Munca, decembrie 1954 (Anul 10, nr. 2217-2242)
1954-12-01 / nr. 2217
Probier1 im buno fără», onfft-oă/ 1 ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R.P.R. Mai multă operativitate în rezolvarea sezisărilor controlorilor obşteşti Nu este cetăţean care străbătînd străzile oraşelor şi privind vitrinele sau intrînd în diferite magazine după cumpărături, să nu constate cu satisfacţie abundenţa de produse alimentare, textile, confecţii, obiecte de uz casnic — provenite din industria noastră alimentară, uşoară sau din import. Au apărut zeci de noi modele de încălţăminte, confecţii, noi desene de ţesături; s-au umplut rafturile magazinelor de specialitate cu fel de fel de produse alimentare, conserve de legume şi fructe, produse zaharoase; a crescut în ultima vreme numărul restaurantelor, bufetelor, cofetăriilor. Oamenii muncii văd în aceasta roadele traducerii în viaţă a hotărîrilor plenarei lărgite a C.C. al P.M R. din august 1953, văd grija partidului şi guvernului pentru continua creştere a bunăstării materiale a celor ce muncesc. In cele mai multe magazine cumpărătorii întîlnesc lucrători cuviincioşi, care îi servesc cu atenţie, ţinînd seama de cerinţele lor, îi ajută să-şi aleagă marfa cea mai potrivită, măsoară şi cîntăresc produsele cu conştiinciozitate. Cînd ies mulţumiţi din magazin sau din unităţile de alimentaţie publică, consumatorii se gîndesc, adeseori, la tovarăşii lor din întreprinderile sau instituţiile în care lucrează membri ai echipelor de control obştesc, care prin activitatea lor neobosită au contribuit ca magazinele unde îşi fac tîrpuielile să fie mai raţional aprovizionate, ca apucăturile învechite ale unor lucrători să fie lichidate. Dacă magazinele nr. 5 iresponsabil Ion Aldea) şi nr. 15 (responsabil Nicolae Niculescu) din Ploieşti sunt bine aprovizionate, dacă mărfurile sunt cu gust aranjate şi depozitele ţinute în ordine, dacă cumpărătorii sunt serviţi frumos de lucrătorii de aici, apoi o parte din merit revine şi echipelor de control obştesc, în special celei condusă de tovarăşul Gheorghe Ungureanu de la O.T.A.U. şi celei condusă de tovarăşul Ion Cobzac Uzina Ploieşti. Bucurîndu-se de sPrijmnul şi îndrumarea permanentă a comitetelor de întreprindere respective, membri acestor echipe au ştiut să se orienteze just în alcătuirea planului lor de muncă, să facă faţă cu uşurinţă diferitelor situaţii întîlnite pe teren. Ei au înţeles rolul muncii de educare a lucrătorilor din comerţ, la care sînt chemaţi să-şi aducă şi ei contribuţia, luptînd cu hotarîre pentru curmarea deficienţelor constatate. Sezisările, criticile şi sugestiile făcute de ei au fost privite ca un ajutor preţios în muncă. Ţinîndu-se seamă de ele s-au luat măsuri de îndreptare. Organele tutelare ale unităţilor comerciale, secţiile comerciale ale sfaturilor populare, Inspecţia comercială de stat, în general toate organele care trebuie să vegheze la bunul mers al comerţului nostru socialist, au găsit un sprijin eficace în activitatea echipelor de control obştesc. Pentru ca aceste organe să ia mai uşor cunoştinţă de sezisările controlorilor obşteşti şi să poată lua în mod operativ măsurile cuvenite, C.S.R.