burghezo-moşierimea încerca să iasă din criză pe spinarea proletariatului, o luptă neîncetată pentru unitatea de acţiune a celor ce muncesc. Totodată, afiliate Internaţionalei Sindicatelor Roşii, militau în favoarea întăririi şi dezvoltării unităţii de acţiune internaţionale a celor ce muncesc. Prin lupta dusă de P.C.R. împreună cu aripa stingă a Partidului Social-Democrat, împotriva spărgătorilor unităţii clasei muncitoare, s-a pus capăt dezbinării care a durat aproape 30 de ani. Reorganizarea sindicatelor pe baza unităţii a avut un rol de seamă în închegarea partidului unic al clasei muncitoare. De altfel, condiţiunile existente atunci determinaseră un puternic avînt spre unitate. Scizioniştii, social-democraţi de dreapta, se demascaseră cu totul în faţa clasei muncitoare ca agenţi ai reacţiunii, complici ai fascismului şi unelte ticăloase ale celor care au pus la cale şi întreprins criminalul război anti-sovietic. Din propria lor experienţă oamenii muncii din ţara noastră au învăţat cît de nefaste sînt urmările dezbinării. Tot din experienţă ei şi-au dat seama că nu pot avea alt conducător al luptei lor şi apărător al intereselor şi năzuinţelor lor decît partidul comuniştilor. Condusă de partid, mişcarea sindicală din ţara noastră a desfăşurat în aceşti zece ani o activitate bogată în roade. Puterea populară a dat sindicatelor posibilitatea de a participa activ şi pe scară largă la rezolvarea tuturor problemelor legate de condiţiile de viaţă şi lucru ale celor ce muncesc. Insuşindu-şi lozinca lansată de partid: „Totul pentru front! Totul pentru victorie !“, mişcarea sindicală a organizat întreceri patriotice pentru susţinerea şi aprovizionarea frontului anti-hitlerist. Sindicatele au mobilizat masele de oameni ai muncii la opera de refacere a economiei ruinată de război, pentru lichidarea haosului economic, pentru ridicarea producţiei şi înfrîngerea urmărilor secetei. Călăuzite de partid, sindicatele duc în această perioadă o luptă dîrză împotriva sabotajului organizat de capitalişti şi moşieri la ordinele imperialiştilor străini, împotriva speculei şi dezorganizării. Apărînd drepturile şi interesele oamenilor muncii sindicatele organizează în această perioadă acţiuni revendicative hotărîte pentru limitarea zilei de muncă la 8 ore, pentru ocrotirea femeilor şi a tineretului, pentru aplicarea principiului „la muncă egală, salariu egal“, împotriva speculei şi sabotajului. Sindicatele lămuresc maselor muncitoare politica partidului mobilizîndu-le la bătălia pentru cucerirea puterii politice. Sute de mii de oameni ai muncii iau parte în acele zile de luptă la uriaşele demonstraţii împotriva politicii reacţionare a călăului Rădescu. Luptînd pentru întărirea şi dezvoltarea alianţei muncitoreşti-ţărăneşti, sindicatele mobilizează muncitorimea la sprijinirea înfăptuirii pe calea revoluţionară a reformei agrare. Constituirea, la 6 martie 1945, a primului guvern democratic în care clasa muncitoare cîştigă rolul precumpănitor, marchează o nouă etapă în lupta mişcării noastre sindicale. După alungarea monarhiei, poporul muncitor este chemat de partid să treacă la îndeplinirea sarcinilor revoluţiei socialiste. Actul revoluţionar al naţionalizării principalelor mijloace de producţie din industrie şi transport, construirea unei puternice formaţii socialiste în economia naţională, pun noi sarcini sindicatelor. Sindicatele trebuiau acum cînd clasa muncitoare a devenit din clasă exploatată, clasă stăpînitoare în stat, să mobilizeze oamenii muncii în lupta pentru dezvoltarea pe baze noi, socialiste a economiei naționale, pentru