Munca, noiembrie 1954 (Anul 10, nr. 2192-2216)

1954-11-02 / nr. 2192

» • Să asigurăm animalelor condiţii bune pentru iernare Dezvoltarea creşterii animalelor consti­tuie una din cele mai importante probleme pentru partid şi stat, pentru întregul nos­tru popor muncitor. De ea depinde într-o mare măsură îmbunătăţirea aprovizionă­rii oamenilor muncii cu lapte, carne, gră­simi etc. şi a industriei uşoare şi alimen­tare cu materii prime. In complexul de măsuri prevăzute de Proiectul Directivelor celui de-al II-lea Congres­ al Partidului privind dezvoltarea agriculturii în următorii 2—3 ani, un loc de seamă îl ocupă cele referitoare la dez­voltarea creşterii animalelor. Pentru li­chidarea rămânerii în urmă a acestei ra­muri Proiectul încrie ca o sarcină deo­sebit de importantă crearea unei baze fu­rajere corespunzătoare, asigurarea adă­posturilor necesare, ridicarea considerabi­lă a productivităţii animalelor, mărirea cantităţilor de produse animale. Preocupîndu-se cu grijă de aceste pro­bleme, numeroase gospodării agricole de stat, gospodării colective, întovărăşiri a­­gricole şi gospodării individuale, au reuşit să obţină însemnate succese pe linia asi­gurării furajelor şi construcţiilor necesare unei bune iernări a animalelor. G.A.S.­­Ghirnogi, regiunea Bucureşti, şi G.A.S.­­Carei, regiunea Baia Mare — de exem­plu — au însilozat peste prevederile pla­nului mari cantităţi de furaje. Tot astfel, colectiviştii din comuna Berveni, regiu­nea Baia Mare, şi cei din Hărman, re­giunea Stalin, au stocat şi însilozat fu­rajele necesare, iar acum grăbesc termi­narea construcţiilor pentru adăpostirea a­­nimalelor. Dar nu peste tot lucrurile stau la fel. In numeroase locuri pregătirile de iarnă se desfăşoară cu încetineală. In regiunile Bîrlad, Suceava, Iaşi şi altele trusturile Gostat nu şi-au acoperit decit jumătate din necesarul de fînuri. Deosebit de grav este faptul că deşi Direcţia generală G.A.S. a făcut repartiţii de fînuri şi paie pentru echilibrarea balanţelor deficitare, un­ele gospodării agricole de stat tărăgă­nară preluarea şi transportarea lor de la unităţile furnizoare- De pildă, gospodă­riile de stat Popeşti-Leordeni, Grădiştea­să Bragadim c­in regiunea Bucureşti, n-au transportat decit cantităţi foarte mici de fînuri şi paie. Lucrurile nu stau prea bine nici în ce priveşte însilozarea nutreţurilor. Unele gospodării agricole de stat­ din regiunile Timişoara, Cluj, Bacău, n-au pregătit şi însilozat cantităţile de furaje planificate, deşi au avut toate posibilităţile. Vinovate sunt conducerile trusturilor respective, care muncind birocratic n-au îndrumat şi n-au controlat îndeaproape gospodăriile pentru ca ele să însilozeze la vreme porumbul şi floarea soarelui. Această nepăsare faţă de asigurarea hranei animalelor se va res­­frînge negativ asupra stabilităţii şi creş­terii producţiei animale. Deosebit de importante pentru alimenta­ţia animalelor pe timpul iernii sunt nutre­ţurile concentrate.* Acestora nu li s-a dat însă atenţia cuvenită. Conducerile multor gospodării agricole de stat n-au luptat cu perseverenţă pentru lărgirea suprafeţe­lor cultivate cu furaje, n-au îmbunătăţit agrotehnica acestor culturi. Ca urmare, ele nu şi-au putut procura din producţia proprie cantităţile de nutreţuri concentra­te corespunzătoare efectivelor de animale ce le au. Experienţa anului trecut ne arată că acolo unde a existat o grijă deosebita pentru pregătirea adăposturilor, pentru a­­sigurarea furajelor şi întocmirea judici­oasă a raţiilor, producţia