-Bucureşti a iniţiat şi sprijinit organizarea unor consfătuiri săptămînale ce se ţin la secţiile comerciale ale sfaturilor populare raionale din Capitală. In aceste şedinţe reprezentanţii organelor de conducere a unităţilor comerciale arată măsurile ce le-au luat în urma semnalărilor făcute de echipele de control obştesc în săptămîna anterioară. Cu acelaşi prilej, responsabilii echipelor fac noi sezisări. Din felul cum participă cei interesaţi la aceste şedinţe, din felul cum se dau răspunsurile se poate constata grija ce se acordă rezolvării problemelor ridicate de controlorii obşteşti. Reprezentanţii corpului de control ai secţiei comerciale a sfatului popular din raionul „Gh. Gheorghiu- Dej“, de exemplu, nu îngăduie ca O.C.L.urile să tărăgăneze rezolvarea semnalărilor venite din partea acestora. De aceea pe baza controlului care îl fac, ei dau totdeauna răspunsuri precise la fiecare sezisare, arătînd măsurile luate pe teren. La şedinţa din 1 noiembrie, tovarăşul Iosif Lpriş, din corpul de control, a informat pe cei prezenţi că secţia comercială a raionului a controlat cum rezolvă sezisările O.C.L.-urile din raion. S-a constatat astfel că achizitorul Trandafir Muşat din piaţa Ilie Pintilie, care se făcuse vinovat de unele abateri, a fost îndepărtat din muncă, că la magazinul „Alimentara“ din şoseaua Ciurel 64, cîntarul defect a fost înlocuit etc. De asemenea şi conducerea O.C.L.-„Aprozar“ din raionul „23 August“ se ocupă în mod operativ de rezolvarea sezisărilor. Sunt însă unele organe — şi din păcate printre ele se află chiar acelea care au răspunderea directă a bunului mers al unităţilor — care desconsideră munca controlorilor obşteşti, nu vor să ţină seamă de semnalările lor. Reprezentanţii T.A.P.L. din Bucureşti , raionul Stalin, lipsesc deseori de la aceste şedinţe, dovedind că pe ei nu-i interesează cum merge treaba în unităţile din subordinea lor, ce lipsuri sunt acolo şi ce trebuie făcut pentru lichidarea lor. In alte părţi s-au semnalat lucruri şi mai grave. Alexandru Stoenoc, responsabilul serviciului industrial de la secţia comercială a oraşului Ploieşti, şi inspectorul I. Tomeru de la secţia comercială a sfatului popular a raionului Pucioasa — regiunea Ploieşti, au mers pînă acolo încît au interzis echipelor de control obştesc să-şi exercite activitatea. Nu e deci de mirare că ei nu ţin seama de observaţiile pe care controlorii le fac totuşi în registrele unice de control din magazine. Ce dovedeşte aceasta? Fără a mai vorbi de subaprecierea, de desconsiderarea muncii unor activişti sindicali care luptă pentru îmbunătăţirea activităţii unităţilor comerciale, această atitudine scoate la iveală tendinţa de a înăbuşi critici de jos, de a ascunde lipsurile din întreprinderile comerciale. Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 1058 din 5 octombrie 1951 a dat o bază legală controlului obştesc, investindu-l cu autoritatea necesară. Or, a manifesta desconsiderare faţă de echipele de control obştesc, a interzice acestora să-şi exercite funcţiunile lor, înseamnă a încălca în mod grosolan înseşi legile statului nostru. Astfel de lucruri nu s-ar fi întîmplat dacă organizaţiile sindicale ar fi dat mai multă atenţie muncii controlorilor obşteşti, dacă ele s-ar fi interesat de rezultatele acestei munci şi ar fi intervenit cu mai multă energie punînd la punct pe birocraţi, întărind autoritatea controlorilor obşteşti. Or, unele C.S.R. au dat dovadă de slăbiciune în această direcţie. Consiliile sindicale regionale au datoria nu numai să sprijine organizarea controlului obştesc, dar să şi controleze la rîndul lor cum se răspunde sezisărilor, să vegheze ca hotărîrile guvernului să fie respectate şi în această problemă. Trebuie să fie clar oricui că munca echipelor de control obştesc nu poate da foape atunci cînd sezisările făcute de ele nu sînt luate în seamă. Lucrătorii din comerţ, conducătorii unităţilor şi ai organizaţiilor comerciale trebuie să vadă sprijinul real pe care controlorii obşteşti li-l dau şi să acţioneze cu