îndeplinirea și depășirea planurilor de stat, pentru educarea maselor în spiritul unei noi atitudini fată de muncă. Sindicatele erau chemate să sprijine"realizarea politicii partidului, îndreptată spre ridicarea continuă a nivelului de trai material si cultural al oamenilor muncii din tara noastră. In bogata experienţă a sindicatelor din U.R.S.S., sindicatele de la noi au găsit o călăuză preţioasă pentru întreaga lor activitate. In activitatea lor de cuprindere şi îndrumare a avîntului creator al maseor stîrnit în condiţiile muncii eliberate e exploatare, sindicatele din ţara noastră dosesc vasta experienţă a sindicatelor avietice în organizarea întrecerii sociaste. Puterea populară a pus la dispoziţiandicatelor variate şi bogat, resurse penu a-şi putea desfăşura activitatea în veea îmbunătăţirii condiţiilor de trai şi de muncă ale celor ce muncesc. In regimul nostru democrat-portnar sindicatele se bucură de cele mai largi drepturi. Ele veghiează, la respectarea strictă a, legislaţiei muncii, urmăresc traducerea în viaţă a prevederilordin contractele collective, se îngrijesc de nevoile salariaţilor,e soluţionarea cererilor, reclamaţiilor şi sezisărilor lor. Sindicatele conduc şi controlează nemijlocit Asigurările Sociale de Stat, la dispoziţia cărora statul a pus din 1949 pînă în 1954 peste 6 miliarde lei. Sume însemnate dinfondurile Asigurărilor Sociale sunt destinate pensiilor de bătrâneţe şi de invaliditate. Faţă de anul 1953 totalul pensiilor plătite în acest an este mai mare cu 37 la sută. Sindicatele desfăşoară deasemenea o largă şi multilaterală activitate în direcţia îmbunătăţirii asistenţei medicale, a protecţiei muncii şi prevenirii îmbolnăvirilor, a organizării odihnei celor ce muncesc şi copiilor lor. Anul acesta îşi petrec concediul şi vacanţa în cele mai frumoase staţiuni climaterice şi balneare ale ţării 500.000 de oameni ai muncii şi copii. Tot în atribuţia sindicatelor intră exercitarea controlului obştesc asupra funcţionării unităţilor comerţului socialist, cantinelor, gospodăriilor anexe ale întreprinderilor, creşelor şi căminelor de zi, asupra construcţiilor de locuinţe. Pentru desfăşurarea muncii culturaleducative, sindicatele dispun printre altele de aproape 500 cluburi, cîteva mii de colţuri roşii, de peste 18.000 biblioteci, de o editură proprie şi de numeroase organe de presă. Astăzi, sindicatele noastre şi-au sporit numărul membrilor de aproape 5 ori faţă deanul 1945. Numărul celor atraşi în diferite munci obşteşti se ridică în prezent la peste 600.000, adică circa 41 din totalul membrilor. Educată de partid în spiritul principiilor internaţionalismului proletar, urmînd, exemplul sindicatelor sovietice, mişcarea noastră sindicală desfăşoară o intensă ac,tivitate pe tărîm internaţional. In cadrul Federaţiei Sindicale Mondiale, sindicatele din R.P.R. militează cu fermitate pentru întărirea solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, sprijinind lupta pentru pace, pentru libertate şi progres social a oamenilor muncii din ţările capitaliste şi coloniale. Sarcini de mare răspundere stau azi în faţa sindicatelor. Mişcarea sindicală este chemată să sprijine realizarea programului de măsuri economice elaborat de partid şi guvern în urma plenarei C.C. al P.M.R. din august anul trecut, mobilizînd oamenii muncii în scopul realizării unui avînt puternic al întregii economii naţionale în vederea creşterii serioase a nivelului de trai al poporului. Sindicatele trebuie să îndrepte azi activitatea lor pentru a sprijini traducerea în viaţă a hotărîrilor partidului în ce priveşte