animală a ră­mas iarna aceeaşi ca şi în timpul verii. Dimpotrivă, acolo unde aceste lucruri au fost neglijate, producţia de lapte a scă­zut, creşterea animalelor tinere a fost încetinită şi totodată s-au produs pierderi în efectivele de animale. Asemenea lip­suri nu mai pot fi tolerate. Interesele ge­nerale ale statului cer dezvoltarea conti­nuă a creşterii animalelor, cer mărirea considerabilă a producţiei în acest sector. Pentru asigurarea stabilităţii producţi­ei şi a efectivelor de animale pe timpul iernii, este necesar să se urgenteze adu­cerea şi stocarea furajelor necesare şi pregătirea adăposturilor călduroase. Di­recţia generală G.A.S. are datoria să­ ur­mărească zi de zi cum se preocupă gos­podăriile deficitare de transportarea fura­jelor. Ea trebuie să ceară Ministerului Căilor Ferate să pună la dispoziţie vagoa­nele necesare. Totodată, conducerile G.A.S. beneficiare şi furnizoare, au sarcina să mobilizeze toate mijloacele pentru a asi­gura transportarea rapidă a nutreţurilor pe rampele gărilor şi de aici la fermele respective. Un lucru foarte important este livrarea la timp, către unităţile deficitare a tutu­ror sortimentelor de furaje concentrate. In acest sens Direcţia generală Gostat va trebui să urmărească aprovizionarea lor simultană cu toate sortimentele de fura­je concentrate. Numai astfel se va d­a posibilitate crescătorilor de animale din G.A.S. să întocmească rafii alimentare complete, și să evite golurile în furajarea animalelor. Pentru aceasta este necesar să se accelereze mişcarea furajelor con­centrate prin intermediul bazelor de re­cepţie. O grijă deosebită trebuie acordată mişcării efectivelor de animale din gospo­dăriile care n-au în prezent posibilităţi suficiente de cazare — în unităţile care dispun de adăposturi pentru iernat. Păstrarea şeptelului de animale din re­giunile deficitare în furaje ca şi asigura­rea stabilităţii şi creşterii­ producţiei a a­­nimale în general, constituie o cauză im­portantă. Conducerile­ G.A.S­, sfaturile populare şi toţi crescătorii de animale au datoria să ducă o luptă neobosită nu nu­mai pentru asigurarea furajelor necesare animalelor din G.A.S., G­ A.C., staţiuni de montă etc., ci şi pentru economisirea lor. Nu trebuie îngăduită nici o risipă de fu­raje. Zootehnicienii din unităţile agricole socialiste şi cei de la raioane, trebuie să arate fiecărui crescător că,de felul cum va îngriji animalele, depinde atît creş­terea veniturilor lui cît şi creşterea ni­velului de trai al oamenilor muncii. Ei trebuie să îndrume pe crescători să scoat­­a pînă tîrziu animalele la păşunat, să strîngă toate nutreţurile încă existente pe cîmp, să folosească toate resturile ve­getale din grădinile de legume, a colete­­lor şi frunzelor de sfeclă. De asemenea, să explice ţărănimii muncitoare cum să pregătească animalelor o hrană cît mai consistentă, cum să întrebuinţeze mai bi­ne paiele şi pleava în scopul economisirii de furaje. Paralel cu aceasta, e necesar să se depună toate eforturile pentru a termina cît mai grabnic reparatul adă­posturilor pentru animale și a se asigura o mecanizare din ce în ce mai largă a lucrărilor de pregătire și distribuire a fu­ra­jelor în ferme. Se apropie ziua de 7 Noiembrie. Oa­menii muncii de la sate, angrenaţi în în­trecere îşi sporesc eforturile pentru a termina la timp însămînţările şi arăturile adînci de toamnă. Crescătorii de animale se străduiesc şi ei să îndeplineas­că şi să depăşească planurile anuale de producţie. Datoria organelor sindicale din