Munca, octombrie 1954 (Anul 10, nr. 2165-2191)

1954-10-01 / nr. 2165

Pag. 4-a Şedinţa solemnă de la Pekin consacrată celei de a 5-a aniversări a constituirii R. P. Chineze PEKIN 30 (Agenprea). — China Nouă. La 30 septembrie, în sala Huai Jenţan­g Hin Pekin a avut loc şedinţa solemnă con­­sacrată celei de a 5-a aniversări a consti­­ituirii Republicii Populare Chineze. . In sală se aflau numeroşi reprezentanţi ai Vieţii publice din capitala R. P. Chineze, membrii Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, deputaţi ai Adunării re­prezentanţilor­­populari din întreaga Chină, eroi ai muncii, reprezentanţi ai literaturii, artei, oameni de seamă ai poporului chinez. Scena este pavoazată sărbătoreşte. Pe fondul ei albastru se poate vedea o stemă mare a Republicii Populare Chineze şi cifrele desemnînd data memorabilă: 1949—1954. La o­ra 7 şi 15 minute iau loc în prezidiu, primiţi cu ovaţiile furtunoase şi îndelungate ale asistenţei, Mao Tze-dun, preşedintele Republicii Populare Chineze, Ciu De, vice­p­reşedintele Republicii Populare Chineze, Liu­ao-ţi, preşedintele Comitetului permanent al Adunării reprezentanţilor populari din întreaga Chină, Ciu En-lai, premierul Con­siliului de Stat, Sun Cin-lin şi Lin Bo-ţiui, vicepreşedinţi ai Comitetului permanent al Adunării reprezentanţilor populari din în­treaga Chină, şi alte personalităţi condu­cătoare ale statului chinez. Alături de ei au luat loc În prezidiul şedinţei, întîmpinaţi cu căldură de întreaga asistenţă, membrii de­legaţiei guvernamentale sovietice — N. S. Hruşciov, N. A. Bulganin, A. I. Mikolan, N. M. Svernik, şi şefii delegaţiilor guverna­mentale ale Poloniei, Republicii Populare Democrate Coreene, Romîniei, Republicii Populare Mongole, Cehoslovaciei, Ungariei, Republicii Democrate Germane, Bulgariei, Republicii Democrate Vietnam, Albaniei. Liu Şao-ţi, care a prezidat şedinţa, a dat cuvintul premierului Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze, Ciu En-lai, care a fost întîmpinat cu căldură de partici­panţii la şedinţa festivă. După aceea, ridicîndu-se în picioare, în­treaga asistenţă a salutat cu aplauze furtu­noase şi îndelungate apariţia la tribună a lui N. S. Hruşciov, prim secretar al Comitetului Central al P.C.U.S. şi membru în Prezidiul Sovietului Suprem al U.R.S.S., conducătorul delegaţiei guvernamentale sovietice, care a adresat o amplă cuvîntare de salut partici­panţilor la şedinţă. Cuvîntarea lui N. S. Hruşciov a fost întreruptă în repetate rîn­­duri de aplauze furtunoase. După cuvîntarea lui N. S. Hruşciov au luat cuvîntul şefii dele­gaţiilor guvernamentale: Boleslaw Bierut (Republica Populară Polonă), Mareşalul Kim Ir Sen (Republica Populară Democrată Co­reeană), Gheorghe Apostol (Republica Popu­lară Rom­înă), Sambu (Republica Populară Mongolă), Vaclav Kopecky (Republica Ceho­slovacă), András Hegedűs (Republica Popu­lară Ungară), Lothar Bolz (Republica De­mocrată Germană), Damianov (Republica Populară Bulgaria), Huan Min Giam (Re­publica Democrată Vietnam), Behar Sh’tylla (Republica Populară Albania). Ei au trans­mis popoarelor Chinei mari saluturile fier­binţi ale popoarelor frăţeşti. Rostind cuvântul de închidere, Liu Şao-ţi, care a prezidat şedinţa festivă consacrată celei de a 5-a aniversări a proclamării Re­publicii Populare Chineze, a mulţumit celor care au luat cuvîntul pentru saluturile lor calde şi pline de însufleţire. Liu Şao-ţi şi-a exprimat încrederea că poporul Republicii Populare Chineze va obţine în viitor victorii şi mai măreţe. Delegaţii, oaspeţii şi Întreaga asistenţă, cuprinşi de acelaşi sentiment de entuziasm, se ridică în picioare şi ovaţionează îndelung cu căldură în cinstea succeselor obţinute de Republica Populară Chineză în cei cinci ani de existenţă, în cinstea Partidului Comunist Chinez, în cinstea conducătorilor statului chinez şi a conducătorului poporului chinez, Mio Tze-dun. In sală răsună solemn şi cu putere acor­durile cîntecului „Moscova-Pekin“—cîntecul prieteniei dintre popoarele chinez și sovietic. Mao Tze-dun a primit delegaţia guvernamentala a R. P. Albania PEKMN 30 (Agerpres). — Chita Nouă: Im după amiaza zilei de 