operativitate pentru rezolvarea semnalărilor lor, a propunerilor lor juste. Organele sindicale din comerţ şi cooperaţie trebuie să aibă partea lor de contribuţie în educarea lucrătorilor din unităţile de stat şi cooperatiste. Ele trebuie să muncească cu perseverenţă pentru ca membrii lor de sindicat să-şi însuşească o atitudine nouă faţă de muncă, faţă de cumpărători, pentru ca ei să privească cu toată înţelegerea activitatea echipelor de control obştesc, care poate şi trebuie să constituie un ajutor preţios în îmbunătăţirea comerţului nostru socialist. Controlul obştesc asupra unităţilor comerciale este un sector de cea mai mare importanţă al activităţii sindicale. Comitetele de întreprindere şi organele sindicale regionale trebuie să analizeze și să îndrumeze permanent munca echipelor de control obștesc, să urmărească rezultatele ei, intervenind — atunci cînd este cazul — la forurile în drept pentru rezolvarea promptă a sezisărilor echipelor. Veghiind ca activitatea controlorilor obşteşti să fie bine organizată şi să dea roadele aşteptate, organele sindicale aduc o contribuţie importantă la propăşirea comerţului nostru, la ridicarea lui pe o treaptă superioară şi, deci, la îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale celor ce muncesc. COMUNICAT cu privire la schimbul de reprezentare diplomatice între R. PR* şi India Guvernul Republicii Populare Române şi guvernul Indiei în dorinţa de a menţine şi întări relaţiile de prietenie deja existente între cele două ţări, au hotărît să facă schimb de reprezentante diplomatice, cu graiul de legații. (Agerpres). Vizita la Prezidiul C. C. S. a unei delegaţii sindicale din Suedia Delegaţia sindicală din Suedia, care la invitaţia Consiliului Central al Sindicatelor din R.P.R. ne-a vizitat ţara, a făcut o vizită Prezidiului C.C.S. Delegaţia compusă din: Harald Almgrenn, Alle Burman, Erik Alderin, Lars Pettersson, Goesta Forsberg, Ethel Sevensson, a fost primită de tov. Stelian Moraru, preşedintele Consiliului Central al Sindicatelor şi tov. Liuba Chişinevschi, secretar al CCS. Cu această ocazie oaspeţii suedezi au împărtăşit impresii din vizita lor. Erik Alderin a arătat că membrii delegaţiei au fost profund impresionaţi de căldura şi prietenia cu care au fost primiţi pretutindeni pe unde au fost. „Ne-am dat seama de marile cuceriri ale poporului muncitor din ţara dvs.,a spus Erik Alderin. Am vizitat fabrici care au fost construite în ultimii 10 ani şi am văzut elanul cu care lucrează muncitorii pentru ridicarea permanentă a productivităţii munciii". Vorbitorul a arătat de asemenea că delegaţia suedeză a fost foarte plăcut impresionată de grija ce se poartă în R.P.R. pentru condiţiile,de lucru şi de trai ale oamenilor munci). Vorbitorul a arătat că membrii delegaţiei şi-au putut da seama de rolul deosebit de mare al sindicatelor în construirea vieţii noi din R.P.R. „Am căpătat o impresie cu totul nouă despre România — a spus Erik Alderin — şi această impresie o vom transmite muncitorilor noştri din Suedia. Le vom arăta că muncitorii din Romînia luptă cu însufleţire şi cu mult succes pentru pace şi prietenie între popoare". Luînd cuvîntul, Goesta Forsberg a scos în evidenţă realizările sindicatelor din R.P.R. pentru culturalizarea maselor. In cadrul întrevederii, tov. Stelian Moraru a lămurit oaspeţilor unele probleme în legătură cu activitatea sindicatelor din R.P.R. în opera de construire a socialismului şi apărarea păcii. (Agerpres) Anul XI—nr. 2217 MIERCURI VVII DECEMBRIE 1954 6 pagini — 20 bani Au îndeplinit planul anual înainte de termen Muncitorii şi tehnicienii