Munca, octombrie 1954 (Anul 10, nr. 2165-2191)

1954-10-01 / nr. 2165

Proletari difi toate ţările, Uniți- vă ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R.P.R. Aniversarea unui eveniment de importanţă istorică mondială Au trecut 5 ani de la împlinirea unui eveniment de importanţă istorică mondia­lă — proclamarea la 1 octombrie 1949 a Republicii Populare Chineze. Această dată memorabilă constituie pentru marele popor chinez de 600.000.000 prilejul săr­bătoresc de a-şi manifesta entuziasmul şi încrederea faţă de bilanţul strălucit al ce­lor 5 ani de muncă liberă şi rodnică, faţă de minunatele perspective ale viitorului pe care şi-l construieşte. Alături de el, în­treaga omenire progresistă participă cu gîndul şi inima la aniversarea Instaurării unei orînduiri care a zguduit întregul sistem imperialist şi a adus o contribuţie însemnată la întărirea lagărului democra­ţiei şi păcii. După victoria Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, cea mai grea lovitură dată capitalismului internaţional a fost zmu­lgerea Chinei din cătuşele robiei im­perialiste şi făurirea statului democrat­­popular chinez. Biruinţa revoluţiei popu­lare înfăptuită sub conducerea clasei mun­citoare avînd în frunte Partidul Co­munist Chinez, alăturarea Chinei Popu­lare lagărului socialismului, au contribuit la accentuarea înclinării raportului de forţe în arena internaţională în favoarea lagărului socialist şi în defavoarea celui capitalist. Triumful revoluţiei chineze, pentru care şi-au vărsat sîngele cei mai buni fii ai poporului, a deschis o pagină nouă în isto­ria luptelor de eliberare a tuturor po­poarelor din Asia. Exemplul viu al unui popor care a reuşit să transforme o ţară semicolonială, înrobită şi înapoiată într-o ţară liberă şi independentă, cu o econo­mie în plină dezvoltare şi înflorire, con­tribuie la creşterea spiritului de luptă al sutelor de milioane de exploataţi şi asupriţi din ţările coloniale, la adîncirea procesului de destrămare a sistemului co­lonial. Izvorul nesecat al forţelor Chinei noi este unitatea de nezdruncinat dintre par­tidul comunist, guvern şi popor, unitate făurită sub soarele noii orînduiri demo­­crat-populare şi care constituie factorul nou în procesul de întărire a prestigiului R.P. Chineze ca mare putere mondială. Atentele alegeri pentru Adunarea repre­zentanţilor populari au confirmat pe de-a întregul legăturile indisolubile dintre po­por şi conducătorii săi aleşi. Adoptarea Constituţiei R.P. Chineze consfinţeşte ma­rile cuceriri istorice ale poporului, în dru­mul ales de el spre socialism. Fiecare arti­col al legii fundamentale a Chinei populare oglindeşte transformările revoluţionare petrecute în viaţa economică, politică, so­cială şi culturală a ţării, hotărîrea cu care îşi construieşte viitorul un popor devenit libera­l. ■ Toate proorocirile economiştilor şi po­liticienilor occidentali că fără ajutor ca­pitalist China ar avea nevoie de mulţi zeci de ani pentru a-şi înfăptui industria­lizarea, s-au dovedit a fi mincinoase. Po­porului chinez nu i-a trebuit decît 3 anii pentru a reface economia distrusă a ţării şi pentru a păşi — cu ajutorul frăţesc şi multilateral al Uniunii Sovietice — la crearea unei industrii puternice. Din 1953, anul în care a fost pus în aplicare primul plan cincinal, forţele cre­atoare ale maselor s-au desfăşurat cu pucces în vederea construirii bazelor in­­­­ustriale-socialiste ale ţării. Poporul chinez a primit cu entuziasm cuvintele lui Giu En-lai, care arăta în raportul său la sesiunea Adunării repre­zentanţilor populari că spre sftrşitul a­­cestui an producţia globală urmează să crească de 4,2 ori faţă de anul 1949. In raport cu acelaşi an, în 1954 se va pro­duce de 2,5 ori mai multă energie elec­trică, de 2,6 ori mai mult cărbune, de 12,4 ori mai multă