agricultură este de a intensifica în­trecerea pentru titlul de „cel mai bun“ pe profesie, în scopul ridicării productivităţii animalelor, menţinerii şi sporirii efective­lor de animale în timpul iernii. Ele tre­buie să vegheze ca gospodăriile agricole de stat să pregătească cu grijă semin­ţele pentru însămîntarea plantelor fura­jere în primăvară, să le îndemne să acor­de cea mai mare atenție organizării con­­veierului verde începînd chiar din această toamnă. In acelaşi timp, organele sindi­cale au datoria să se preocupe temeinic de ridicarea calificării profesionale a cres­cătorilor de animale, împreună cu zooteh­nicienii, ele trebuie să asigure organiza­rea exemplară a cursurilor zootehnice de masă, să popularizeze pe toate căile me­todele avansate şi experienţa fruntaşilor în producţie. In modul acesta vor aduce o contribuţie din cele mai importante la dezvoltarea creşterii animalelor, la îmbu­nătăţirea condiţiilor de trai ale oamenilor muncii de la oraşe şi sate. Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R.P.R. ............—-------------­Anul XI—nr. 2192 MARȚI 4 pagini — 20 bani 2 NOIEMBRIE­­ 1954 Cu zece zile înainte Angajamentele luate de colectivul în­treprinderii „Industria Sîrm­ei“ - Cîmpia Turzii, în cinstea zilei de 7 Noiembrie au devenit fapte. Pînă la 31 octombrie ac., colectivul îşi propusese să dea mai mult oţel şi laminate. Intensificînd întrecerea socialistă la data de 21 octombrie a.c., au fost date peste plan însemnate c­antităţi de oţel şi laminate. Pînă la aceeaşi dată, procentul de re­buturi a fost redus cu 43,5 la sută, reali­­zîndu-se şi 736. 252 lei economii. La sec­ţia producătoare de bunuri de larg con­sum, au fost introduse 3 noi sortimente. Un deosebit aport în obţinerea acestor rezultate l-a adus echipa de la cuptoarele electrice condusă de fruntaşul în produc­ţie Boris Rusu, cele 10 brigăzi de la a­­telierul central şi brigada tov. I. Crăciun de la trăgătoria de oţel, care a avut o de­păşire a planului de 25 la sută. P. Tonea corespondent voluntar Au redus preţul de cost PLOIEŞTI (coresp. „Munca“).­­ Unul din obiectivele principale ale întrecerii socialiste desfăşurată de colectivul uzinei „Macazul“-Ploieşti, este reducerea preţu­lui de cost pe fiecare fază de producţie. Datorită aplicării metodelor sovietice de muncă, precum şi unei bune gospodăriri a atelierelor prelucrătoare, colectivul de muncă de aici a reuşit pînă la sfîrşitul de­cadei a IIa a lunii octombrie să reducă preţul de cost cu 3 la sută faţă de sar­cina planificată, în mod deosebit au influenţat reduce­rea preţului de cost şi cele trei inovaţii aplicate în cursul lunii septembrie­­Ast­fel, prin aplicarea inovaţiei tovarăşului F. Wagner — modificarea completă a a­­paratelor de manevră la ramificaţii în­guste — s-a reuşit să se facă economii de peste 10.000 lei, iar prin aplicarea dispo­zitivului propus de tovarăşul Gh. Ghiţă, de peste 2.500 lei. De asemenea, prin folosi­rea raţională a materiei prime şi a ma­terialelor s-a economisit aproape 2.000 Iei. Intensificînd întrecerea socialistă, co­lectivul uzinei a reuşit ca pînă la 20 oc­tombrie să trim­tă agriculturii peste plan un număr de 20 greble mecanice și cu 9 la sută mai multe piese de schimb. DUMINICA SPORTIVĂ Pe Stadionul Tineretului din Capitală, s-a dat plecarea în finala campionatului republican de cros pe echipe „Să întimpinăm 7 Noiembrie“, la proba rezervată juniorlor. Cicliştii participanţi la cursa „Cupa 7 Noiembrie“ se întrec cu dirzenie chiar din prima etapă. Iată-l