Munca, decembrie 1954 (Anul 10, nr. 2217-2242)

1954-12-01 / nr. 2217

Probier1 im­ buno fără», onfft-oă/ 1 ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R.P.R. Mai multă operativitate în rezolvarea sezisărilor controlorilor obşteşti Nu este cetăţean care străbătînd stră­zile oraşelor şi privind vitrinele sau in­­trînd în diferite magazine după cumpără­turi, să nu constate cu satisfacţie abun­denţa de produse alimentare, textile, con­fecţii, obiecte de uz casnic — provenite din industria noastră alimentară, uşoară sau din import. Au apărut zeci de noi modele de încălţăminte, confecţii, noi de­sene de ţesături; s-au umplut rafturile magazinelor de specialitate cu fel de fel de produse alimentare, conserve de le­gume şi fructe, prod­use zaharoase; a crescut în ultima vreme numărul restau­rantelor, bufetelor, cofetăriilor. Oamenii muncii văd în aceasta roadele traducerii în viaţă a hotărîrilor plenarei lărgite a C.C. al P.M R. din august 1953, văd grija partidului şi guvernului pentru continua creştere a bunăstării materiale a celor ce muncesc. In cele mai multe magazine cumpără­torii întîlnesc lucrători cuviincioşi, care îi servesc cu atenţie, ţinînd seama de ce­rinţele lor, îi ajută să-şi aleagă marfa cea mai potrivită, măsoară şi cîntăresc pro­dusele cu conştiinciozitate. Cînd ies mul­ţumiţi din magazin sau din unităţile de alimentaţie publică, consumatorii se gîn­­desc, adeseori, la tovarăşii lor din între­prinderile sau instituţiile în care lucrează membri ai echipelor de control obştesc, care prin activitatea lor neobosită au con­tribuit ca magazinele unde îşi fac tîr­­puielile să fie mai raţional aprovizionate, ca apucăturile învechite ale unor lucră­tori să fie lichidate. Dacă magazinele nr. 5 iresponsabil Ion Aldea) şi nr. 15 (res­ponsabil Nicolae Niculescu) din Ploieşti sunt bine aprovizionate, dacă mărfurile sunt cu gust aranjate şi depozitele ţinute în ordine, dacă cumpărătorii sunt serviţi frumos de lucrătorii de aici, apoi o parte din merit revine şi echipelor de control obştesc, în special celei condusă de tova­răşul Gheorghe Ungureanu de la O.T.A.U. şi celei condusă de tovarăşul Ion Cobzac Uzina Ploieşti. Bucurîndu-se de sPrijmnul şi îndrumarea permanentă a co­­m­itetelor de întreprindere respective, membri acestor echipe au ştiut să se o­­rienteze just în alcătuirea planului lor de muncă, să facă faţă cu uşurinţă diferi­telor situaţii întîlnite pe teren. Ei au în­ţeles rolul muncii de educare a lucrători­lor din comerţ, la care sînt chemaţi să-şi aducă şi ei contribuţia, luptînd cu hota­­rîre pentru curmarea deficienţelor consta­tate. Sezisările, criticile şi sugestiile fă­cute de ei au fost privite ca un ajutor preţios în muncă. Ţinîndu-se seamă de ele s-au luat măsuri de îndreptare. Organele tutelare ale unităţilor comer­ciale, secţiile comerciale ale sfaturilor populare, Inspecţia comercială de stat, în general toate organele care trebuie să ve­gheze la bunul mers al comerţului nostru socialist, au găsit un sprijin eficace în ac­tivitatea echipelor de control obştesc. Pentru ca aceste organe să ia mai uşor cunoştinţă de sezisările controlorilor ob­şteşti şi­ să poată lua în mod operativ măsurile cuvenite, C.S.R.-Bucureşti a ini­ţiat şi sprijinit organizarea unor consfă­tuiri săptămînale ce se ţin la secţiile co­­m­erciale ale sfaturilor populare raionale din Capitală. In aceste şedinţe reprezen­tanţii organelor de conducere a unităţilor comerciale arată măsurile ce le-au luat în urma semnalărilor făcute de echipele de control obştesc în săptămîna ante­rioară. Cu acelaşi prilej, responsabilii e­­chipelor fac noi sezisări. Din felul cum participă cei interesaţi la aceste şedinţe, din felul cum se dau răs­punsurile se poate constata grija ce se acordă rezolvării problemelor ridicate de controlorii obşteşti. Reprezentanţii corpu­lui de control ai secţiei comerciale a sfa­tului popular din raionul „Gh. Gheorghiu- Dej“, de exemplu, nu îngăduie ca O.C.L.