fontă, de ,13,7 ori mai mult otel etc. In anii primului cincinal vor fi construite şi reconstruite 600 mari obiec­tive industriale, printre care combinate metalurgice moderne, uzine de automo­bile, de tractoare şi de avioane (primul a­­vion a şi fost construit), centrale elec­trice, uzine chimice etc. La baza acestora vor sta cele 141 întreprinderi uriaşe care se realizează cu ajutorul U.R.S.S., expre­se a sprijinului frăţesc sovietic pentru construcţia socialistă a Chinei- Uniunea Sovietică acorda poporului chinez un a­­j­u­­tor preţios sub forma consultaţiilor teh­­nico-ştiinţifice, a furnizării de utilaj, a tri­miterii specialiştilor sovietici în China şi a pregătirii cadrelor chineze. Experienţa bogată adusă de inginerii şi specialiştii sovietici a fost de un real folos la marile lucrări hidrotehnice care au îmblînzit flu­viile Chinei şi le-au transformat în surse de energie electrică. In citeva cincinale, R­P Chineză va deveni un puternic stat socialist, cu o industrie modernă, baza progresului tehnic al întregii economii na­­ţi­oale Transformări profunde au avut loc în anii puterii populare şi în viaţa satului chinez Prin înfăptuirea reformei agrare a fost lichidată proprietatea funciară feu­dală, s-a eliberat ţărănimea de exploata­rea moşie-enscă şi s-a dat pămîntul ex­propriat ţăranilor. Condusă de partid, mişcarea pentru transformarea socialistă a agricultu­rii a luat un avînt fără prece­dent, sub­ forma organizării cooperativelor agricole de producţie şi a grupurilor de într-ajutorare în muncă, pe baza liberu­lui consimţămînt. Ţăranii chinezi au în­ţeles că singurul mijloc de a înlătura înapoierea gospodăriei individuale este colectivizarea, care se şi înfăptuieşte în­­tr-un ritm rapid sub diverse forme coo­peratiste. Pînă în august a.c. numărul coo­perativelor agricole de producţie a atins cifra de 100.000, iar formele de într-aju­torare şi cooperare în muncă au ajuns să cuprindă 60 la sută din totalul gospo­dăriilor ţărăneşti. O adevărată revoluţie culturală a cu­prins după eliberare satele şi oraşele Chi­nei. Ţara în care sub vechiul regim 90% din populaţie era analfabetă, păşeşte as­tăzi spre lumină. Numai în iarna 1951 — 1952 au învăţat carte 48.850.000 ţărani. Pînă la sfîrşitul anului 1957 va fi lichi­dat analfabetismul în China de nord-est unde populaţi­a numără peste 43.000.000 locuitori­ Porţile tuturor şcolilor sînt larg deschise fiilor şi fiicelor poporului munci­tor al Chinei. In comparaţie cu cel mai ridicat nivel existent înaintea eliberării, la sfîrşitul anului 1953 numărul studen­ţilor în institutele de învăţă­mînt superior a crescut cu 40%, ajungînd la peste 216.000 studenţi, iar în şcolile elementare la peste 51.500.000 elevi. Ca urmare a politicii înţelepte dusă de partid şi guvern în problema naţională, s-au creat toate condiţiile pentru ca cele aproximativ 60 de minorităţi naţionale, cu o populaţie de circa 40.000.000 de oameni, să-şi ridice necontenit nivelul politic, eco­nomic şi cultural. In anii regimului democrat-popular, ştiinţa, cultura şi arta au urcat trepte ne­bănuite, iar faima realizărilor în aceste domenii a trecut departe dincolo de gra­niţele ţării. In vederea apărării operei de construc­ţie socialistă a ţării au fost date de la în­ceput lovituri zdrobitoare elementelor contrarevoluţionare din interior. Sub con­ducerea partidului, organizaţiile sindicale, de tineret şi celelalte organizaţii de masă au desfăşurat o luptă intensă împotriva dezorganizatorilor din economie. Mobili­­zînd pe oamenii muncii în sprijinul înde­plinirii planului cincinal, sindicatele chi­neze aduc o contribuţie de seamă la ridi­carea conştiinţei politice, la desfăşurarea construcţiei economice socialiste, la folo­sirea largă a iniţiativei creatoare a ma­selor. In cei 5 ani de existenţă, statul