întreprinderii auto din cadrul Ministerului Poştelor şi Telecomunicaţiilor Bucureşti, lucrează de la 16 noiembrie în contul anului viitor. Ei şi-au realizat sarcinile anuale de plan la toţi indicii. O contribuţie însemnată la obţinerea acestui rezultat au adus conducătorii auto, care şi-au îndeplinit conştiincios sarcinile primite, dintre care şase au fost confirmaţi şoferi sulamiişti. Conducătorii auto din întreaga întreprindere au economisit materiale de 189.990 lei. Gheorghe Georgescu corespondent voluntar 966 tone cărămizi refractare peste plan Colectivul fabricii de produse refractare „Proletarul“ din Turda a obţinut anul acesta succese remarcabile, însufleţirea cu care a muncit fiecare tovarăş în toate secţiile fabricii, buna organizare a muncii şi asigurarea unor condiţii corespunzătoare de lucru sunt factori care au făcut ca la data de 17 noiembrie a.c. planul de producţie cantitativ pe 1954 să fie realizat în proporţie de 100,1 la sută. Paralel cu lupta dusă pentru realizarea indicelui cantitativ, colectivul de muncă de aici a dat aceeaşi atenţie şi realizării celorlalţi indici de plan. In primele 10 luni ale anului, preţul de cost a fost redus cu 6,23 la sută, iar prin micşorarea normativelor de consum la materii prime şi a procentajului de rebuturi, au fost realizate economii de 376.948 lei. Pînă la 17 noiembrie au fost produse 966 tone cărămizi refractare de şamot peste plan, destinate industriei cimentului. Numeroşi sînt cei care în decursul anului au dobîndit succese deosebite în muncă. Manoilă Săndeanu este iniţiatorul unor măsuri tehnico-organizatorice menite să mecanizeze şi să raţionalizeze procesul tehnologic în cadrul secţiei măcinareamesteci, unde cu echipa sa a adus contribuţii deosebite la îndeplinirea planului anual înainte de termen. Merită de asemenea relevate succesele obţinute de echipele din cadrul secţiei cuptoare din care fac parte şi tovarăşii Carol Fodor, loan Pop, M. Gheorghe şi alii. V. Rozenberg corespondent voluntar 40 şarje rapide Turnătorii de piese de metal, de la uzina „Oţelul Roşu“ din regiunea Timişoara, au depăşit între 1 şi 17 noiembrie planul de producţie cu 82,4 la sută. In urma acestui succes şi a realizărilor obţinute în celelalte luni ale anului, turnătoria piese de metal şi-a terminat încă de la 17 noiembrie sarcina anuală de plan. Calitatea pieselor turnate a fost mult îmbunătăţită In timp de două săptămîni, pe lingă faptul că planul lunar a fost îndeplinit, rebuturile au scăzut cu 86 la sută faţă de toleranţe. Folosind metoda sovietică Matulinei, oţelarii au elaborat pînă la 17 noiembrie 40 de șarje rapide, față de 19 cît era angajamentul. Echipa prim-topitorului Hrenyak Bernath, lucrînd in schimbul I, a elaborat singură 12 șarje rapide. Romulus Radu corespondent voluntar -ACTUALITĂŢI DIN U. R. S. S. Combinatul de ţesături de bumbac din Barnaul Intr-o suburbie a oraşului Barnaul, nu departe de fluviul Obi, unde pînă nu de mult erau locuri virane, se înalţă noile clădiri ale combinatului de ţesături de bumbac a cărui construcţie este prevăzută în cel de-al 5-lea plan cincinal de dezvoltare a economiei nationale a U.R.S.S. Combinatului de la Barnaul i se spune „gigantul siberian al industriei textile". Intr-adevăr, acesta va fi una dintre cele mai mari întreprinderi din U.R.S.S. El va fi alcătuit din trei fabrici de filatură si tesătorie, două fabrici de finisare, precum şi dintr-o serie de secţii auxiliare. Combinatul se înzestrează cu tehnica cea mai perfecţionată. Uzinele sovietice produc pentru el maşini care vor fi pentru prima oară folosite în industria