29 septembrie, Mao Tze-dun, preşedintele Republicii Popu­lare Chineze, a primit delegaţia guverna­mentală a Republicii Populare Albania in frunte cu ministrul Afacerilor Externe, Be­har Shtylla, care va participa la sărbători­rea celei de a 5-a aniversări a R. P. Chi­neze. La primire au fost de faţă Liu Sao-ti, Ciu En-lai, Gen Iun, Si Ciun-sium şi Siao Hua. Primirea de către Mao Tze-dun a delegatei guvernamentale a U. R. S. S. PEKIN 30 (Agerpres). — CHINA NOUA: La 30 septembrie, ora 15, Mao Tze-dun, preşedintele Republicii Populare Chineze a primit pe N. S. Hruşciov, prim secretar al Comitetului Central a­l P.C.U.S. şi membru al Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., conducătorul delegaţiei guvernamentale a Uniunii Sovietice, care a sosit în China pen­tru a participa la sărbătorirea celei de a 5-a aniversări a Republicii Populare Chi­neze, precum şi pe membrii delegaţiei: N. A. Bulganin, prim vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., A. I. Mikoian, vice­preşedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., N. M. Svernik, preşedintele Con­siliului Central al Sindicatelor din Uniunea Sovietică, G. F. Alexandrov, ministrul Cul­turii al U.R.S.S., D. T. Şepilov, redactor-şef al ziarului „Pravda“, E. A. Furţeva, secretar al Comitetului orăşenesc Moscova al P.C.U.S., I. S. Nasriddinova, ministrul Indus­triei Materialelor de Construcţie al R.S.S. Uzbece, P. F. Iudin, ambasadorul U.R.S.S. în Republica Populară Chineză, V. P. Ste­panov, şef al unei secţii a C.C. al P.C.U.S. La primire au fost de faţă Ciu De, Liu Şao-ţi, Ciu En-lai, Cen Iun, Dun Bi­u, Lin Bo-tziui, Pîn De-huai, Pin Cen, Den Siao­­pi­n, Den Tzî-huei, Li Fu-ciun. In jurul lucrărilor conferinței de la Londra PARIS 30 (Agerpres). Corespondenta din Londra a ziarului „LTnformationi“, Genevieve Tabouis, rela­tează că după o Îndelungată convorbire cu Mondes-France, Dulles a declarat că va spri­jini planul francez. El a adăugat că trupele americane vor rămîne în Europa în cadrul organizaţiei care va fi creată potrivit noului plan. Ziarul „Combat“, făcînd bilanţul lucrărilor din prima zi a conferinţei de la Londra, scrie că guvernul Franţei acceptă în mod vă­dit ca Germania să adere concomitent la pactul de la Bruxelles şi la Uniunea nord­­atlantică. * LONDRA 30 (Agerpres). — Cea de a doua zi a conferinţei miniştrilor de externe ai celor nouă state întruniţi la Londra, a arătat că presiunile exercitate de diplomaţia americană urmăresc să realizeze o apropiere a poziţiilor participanţilor la conferinţă. Pe linia acestor presiuni se situează şi discursul ţinut de Dulles în cadrul şedinţei de miercuri a conferinţei de la Londra în care secretarul departamentului de stat ame­rican a repetat ameninţările împotriva ţări­lor vesteuropene cu suprimarea oricărui aju­tor militar şi economic în cazul eşuării con­ferinţei. Recunoscînd că respingerea tratatului C.D.E. a constituit o grea lovitură pentru politica americană, Dulles a declarat că „un mare val de dezamăgire, care s-a manifes­tat în special în Congres s-a abătut asupra Statelor Unite“. Dulles nu a făcut un secret din faptul că Statele Unite duc o politică de şantaj faţă de Europa occidentală. „Noi reacţionăm ca un barometru faţă de climatul care există în Europa. Dacă climatul are un caracter de unitate (este vorba de unitatea în jurul ini­ţiativelor americane, — N.R.) atunci noi acordăm ajutorul nostru. Dacă există un climat de divergenţe atunci tendinţa noas­tră este de a ne retrage“. In discursul său, Dull­es a lăsat să se în­ţeleagă în mod limpede că Statele Unite sînt hotărîte să impună cu orice preţ ţărilor vest­­europene un acord grabnic asupra reînar­­mării Germaniei occidentale. Referindu-se la declaraţiile lui Dulles, mi­nistrul de externe britanic Eden a anunţat în şedinţa de miercuri după amiază că Ma­rea Britanie va continua să-şi menţină în Europa occidentală efectivele forţelor armate britanice care se află în prezent sub autori­tatea comandamentului suprem aliat. Eden a condiţionat acest angajament britanic de un acord asupra reînaumării Germanei occi­dentale. Cercurile londoneze au primit ca