­­urile să tărăgăneze rezolvarea semnalări­lor venite din partea acestora. De aceea pe baza controlului care îl fac, ei dau tot­deauna răspunsuri precise la fiecare sezi­­sare, arătînd măsurile luate pe teren. La şedinţa din 1 noiembrie, tovarăşul Iosif L­priş, din corpul de control, a informat pe cei prezenţi că secţia comercială a raio­nului a controlat cum rezolvă sezisările O.C.L.-urile din raion. S-a constatat ast­fel că achizitorul Trandafir Muşat din piaţa Ilie Pintilie, care se făcuse vinovat de unele abateri, a fost îndepărtat din muncă, că la magazinul „Alimentara“ din şoseaua Ciurel 64, cîntarul defect a fost înlocuit etc. De asemenea şi conducerea O.C.L.-„Aprozar“ din raionul „23 August“ se ocupă în mod operativ de rezolvarea sezisărilor. Sunt însă unele organe — şi din pă­cate printre ele se află chiar acelea care au răspunderea directă a bunului mers al unităţilor — care desconsideră munca controlorilor obşteşti, nu vor să ţină seamă de semnalările lor. Reprezentanţii T.A.P.L. din Bucureşti , raionul Stalin, lipsesc deseori de la aceste şedinţe, dove­dind că pe ei nu-i interesează cum merge treaba în unităţile din subordinea lor, ce lipsuri sunt acolo şi ce trebuie făcut pen­tru lichidarea lor. In alte părţi s-au semnalat lucruri şi mai grave. Alexandru Stoenoc, responsa­bilul serviciului industrial de la secţia comercială a oraşului Ploieşti, şi inspec­torul I. Tomeru de la secţia comercială a sfatului popular a­ raionului Pucioasa — regiunea Ploieşti, au mers pînă acolo încît au interzis echipelor de control ob­ştesc să-şi exercite activitatea. Nu e deci de mirare că ei nu ţin seama de observa­ţiile pe care controlorii le fac totuşi în re­gistrele unice de control din magazine. Ce dovedeşte aceasta? Fără a mai vorbi de subaprecierea, de desconsiderarea­ muncii unor activişti sindicali care luptă pentru îmbunătăţirea activităţii unităţilor comer­ciale, această atitudine scoate la iveală tendinţa de a înăbuşi critici de jos, de a ascunde lipsurile din întreprinderile co­merciale. Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 1058 din 5 octombrie 1951 a dat o bază legală controlului obştesc, investindu-l cu autoritatea necesară. Or, a manifesta des­considerare faţă de echipele de control obştesc, a interzice acestora să-şi exer­cite funcţiunile lor, înseamnă a încălca în mod grosolan înseşi legile statului nostru. Astfel de lucruri nu s-ar fi întîmplat dacă organizaţiile sindicale ar fi dat mai multă atenţie muncii controlo­rilor obşteşti, dacă ele s-ar fi interesat de rezultatele acestei munci şi ar fi interve­nit cu mai multă energie punînd la punct pe birocraţi, întărind autoritatea controlo­rilor obşteşti. Or, unele C.S.R. au dat dovadă de slăbiciune în această direcţie. Consiliile sindicale regionale au datoria nu numai să sprijine organizarea contro­lului obştesc, dar să şi controleze la rîn­­dul lor cum se răspunde sezisărilor, să vegheze ca hotărîrile guvernului să fie respectate şi în această problemă. Trebuie să fie clar oricui că munca e­chipelor de control obştesc nu poate da foap­e atunci cînd sezisările făcute de ele nu sînt luate în seamă. Lucrătorii din co­merţ, conducătorii unităţilor şi ai organi­zaţiilor comerciale trebuie să vadă spriji­nul real pe care controlorii obşteşti li-l dau şi să acţioneze cu operativitate pen­tru