în plin efort pe șoseaua Giurgiului. (foto A. PALLY) ---------­ Intrarea in funcţiune a centralei telefonice automate din Tg. Mureş TG. MUREŞ. — In cinstea aniversării Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, sîmbătă 30 octombrie, la orele 16, a in­trat în funcţiune centrala telefonică au­tomată din Tg. Mureş. Lucrările de construcţ­ii şi instalaţii au început acum mai bine de un an. Dea­supra clădirii centrale P.T.T. s-a ridicat încă un etaj, sălile serviciului telefoane au fost lărgite şi­ modernizate. Lucrările au fost duse la bun sfîrşit, atît la centrala telefonică, cît şi pe tot cuprinsul reţelei. Noua centrală automată a oraşului Tg. Mureş este dintre cele mai moderne. Sis­temul ei este de fabricaţie cehoslovacă „pas cu pas“ sistem în care organele cen­trale sunt acţionate direct de la discul a­­paratului telefonic. Organele de preselec­­toare şi selectorii de grupe ai centralei sunt acţionaţi cu ajutorul unor electromag­­neţi, alimentaţi de la o baterie de acumu­latori. IN INTIMPINAREA ZILEI DE 7 NOIEMBRIE Terminarea grabnică a muncilor agricole şi predarea cotelor—sarcină de frunte Raion fruntaş la colectări In toate comunele din raionul Feteşti,­ regiunea Constanta, comitetele executive ale sfaturilor populare sprijinite de gru­­pele sindicale, desfăşoară o vie activitate de mobilizare a ţăranilor la predarea co­telor cuvenite statului. Datorită acestui fa­pt pînă la 29 octombrie planul de co­lectări pe întreg raionul a fost realizat în mare măsură atît la porumb, floarea­­soarelui cît şi la alte boabe. Fruntaşe sînt comunele Ştefan cel Mare (colector Dumitru Stamate), Coeargeaua (colector Gheorghe St. Gheorghe), şi Gura Ialomi­­ţei, care au realizat planul la colectări în proporţie de 90 la sută la toate pro­­­dusele de toamnă. Minunate sînt maşinile şi utilajele agricole pe care ni Ie livrează Uniunea So­vietică. Printre acestea se află şi plugul universal U.U.M.-00, care are multiple în­trebuinţări. Cu el se execută : prelucrarea solului la 30—60 cm, îngropatul, dez­gropatul şi scosul viţei de vie port-altoi In clişeu , tractoristul Nicolae Jorăscu de la G.A.S. — Floreşti, raionul Focşani pe un tractor R.D.-35, executînd scoaterea viţei de vie port-altoi de un an cu plu­gul V.U.M.-GO, în vederea plantării noilor terenuri cu viţă de vie. Au terminat însămîntările G. A. C.-Fileşti regiunea Galaţi Membrii G.A.C. din co­muna Fileşti, raionul Ga­laţi, au isprăvit de curînd însămîntările de toamnă. Anul acesta ei au semă­nat o suprafaţă mai mare ' f! I Bgfî.f S SCI S' Buort­o -uo­almenii muncii de pe ogoarele regiunii Bucu­reşti, au dat un nou avint întrecerii socialiste şi pa­triotice în cinstea zilei de 7 Noiembrie, pentru termi­narea cit mai grabnică a însămîntărilor de toamnă. Folosind timpul priel­nic cît şi întreaga capaci­tta- G.A.S.-Lugoj, bătălia pentru efectuarea la timp a însămîntărilor de toam­nă in vederea asigurării Ufiej^ recolte bogate la hec­tarul anul viitor s-a in­erciat cu rezultate pozitive trisemnate. La 29 octombrie a..c„ colectivul de aci a­ta­ca anul trecut, din care 90 ha­ în rînduri încruci­şate. Insămînţatul rapitei l-au terminat şi membrii G.A.C.­Osmanu din raio­­ n * Regiunea Bucureşti rare de lucru a maşinilor şi atelajelor, ei au obţinut succese tot mai frumoase. Astfel, raioanele Zimn­cea, Vidra, Roşiori de Vede, Răcari, Drăgăneşti­­şi Ale­xandria au terminat de însămînţat toate suprafe­ţele planificate încă de acum cîteva zile, însămîn­ G. A. S.