rezervă declaraţiile făcute de Eden. Astfel ziarul „Daily Express“ subliniază că „promisiunile lui Eden au fost făcute în timpul vacanţei parlamentare şi deci fără sprijinul deputa­ţilor. Niciodată un guvern britanic nu şi-a luat în timp de pace angajamente militare atît de importante“. După şedinţa de miercuri a conferinţei, primul ministru englez a convocat cabinetul pentru vineri 1 octombrie pentru a asculta o dare de seamă a ministrului de externe. ★ BERLIN 30 (Agerpres). — După cum anunmă agenţiile de presă oc­cidentale, în cadrul conferinţei de la Lon­dra, participanţii au căzut ■ de acord asupra principiului de a se da publicităţii o decla­raţie potrivit căreia „republica de la Bonn se angajează să nu realizeze aspiraţiile sale naţionale prin violenţă“. Dar în timp ce la Londra Adenauer se declară de acord cu publicarea unei aseme­nea declaraţii menite să adoarmă temerile opiniei publice din ţările vest-europene care se opune cu hotărîre reînarmării Ger­maniei occidentale. în Republica de la Bonn activitatea febrilă a elementelor fasciste şi militariste nu lasă­­nici o îndoială asupra adevăratelor intenţii şi planuri războinice ale revanşarzilor vest-germani. Conferinţa partidului laburist englez SCARBOROUGH 30 (Agerpres) ,­TASS : După cum s-a mai anunţat, în şedinţa din dimineaţa zilei de 29 septembrie a con­ferinţei partidului laburist au început dez­bateri asupra politicii coloniale a Marii Britanii. Dezbaterile au început prin discur­sul lui Skeffington, membru al Comitetului Executiv, care a prezentat spre examinare conferinţei declaraţia cu privire la politica colonială, elaborată de Comitetul Executiv. In acest document se spune că „scopul po­liticii partidului laburist în ceea ce priveşte coloniile, este de a le da posibilitatea să obţină autodeterminarea democratică“. Cit priveşte însă măsurile practice pentru atin­gerea acestui ţel nu s-a făcut decît o decla­raţie vagă despre necesitatea unor tratati­ve între guvern şi „conducători cu răspun­dere ai fiecărui teritoriu“, pentru stabilirea datei la care urmează să se acorde autoad­­ministrarea şi numai dacă „dezvoltarea fie­cărui teritoriu va face acest lucru cu putin­ţă“. In declaraţie se recunoaşte că „în colo­nii continuă să domnească sărăcia şi înapo­ierea“ şi se încearcă să se explice aceasta prin „cauze naturale“. In acelaşi timp, au­torii acestui document recunosc că „Anglia capătă din aceste teritorii bogăţii uriaşe“. In ultima parte a declaraţiei, care stabi­leşte „principiile pe care partidul laburist le aplică anumitor probleme privind colonii­le“, se­ proclamă: sprijinirea reprimării de către trupele engleze a mişcării de eliberare naţională din Malaya, pe care declaraţia o califică drept „terorism comunist“; aproba­rea pseudoautoadmini­strării în coloniile Coasta de Aur şi Nigeria ; menţinerea do­minaţiei engleze în Africa răsăriteană şi centrală; sprijinirea operaţiunilor de pedep­sire (denumite în declaraţie „legale“) ale trupelor engleze pentru reprimarea mişcării de eliberare naţională din Kenya. Diferite organizaţii au prezentat 25 rezo­luţii şi amendamente privind situaţia din colonii. Potrivit hotărîrii Comitetului orga­nizatoric, conferinţei i-au fost prezentate spre examinare însă numai două rezoluţii, iar celelalte au fost unificate într-o singură rezoluţie comună şi un amendament la aceas­ta. Totodată, Comitetul organizatoric a eli­minat unde prevederi cuprinse în rezoluţiile prezentate iniţial ca de pildă propunerea organizaţiei locale din Morcambe şi Lons­dale a partidului laburist care cere să se manifeste „indignare şi revoltă în legătură cu numeroasele acte de tiranie şi de nedrep­tate săvîrşite pe teritorii coloniale în nume­le nostru“. Dintre cele trei rezoluţii care s-au discutat la conferinţă, cel mai mare in­teres din partea delegaţilor l-a stîrnit rezo­luţia organizaţiei din Harrow de est în care se constată că politica de asuprire co­lonială dusă de autorităţile britanice „re­prezintă o primejdie pentru pacea generală“. Rezoluţia cere „retragerea imediată a tutu­ror trupelor britanice" din coloniile engleze. Sindicatul naţional al muncitorilor