rezolvarea semnalărilor lor, a propu­nerilor lor juste. Organele sindicale din comerţ şi coo­peraţie trebuie să aibă partea lor de con­tribuţie în educarea lucrătorilor din uni­tăţile de stat şi cooperatiste. Ele trebuie să muncească cu perseverenţă pentru ca membrii lor de sindicat să-şi însuşească o atitudine nouă faţă de muncă, faţă de cumpărători, pentru ca ei să privească cu toată înţelegerea activitatea echipelor de control obştesc, care poate şi trebuie să constituie un ajutor preţios în îmbunătă­ţirea comerţului nostru socialist. Controlul obştesc asupra unităţilor co­merciale este un sector de cea mai mare importanţă al activităţii sindicale. Comi­tetele de întreprindere şi organele sindi­cale regionale trebuie să analizeze și să îndrumeze permanent munca echipelor de control obștesc, să urmărească rezultatele ei, intervenind — atunci cînd este ca­zul — la forurile în drept pentru rezol­varea promptă a sezisărilor echipelor. Ve­­ghiind ca activitatea controlorilor obşteşti să fie bine organizată şi să dea roadele aşteptate, organele sindicale aduc o con­tribuţie importantă la propăşirea comer­ţului nostru, la ridicarea lui pe o treaptă superioară şi, deci, la îmbunătăţirea con­diţiilor de trai ale celor ce muncesc. COMUNICAT cu privire la schimbul de reprezentare diplomatice între R. P­­R* şi India Guvernul Republicii Populare Române şi guvernul Indiei în dorinţa de a menţine şi întări relaţiile de prietenie deja existente între cele două ţări, au hotărît să facă schimb de reprezentante diplomatice, cu gra­iul de legații. (Agerpres). Vizita la Prezidiul C. C. S. a unei delegaţii sindicale din Suedia Delegaţia sindicală din Suedia, care la invitaţia Consiliului Central al Sindicate­lor din R.P.R. ne-a vizitat ţara, a făcut o vizită Prezidiului C.C.S. Delegaţia compusă din: Harald Alm­grenn, Alle Burman, Erik Alderin, Lars Pettersson, Goesta Forsberg, Ethel Se­­vensson, a fost primită de tov. Stelian Moraru­, preşedintele Consiliului­ Central al Sindicatelor şi tov. Liuba Chişinevschi, secretar al­ CC­S. Cu această ocazie oaspeţii suedezi au împărtăşit­ impresii din vizita lor. Erik Al­derin a arătat că membrii delegaţiei au fost profund impresionaţi de căldura şi prietenia cu care au fost primiţi pretutin­deni pe unde au fost. „Ne-am dat seama de marile cuceriri ale poporului muncitor din ţara dvs.,­a spus Erik Alderin. Am vizitat fabrici care au fost construite în ultimii 10 ani şi am văzut elanul cu care lucrează muncitorii pentru ridicarea per­manentă a productivităţii munciii". Vorbitorul a arătat de asemenea că de­legaţia suedeză a fost foarte plăcut im­presionată de grija ce se poartă în R.P.R. pentru condiţiile,­de lucru şi de trai ale oamenilor munci). Vorbitorul a arătat că membrii delegaţiei şi-au putut da seama de rolul deosebit de mare al sindicatelor în construirea­ vieţii noi din R.P.R. „Am căpătat o impresie cu totul nouă despre România — a spus Erik Alderin — şi această impresie o vom transmite mun­citorilor noştri din­ Suedia. Le vom arăta că muncitorii din Romînia luptă cu însu­fleţire şi cu mult succes pentru pace şi prietenie între popoare". Luînd cuvîntul, Goesta Forsberg a scos în evidenţă realizările sindicatelor din R.P.R. pentru culturalizarea maselor. In cadrul întrevederii, tov. Stelian Mo­raru a lămurit oaspeţilor unele probleme în legătură cu activitatea sindicatelor din R.P.R. în opera de construire a socialis­mului şi apărarea păcii. (Agerpres) Anul XI—nr. 2217 MIERCURI­­ VV­II DECEMBRIE 1954 6 pagini — 20 bani Au îndeplinit planul anual înainte de termen Muncitorii şi­ tehnicienii întreprinderii auto din cad­­rul Ministerului