textilă. Automatizarea va fi larg utilizată. Utilajul tehnic de prim rang va permite combinatului să producă ţesături de calitate superioară — plusuri, catifea broşată, catifea raiată, diftina, percal şi altele. Crearea de zone pentru producţia cartofilor şi legumelor în Bielorusia Colhozurile şi sovhozurile din Bielorusia sporesc producţia de legume si cartofi. Anul acesta s-au colectat in republică cu 166 mii tone mai multi cartofi şi cu 11.500 tone mai multe legume decit anul trecut. Folosirea metodei de însămintare in cuiburi aşezate în pătrat a permis să se sporească in mod considerabil producţia la hectar. Colhozurile au construit 145 sere noi, au mărit considerabil numărul ramelor de răsadniţe. In vederea aprovizionării marilor oraşe din republică au fost create zone de producţie a cartofilor si legumelor. Din zona creată in jurul capitalei republicii — oraşul Minsk — fac parte peste 20 colhozuri si sovhozuri. In decurs de 4 ani suprafeţele cultivate cu cartofi si legume în regiunea Minsk au crescut de peste 1,5 ori, numărul ramelor de răsadniţe s-a mărit de 4 ori, iar suprafaţa serelor aproape de 10 ori. In prezent, in colhozurile din Bielorusia se construiesc peste 150 sere. Succesele crescătorilor de animale Ministerul Sovhozurilor al R.S.S. Lituaniene a făcut bilanţul muncii crescătorilor de vite pe timp de un an. Planul de stat al dezvoltării creşterii animalelor a fost depăşit. Intre octombrie 1953 si octombrie 1954 numărul vitelor cornute mari a crescut cu 11,2 la sută, dintre care al vacilor cu 25,34 la sută. A crescut de asemenea considerabil numărul porcilor si păsărilor. In cursul acestui an cantitatea de lapte a sporit in sovhozurile republicii cu 6.500 tone, 43 sovhozuri au depăşit indicii stabiliţi pentru participanta la Expoziţia agricolă unionala in anul 1955. In clişeu , în atelierul de pictură al combinatului de ţesături de mătase „Krasnaia Roza" din Moscova. In prim plan, pictoriţele (de la stingă la dreapta) : Alexandra Zabelina, Irina Kulakova şi Anna Andreeva. Uzina de construit maşini din Moscova a Ministerului Industriei produselor de carne şi lapte din U.R.S.S. şi-a însuşit producţia unor agregate pentru fabricarea pe bandă a untului. Productivitatea agregatului este de 200—250 kg unt pe oră. In clișeu : un agregat pentru producerea pe bandă a untului. Lucrările conferinţei de la Moscova a ţărilor europene pentru asigurarea păcii şi securităţii în Europa MOSCOVA 30 (Agerpres). TASS: . La’29 noiembrie s-a deschis la Moscova conferinţa ţărilor europene pentru asigurarea păcii şi securităţii în Europa. La conferinţă participă delegaţiile Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, Republicii Populare Polone, Republicii Cehoslovace, Republicii Populare Albania, Republicii Populare Bulgaria, Republicii Populare Ungare, Republicii Democrate Germane, Republicii Populare Române. La conferinţă participă de asemenea în calitate de observator un reprezentant al Republicii Samitare Chineze., Delegaţia Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste este condusă de V. M. Molotov, prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. şi ministru al Afacerilor Externe al U.R.S.S. Din delegaţia sovietică fac parte de asemenea : A. A. Gromîko, prim locţiitor al ministrului Afacerilor Externe al U. R.S.S.; A. M. Puzanov, preşedintele Consiliului de Miniştri al R.S.F.S.R.; N. T. Kalcenko, preşedintele Consiliului de Miniştri al R.S.S. Ucrainene ; K. T. Mazurov, preşedintele Consiliului de Miniştri al R.S.S. Bieloruse ; V. T. Laris, preşedintele Consiliului de Miniştri al