din comerţ şi reţeaua de distribuţie a prezentat o rezoluţie care exprimă îngrijorarea în le­gatur cu situaţia din colonii şi cere să se lichideze bariera de culoare şi discrimi­narea rasială şi să se acorde coloniilor au­­toadministrarea. In cadrul dezbaterilor, unii delegaţi au criticat declaraţia Comitetului Executiv cu privire la politica colonială pentru atitudi­nea ei ostilă faţă de mişcarea de eliberare naţională din Malaya şi Kenya. Reprezen­­ţii unor organizaţii locale au cerut înceta­rea discriminării rasiale în coloniile brita­nice şi retragerea trupelor britanice din Ma­laya, Kenya şi din alte colonii. Rostind cuvîntul de închidere, Griffith, membru al Comitetului Executiv, fost mi­nistru al coloniilor, a declarat că Comite­tul Executiv se pronunţă împotriva rezoluţi­ei care cere retragerea trupelor din colonii­le britanice şi Împotriva amendamentului care cere viitorului guvern laburist să a­­corde coloniilor autoadministrarea. El a pro­pus ca celelalte două rezoluţii să fie trans­ferate spre examinare Comitetului Executiv. Conferinţa a respins rezoluţia privitoare la retragerea trupelor, iar autorii amenda­mentului au acceptat să-l retragă. Cele două rezoluţii au fost transferate spre exa­minare Comitetului Executiv. Conferinţa a aprobat textul declaraţiei cu privire la politica colonială şi a adoptat o rezoluţie extraordinară în problema Cipru­lui. MUNKA Ce a arătat Congresul anual al Federaţiei americane a muncii (F.A.M.) NEW YORK 30 (Agerpres). — TASS : Congresul anual al Federaţiei americane a muncii (F.A.M.), care a avut loc la Los An­geles, şi-a încheiat lucrările. Majoritatea de­legaţilor la Congres fac parte din vîrfurile birocratice ale F.A.M. care, prin veniturile, privilegiile şi vederile lor politice, nu au nimic comun cu clasa muncitoare din S.U.A. Aceşti birocraţi sindicali au organizat lucrările Congresului în aşa fel Incit să nu admită examinarea concretă a problemelor care frămîntă clasa muncitoare din Statele Unite. Cea mai mare parte a şedinţelor, a fost consacrată declaraţiilor liderilor care reprezintă cercurile guvernante din ţară. La Congres au luat cuvîntul preşedintele S.U.A, Eisenhower; directorul Oficiului pentru operaţiile în străinătate, Stassen ; ministrul Muncii, Mitchel; comandantul Le­giunii americane, Collins, şi chiar cunoscu­tul miliardar Nelson Rocke­eller. Tendinţa de a abate atenţia Congresului de la problemele arzătoare ale clasei mun­citoare americane s-a oglindit limpede şi în raportul prezentat Congresului de Consiliul executiv al F.A.M. Ce-i drept, ţinînd sea­ma de nemulţumirea crescîndă a membrilor F.A.M. de şomaj şi de scăderea salariilor, autorii raportului şi-au permis unele obser­vaţii critice la adresa politicii interne a gu­vernului, totodată însă ei au cerut memibri­lor F.A.M. să fie „rezonabili şi realişti“ a­­tunci cînd prezintă patronilor revendicări cu privire la majorarea salariilor, întrucît pa­tronii înşişi „au suferit“, chipurile, de pe urma declinului activităţii de afaceri în S.U.A. Totodată, Consiliul F.A.M. s-a de­clarat în raportul său pentru politica „răz­boiului rece“ şi pentru continua sporire a înarmărilor sub pretextul că coexistenţa paşnică cu U.R.S.S. „nu este posibilă“. Ho­­tărîrea conferinţei de la Geneva cu privire la încetarea operaţiunilor militare în Indo­china este calificată în raportul Consiliului ca „o catastrofă serioasă" iar reducerea pe toate căile a comerţului cu U.R.S.S. şi ţările de democraţie populară este proclamată „ţelul principal al politicii naţionale“ a S.U.A. Prezentînd raportul în Congres, preşedin­tele F.A.M., Meany, a pledat şi mai făţiş în favoarea politicii „războiului rece“ şi a condamnat Franţa pentru faptul că a res­pins tratatul „comunităţii defensive euro­pene“. In prezenţa reprezentantului Congre­sului sindicatelor britanice, Meany a con­damnat pe Attlee şi Bevan pentru vizita lor în Uniunea Sovietică şi China, declarînd că prin acest pas ei au contribuit la „creşterea stării de spirit anti­americane în lumea în­treagă“. In cadrul Congresului a rostit un discurs instigator comandantul organizaţiei fasciste Legiunea