Poştelor şi Telecomunicaţiilor Bucureşti, lucrează de la 16 noiembrie în contul anului viitor. Ei şi-au realizat sarcinile anuale de plan la toţi indicii. O contribuţie însemnată la obţinerea acestui rezultat au adus conducătorii auto, care şi-au îndeplinit conştiincios sarcinile primite, dintre care şase au fost confirmaţi şoferi sulamiişti. Conducătorii auto din întreaga întreprindere au eco­nomisit materiale de 189.990 lei. Gheorghe Georgescu corespondent voluntar 966 tone cărămizi refractare peste plan Colectivul fabricii de prod­use refracta­re „Proletarul“ din Turda a obţinut a­­nul acesta succese remarcabile, însufleţi­rea cu care a muncit fiecare tovarăş în toate secţiile fabricii, buna organizare a muncii şi asigurarea unor condiţii cores­punzătoare de lucru sunt factori care au făcut ca la data de 17 noiembrie a.c. pla­nul de producţie cantitativ pe 1954 să fie realizat în proporţie de 100,1 la sută. Paralel cu lupta dusă pentru realizarea indicelui cantitativ, colectivul de muncă de aici a d­at aceeaşi atenţie şi realizării celorlalţi indici de plan. In primele 10 luni ale anului, preţul de cost a fost redus cu 6,23 la sută, iar prin micşorarea nor­mativelor de consum la materii prime şi a procentajului de rebuturi, au fost reali­zate economii de 376.948 lei. Pînă la­ 17 noiembrie au fost produse 966 tone cără­mizi refractare de şamot peste plan, des­tinate industriei cimentului. Numeroşi sînt cei care în decursul anu­lui au dobîndit succese deosebite în mun­că. Manoilă Săndeanu este iniţiatorul unor măsuri tehnico-organizatorice menite să mecanizeze şi să raţionalizeze proce­sul tehnologic în cadrul secţiei măcinare­­amesteci, unde cu echipa sa a adus contri­buţii deosebite la îndeplinirea planului a­­nual înainte de termen. Merită de aseme­nea relevate succesele obţinute de echipe­le din cadrul secţiei cuptoare din care fac parte şi tovarăşii Carol Fodor, loan Pop, M. Gheorghe şi alii. V. Rozenberg corespondent voluntar 40 şarje rapide Turnătorii de piese de metal, de la uzi­na „Oţelul Roşu“ din regiunea Timişoara, au depăşit între 1 şi 17 noiembrie planul de producţie cu 82,4 la sută. In urma a­­cestui succes şi a realizărilor obţinute în celelalte luni ale anului, turnătoria piese de metal şi-a terminat încă de la 17 no­iembrie sarcina anuală de plan. Calitatea pieselor turnate a fost mult îmbunătăţită In timp de două săptămîni, pe lingă faptul că planul lunar a fost în­deplinit, rebuturile au scăzut cu 86 la sută faţă de toleranţe. Folosind metoda sovietică Matulinei, o­­ţelarii au elaborat pînă la 17 noiembrie 40 de șarje rapide, față de 19 cît era an­gajamentul. Echipa prim-topitorului Hre­­nyak Bernath, lucrînd in schimbul I, a elaborat singură 12 șarje rapide. Romulus Radu corespondent voluntar -ACTUALITĂŢI DIN U. R. S. S. Combinatul de ţesături de bumbac din Barnaul Intr-o suburbie a oraşului Barnaul, nu departe de fluviul Obi, unde pînă nu de mult erau locuri virane, se înal­ţă­ noile clădiri ale combinatului de ţe­sături de bumbac a cărui construcţie este prevăzută în cel de-al 5-lea plan cincinal de dezvoltare a economiei na­tionale a U.R.S.S. Combinatului de la Barnaul i se spu­ne „gigantul siberian al industriei tex­tile". Intr-adevăr, acesta va fi una din­tre cele mai mari întreprinderi din U.R.S.S. El­ va fi alcătuit din trei fa­brici de filatură si tesătorie, două fa­brici de finisare, precum şi dintr-o serie de secţii­ auxiliare. Combinatul se în­zestrează cu tehnica cea mai perfec­ţionată. Uzinele sovietice produc pen­tru el maşini care vor fi pentru prima oară folosite în industria textilă. Auto­matizarea va fi larg utilizată. Utilajul