R.S.S. Letone ; A. A. Miurisep, preşedintele Consiliului de Miniştri al R.S.S. Estone; M. A. Gedvdas, preşedintele Consiliului de Miniştri al R.S.S. Lituaniene; V. A. Zorin, locţiitor al ministrului Afacerilor Externe al U.R.S.S. Delegaţia Republicii Populare Polone este condusă de Jozef Cyrankiewicz, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Polone. Din delegaţie fac parte — Marian Naszkowski, locţiitor al ministrului Afacerilor Externe, şi Waclaw Lewikowski, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Populare Polone în U.R.S.S. Republica Cehoslovacă este reprezentată de delegaţia condusă de Viliam Siroky, primul ministru al Republicii Cehoslovace. Din delegaţie fac parte Vaclav David, ministru al Afacerilor Externe; Emanuel Slechta, ministrul Construcţiilor;Josef Plojhar, ministrul Sănătăţii; Jaromír Vosaglck, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Cehoslovace în U.R.S.S. Delegaţia Republicii Democrate Germane are în frunte pe Otto Grotewohl, primul ministru al R. D. Germane. Delegaţia este compusă din Walter Ulbricht, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri; dr. Lothar Boltz, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri şi ministru al Afacerilor Externe ; Otto Nisch* 'ke şi pr. Hann Loch, vicepreşedinţi ai Consiliului de Miniştri ; Bertholt Rose, secretar general al partidului ţărănesc democrat din, Germania, precum* şi Rudolf Appelt, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Democrate Germane în U.R.S.S. Delegaţia Republicii Populare Ungare este condusă de András Hegedűs, prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Ungare. Membrii delegaţiei sunt:Janos Boldoczky, ministru al Afacerilor Externe al Ungariei, şi Endre Sik, locţiitor al ministrului Afacerilor Externe. Din delegaţie face parte şi Ferenc Muennich, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al R. P. Ungare în U.R.S.S. Delegaţia Republicii Populare Române este alcătuită din Chivu Stoica, prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române (şeful delegaţiei) ; Simion Bughici, ministru al Afacerilor Externe ; Grigore Preoteasa, prim locţiitor al ministrului Afacerilor Externe, precum şi Ion Rab, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Populare Române în U.R.S.S. Delegaţia Republicii Populare Bulgaria este alcătuită din : Anton Iugov, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Bulgaria (şeful delegaţiei); Ghiorghi Traikov, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al Bulgariei; Mincio Nelcev, ministru al Afacerilor Externe, precum şi Karlo Lubanov, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Populare Bulgaria în U.R.S.S Republica Populară Albania este reprezentată de Manush Myftiu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Albania (şeful delegaţiei) ; Behar Shtylla, ministru al Afacerilor Externe, şi Mihal Prifti, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Populare Albania în U.R.S.S. Reprezentantul Republicii Populare Chineze la conferinţă este Cian Ven-tian, locţiitor al ministrului Afacerilor Externe al R. P. Chineze şi ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al R. P. Chineze In U.R.S.S. Prima şedinţă a conferinţei a fost deschisă de V. M. Molotov, şeful delegaţiei U.R.S.S. In numele guvernului Uniunii Sovietice el a salutat delegaţiile ţărilor care au acceptat propunerea guvernului sovietic, adresată de comun acord cu guvernele Republicii Populare Polone, şi Republicii Cehoslovace, cu privire la convocarea la 29 noiembrie la Moscova sau Paris a unei conferinţe pe întreaga Europă pentru