americană, Collins. Discursul său a abundat în chemări insolente la un război împotriva Uniunii Sovietice. Congresul a adoptat o serie de rezoluţii, printre care unele care sprijină actuala po­litică externă a S.U.A. Congresul a constatat că în prezent S.U.A. trec printr-o „perioadă de declin“, care este în multe privinţe mai gravă decît de­clinul din 1949. Datele statistice oficiale cu privire la şomajul din primele opt luni ale acestui an, se spune într-una din rezoluţii, sunt aproape aceleaşi ca în perioada cores­punzătoare a anului 1949. Ritmul creşterii şomajului din acest an este însă mult mai ridicat, un număr mult mai considerabil de muncitori au fost concediaţi sau trecuţi la o săptămână de­ lucru Incompletă. Intr-o altă rezoluţie, Congresul cheamă la revizuirea tu­turor cheltuielilor militare ale S.U.A. în sensul sporirii acestora. In acest fel, vîrfurile din F.A.M. s-au de­mascat încă odată ca lachei devotaţi şi ser­vili ai monopolurilor americane, ca duşmani ai slăbirii încordării internaţionale. REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: Bucureşti Piaţa Seratei - Tel. 7.80.10; 7.6020 ; 7.60.40. - Secţia Scrisori I Tal 7.74.25. Recepţie la Pekin la cinstea d­etegaţiilor guvernamentale din ţările de democraţie populară PEKIN 30 (Agerpres). — Chim Nouă: La 29 septembrie a avut tot la Pekin o recepţie în cinstea delegaţiilor guvernamen­tale din ţările de democraţie populară, so­site la Pekin pentru a participa la sărbăto­rirea zilei naţionale a Chinei. L­a recepţie, au participat delegaţiile gu­vernamentale din Republica Populară Romi­na, Republica Populară Mongolă, Republi­ca Cehoslovacă, Republica Populară Unga­ră, Republica Democrată Germană, Repu­blica Populară Bulgaria, Republica Demo­crată Vietnam şi Republica Populară Alba­nia. Au mai fost de faţă numeroase personali­tăţi chineze şi reprezentanţi ai diferitelor legaţii şi ambasada Numeroşi oaspeţi străini au sosit la Pekin PEKIN 30 (Agerpres). — China Nouă : La 29 septembrie a sosit la Pekin o dele­gaţie a Dietei japoneze compusă din 25 de persoane. Delegaţia vizitează China la invi­taţia Institutului popular chinez pentru re­laţiile cu străinătatea. Delegaţia cuprinde membri ai Dietei japo­neze făcînd parte din şapte partide politice japoneze, printre care din partidul socialist de stingă, partidul socialist de dreapta, par­tidul liberal, partidul progresist, partidul comunist. PEKIN 30 (Agerpres). — China Nouă. La 28 septembrie a sosit la Pekin, Ma­h­erodra Mohan Ciudhury, ministrul Aprovi­zionării şi Agriculturii, din statul Assam (India), pentru a studia agricultura R. P. Chineze. ★ PEKIN 30 (Agerpres). — China Nouă: La Invitaţia Academiei de Ştiinţe a R.P. Chi­neze şi a Asociaţiei populare chineze pen­tru relaţiile cu străinătatea a sosit la Pekin o delegaţie culturală şi academică japoneză condusă de profesorul Josihige, preşedintele Universităţii Gaku-Suin. ★ PEKIN 30 (Agerpres). — China Nouă: Lai 29 septembrie au sosit la Pekin, în urma invitaţiei Comitetului popular chinez pentru pace, Jessie Street, membră a Comi­tetului permanent al Consiliului Mondial al Păcii, binecunoscută scriitoare australiană, și australiana Lucy Woodkooe, activistă pe tărîm social. ★ Sosirea la Moscova a unei delegaţii a parlamentului englez MOSCOVA 30 (Agerpres). — TASS : La 30 septembrie a sosit la Moscova, la invitaţia Sovietului­ Suprem al U.R.S.S., o delegaţie a parlamentului englez, în frunte cu lordul Coleraine. Din delegaţie fac parte membrii Camerei Lorzilor — ducele de Wel­lington, — lord Strabelgi, lord Lis,towel ; membrii Camerei Comunelor — Ness Ed­wards (şef adjunct al delegaţiei), Nixon Browne, Frederick Erroll, Charles Mott- Radclyffe, Edith Pitt, Otho Prior-Palmer, Elaine Burton, Stanley Evans, Arthur Holt, Christopher Mayhew, George Wigg, Ralph Clarke. Pe aerodromul Vnukovo, pavoazat cu dra­pelele de stat ale Marii Britanii şi U.R.S.S., delegaţia parlamentară engleză a fost întîmpinată de: M. P. Tarasov, vicepreşe­dintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. şi preşedinte al Prezidiului Sovie­tului Suprem al R.S.F.S.R.; A. F. Gorkin, locţiitor al