tehnic de prim rang va per­mite combinatului să producă ţesături de calitate superioară — plusuri, cati­fea broşată, catifea raiată, diftina, per­cal şi altele. Crearea de zone pentru producţia cartofilor şi legumelor în Bielorusia Colhozurile şi sovhozu­rile din Bielorusia sporesc producţia de legume si cartofi. Anul acesta s-au colectat in republică cu 166 mii tone mai multi cartofi şi cu 11.500 tone mai multe legume decit anul trecut. Folosirea metodei de însă­­mintare in cuiburi aşezate în pătrat a permis să se sporească in mod conside­rabil producţia la hectar. Colhozurile au construit 145 sere noi, au mărit con­siderabil numărul ramelor de răsadniţe. In vederea aprovizionă­rii marilor oraşe din repu­blică au fost create zone de producţie a cartofilor si legumelor. Din zona crea­tă in jurul capitalei repu­blicii — oraşul Minsk — fac parte peste 20 colho­zuri si sovhozuri. In decurs de 4 ani suprafeţele culti­vate cu cartofi si legume în regiunea Minsk au cres­cut de peste 1,5 ori, numă­rul ramelor de răsadniţe s-a mărit de 4 ori, iar su­prafaţa serelor­ aproape de 10 ori. In prezent, in colhozuri­le din Bielorusia se con­struiesc peste 150 sere. Succesele crescătorilor de animale Ministerul Sovhozurilor al R.S.S. Lituaniene a fă­cut bilanţul muncii cres­cătorilor de vite pe timp de un an. Planul de stat al dezvoltării creşterii ani­malelor a fost depăşit. In­tre octombrie 1953 si oc­tombrie 1954 numărul vi­telor cornute mari a cres­cut cu 11,2 la sută, dintre care al vacilor cu 25,34 la sută. A crescut de aseme­nea considerabil numărul porcilor si păsărilor. In cursul acestui an can­titatea de lapte a sporit in sovhozurile republicii cu 6.500 tone, 43 sovhozuri au depăşit indicii stabiliţi pentru participanta la Ex­poziţia agricolă unionala in anul 1955. In clişeu , în atelierul de pictură al combinatului de ţesături de mătase „Krasnaia Roza" din Moscova. In prim plan, pictoriţele (de la stingă la dreap­ta) : Alexandra Zabelina, Irina Kulako­va şi Anna Andreeva. Uzina de construit maşini din Moscova a Ministerului Industriei produselor de carne şi lapte din U.R.S.S. şi-a însu­şit producţia unor agregate pentru fabricarea pe bandă a untului. Productivitatea agregatului este de 200—250 kg unt pe oră. In clișeu : un agregat pentru producerea pe bandă a untului. Lucrările conferinţei de la Moscova a ţărilor europene pentru asigurarea păcii şi securităţii în Europa MOSCOVA 30 (Agerpres).­­ TASS: . La­­’29­ noiembrie s-a deschis la Moscova conferinţa ţărilor europene pentru asigu­rarea păcii şi securităţii în Europa. La conferinţă participă delegaţiile Uniunii Re­publicilor Sovietice Socialiste, Republicii Populare Polone, Republicii Cehoslovace, Republicii Populare Albania, Republicii Populare Bulgaria, Republicii Populare Un­gare, Republicii Democrate Germane, Re­publicii Populare Române. La conferinţă participă de asemenea în calitate de observator un reprezentant al Republicii Samitare Chineze., Delegaţia Uni­unii Republicilor Sovietice Socialiste este condusă de V. M. Molotov, prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniş­tri al U.R.S.S. şi ministru al Afacerilor Ex­terne al U.R.S.S. Din delegaţia sovietică fac parte de asemenea : A. A. Gromîko, prim locţiitor al ministrului Afacerilor Externe al U. R.S.S.; A. M. Puzanov, preşedintele Con­siliului de Miniştri al R.S.F.S.R.; N. T. Kal­­cenko, preşedintele Consiliului de Miniştri al R.S.S. Ucrainene ; K. T. Mazurov, pre­şedintele Consiliului de Miniştri al R.S.S. Bieloruse ; V. T. Laris, preşedintele Consiliu­lui de Miniştri al R.S.S. Letone ; A. A. Miu­­risep, preşedintele Consiliului de Miniştri al