lichidarea rămînerii în urmă a agriculturii şi a industriei bunurilor de larg consum. Prefectul pentru Directivele Congresului al II-lea al P.M.R. cu privire la dezvoltarea agriculturii în următorii 2,3 ani, cere din partea sindicatelor o contribuţie sporită, o intensificare şi îmbunătăţire necontenită a activităţii lor. Pentru a ridica munca sindicatelor la nivelul sarcinilor actualei etape, trebuie dusă o luptă perseverentă împotriva lipsurilor care mai dăinuie în activitatea lor. Cu tărie se cer combătute manifestările birocratismului în activitatea sindicală. Activiștii sindicali trebuie să fie permanent în mijlocul maselor, să cunoască nevoile lor, să se ocupe cu grijă de rezolvarea cererilor lor juste. Critica și autocritica, metoda verificată de îndreptare a lipsurilor şi îmbunătăţire a activităţii în orice domeniu, să fie încurajată şi mînuită cu îndrăzneală. Sarcinile actuale ale sindicatelor cer din partea activiştilor să devină oameni culţi, cunoscători ai tehnicii şi ai problemelor economice legate de construirea socialismului. Sub conducerea organizaţiilor de partid sindicatele trebuie să îmbunătăţească organizarea întrecerii socialiste, lichidînd cu formalismul şi birocratismul care se mai manifestă adesea. Indrumînd avîntul creator al oamenilor muncii, sindicatele trebuie să atragă în întrecerea socialistă masele largi. Sindicatele să fie mereu în fruntea mişcării ce se desfăşoară pentru continua dezvoltare a producţiei industriale şi agricole, pentru realizarea planului cincinal la toţi indicii, pentru ridicarea productivităţii în fiecare sector de muncă, pentru reducerea preţului de cost şi aplicarea unui strict regim de economii. A sprijini prin toate mijloacele şi a răspîndi experienţa fruntaşilor, raţionalizatorilor şi inovatorilor, a ajuta pe cei rămaşi în urmă pentru a ajunge la nivelul fruntaşilor, este o sarcină de cea mai mare importanţă a sindicatelor. Munca cultural-educativă a sindicatelor trebuie îmbunătăţită, ea trebuie îndreptată spre educarea perseverentă şi răbdătoare a omului nou, în spiritul unei noi atitudini faţă de muncă şi faţă de bunul obştesc. Este necesar ca organizaţiile sindicale să se preocupe de întărirea continuă a disciplinei în muncă, să combată cu tărie chiulul şi alte manifestări nejuste care mai există în unele locuri. Regimul puterii populare a creat sindicatelor cele mai favorabile condiţii de dezvoltare, condiţii imposibil de imaginat în ţările capitaliste. Este o datorie de onoare pentru fiecare activist sindical, pentru fiecare om al muncii membru de sindicat de a contribui din toate puterile sale pentru ca mişcarea noastră sindicală să fie un sprijin de nădejde al partidului nostru drag în lupta acestuia în vederea înfloririi socialiste a țării și fericirii poporului. Anul XI nr. 2139 MIERCURI - 1 SEPTEMBRIE 1954 4 pagini — 20 bani In vederea sporirii volumului producţiei agricole Proiectul de Directive ale Congresului al II-lea al Partidului cu privire la dezvoltarea agriculturii în următorii 2—3 ani constituie pentru tehnicienii de pe cuprinsul regiunii Timişoara un preţios ajutor în munca pe care o depun pentru creşterea simţitoare a producţiei agricole. Una din principalele indicaţii pe care le dă proiectul de Directive este mărirea ■suprafeţelor arabile. Iată de ce noi am luat încă de pe acum o serie de măsuri pentru defrişarea unor terenuri care vor mări suprafaţa arabilă a regiunii în 1955 cu peste 14.000 hectare. In acelaşi an suprafaţa cultivată cu cereale va creşte cu peste 15.000 hectare, din care numai cu grîu de toamnă vor fi însămînţate peste 