secretarului Prezidiului Sovietu­lui Suprem al U.R.S.S.; N. A. Gubin, P. B. Bikov, T. M. Zueva, P. P. Lobanov, L. M. Leonov, A. E. Petruşev, deputaţi în Sovietul Suprem al U.R.S.S. şi alţii. Delegaţia a fost de asemenea întîmpinată de către W. Hayter, ambasadorul extra­ordinar şi plenipotenţiar al Marii Britanii în U.R.S.S. şi de către membrii ambasadei engleze. Salutînd în numele Sovietului Suprem al U.R.S.S., delegaţia parlamentară engleză, M. P. Tarasov a aratat că vizita lor In Uniunea Sovietică va da prilej oaspeţilor englezi să cunoască viaţa poporului sovietic, să vadă munca constructivă paşnică a oa­menilor sovietici. M. P. Tarasov şi-a expri­mat speranţa că vizita membrilor parla­mentului englez va sluji cauzei întăririi re­laţiilor anglo-sovietice. Răspunzînd la cuvîntarea de salut, lor­dul Coleraine a mulţumit Sovietului Suprem al U.R.S.S. pentru invitaţia de a vizita Uniunea Sovietică. — Noi sîntem foarte bucuroşi, — a spus el, — că am avut prilejul să venim în Uni­unea Sovietică. Mulţi dintre noi n-am fost niciodată în ţara dvs., cu toţii însă păstrăm amintiri plăcute despre colaborarea noastră din perioada războiului. Noi, reprezentanţi ai tuturor partidelor, aşteptăm multe de la această călătorie. ★ MOSCOVA 30 (Agerpres). — TASS : La 30 septembrie, A. P. Volkov, preşedin­tele Sovietului Uniunii al Sovietului Suprem al U.R.S.S. şi V. T. Lariş, preşedintele So­vietului Naţionalităţilor al Sovietului Su­prem al U.R.S.S., au primit delegaţia mem­brilor parlamentului Marii Britanii în frunte cu lordul Coleraine. La primire a fost de faţă şi W. Hayter, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Marii Britanii în U.R.S.S. Măsuri reacţionare adoptate de conducerea partidului socialist francez PARIS 30 (Agerpres). — Conducerea partidului socialist francez l-a exclus din partid pe deputatul Pierre Olivier Lapie pentru atitudinea adoptată în cursul dezbaterilor asupra tratatului C.D.E., iar deputaţilor Chariot şi Charles Lussy li s-a retras, pe termen de cinci ani, dreptul de a vorbi în numele partidului. Se ştie că în urma respingerii tratatului „comunităţii defensive europene“ de către parlamentul francez, respingere la care au contribuit şi voturile majorităţii deputaţilor socialişti, conducerea acestui partid a trecut la aplica­rea hotărîrilor luate de congresul extraor­dinar din luna mai a.c., privitoare la unita­tea votului parlamentarilor socialişti. Conducerea partidului socialist din Franţa a hotărît suspendarea dreptului de a vorbi în numele partidului, pe durata întregii le­gislaturi, tuturor deputaților şi consilierilor care nu respectă disciplina de partid. Câtre Comitetul Central al Partidului Comunist din Australia SYDNEY Dragi tovarăși,­­ Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român vă trimite cu ocazia celui dl al XVII-lea Congres al Partidului Comunist din Australia un călduros salut Dorim Partidului Comunist din Australia succes deplin in mobilizarea tuturor for­ţelor progresiste din ţara dvs. la lupta pentru independenţa naţională şi asigurarea unei vieţi mai bune celor ce muncesc, împotriva cercurilor agresive imperialiste care vor să creeze un nou focar de război in Sud-Estul Asiei. Urăm Congresului ca hotăririle sale să ducă la întărirea răindurilor Partidului Co­munist din Australia şi a unităţii de acţiune a clasei muncitoare, la strîngerea legătu­rilor partidului cu masele populare, la creşterea luptei pentru libertăţi democratice şi pentru apărarea păcii. Trăiască Partidul Comunist din Australia ! COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMÍN Vineri­­ octombrie 1954 — nr. 2163 P­e scurt • Secretariatul Organizaţiei Naţiunilor Uni­te a dat publicităţii textul declaraţiilor a­­dresate de guvernele Republicii Populare Române şi Republicii Populare Bulgaria în care cer admiterea lor ca membre în Orga­nizaţia Naţiunilor Unite. A fost dată publicităţii scrisoarea guver­nului Nepal in care se cere admiterea Nepa­lului ca membru al O.N.U. . La 28. septembrie s-a închis Tîrgul in­ternaţional de la Salonic (Grecia). Tîrgul a fost vizitat de 1.500.000 persoane.