R.S.S. Estone; M. A. Gedvd­as, preşedintele Consiliului de Miniştri al R.S.S. Lituaniene; V. A. Zorin, locţiitor al ministrului Afaceri­lor Externe al U.R.S.S. Delegaţia Republicii Populare Polone este condusă de Jozef Cyrankiewicz, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Popu­lare Polone. Din delegaţie fac parte — Ma­rian Naszkowski, locţiitor al ministrului A­­facerilor Externe, şi Waclaw Lewikowski, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Populare Polone în U.R.S.S. Republica Cehoslovacă este reprezentată de delegaţia condusă de Viliam Siroky, pri­mul ministru al Republicii Cehoslovace. Din delegaţie fac parte Vaclav David, ministru al Afacerilor Externe; Emanuel Slechta, mi­nistrul Construcţiilor;­­Josef Plojhar, minis­trul Sănătăţii; Jaromír Vosagl­ck, ambasa­dor extraordinar şi plenipotenţiar al Repu­blicii Cehoslovace în U.R.S.S. Delegaţia Republicii Democrate Germane are în frunte pe Otto Grotewohl, primul mi­nistru al R. D. Germane. Delegaţia este com­pusă din Walter Ulbricht, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri; dr. Lothar Boltz, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri şi ministru al Afacerilor Externe ; Otto N­­isch* '­ke şi pr. Hann Loch, vicepreşedinţi ai Con­siliului de Miniştri ; Bertholt Rose, secretar general al partidului ţărănesc democrat din,­­ Germania, precum* şi Rudolf Appelt, ambasa­dor extraordinar şi plenipotenţiar al Repu­­­­blicii Democrate Germane în U.R.S.S. Delegaţia Republicii­ Populare Ungare este condusă de András Hegedűs, prim-vicepre­şedinte al Consiliului de Miniştri al Repu­blicii Populare Ungare. Membrii delegaţiei sunt:­­Janos Boldoczky, ministru al Afaceri­lor Externe al Ungariei, şi Endre Sik, loc­ţiitor al ministrului Afacerilor Externe. Din delegaţie face parte şi Ferenc Muennich, am­basador extraordinar şi plenipotenţiar al R. P. Ungare în U.R.S.S. Delegaţia Republicii Populare Române este alcătuită din Ch­ivu Stoica, prim-vice­­preşedinte al Consiliului de Miniştri al Re­publicii Populare Române (şeful delegaţiei) ; Simion Bughici, ministru al Afacerilor Ex­terne ; Grigore Preoteasa, prim locţiitor al ministrului Afacerilor Externe, precum şi Ion Rab, ambasador extraordinar şi plenipoten­ţiar al Republicii Populare Române în U.R.S.S. Delegaţia Republicii Populare Bulgaria este alcătuită din : Anton Iugov, vicepreşe­dinte al Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Bulgaria (şeful delegaţiei); Ghior­­ghi Traikov,­­ vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al Bulgariei; Mincio Nelcev, minis­tru al Afacerilor Externe, precum şi Karlo Lub­anov, ambasador extraordinar şi plenipo­tenţiar al Republicii Populare Bulgaria în U.R.S.S Republica Populară Albania este reprezen­tată de Manush Myftiu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al Republicii Popu­lare Albania (şeful delegaţiei) ; Behar Shtyl­­la, ministru al Afacerilor Externe, şi Mihal Prifti, ambasador extraordinar şi plenipo­tenţiar al Republicii Populare Albania în U.R.S.S. Reprezentantul Republicii Populare Chi­neze la conferinţă este Cian Ven-tian, loc­ţiitor al ministrului Afacerilor Externe al R. P. Chineze şi ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al R. P. Chineze In U.R.S.S. Prima şedinţă a conferinţei a fost deschisă de V. M. Molotov, şeful delegaţiei U.R.S.S. In numele guvernului Uniunii Sovietice el a salutat delegaţiile ţărilor care au acceptat propunerea guvernului sovietic, adresată de comun acord cu guvernele Republicii Popu­lare Polone, şi Republicii Cehoslovace, cu­ privire la convocarea la 29 noiembrie la Moscova sau Paris a unei conferinţe pe în­treaga