7.000 hectare. In urna muncii politice de masă dusă în regiunea noastră, gospodăriile agricole, colective, întovărăşirile ca şi ţăranii muncitori şi-au manifestat dorinţa de a extinde cultura plantelor tehnice. In întreaga regiune cultura de răpită de toamnă creşte în acest an cu peste 2.500 hectare. Gospodăria agricolă colectivă „Drumul lui Lenin“ din comuna Făget , care a obţinut o producţie de 1.600 kg răpită la hectar în 1954 —a cerut ca suprafaţa cultivată cu această cultură să fie majorată de trei ori. In prezent, în , regiunea noastră s-au făcut serioase pregătiri pentru buna desfăşurare a campaniei de toamnă. Au fost reparate şi revizuite: 682 semănători, 15.269 pluguri cu tracţiune animală, 11.750 graipe, 114 selectoare şi 700 frloare. Anul acesta am avut de cultivat peste 60.000 hectare cu grîu din soiuri recunoscute pentru sămânţă, astfel că în toamna aceasta se va însămânţa în gospodăriile agricole de stat, gospodăriile agricole colective , şi întovărăşiri agricole numai seminţe din culturile de grîu recunoscut. Pe cuprinsul raioanelor Deta şi Timişoiară am avut însămînţată floarea soarelui numai din soiul Jdanov 8281, de unde vom obţine sămîrţa necesară, astfel ca, în anul 1955, pe întreg cuprinsul regi-,unii, să însămânţăm numai sămînţă selecţionată din acest soi. Pentru realizarea sarcinilor trasate prin proiectul de Directive,în regiunea Timişoara vom extinde în 1955 cultura cartofului şi suprafeţele grădinilor de legume cu peste 1.500 hectare dintre care 400 hectare culturi irigate. Totodată vom răspîndi cartoful de Belint, renumit în regiunea noastră prin calităţile sale de producţie şî valoare alimentară, peo suprafaţă de circa 1000 hectare. Acest soi de cartof se va extinde în special în gospodăriile agricole de stat şi cele colective, unde din 1955 vom obţine o cantitate de sămânţă corespunzătoare pentru a putea face raionarea acestui soi. încă de pe acum am luat măsuri ca pe cuprinsul regiunii noastre 95% din cultura de orz să fie însămînţată cu orz de toamnă. Recomandarea făcută în proiectul de Directive de a nu mai da plan de cultură pertru dereale gospodăriilor agricole individuale constituie pantru ţărănimeamuncitoare din regiunea noastră un imbold puternic în ridicarea producţiei agricole In această direcţie noi ne vom strădui sa sprijinim şi mai mult oamenii muncii de pe ogoare îmbunătăţind zi, de zi asistenţa agrotehnică. In deosebi atenţia noastră se va îndrepta pentru a sprijini efectiv dezvoltarea multilaterală a G.A.C. Noi, tehnicienii din regiunea Timişoara, suntem hotărîţi să aplicăm cu convingere toate sarcinile fixate pentru a spori volumul producţiei agricole globale, pentru a realiza un belşug de produse agro-alimentare, menite să satisfacă nevoile tiereu crescânde ale poporului muncitor. Ing. OPREA SEGARCEANU directorul , direcţiei regionale agricole Timişoara In comuna noastră se pot obţinu recolte mai mari Sunt ţăran muncitor cu gospodărie individuală. Am salutat cu bucurie Proiectul de Directive cu privire la dezvoltarea agriculturii în următorii 2-3 ani. Prin înfiinţarea de noi S.M.T. vom avea pe ogoare mai multe maşini şi tractoare, mai multe secerători-legători şi batoze. In afară ,de acestea,aşa cum se arată în proiectul de Directive, în fiecare comună se/orînfiinţa pe lîngă cooperative, centre c” au închiriat maşini şi unelte şi totodată se vor pune la îndemîna producătorilor individuali mai multe îngrăşăminte chimice, piese de schimb pentru secerători, pluguri, cositoare etc. Toate acestea, laolaltă cu îndrumarea tehnicienilor, ne vor da putinţa să dobîndim o