-Lugoj purtat terminarea în între­gime a însămîntărilor. Acest succes se d­itore­­ste in primul rînd bunei organizări a muncii în tot cursul campaniei, cînd s-au folosit cupluri de 3 semă­nători la un tractor, pre­cum si muncii însufleţite cînd peste plan peste 6.000 ha. Şi raioanele Bră­­neşti, Tr. Măgurele, Vîr­­toapele, şi Crevedia, au însămînţat peste plan su­prafeţe însemnate. Ca ur­mare, la însămînţările de toamnă planul a fost în­deplinit pe întreaga regi­une, ce s-a desfăşurat în fie­care secţie a gospodăriei. Un aport deosebit l-au adus şi tractoriştii frun­taşi Ştefan Tărîngă, An­ton Este şi Ioan Erenber­­ger. Straton Nicanor corespondent nul Brăila. In plus el au mai făcut arături adînci de toamnă pe o suprafaţă ,fie 250 ha. Zenobia Balmuş corespondent voluntar în raionul Arad ritmul însămîntărilor trebuie accelerat ARAD (de la trimisul nostru). Printre raioanele care au rămas în urmă cu însămîntările este şi raio­nul Arad, unde pînă la 28 octombrie s-a însămîntat doar 42 la sută din supra­faţa planificată. Nu s-ar putea spune că în acest raion nu sînt po­sibilităţi pentru efectuarea la timp a muncilor agri­cole de toamnă, dar aceste posibilităţi nu sunt folosi­te cu pricepere. In comu­nele Semlac, Zimandu Nou, Nădlac şi Şeitin, unde organele locale s-au preocupat cu simt de răs­pundere de executarea muncilor agricole de toam­nă, acestea sunt într-un sta­diu avansat. Aci munca a fost bine organizată, toţi ţăranii muncitori au fost mobil­izaţi de către tehni­cienii şi agenţii agricoli ai sfaturilor populare comu­nale, precum şi de către organele sindicale săteşti pentru lucrarea pămîntului la timpul potrivit. Dar, pe lîngă acestea există numeroase comune unde însămîntările au ră­mas cu mult în urmă. Astfel, în comuna Şiria s-au însămînţat în sectorul individual numai 41 ha, iar în comunele Felnac şi Covăsint situaţia este şi mai proastă. Această se­rioasă rămînere în urmă se datorește dezinteresului manifestat de comitetele executive ale sfaturilor populare. Nici membrii grupelor sindicale comu­nale ale lucrătorilor din fi­­nanțe-sfnturi populare nu au ajutat la mobilizarea taranimii muncitoare pen­tru folosirea din plin a tu­turor atelajelor existente şi a fiecărei zile bună de lucru. Atît organele sindicale regionale, care au membri de sindicat la sate, cît şi cele ale secţiei agricole raionale, au datoria să se preocupe cu toată seriozi­tatea de accelerarea ritmu­lui însămînţărilor de toam­nă. Comitetul sindical re­gional al muncitorilor a­­gricoli, trebuie să activize­ze în mai mare măsură ca pînă acum comitetele de întreprindere din S.M.T.­­uri, pentru ca acestea la m­ii fii­i lor, să se preocupe de antrenarea mecanizato­rilor în întrecerea socialis­tă, în vederea grăbirii în­­sămînțărior și arăturilor de toamnă. O iniţiativă preţioasă REGHIN (de la corespondentul nostru). Pentru a întîmpina cu­ cinste ziua de 7 Noiembrie, ţăranii muncitori din comu­nele raionului Reghin, au luat iniţiativa patriotică să termine pînă la această data muncile agricole de toamnă şi să-şi înde­plinească toate obligaţiile faţă de stat. Iniţiativa a găsit un larg răsunet în rîndurile ţărănimii muncitoare. La numai cîteva zile du­pă pornirea ei, cîteva comu­ne, printre care Dedrad şi altele au anun­ţat că au predat în întregime cotele. Planul de colectări la porumb a fost realizat pînă în prezent în proporţie de peste 90 la sută. Pentru ca acţiunea să dea roade cît mai bune, muncitorii din uzinele şi fabricile din raion au venit în ajutorul ţăranilor muncitori. In ziua de 30 octombrie, de pildă, peste 50 de muncitori au ajutat la recepţionarea produselor agricole. In afară de aceasta ei au trimis în comune autoca­mioane și tractoare pentru buna desfășu­rare a transporturilor. ----------­Să se intensifice ritmul colectărilor IAŞI (coresp. „Munca“).