Europă pentru examinarea problemei cu privire la­ crearea unui sistem de securi­ritate colectivă în Europa. Exprimîndu-şi regretul că nu toate statele cărora li s-au trimis invitaţii au socotit po­sibil să participe la examinarea acestei pro­bleme importante care frămîntă popoarele Europei, V. M. Molotov a declarat că în ac­tuala situaţie ţările iubitoare de pace nu se pot limita la măsurile pe care le-au luat pînă în prezent pentru asigurarea păcii şi securităţii lor şi că, în legătură cu aceasta, după părerea delegaţiei sovietice, conferinţa statelor europene, pentru asigurarea păcii şi securităţii în Europa trebuie să se ţină cu participarea statelor care au acceptat sus­­a minţi la invitaţie. V. M. Molotov a cerut participanţilor la conferinţă să-şi spună părerea în această privinţă. Luînd cuvîntul, reprezentanţii delegaţiilor R R. Polone, R. Cehoslovace, R.D. Germane, R.P. Ungare, R.P. Bulgaria, R.P. Albania, R.P. Romina şi R.P. Chineze au sprij­nit propunerea delegaţiei sovietice. In continuare V. M. Molotov, şeful delega­ţiei Uniunii Sovietice, a făcut o declaraţie care a fost ascultată cu mare atenţie de că­tre participanţii la conferinţă. Apoi a luat cuvîntul J. Cyrankîewicz, şeful delegaţiei Republicii Populare Polone. După declaraţia lui J. Cyrankîewicz, şedin­ţa a luat sfîrşit. ★ MOSCOVA 30 (Agerpres). —, TASS trans­­mite : La 30 noiembrie a avut loc cea de a doua şedinţă a conferinţei ţărilor europene pentru asigurarea păcii şi securităţii î­n Europa. Şe­dinţa a fost prezidată de J. Cyrankiewicz, preşedintele Consiliului de Miniştri al Repu­blicii Populare Polone, şeful delegaţiei polo­neze. In cadrul şedinţei au făcut declaraţii Wili­am Siroky, primul ministru all Republicii Cehoslovace, şeful delegaţiei cehoslovace, şi Otto Grottewohl, primul ministru al Repu­blicii Democrate Germane, şeful delegaţiei Republicii Democrate Germane. Şedinţa următoare va avea loc la 1 decem­brie, ora 14,00. Cuvîntarea de deschidere rostită de V. Molotov Tovarăşi I In numele Guvernului Uniunii Republici­lor Sovietice Socialiste, delegaţia sovietică salută delegaţiile Republicii Populare Polo­ne, Repu­blicii Cehoslovace, Republicii De­mocrate Germane, Republicii Populare Un­gare, Republicii Populare Române, Republicii Populare Bulgaria, Republicii Populare Al­bania, prezente aici. Salut de asemenea pe reprezentantul Republicii Populare Chineze, al cărei guvern a consimţit să trimită la conferinţă un reprezentant al său în calita­te de observator. Guvernul sovietic, de comun acord cu gu­vernele Republicii Populare Polone și Re­publicii Cehoslovace, care sunt state limitro­fe cu Germania, a adresat la 13 noiembrie guvernelor tuturor statelor europene, precum și guvernului Statelor Unite ale Americii propunerea cu privire la convocarea neta­­tîrziată la Moscova sau Paris a unei confe­rinţe pe întreaga Europă. S-a propus­ că la această conferinţă să se examineze proble­ma creării unui sistem­ de securitate colec­tivă in Europa. Guvernele statelor reprezentate aici au ac­ceptat această propunere, lucru pentru care îngăduiţi-mi să exprim mulţumiri în nume­le guvernului sovietic. Acest fapt dovedeşte înţelegerea profundă a răspunderii pentru cauza păcii, şi totodată înţelegerea profun­dă a primejdiei care este legată de situaţia creată actualmente în Europa. Este regretabil faptul că nu toate s­ta­tele care au fost invitate au găsit necesar să participe la examinarea importantei proble­me sus-menţionate, care frămîntă popoarele Europei. După cu­­m ştim, acestui fapt i s-au dat diferite explicaţii. Unele dintre aceste state au avut o atitu­dine pozitivă faţă de ideea creării unui