producţie sporită de cereale, şi fructe, să creştem un număr tot mai mare de animale şi păsări. De altfel, şi anul acesta cu toate desele ploi însoţite de grindină, eu am obţinut de pe 0,60 hectare teren peste 600 kg grîu de toată frumuseţea. Aceasta pentru că anul trecut imediat după recoltare am efectuat dezmiriştitul. De asemenea, arăturile pentru însămînţări şi însămînţările le-am făcut la timp. In primăvară cînd din cauza ploilor terenul a prins scoarţă, mam grăpat imediat. Eu cred că în comuna noastră se pot obţine recolte mai mari de cereale, fructe şi struguri. Trebuie însă să avem zi de zi sprijinul şi îndrumarea tehnicienilor agricoli de la raion. De aceea, propun ca tehnicienilor de la sfatul popular raional săli se împartă comunele din raion astfel ca ei împreună cu tehnicienii de la S.M.T. şi agenţii agricoli să răspundă de cantitatea şi calitatea lucrărilor executate şi de producţia realizată în comunele de care răspund. Mai propun să se organizeze consfătuiri pe comune cu fruntaşii în producţia agricolă şi dacă se poate pe raioane şi regiuni. De asemenea, în comuna noastră să vină mai des caravane cinematografice cu filme sovietice din care să învăţăm metode mai bune de muncă. Dumitru C. Dumitru ţăran muncitor, din comuna , Ștefănești, raionul Pitești In Hunărp! © 2SZBS IN ŢARA SOCIALISMULUI VICTORIOS — An. Novohaţki: Uzina patron©ază4S.M.T.-ul ... . (pag. 2-a)) Ing. Eugen Taub: Din .experienţa noâişâtâ., în aplicarea Ingr Qţl dei Covaliov .. (pag. 2-a) FOILETON — Gh. Pantazi: „Iluzionism şi prestidigitaţie.V‘.. .(pag. 2 a).1 35 de ani de la întemeierea Partidului Comunist din S.U.A. .. .. (pag. 3-a) EROI AI MUNCII SOCIALISTE — Sorin Heiban: Crescătorul de vite Constantin Adochiţei (pag. 3-a) Din activitatea organelor,sindicate — St. Truţă: Ce au cerut ... .^legaţii,.la..conferinţa inter-sjindicală (pag. 3-a) 1 7 Lyfiia iBogcafjJ: O Jcirtfe care trebuie citită de părinți și ' educators.— '.jDASCALUL MEU“ de N. Fere (pag. 3-a) Ion Băican: Roade bogate de pe lotul individual (pag. 3-a) ! jjrf’opoaJjJ F|an|e|jjjjjjus NU : ' (pag. 4-a) Puterniculecou internațional în urma respingerii tatatului , C.D.E.i .de..către Adunarea Națională Franceză (pag. 4-a) ■ Excluderea din Partidul Socialist Francez a lui Jules Moch. 'lÄßonikjobn: se nr.y .noi : ■■■ : C* ■ eb if'x»’ v; 'tritfd C * 1 • MQülß şi «lamina „Cînd a început acum ,un ap școala, din, primele. zile mi-ahi zis,, popilul meu, n-q, sa ia note măi mici de cinci'' S-a sîîrșit anukşi după examine în cărtier'băiatul meu avea note numai de trei'și patru. Iar la matematică rămăsese corigent, îmi era ciudat Apoi am stat,şi rr-am gândit, cum ■ de s-a putut întâmpla aşa- ceva,iStet oare vinovat? Începusem să-mi rereamintesp; căit izurile cînd copilulp-liţea la şcoală, nepre-, ‘gătit. De multe ori cînd îşi făcea lecţiile, îl trimiteam după cumpărături. Numeroasele vizite, ca şi radioul care evita continuu, îl întrerupeau de la studiu. Când" ..veneamde la fabrică nici nu-l întrebării daca şi-a facut'sau"nu lecţiile” Astăzi, înţeleg cît am greşit. ...Noi,, părinţii aim istat departe de preocupările băiatului, piar mult l-am stînjenit în cea mai importantă munca a sa — învăţătura. Acum cînd începe un nou an de învăţământ, voi că muli să fiu cît mai aproape de băiatul meu, imă voi îngriji de felul cum studiază, de atitudinea lui la şcoală, şi abia atunci îmi voi plăti greşeală pe care am săvîrşit-o îtî anul ce a trecut...