democrat-popular chinez şi-a cîştigat un imens prestigiu în Asia şi în întrea­ga lume. Este cunoscut rolul însemnat al R.P. Chineze î­n respingerea agresiunii a­­mericane şi încheierea armistiţiului­­în Co­reea, ca şi contribuţia sa preţioasă la con­ferinţa de la Geneva. Evenimentele din ultimii ani au dovedit că fără participarea R. P. Chineze nu poate fi rezolvată nici o problemă internaţională importantă. Cu toate acestea, în dispreţul oricărei logici, încâlcind în mod flagrant preve­derile Cartei O.N.U. şi nesocotind faptul că 25 de state au stabilit sau stabilesc re­laţii cu singurul guvern care reprezintă poporul chinez, S.U.A. continuă cu încă­­păţînare să împiedice restabilirea dreptu­rilor legitime ale RP. Chineze în O.N.U. Această politică este dusă de dragul unor calcule agresive, oglindite în înjghebarea pactului militar de la Manilla, în provo­cările piratereşti ale bandei diancaisiste cuibărite în Taiwan şi în celelalte unel­tiri americane împotriva R.P. Chineze şi a popoarelor asiatice. Toate Încercările de a „izola" tînăra Republică Populară Chineză s-au întors împotriva iniţiatorilor americani ai aces­tei politici. A crescut numărul statelor care sprijină restabilirea drepturilor R P. Chineze în O.N.U­, s-a accentuat izola­rea S.U.A. pe plan international, s-au a­­gravat contradicţiile interimperialiste şi ca urmare a neînţelegerilor ivite între tarile capitaliste în problema poziţiei lor faţă de China. In ciuda tuturor uneltiri­lor, R.P Chineză şi-a extins legăturile sale comerciale cu 50 de state capitalis­te. Prietenia şi colaborarea strînsă cu U.R.S.S şi ţările de democraţie populară constituie chezăşia forţei de neînvins a lagărului democratic şi a apărării păcii în lume­ Spiritul de solidaritate care se dez­voltă în sinul popoarelor asiatice şi care se reflectă în strîngerea legăturilor între ţări ca India, Birmania, Indonezia şi R­P. Chineză constituie o mărturie a profunde­lor transformări care se petrec astăzi în această parte a lumii unde rolul de orga­nizator şi de forţă morală îl deţine R.P. Chineză Cea de a 5-a aniversare a proclamării R.P. Chineze găseşte poporul chinez strîns unit în jurul partidului şi guvernului său, în plină desfăşurare a forţelor sale crea­toare puse în slujba înfloririi patriei, a progresului şi a apărării păcii. Poporul român, care se simte legat de poporul frate chinez printr-o indestructibilă comunitate de interese şi năzuinţe, îi urează succese noi în lupta pentru construirea socialis­mului, pentru întărirea păcii şi colabo­rării internaţionale. | I ------------------------------------------------------------­Bumbac de calitate superioară CRAIOVA (coresp „Munca“) La gos­podăria agricolă de stat Deveselu, supra­fețe întinse de teren au căpătat de cite­va zile un nou aspect. Capsulele bumba­cului s-au deschis înălbind cîmpia. Prin­tre rinduri oamenii doresc să strîngă ne­­întîrziat puful alb şi mătăsos, materie primă pentru filaturile noastre De altfel la prima recoltare au şi strîns peste 40.000­­ kg bumbac de calitate supe­rioară „Cît priveşte restul — spune tov Ion Rădulescu inginer şef — circa 30— 40.000 kg va fi calitatea l-a, iar cea de a 3-a recoltare ne va da bumbac de cali­tatea Il-a. Noi am depăşit producţia pla­nificată în medie cu 70—80 kg la ila. Realizările dobîndite se datoresc în pri­mul rînd aplicării întocmai a agromini­mului începînd de la însămînţatul bum­bacului şi pînă acum la recoltare“. Intr-adevăr, gospodăria a reuşit să re­colteze într-un timp relativ scurt o mare cantitate de bumbac superior, deoarece atît conducerea administrativă cît şi or­ganele sindicale s-au preocupat de asigu­rarea braţelor de muncă. Pentru stringerea la timp şi fără pier­deri a întregii cantităţi de bumbac este necesar totuşi ca ritmul zilnic de recol­tare să fie