­­ Tot mai mulţi ţărani muncitori din regiunea Iaşi, convinşi de însemnătatea pe care o re­prezintă predarea la timp a cotelor cuve­nite statului, se străduiesc să-şi îndepli­nească cu cinste această datorie patriot­i­că. In satul Poieni, s-a predat la baza de recepţie in ziua de 25 octombrie peste 5.000 kg porumb. La Băceşti numai în­tr-o singură zi cca. 400 de căruţe încăr­cate doldora au adus cotele datorate sta­­tului de ţăranii muncitori din satele în­vecinate. In unele comune din regiune problema colectărilor însă n-a fost privită cu a­­tenţia cuvenită de către aparatul de co­lectare şi organele sfatului popular. Aşa, de pildă, în comuna Dăneşti s-a reali­zat din planul de colectare a porumbului doar 6 la sută. In această comună exista mulţi salariaţi, membri de sindicat, care nu şi-au predat pînă acum cotele cuveni­te statului. Fără îndoială că ei nu pot constitui un bun exemplu pentru ţărăni­mea muncitoare. Ritmul de colectare sa desfăşoară cu încetineală neingăduită şi în comunele Lungani, Sineşti şi altele. In aceste comune grupele sindicale co­munale nu sprijină deloc activitatea a­­genţilor colectori. Acţiunea de colectare a produselor de toamnă este stînjenită în unele locuri de munca defectuoasă pe care o desfăşoară bazele de recepţie. La bazele de recepţie din Porceşti, Crasna, Drînceni şi Ro­­şieşti oamenii sunt nevoiţi să aştepte timp îndelungat pentru a-şi preda cotele. Din această cauză, unii producători agricoli se întorc seara cu produsele acasă. La a­­ceasta bază preluarea cotelor se desfă­­şoară neîngăduit de încet şi nici fişete nu se înregistrează la timp, ceea ce face ca să nu fie descărcate obligaţiile din regis­trele respective. Şi la baza de recepţie Porceşti, fişele sînt operate cu întîrziere. Zile de întrecere — fiul îşi rostogoleşte apele în albia plină de bolovani. învăluită în lumina dulce a lunii, apa sclipeşte argintiu. Omul îşi încetini paşii, stăruind cu privirea peste ea. Apoi, porni iară grăbit. înaintea lui, pe drum, scînte­­iau ca licuricii lămpile minerilor... Nu-s numai eu, gîndi minerul, căci miner era omul nostru. O clipă se în­­ciudă. Oare cine o fi vorbit? Codrea?... Nu, îl ştiu altfel. Dura ?... Nici el. Azamfirei ?... Ii judecă în gînd pe toţi ortacii din brigadă. Nu, nici unul nu era. De fapt tot i-aş fi spus lui Boyte, lui Cioară, ori lui Iancu... Dar întîi vreau să încerc să văd cum o fi, să nu mă fac de rușine, — își urmă gîndu­­rile minerul. In fata birourilor minei slnt așezate patru panouri mari: graficele de în­trecere ale sectoarelor. Iovan Andronic se opri în fata lor. întîi își atinti privi­rea asupra sectorului său: „Da... nu stăm rău, dar nici prea bine... Avem şi grupe sub normă...“ Apoi privirile cătară cercetător către celelalte gra­fice. Börte a terminat planul anual. Vezi la fel şi Iancu... şi... şi... unii în 7 luni, alţii în 8—9. De fapt mei el nu avea de ce să fie mîhnit. In pri­mele luni ale anului, în zilele cînd Dealul Babei se îmbrăcase în haină nouă şi în sus pe Valea Lupului pomii îşi deschiseseră primii muguri, el şi brigada lui mai adăugaseră un plan anual la cele patru terminate de la în­ceputul cincinalului. Totuşi, la Petril­a, Haidu şi Mihai Ştefan dădeau cărbu­ne în contul lui 