examinarea problemei cu privire la crearea unui sistem de securiritate colectivă în Europa. Exprimîndu-şi regretul că nu toate statele cărora li s-au trimis invitaţii au socotit posibil să participe la examinarea acestei probleme importante care frămîntă popoarele Europei, V. M. Molotov a declarat că în actuala situaţie ţările iubitoare de pace nu se pot limita la măsurile pe care le-au luat pînă în prezent pentru asigurarea păcii şi securităţii lor şi că, în legătură cu aceasta, după părerea delegaţiei sovietice, conferinţa statelor europene, pentru asigurarea păcii şi securităţii în Europa trebuie să se ţină cu participarea statelor care au acceptat susa minţi la invitaţie. V. M. Molotov a cerut participanţilor la conferinţă să-şi spună părerea în această privinţă. Luînd cuvîntul, reprezentanţii delegaţiilor R R. Polone, R. Cehoslovace, R.D. Germane, R.P. Ungare, R.P. Bulgaria, R.P. Albania, R.P. Romina şi R.P. Chineze au sprijnit propunerea delegaţiei sovietice. In continuare V. M. Molotov, şeful delegaţiei Uniunii Sovietice, a făcut o declaraţie care a fost ascultată cu mare atenţie de către participanţii la conferinţă. Apoi a luat cuvîntul J. Cyrankîewicz, şeful delegaţiei Republicii Populare Polone. După declaraţia lui J. Cyrankîewicz, şedinţa a luat sfîrşit. ★ MOSCOVA 30 (Agerpres). —, TASS transmite : La 30 noiembrie a avut loc cea de a doua şedinţă a conferinţei ţărilor europene pentru asigurarea păcii şi securităţii în Europa. Şedinţa a fost prezidată de J. Cyrankiewicz, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Polone, şeful delegaţiei poloneze. In cadrul şedinţei au făcut declaraţii Wiliam Siroky, primul ministru all Republicii Cehoslovace, şeful delegaţiei cehoslovace, şi Otto Grottewohl, primul ministru al Republicii Democrate Germane, şeful delegaţiei Republicii Democrate Germane. Şedinţa următoare va avea loc la 1 decembrie, ora 14,00. Cuvîntarea de deschidere rostită de V. Molotov Tovarăşi I In numele Guvernului Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, delegaţia sovietică salută delegaţiile Republicii Populare Polone, Republicii Cehoslovace, Republicii Democrate Germane, Republicii Populare Ungare, Republicii Populare Române, Republicii Populare Bulgaria, Republicii Populare Albania, prezente aici. Salut de asemenea pe reprezentantul Republicii Populare Chineze, al cărei guvern a consimţit să trimită la conferinţă un reprezentant al său în calitate de observator. Guvernul sovietic, de comun acord cu guvernele Republicii Populare Polone și Republicii Cehoslovace, care sunt state limitrofe cu Germania, a adresat la 13 noiembrie guvernelor tuturor statelor europene, precum și guvernului Statelor Unite ale Americii propunerea cu privire la convocarea netatîrziată la Moscova sau Paris a unei conferinţe pe întreaga Europă. S-a propus că la această conferinţă să se examineze problema creării unui sistem de securitate colectivă in Europa. Guvernele statelor reprezentate aici au acceptat această propunere, lucru pentru care îngăduiţi-mi să exprim mulţumiri în numele guvernului sovietic. Acest fapt dovedeşte înţelegerea profundă a răspunderii pentru cauza păcii, şi totodată înţelegerea profundă a primejdiei care este legată de situaţia creată actualmente în Europa. Este regretabil faptul că nu toate statele care au fost invitate au găsit necesar să participe la examinarea importantei probleme sus-menţionate, care frămîntă popoarele Europei. După cum ştim, acestui fapt i s-au dat diferite explicaţii. Unele dintre aceste state au avut o atitudine pozitivă faţă de ideea creării unui sistem