îndeplinit conform graficului. In gospodăria de stat Deveselu există posibilităţi pentru aceasta; trebuie nu­mai ca maiştrii de cultură şi şefii de e­­chipe să stea mai mult în mijlocul cule­gătorilor, îndrumîndu-i și ajutîndu-i. ----------------­Anul XI­II. 2165 VINERI 1 OCTOMBRIE 1954 4 pagini — 20 bani 8e9 man&arifi de azi: MĂREA CHINA POPULARA PE DRUMUL VIETII NOI — Tudor Con­stantin: Uriaşa muncă paşnică crea­toare a poporului chinez; Yang Ho­­nci-Kui: Viata muncitoarelor texti­liste; Din poezia Chinei noi: Luptă­torii pentru pace — Să apărăm patria. (pag. 2-a) Şedinţa solemnă de la Pekin consa­crată celei de a 5-a aniversări a con­stituirii R.P. Chineze. (pag 4-a) Conferinţa partidului laburist en­glez. (pag. 4-a) In jurul lucrărilor conferinţei de la Londra. * (pag. 4-a) Ce a arătat Congresul anual al Federaţiei americane a muncii (F.A MC) (pag. 4-a) Măsuri reacţionare adoptate de con­ducerea partidului socialist francez. (pag. 4-a) Sport — Circuitul ciclist al R.P.R.J Circuitul motociclist al R.P.R. (pag 4-a) A 5-a aniversare a proclamării Republicii Populare Chineze Adunarea festivă din Capitală Joi seara a avut loc, în sala Teatrului C.C.S. adunarea festivă consacrată ani­versării a 5 ani de la proclamarea Re­publicii Populare Chineze. La adunarea festivă au luat parte to­varășii : Gh. Gheorghiu-Dej, I. Chişi­nevschi, Chivu Stoica, Al Moghioroş, ge­neral de armată Emil Bodnăraş, Petre Borilă, Constantin Pîrvulescu, D. Coliu, Al. Drăghici, M. Daiea, acad. prof. dr. C. I. Parhon, S. Bughici, Constanţa Cră­ciun, Sorin Toma, Liuba Chişinevschi, A. Bunaciu, membri ai C.C. al P.M.R., ai guvernului, ai Prezidiului Marii Adunări Naţionale, conducători ai instituţiilor cen­trale şi ai organizaţiilor obşteşti, gene­rali şi ofiţeri, oameni ai ştiinţei şi artei, fruntaşi ai întrecerii socialiste. La masa prezidiului au luat loc tova­răşii : Gh. Gheorghiu-Dej, I. Chişinevschi, Chivu Stoica, Al. Moghioroş, general de armată Emil Bodnăraş, Van Iu­pin, am­basadorul R. P. Chineze, Constanţa Cră­ciun, generalul Cen I, conducătorul An­samblului artistic al Armatei Populare Chineze de Eliberare, M. Macavei. Festivitatea a început cu Intonarea imnurilor de Stat ale R.P.R., R. P. Chi­neze şi U.R.S.S. • Adunarea a fost deschisă de tovarăşa Constanţa Crăciun, ministrul Culturii. A luat cuvîntul tovarăşul I. Chişinevschi, prim vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, membru în Biroul Politic al C.C. al P.M.R. A luat apoi cuvîntul Van Iu-pin, am­basador extraordinar şi plenipotenţiar al R. P. Chineze la Bucureşti. Participanţii la adunare au manifestat cu căldură pentru prietenia de nezdrun­cinat care uneşte poporul romîn cu poporul chinez, pentru marele lagăr al păcii, democraţiei şi socialismului în frunte cu marea Uniune Sovietică. După festivitate a urmat un concert dat de Ansamblul artistic al Armatei Populare Chineze de Eliberare şi An­samblul de cîntece şi dansuri al Forţelor Armate ale R.P.R. In cadrul concertului, corurile şi orchestrele unite ale celor două ansambluri au interpretat cîntece romî­­neşti, chineze şi sovietice. Concertul a fost primit cu deosebită căldură de asistenţă. (Agerpres) In pag. Ill-a -----------­ Cuvîntarea tovarăşului I. Chişinevschi, prim vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, membru în Biroul Politic al C. C. al P. M. R. Cuvîntarea lui Van Iu-pin, ambasador extraordinar şi pleni­potenţiar al R. P. Chineze la Bucureşti. P­reşedinte­le Republicii Populare Chineze PEKM­ cu prilejul celei de a 5-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze, Prezidiul Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române vă transmite, Tova­răşe Preşedinte, cele mai calde felicitări. Poporul remân salută ca un sentiment de adîncă bucurie măreţele victorii obţinute de poporul