1957. la Lupeni alţii. — Nici noi cei doi de la Vulcan nu ne-om lăsa — vorbise Iovan ortacilor într-o pauză de puşcare. Şi nu-i mare lucru de făcut. Trebuie numai să lu­crăm ca lumea cele 8 ore, să nu stea craterul nici o minută. — Apăi nu ne schimbăm noi la lo­cul de muncă ? glăsui unul. — Ba­ie, da asta nu-i totul. De fo­los că sîntem la 6 în abatar, dacă cra­terul stă că-i trebuie un șurub, ori n-avem tuburile de aerai și nu putem pușca, ori nu-i gata armarea... Toate astea trebuie gîndite. Și s-or gîndit. Minerul dacă-și bagă ceva în cap, apoi musai să și împli­nească. Şi-apoi Iovan e comunist. Oa­menilor din brigadă i li-e drag nu nu­mai pentru priceperea lui la lucru, ci şi pentru vorba-i dreaptă, pentru sfa­tul prietenesc, pentru omenia lui. Poa­te ar fi vrut Iovan să aplice graficul ciclic, dar în locul acesta de muncă nu se putea, nu erau condiţii. Abata­­jul-cameră nu-i totdeauna nimerit pen­tru asta. In schimb si aici organiza­rea muncii, disciplina, pot face tare mult. ...Şatul e pe sfîrşite. In abataj îşi vesti sosirea cu un „noroc bun“, tînă­­rul Anatolie Paniş, responsabilul cu e­­videnta întrecerii. Venea zilnic în mină, trecea de la toate brigăzile. Oa­menii îi așteptau nerăbdători, era doar graficul viu, vorbitor al între­cerii... — Cît Iovan baci ? — întrebă el. — Păi, vreo patruzeci... — Așa zici dumneata totdeauna, îți place să mă zgîndări, dar eu tot știu, că doar maistrul de revir n-are degeaba carnet de evidentă zilnică... ai 70 la sută. Te apropii, te apropii, azi-mîine trebuie să-ţi cumpărăm iar flori... No­roc bun, mă duc la altă grupă, n-am fost încă la toți. — Stai ficiorule, păi cum pleci aşa, da nu-ți sfii datoria? — Aaa, aşa e... Iancu 60 la sută. Vizi 85 la sută. Cioară 45, — rosti pe de-a rost tînărul cu evidenta. — Dar sectorul? I — Și el plus 3 la sută. In abatai ciocanele răpăiră din nou,­­ acoperind totul. Oamenii erau veseli. „Așa mai da... nu-i degeaba întrecere. Doar mina noastră^ poartă numele „7 Noiembrie“. Oamenii ştiu să-i cinsteas­că însemnătatea, gîndi şeful bri­găzii. Azi-mîine cele 17 brigăzi ce subscriseseră la începutul anului anga­jamente ce arătau că planul pe 1954 îl vor găta în 7—10 luni, îşi vor respecta, toate, cuvîntul. Mai erau doar 3—4. Dar şi zile mai erau şi mai sînt pînă la Noiembrie 7. Şi zilele trec cu bucurii şi necazuri. Azi o bucurie, c-ai trimis la ziuă cu 10—20 vagonete mai mult; altfel e însă , cînd presiunea şi metanul se puneau de-a curmezişul angajamentelor. Apoi uneori lipseau goalele ori lemnul de mină. Şi cite nu se întîmplă într-un şut, d-apăi într-o zi ori în mai multe! Toate însă Ie poate infringe omul atunci cînd ştie pentru ce munceşte. Şi minerii lui Iovan ştiu pentru ce scot cărbune din adîncul pămîntului. ...Soarele nămiezii aurea mai tare­­ frunzele îmbătrlnite ale copacilor. In faţa graficelor se adunaseră mulţime de­­ mineri ce ieşeau din schimbul I. Pe ta­­bla neagră unde direcţia minei îşi pu­­ţ­nea de obicei avizele, cei de la sindicat puseră un afiş mare: „Ediţie specială :­­ Cinste brigăzii tovarăşului Iovan An-­­­dronic, care şi-a terminat sarcinile de­­ plan pe 1956 şi dă patriei cărbune în­­ contul lui 1957. Aţineri de la Vulcan,­­ urmaţi-i exemplul!“.­­ Şi,în ziua asta de sfîrşit de toamnă, ca şi atunci în primăvară, ortacii lui Iovan au dus acasă buchete de flori, 1­6 flori ale dragostei tovărăşeşti, ale cinstirii colectivului, flori ale întrece­rii aşa cum le zic minerii Văii Jiului. AUREL MOJA _________________________________|

Next