“ . Rîridurile de mai sus au fost scrise de părintele unui elev dintr-o şcoală din Constanţa. Ele ridică o problemă deosebit de importantă, acum cînd sute de mii de părinţi urează copiilor lor succesla învăţătură, când înzeci de mii de şcoli de pe tot cuprinsul patriei noastre clopoţelul,sună începutul primei zile de şcoală. Este vorba de grijă pe care trebuie s-o acorde părinţii copiilor lor, de legătura organică ce trebuie să existe între familie şi şcoală. Creşterea unui tineret viguros, instruit, dornic de muncă şi însetat de viaţă, un tineret căruia să nu-i fie teamă de greutăţi, crescut în spiritul educaţiei comuniste, constituie misiunea cea mai importantă atît a şcolii cît şi a familiei. Numai atunci cînd sistemul de educaţie de la şcoală se îmbină în, mod armonios cu cel din familie, se pot obţine rezultatele cele maihulte Idaza acestui sistem de educaţie este deprinderea copilului cu munca, este respectarea personalităţii lui, acordarea de interes faţă de preocupările şi activitatea lui, exigenţa faţă de întreaga sa comportare. Dacă aceste lucruri ar fi existat în familia elevului din Constanţa, atunci cu totul alta ar fi fost situati. Nici profesorii de la şcoala în care învaţă acest elev, nici organizaţia de pionieri nu s-au interesat dacă are acasă toate condiţiile favorabile pentru a veni pregătit la şcoală, nu şi-au dat osteneala de a cu-noaşte viaţa sa de familie. Un caz care nu-i nici unic, nici întîmplător. Analizînd această situaţie, vom vedea că una din principalele cauze este lipsa de colaborare dintre cadrele didactice şi părinţi în munca grea de educare a cotiilor. Asa se explica de pildă,, că în anul şcolar ,1953—1954’ în şcolile din raionul N. Bălcescu dinBucureşti, procentul de elevi promovaţi, au scăzut faţji de anul , trecut, iar la Iaşi. ,25, de studenţi au fost exmatriculaţi fiind Vindvicii de abateri grave. ? . , iţătmvi) »ab -■?■ Există însă numeroase exemple care arată că munca atentă, pedagogică,,’ faţă de copii, a şcolii şi a părinţilor duce la bune rezultate. De exemplu, te şcoala*,element^-.: ră mixtă nr. 54 din Bucureşti, organizatorul de grupă sindicală Adelina ’Paroh, împreună cu directorul şcolii,,şu organiză! îfi mod periodic îritîlfiîrieli!, pârinfit în care s-au discutat diferite probleme de educaţie. Ca urmare a stingerii legăturilor dintre şcoală şi familie procentul de grevi promovaţi a crescut la 97 la sută, ter, în unele clase, chiar la 100 la suta. Legătură trainică dintre Şcoală şi fanţifie se făureşte în munca de atragere a părinţilor spre problemele vitale ale şcolii şi activităţii elevilor. Această muncă se faceprin vizite la domiciliul elevilor adunări i periodice ale părinţilor la şcoală, consulitaţiii individuale cu părinţii, etc. Educaţiacopilului începe în, familie. Deaceea şcoală, are sarcina dea cunoaşte problemele legate de educaţia copilului în familie. Marele pedagog sovietic, A S. Makareh’koVă 'a tratat'că felulde a fi a! părinţiilor constituie umil din factorii hotărîtori ai educaţiei copilului. Să nu credeţi— spunea el adresîndu-se părinţilor — că educaţi copilul numai, atunci când discutaţi cu el sau îi daţi vreo însărcinare, 11 educaţi în fiecare moment ,al, vieţii voastre... Fetei în care vă îmbrăcaţi, discutaţi cu alţi oameni, sau despre alţi oameni, felul în care vă, bucuraţi, său sînteţi mâhniţi, atitudinea voastră faţă de prieteni sau duşmani, felul în care a cititi ziarul, toate acestea auo deosebită importanţă pentru copil. Atitudinea de continuă iertare a greşelilor, de laudă excesivă, de copleşire neîncetată cu manifestări dedragoste părintească, lipsa, de exigenţăfaţă de copiii duc la formarea unui caracter de om egoist, indisciplinat, îngîmfat şi leneş. Iată de ce colectivul