chinez şi îi urează succes deplin în lupta sa pentru pace, democraţie şi socialism. PREZIDIUL MARII ADUNARI NAŢIO­NALE A REPUBLICII POPULARE ROMINE Tovarăşului MAO TZE-DUN ★ Ne vom strădui să devenim o grupă fruntaşă Răspunzînd chemării la întrecerea so­cialistă lansată de unele colective de muncă din regiunea Stalin în cinstea ce­lui de al II-lea Congres al P.M.R. şi a zilei de 7 Noiembrie, grupa noastră sin­dicală nr. 7 de la uzina metalurgică „Ma­cazul“ din Ploieşti s-a angajat să-şi de-p­ăşească planul de producţie cu 50%. Desigur că avem posibilităţi multiple să realizăm acest angajament. In grupă există mulţi muncitori de nădejde. Tudor Ionescu, Vasile Costache, Florea Ştefan şi­ alţii şi-au cucerit de mult stima tova­răşilor lor de lucru, meritînd cu prisosin­ţă înalta preţuire a muncii pe care o au de fruntaş în producţie. Aceşti tovarăşi îşi depăşesc cu regularitate normele de lucru cu 50—150%. Cu toate acestea în grupă avem şi muncitori care datorită unei insuficiente pregătiri profesionale rămîn în urma sar­cinilor de plan. Aceasta nu poate lăsa in­diferenţi pe ceilalţi muncitori. De aceea cînd am aflat de preţioasa iniţiativă a grupei sindicale nr. 19 de la uzinele „21 Decem­brie“ din Bucureşti, cu privire la spriji­nirea celor rămaşi în urmă de către muncitorii fruntaşi, noi ne-am hotărît să îmbrăţişăm cu căldură această acţiune, deoarece numai aşa îi vom aduce pe co­daşi la nivelul fruntaşilor. De altfel am şi trecut la o muncă organizată în acea­stă direcţie. Personal, ca organizator al grupei m-am angajat să-l ajut­e în­deaproape pe tovarăşul Vasile Alexan­­drescu să-şi realizeze sarcinile de plan şi să depăşească ca şi mine norma de pro­ducţie cu 100—150%. Ceilalţi fruntaşi din grupă s-au oferit şi ei să dea o mînă de ajutor celor mai slabi­ Aşa, de pildă, tovarăşul Tudor Ionescu şi-a propus să arate la locul de muncă tovarăşului Ion Gh. Tom­a cum trebuie să lucreze ca să nu rebuteze vreo piesă, cum să foloseas­că mai bine maşina şi încă multe altele. Angajamentul întregii grupe sindicale este ca în întrecerea socialistă ce o des­făşurăm în cinstea celui de al II-lea Congres al Partidului şi a zilei de 7 Noiembrie să ne preocupăm de fiecare muncitor codaş în parte, de felul cum el creşte în muncă zi de zi, pentru a atinge nivelul celor mai buni. Ne vom strădui să devenim o grupă fruntaşă ştiind că în felul acesta vom ajuta la sporirea uti­lajului agricol pe care-l fabricăm, vom contribui la îmbunătăţirea şi ieftinirea lui. CONSTANTIN ANGHELESCU organizatorul grupei sindicale nr. 7 de la uzina metalurgică „Macazul“­­Ploieşti In întîmpinarea Congresului Partidului şi a zilei de 7 Noiembrie Să extindem larg iniţiativa de sprijinire a celor rămaşi în urmă Iniţiativa grupei sindicale nr. 19 de la uzinele „21 Decembrie" din Capitală, de a ridica toţi muncitorii la nivelul fruntaşilor, a găsit un puternic ecou în între­prinderile noastre. La aflarea acestei iniţiative, numeroşi organizatori de grupă sindi­cală, preocupaţi să dea un avînt mai puternic întrecerii ce se desfăşoară acum în cinstea Congresului Partidului şi a zilei de 7 Noiembrie, au convocat consfătuiri de producţie în cadrul cărora au discutat această problemă, fruntaşii in producţie anga­­jîndu-se să sprijine pe cei rămaşi în urmă. In multe din aceste consfătuiri s-a luat hotărîrea ca în cinstea Congresului Partidului şi a zilei de 7 Noiembrie fiecare muncitor din grupă să devină fruntaş. Extinderea iniţiativei grupei sindicale de la uzinele „21 Decembrie" va atrage după sine o simţitoare creştere a pro­ducţiei şi productivităţii muncii, va contribui la creşterea nivelului de trai al celor ce muncesc. ■' (foto A. PALLY) " Pentru îmbunătăţirea muncii noastre întreprinderea noastră, prin specificul ei de producţie, este chemată să aducă în