de securitate colectivă în Europa la care să participe toate statele europene, deşi au făcut totodată unele rezerve sau altele. Noi am vrea să sperăm că între aceste state şi statele reprezentate aici se va realiza în viitor o mai mare înţelegere reciprocă în ceea ce priveşte comunitatea de Interese a ţărilor europene în cauza apărării păcii şi securităţii colective în Europa. Alte state nu au considerat posibil să accepte Invitaţia dat fiind faptul că sarcinile acestei conferinţe se deosebesc de linia politicii lor externe în Europa in momentul de faţă. Dintre acestea fac parte în primul rînd Statele Unite ale Americii, precum şi Anglia şi Franţa. Cercurile oficiate ale acestor state au făcut mult şi pentru a împiedica ca la conferinţă să participe un număr cit mai mare de state. Este firesc ca în rîndurile tuturor delegaţiilor prezente aici să se nască întrebarea ce hotărîre să adopte în legătură cu faptul că nu toate statele Invitate la conferinţă au acceptat această Invitaţie. In ceea ce-l priveşte, guvernul sovietic se menţine la părerea că situaţia creată în momentul de faţă în Europa necesită cea mai serioasă atenţie din partea tuturor statelor iubitoare de pace. Nu trebuie să se treacă cu vederea că din partea cercurilor agresive ale puterilor cunoscute tuturor, au fost puse în funcţiune toate mijloacele de presiune pentru a grăbi realizarea planurilor de militarizare a Germaniei occidentale şi de includere a ei în grupările lor militare imperialiste. Intr-o asemenea situaţie, ţările iubitoare de pace nu se pot limita la acele măsuri pe care le-au luat pînă acum pentru asigurarea păcii şi securităţilor. Acum aceste măsuri sînt insuficiente. Sunt necesare noi măsuri pentru asigurarea păcii şi securităţii în Europa. In legătură cu aceasta, delegaţia sovietică consideră că conferinţa statelor europene pentru asigurarea păcii şi securităţii în Europa trebuie să aibă loc în acea componenţă pe care o avem în momentul de faţă Aceasta o cer atît Interesele asigurării securităţii popoarelor noastre cît şi interesele menţinerii şi consolidării păcii la Europa, în ansamblu. Acele state care vor dori să adere la această operă vor putea face aceasta în viitor. Delegaţia sovietică vă cere, stimate delegaţii, să vă exprimaţi părerea în legătură cu aceasta. Delegaţia sovietică îşi exprimă convingerea că conferinţa se va achita cu succes de importantele sarcini ce-i stau în faţă. Această încredere se întemeiază pe sprijinul crescânt pe care popoarele Europei și întregii lumi îl acordă tot mai mult eforturilor îndreptate spre consolidarea păcii. Un deceniu al cinematografiei din Kazahstan S-au împlinit zece ani de la crearea Industriei cinematografice in R.S.S. Kazahă. In acest răstimp au fost turnate o serie de filme ca: „Djambul", „Poemul dragostei", „Kazahstanul Sovietic“ și multe altele care s-au bucurat de aprecierea spectatorilor. Studioul de filme din Alma-Ata va turna anul acesta citeva filme noi. A fost terminat filmul artistic „Fiica stepei", în care e vorba de soarta unei femei cazahe care a parcurs calea de la armată pînă la mare om de ştiinţă şi activistă pe tărîm social. Totodată este aproape terminată turnarea comediei muzicale în culori „Fetiţa Dighit", consacrată vieţii tineretului colhoznic din Kazahstan, şi a filmului artistic „Aceasta s-a întîmplat la Sugla". Se lărgeşte şi producţia de filme documentare. Pe ecranele cinematografelor rulează filmul colorat „Pe întinderile Kazahstanului"consacrat dezvoltării creșterii animalelor, și s-a terminat turnarea filmului „Pe păminturile intevenite din Kazahstan".