pedagogic al şcolii trebuie să cunoască viaţa de familie a eevului. La rîndul lor părinţii trebuie să găsească totdeauna la şcoală un ajutor, un sfat competent în problemele de educaţie. In munca minunată, dar grea, de educare în spirit,comunist a tinerei generaţii, o sarcină de mare răspundere revine şi organizaţiilor sindicale. Sînt încă puţine comitetele sindicale din diferite întreprinderi care acordă sprijin salariaţilor care au copii la şcoală. Odată cu începerea noului an şcolareste bine ca şi în cluburi sau din cămineulturale, organele sindicale împreună cu organizaţiile de U.T.M. şi pionieri, să organizeze cicluri de lecţii tratînd diferite probleme de educaţie a conilor pentru muncitori şi ţărani muncitori. Pentru reuşita acestor lecţii trebuie să se atragă conferenţiari din rîndurile specialiştilor, ale pedagogilor precum şi ale părinţilor care să transmită experienţa înaintată a pedagogiei sovietice şi ator proprie în domeniul educaţiei comuniste a copiilor. Organele sindicale trebuie să vegheze ca, în prenurle de muncă, ...are clulturiloc să se prevadă acţiuni menite să atragă copiii în activitatea unor cercuri tehnice, ştiinţifice şi artistice, care să le stimuleze dorinţa lor de învăţătură şi să-i ajute de adâncirea cunoştinţelor căpătate la şcoală. Pentru toţi Părinţii care îşi vor conduce copiii de şcoală, pentru toţi cei ce doresc ,calitatele,copiilor ,să fie cît mai, bine şi ei să crească, oameni adevăraţi, bine pregătiţi, folositorilor şi patriei noastre, pentru toţi aceştia scrisoarea părintelui din Constanţa trebuie să fie un îndemn Spre o preocupare permanentă te striesă crtteriorare cu şcoala faţă de educaţia copiilor. isoEducarea în spirit comunist a copiilor este o sarcină comună a şcolii şi a familiei/ o sarcină de stat. Părinţi, învăţători şi profesori, nu, precispetiţi nici un efort pentru îndeplinirea nobilei şi minunatei sarcini de formare a viitorului cetăţean alpatriei noastre. Din toate colţurile Pa triei •» ■ vte i)/ UOi 111 ! H,KIJUT!' ■' Realizările constructorilor Articole şcolare pentru noul an de învăţămînt IAŞI (coresp. „Munca“). Constructorii întreprinderii 141 din Iaşi care lucrează pe şantierul Institutului de Agronomie din Iaşi, au continuat să desfăşoare cu avînt întrecerea socialistă adăugind noi succese la bilanţul activităţii lor. In timp de 35 zile, aceşti muncitori îndrumaţi de tehnicieni şi ingineri au terminat turnarea a 2.000 m.c. de beton necesari fundaţiilor celor trei corpuri de clădire destinate căminului de student al institutului. Acum, au început lucrările de zidărie. La parterul unuia din cele 3 corpuri lui crează brigada complexă a zidarului Stelian Roșu. Folosind metoda zidarului sovietic Orlov, această brigadă a zidit în august 60 m. c. zidărie peste plan. Brigada zidarului Ilie Zavrea şi-a depăşit de asemenea sarcinile de plan pe august cu 45 la sută. Muncitorii constructori de pe acest şantier avansează rapid cu lucrările pentru că multe faze de muncă grea sunt efectuate aproape în întregime cu ajutorul instalaţiilor mecanice de pe şantier. Lupta pentru dezvoltarea succeselor obţinute TG. MUREŞ (coresp. „Munca"). In secţia împletituri, secţie fruntaşă din cadrul întreprinderii de interes local „Lázár Ödön“ din Tg. Mureş, se duce o luptă susţinută pentru dezvoltarea succeselor obţinute în întrecerea desfăşurată în cinstea zilei de 23 August. Cei care s-au evidenţiat atunci, continuă să fie şi acum în frunte. Astfel muncitoarea Fulpp Elisabeta de la împletit, care pînă la 23 August îşi depăşea sarcinile doar cu 55 la sută, începînd din ziua