­­ Un mare număr de locuitori din Viet­namul de nord care au fost siliţi de autori­tăţile colonialiste franceze să se evacueze în Vietnamul de sud, s-au reîntors la oa­sele lor. Pînă in prezent s-au înapoiat pes­te 10.000 de locuitori din Namdioh şi Fu­li. In localitatea Kesat din provincia Haiduong s-au reîntors mai mult ţie jumătate din fa­miliile evacuate forţat în sudul peninsulei îndoctrineze • La 29 septembrie a.c. s-a reuroat la Moscova între guvernul U.R.S.S. şi guver­nul Suediei un acord cu privire la colabo­rare în domeniul salvării naufragiaţilor în Marea Baltică. • La Moscova în Sala Coloanelor din Casa Sindicatelor a avut loc o reuniune fes­tivă consacrată împlinirii a 50 de ani de la naşterea eminentului scriitor sovietic Niko­lai Ostrovski. • Familiile marinarilor vasului comercial polonez „Preşedintele Gottwald“, capturat acum şase luni de piraţii d­ancaisişti, au trimis Ligii internaţionale a Societăţilor de Cruce Roşie o telegramă prin care roagă să fie ajutaţi în eliberarea marinarilor din ro­bia cianoaisistă. • La 29 septembrie, guvernul R.S.S. Uz­bece a oferit o recepţie, cu prilejul sosirii în Uzbekistan a delegaţi®* economice a Repu­blicii India, în frunte cu K. Laibhai, a der­­egaţiei economice a Republicii Indonezia, condusă de R. Saniusi, şef ad-interim al de­partamentului industriei, şi a delegaţiei economice a Uniunii Birmane, condusă de Takvn Kjiau Dun, ministrul Agriculturii şi Silviculturii al Birm­aniei. • Agenţiile de presă anunţă că Mohammed Ali, primul ministru al Pakistanului, a so­sit la 29 septembrie la Londra, în drum spre Statele Unite. Din ştirile transmise de a­­geniţiile de presă occidentale reiese că pre­mierul pakistanez va discuta cu oficialităţile americane un nou plan pentru realizarea proiectatului bloc agresiv al Orientului Apro­piat şi Mijlociu. o La 29 septembrie a fost dat un exploat­­are cel de al treilea turbogenerator al hi­drocentralei de pe Rama (U.R.S.S.). Ace­sta a fost pus în funcţiune cu nouă zile înainte de termen. o La 29 septembrie, muncitorii de la în­treprinderile textile din Montevideo au de­clarat o grevă de 24 de ore. Greviştii cer mărirea salariilor. In aceeaşi zi au declarat greva muncitorii de la uzina „Funsa“ pen­tru fabricarea articolelor din cauciuc şi muncitorii de la toate brutăriile oraşului. La 29 septembrie n-au fost puse în vînzare pîine şi produse de brutărie.­­ Ziarele indoneziene relatează că la 29 septembrie a fost arestat la Djakarta un mare grup de olandezi, în cea mai mare par­te foşti ofiţeri din armata colonială olana­deză, care, după cum reiese din informaţii, aveau legături cu organizația teroristă „Dar­­ul-Islam“. ii INFORMAŢII Casa­ Ziariştilor, cu sprijinul Casei Cen­trale a Armatei, organizează o festivitate închinată sărbătoririi Zilei Forţelor Armate ale R.P.R. Festivitatea va avea loc în ziua de 2 octombrie a.c. la Casa Ziariştilor din Bucureşti, strada Dobrogeanu Gherea nr. 5, ora 19:30. Miercuri seara, a sosit în Capitală o dele­gaţie de cinci oameni ai muncii din Japonia, care, la invitaţia Consiliului­­Central al Sin­dicatelor din R.P.R., vizitează ţara noastră. In Gara de Nord, oaspeţii au fost salutaţi la sosire de reprezentanţi ai C.C.S. (Agerpres). In sălile Tribunalului Printr-o sentinţă a Tribunalului popular al raionului Gh. Gheorghiu-Dej din Capitală, inculpata Filipescu Adriana, domiciliată in str. Ilarie Chendi 40, a fost condamnată la doi ani şi şase luni închisoare corecţională, un an interdicţie corecţională şi despăgubiri civile, deoarece în calitate de casieră la uni­tatea O.C.L. Alimentara din calea Plevnei nr. 246, a sustras în interval de trei luni de zile suma de 9.775,10 lei din gestiunea a­­cestui magazin. Tribunalul Capitalei a respins recursul fă­cut de inculpată, găsind hotărîrea primei instanţe ca fiind temeinică şi legală. » ★ Tribunalul popular al raionului Roşiori de Vede a condamnat pe Green S. Marin, fost agent fiscal al comunei Tufeni, la doi ani închisoare corecţională, deoarece în calita­tea pe care a avut-o a Încasat de la diferiţi contribuabili sume de bani în contul impozi­telor pe care aceştia le datorau statului fără să le elibereze