viitorii ani o contribuţie de seamă la dez­voltarea agriculturii­ Angajamentul luat de întreprindere în cinstea Congresului partidului şi a celei de a 37-a aniversări a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie exprimă dorin­ţa noastră fierbinte de a spori zi de a zi producţia tuneltelor agricole, de a elimina complet rebuturile şi reduce preţul de cost. Dar ce am făcut noi pînă în prezent ? ■Cu toate că unii muncitori cum ar fi Du­mitru Bîrhală, polizator. Petrache Geor­­gescu, Ştefana Cerneski,­­ presă­to­are la rece, au avut, zilnic depăşiri de normă în­tre 25—45 n­­a sută, totuşi sarcinile de plan ce reveneau grupei noastre pînă la data de 17 septembrie nu au fost realizate decît în procent de 65 la sută zilnic. Acest lucru ne-a dat de gîndit. Vedeam că în grupă există unele fapte negative care ne frînează în muncă, dar n-am reuşit pînă acum să întreprindem o acţiune concretă care să ne scoată din impas. Zilele acestea însă am citit în coloanele ziarelor despre iniţiativa luată în con­sfătuirea de producţie a grupei sindicale nr. 19 de la uzinele „21 Decembrie“* din Capitală privind ajutorarea­ celor rămaşi în urmă ca să ajungă la nivelul frunta­şilor. Citind cele discutate în consfă­­­­tuire şi făcînd legătura cu situaţia existentă în grupa mea, mi-am dat sea­ma că multe fapte negative se potrivesc întocmai şi la noi, că ele au contribuit în mare măsură la nerealizarea sarcinilor de plan. Dacă o bună parte din muncitori ca cei arătaţi mai sus realizează însem­­nate depăşiri de normă apoi mai sînt şi la noi unii tovarăşi care nu se achită de sarcinile de plan, rebutează unele piese sau fac risipă. Aşa este cazul tovarăşei Constanţa Cumpăniri de la introdus ni­turi la topeţi, a reglorului Imbre Balaş şi al altor muncitori. Sprijinirea celor rămaşi în urmă n-a constituit pentru noi o preocupare. De a­­cum încolo trebuie să ne ocupăm mai se­rios de ei. Dintru început eu voi sprijini pe tov. Imbre Balaş care are aceeaşi me­serie ca mine, reglor. Iar tovarăşa Eca­­terina Adrian va sprijini în muncă pe to­varăşa Constanţa Cumpănici- cu ajutorul comitetului de întreprindere noi vom stu­dia temeinic toate posibilităţile existente în grupă, în aşa fel ca toţi tovarăşii din grupa noastră să devină fruntaşi. MARIN BUDICA organizatorul grupei sindicale nr. 11 de la întreprinderea de unelte agricole „li iunte"-Galaţi — Vezi Di­nule! Dacă întrerupătorul ăsta stea-triunghi pleca din atelier, controlul nu-l respingea. Mai trebuie încă lucrat la el... Aşa a Început să-i ajute în muncă fruntaşul în producţie Petre Putici de la întreprinderea „Electroa­­parataj" din Capitală, pe tânărul ajustor Marin Dinu. Tovarăşului C.JU EN-LAI Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze PEKIN Cu ocazia celei de a 5-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze, vă rog. Tovarăşe Premier, să primiţi din partea guvernului Republicii Populare Ro­mâne, a poporului romîn şi a mea personal cele mai călduroase felicitări pentru Dv., Consiliul de Stat al Republicii Populare Chineze şi marele popor chinez. Poporul romîn urează din toată inima marelui popor chinez noi şi măreţe succese în opera de dezvoltare a Republicii Populare Chineze, în lupta pentru apărarea păcii în lumea întreagă. GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române T­ovarăşului CI­U EN-LAI Premierul Consiliului de Stat şi Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Populare Chineze PEKIN Cu ocazia celei de a 5-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze, vă transmit cele mai sincere felicitări. Poporul romîn urează poporului chinez noi succese în opera măreață de construire a socialismului, noi succese in lupta pentru apărarea păcii. SIMION BUGHICI Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Populare Române

Next