de 24 august, obţine o depăşire zilnică de 61 la sută. Maria Covrig de la finisare, care înainte avea o depăşire medie de 47 la sută, în aceste zile a ajuns să-şi realizeze planul în proporţie de 200 la sută. Datorită acestor succese, întreaga secţie se menţine fruntaşă, aşa cum a fost şi în preajma marii sărbători. A început noul an şcolar. Pentru a asigura tineretului studios din ţara noastră articolele necesare desfăşurării unui învăţămiînt rodnic, muncitorii din unele întreprinderi ,ale Ministerului Industriei Uşoare şi Ministerului Industriei Lemnului, Higirtiei şi Celulozei s-au îngrijit din vreme ca în librării să se găsească în cantităţi suficiente creioane, caiete, peniţe, cretă, ghiozdane, călimări etc. In ultimele două luni muncitorii fabricii „Flamura Roşie“ din Sibiu, de exemplu, ■au produs 4.000.000 peniţe de diferite tipuri, 80 000 de compase şcolare cu ghiară, 225.000 de blocuri pentru desen, 50.000 de călimări etanşate din bachelită, precum şi un mare număr de creioane mecanice şi stilouri, iar cei de la fabrica „Stemua Roşie“ din Rîşnov au fabricat în acest timp 37.400 de penare şi 80.000 de crete şcolare. De asemenea, muncitorii din întreprinderile acestor ministere au produs 613 tone, de caiete şcolare şi peste 39.800 de ghiozdane. In trimestrul III al acestui an, în întreprinderile Ministerului Industriei Lemnului, Higirtiei şi Celulozei se vor produce cu 144.000, mai multe creioane de culori diferite şi cu 141.400 mai mulţi dubli decimetri, echere, teuri şi limit decît în aceeaşi perioadă a anului trecut. Tot pentru şcolari anul acesta se vor produce de 3 ori mai multe penare, de 2 ori mai multe călimări din bachelită şi cu 15.000 mai multe ghiozdane decît în anul trecut. (Agerpres) O nouă şcoală la începutul acestui an, ţăranii muncitori, din comuna Avereşti, raionul Huşi, au ,ţinut o adunare în care auhotărît construirea prin autoimpunere a unei şcoli. De atunci mulţi cetăţeni ca Petre Zaharia, Maria Paşcanu, Dumitru V. Chetraru, Virginia Obreja, Toader St. Popa, Gh. Chetrari şi alţii, pe lîngă că au achitat printre primii sumele fixate, au participat şi prin muncă voluntară la construirea şco- . iii. Acum cîteva zile şcoală a fost inaugurat‘ ' Iuju Schaffer corespondent voluntar In clişeu: Centrul școlar profesional metalurgic nr. 1 din Târgoviște— realizarea regimului nostru. Concert simfonic pentru fruntaşi în producţie Zilele trecute în sala Teatrului Naţional din Craiova, Filarmonica de stat „Oltenia“ a prezentat un concert simfonic în cinstea fruntaşilor în producţie. Programul a cuprins lucrări ale compozitorilor craioveni ca „Floarea muncii“ de Mircea Bîrcă. Fragmente din suita „Pe culmi însorite“ de Emanoil Lerescu, Partea a IV-a din simfonia „1907“ de Niculae Jurea. Exposiţie a bunurilor de larg consum PLOIEŞTI (coresp. „Munca“). In localitate s-a deschis o expoziţie de bunuri de larg consum fabricate în întreprinderile industriei locale şi în secţiile de bunuri de mare consum ale diverselor fabrici şi uzine In standurile frumos amenajate, întreprinderile „Drum Nou“-Ploieşti, Partizana“-Rîmnicu Sărat, „Republică“-Ploieşti, combinatul raional „Octombrie Roşu”-Tîrgovişte şi, „23 August”Cîmpina, expun articole textile, de piele, sticlărie, motală şi altele. Un loc de frunte ocupă şi bunurile produse în secţiile anexe ale întreprinderilor „Steaua Electrică“-Fieni, „Trainica”Pucioasa, „Neptun“-Cîmpina, şi altele, care expun vaze de flori, becuri ornate, guri de ham, căpestre, plite, reșeuri pentru aragaz, fierbătoare electrice, articole de bucătărie, triciclete etc. ........ , ■■ 1