sis­tem de securitate colectivă în Europa la care să participe toate statele europene, deşi au făcut totodată unele rezerve sau altele. Noi am vrea să sperăm că între aceste state şi statele reprezentate aici se va realiza în viitor o mai mare înţelegere reciprocă în ceea ce priveşte comunitatea de Interese a ţărilor europene în cauza apărării păcii şi securităţii colective în Europa. Alte state nu au considerat posibil să ac­cepte Invitaţia dat fiind faptul că sarcinile acestei conferinţe se deosebesc de linia po­liticii lor externe în Europa in momentul de faţă. Dintre acestea fac parte în primul rînd Statele Unite ale Americii, precum şi An­glia şi Franţa. Cercurile oficiate ale acestor state au făcut mult şi pentru a împiedica ca la conferinţă să participe un număr cit mai mare de state. Este firesc ca în rîndurile tuturor delega­ţiilor prezente aici să se nască întrebarea ce hotărîre să adopte în legătură cu faptul că nu toate statele Invitate la conferinţă au acceptat această Invitaţie. In ceea ce-l priveşte, guvernul sovietic se menţine la părerea că situaţia creată în mo­mentul de faţă în Europa necesită cea mai serioasă atenţie din partea tuturor statelor iubitoare de pace. Nu trebuie să se treacă cu vederea că din partea cercurilor agresive ale puterilor cunoscute tuturor, au fost pu­se în funcţiune toate mijloacele de presiune pentru a grăbi realizarea planurilor de mi­litarizare a Germaniei occidentale şi de in­cludere a ei în grupările lor militare impe­rialiste. Intr-o asemenea situaţie, ţările iu­bitoare de pace nu se pot limita la acele mă­suri pe care le-au luat pînă acum pentru a­­sigurarea păcii şi securităţi­lor. Acum aces­te măsuri sînt insuficiente. Sunt necesare noi măsuri pentru asigurarea păcii şi securităţii în Europa. In legătură cu aceasta, delegaţia sovietică consideră că conferinţa statelor europene pentru asigurarea păcii şi securităţii în Eu­ropa trebuie să aibă loc în acea componenţă pe care o avem în momentul de faţă Aceas­ta o cer atît Interesele asigurării securităţii popoarelor noastre cît şi interesele menţine­rii şi consolidării păcii la Europa, în ansam­blu. Acele state care vor dori să adere la această operă vor putea face aceasta în vii­tor. Delegaţia sovietică vă cere, stimate dele­gaţii, să vă exprimaţi părerea în legătură cu aceasta. Delegaţia sovietică îşi exprimă convinge­rea că conferinţa se va achita cu succes de importantele sarcini ce-i stau în faţă. A­­ceastă încredere se întemeiază pe sprijinul crescânt pe care popoarele Europei și în­tregii lumi îl acordă tot mai mult eforturi­lor îndreptate spre consolidarea păcii. Un deceniu al cinematografiei din Kazahstan S-au împlinit zece ani de la crearea Industriei cinematografice in R.S.S. Kazahă. In acest răstimp au fost tur­nate o serie de filme ca: „Djambul", „Poemul dragostei", „Kazahstanul So­vietic“ și multe altele care s-au bucu­rat de aprecierea spectatorilor. Studioul de filme din Alma-Ata va turna anul acesta citeva filme noi. A fost terminat filmul artistic „Fiica ste­pei", în care e vorba de soarta unei femei cazahe care a parcurs calea de la armată pînă la mare om de ştiinţă şi activistă pe tărîm social. Totodată este aproape terminată turnarea co­mediei muzicale în culori „Fetiţa D­i­­ghit", consacrată vieţii tineretului col­hoznic din Kazahstan, şi a filmului ar­tistic „Aceasta s-a întîmplat la Sugla". Se lărgeşte şi producţia de filme do­cumentare. Pe ecranele cinematografe­lor rulează filmul colorat „Pe întinde­rile Kazahstanului"consacrat dezvol­tării creșterii animalelor, și s-a termi­nat turnarea filmului „Pe păminturile intevenite din Kazahstan".

Next