chitanţe, trnbuşinld­u-şi astfel prin fraudă suma de 5.347 lei. Instanţa a condamnat totodată pe inculpat să plătească sfatului popular al comunei Tufeni suma de­lapidată. Sentinţa Tribunalului popular al raionului Roşiori de Vede a fost confirmată de Tri­bunalul regional Bucureşti. „■ w ★ 1 Ţinea Gheorghe, domiciliat in comuna Mogoşoaia, str. Valea Parcului nr. 24, a fost surprins de cetăţeni pe cînd vindea lapte amestecat cu apă. Dat în judecată, Ţinea Gheorghe a fost condamnat de Tribunalul popular al raionu­lui Griviţa Roşie din Capitală la trei luni închisoare corecţională. Recursul fiind respins, sentinţa a rămas definitivă. (Agerpres) Circuitul ciclist al R. P. R. Duminică va începe tradiţionala competi­ţie ciclistă de lung kilometraj „Circuitul c­­clist al R.P.R­“ al cărui traseu măsoară peste 1.700 km, împărţiţi în 12 etape, cu 3 zile de odihnă. Anul acesta la startul întrecerii vor fi prezenţi ciclişti fruntaşi ca M. Niculescu (Flamura Roşie), C. Şandru (Flamura Ro­şie) cîştigătorul „Cursei Scînteii“, N. Vasi­­lescu (Dinamo) cîştigătorul circuitului de a­­nul trecut, N. Maxim (Dinamo), C. Istrate (Progresul), E. Norhadian (C.C.A.), I. Cons­ta­ntinescu (C.C.A.), precum şi numeroşi ti­neri care îşi fac debutul în această grea în­trecere. Circuitul ciclist al R.P.R. va reuni la a­­ceastă ediţie şi cîţiva dintre cei mai valoroşi alergători din R. P. Bulgaria. Prezenţa ci­cliştilor bulgari la startul întrecerii măreşte interesul competiţiei, dîndu-i o amploare şi mai mare. Echipa bulgară care va participa la circuitul R.P.R. cuprinde pe: Nencio An­­ghel­ov, Stolen Nedel­oev, Chiril Iliev, Ianco Ognenschi, Vasil Todorov şi Gheorghi Krîs­­tev, alergători de clasă, capabili de perfor­manţe remarcabile. Prima etapă a competiţiei se va desfă­şura pe distanţa Bucureşti — Ploieşti — Bu­zău (130 km.). Plecarea se va da la ora 12 din piaţa Universităţii. Etapa a ll-a va a­­vea loc luni 4 octombrie pe traseul Buzău— Brăila (100 km.). Restul etapelor se vor des­făşura după următorul program: Etapa lll-a (marţi 5 octombrie): Brăila —Buzău — Foc­şani (170 km.); etapa a IV-a (miercuri 6 oc­tombrie): Focşani — Bacău — Piatra Neamţ (253 km.); joi 7 octombrie zi de repaus la Piatra Neamţ; etapa a V-a (vineri 8 octom­brie): Piatra Neamţ — Topliţa — Tg. Mu­reş (210 km.); etapa­ a VI-a (sîmbătă 9 oc­tombrie): Tg. Mureş — Turda — Cluj (10 km.); etapa a VII-a (duminică 10 octombrie): Cluj — Huedin — Oradea (150 km.); luni 11 octombrie zi de repaus la Oradea; etapa a VIII-a (marţi 12 octombrie): Oradea — Salonta — Arad (115 km­.); etapa a IX-a (miercuri 13 octombrie): Arad — Radna — Deva (160 km.); etapa a X-a (joi 14 octom­brie): Deva — Sebeş — Sibiu (120 km.); vi­neri 15 octombrie zi de rapaus la Sibiu; etapa a XI-a (sîmbătă 16 octombrie): Si­biu — Făgăraş — Oraşul Stalin (142 km.); etapa a­ XlI-a (duminică 17 octombrie)­: Ora­şul Stalin — Ploieşti — Bucureşti (170 km.). (Agerpres) Circuitul motociclist al R. P. R. Astăzi dimineaţă începe una din cele mai mari competiţii sportive din ţara noastră Circuitul motociclist al R.P.R. La startul acestei grele întreceri care măsoară 3165 km, împărţiţi în 8 etape cu două zile de o­­dihnă, participă cei mai valoroşi alergători care timp de aproape 10 zile vor lupta pentru cucerirea titlurilor de campioni ai R.P.R. pentru cursele de regularitate, rezistenţă şi turism. Competiţia va constitui un dificil e­­xamen pentru motocicliştii noştri care cu a­­cest prilej îşi vor putea verifica cunoştinţele tehnice şi gradul de pregătire. In multe eta­pe ei vor avea de parcurs distanţe de peste 400 km. pe drumuri neasfaltate. Plecarea se va da astăzi dimineaţă la ora 8 din Piaţa Universităţii, urmind ca o oră mai tîrziu motocicliştii să primească startul oficial de la km. 7 al şoselei Bucureşti-Ale­­xandri­a. Prima etapă măsoară 360 km. şi se desfăşoară pe distanţa Bucureşti-Alexandria-T. Măgurele - Corabia - Caracal-Craiova-Tg. Jiu. Eta­pa a II-a se va disputa sîmbătă 2 octombrie pe traseul Tg. Jiu-Petroşani-Ha­­ţeg-Caransebeş Reşiţa-Lugoj-Timişoara-Arad (402 km). T'parul Comb'netul Pol'graf'e Case Sfintell „I. V. Stalin"

Next