Munca, decembrie 1954 (Anul 10, nr. 2217-2242)
1954-12-01 / nr. 2217
Pag. 2-a PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIREA ACTIVITĂŢII ECHIPELOR DE CONTROL OBŞTESC ■ ------- Consfătuirea organizată de ziarul „Munca“ şi C. S. R. - Bucureşti în raionul „Criviţa Roşie“ Răspunzînd chemării partidului şi guvernului, oamenii muncii din industrie şi agricultură produc din ce în ce mai multe bunuri de larg consum. Sarcina lucrătorilor din comerţ este de a pune la dispoziţia cumpărătorilor în bune condiţiuni si in mod civilizat aceste produse. Mulţi lucrători din comerţ, educaţi în spiritul atitudinii socialiste faţă de muncă, au o comportare justă faţă de public, servindu-l cu toată conştiinciozitatea. Sînt însă şi alţii care nu s-au dezbărat de vechile obiceiuri caracteristice comerţului capitalist, creînd nemulţumiri legitime in rîndurile cumpărătorilor. Un rol important în educarea elementelor cinstite şi în eliminarea celor necinstite îl au echipele de control obștesc din întreprinderi. Controlul exercitat de aceste echipe are caracterul controlului de jos, deoarece cei ce-1 îndeplinesc fac parte din marea masă a consumatorilor. In scopul stimulării acestui control și ridicării sale pe o treaptă superioară, ziarul nostru, în colaborare cu Consiliul sindical regional- Bucureşti, a organizat o consfătuire cu echipele de control obştesc şi organizaţiile comerciale din raionul „Griviţa Roşie“. Din referatele prezentate cu acest prilej, s-au desprins metodele folosite de organele sindicale şi organizaţiile comerciale pentru îmbunătăţirea muncii echipelor de control obştesc şi mărirea eficacităţii ei. Astfel, C.S.R. a iniţiat schimburi de experienţă între aceste echipe, iar în colaborare cu sfatul popular a organizat instruirea lor practică. Prin consfătuirile săptămînale ce se ţin la secţiile comerciale ale raioanelor din Capitală, şi care sînt iniţiate de C.S.R., s-a realizat o mai strînsă legătură între echipele de control obştesc şi organizaţiile comerciale raionale. Aceste consfătuiri săptămînale au dus la o mai mare operativitate în rezolvarea de către O.C.L.-uri a sezisurilor făcute de către echipele de control obştesc. în referatul secţiei comerciale a sfatului popular al raionului „Griviţa Roşie“ — prezentat la consfătuire — a fost evidenţiată activitatea echipelor de controlori de la Complexul „Griviţa Roşie“, uzinele „Boleslaw Bierlit“, I.R.E.R., Atelierele P.T.T. Clăbucet, Formarea Trenurilor şi din alte părţi. Referatul a menţionat in mod autocritic şi unele lipsuri, relevîndu-se faptul ca sezisările făcute de echipele de control obştesc nu au fost rezolvate just sau nu au fost cercetate suficient de către secţia comercială a sfatului popular şi de conducerile organizaţiilor comerciale din raion. Ceea ce a reieşit în mod deosebit din referate este faptul că organele de conducere din comerţ, nu iau cu suficient simţ de răspundere şi în mod operativ măsuri împotriva acelor elemente din comerţ care sînt prinse furînd, dosind mărfuri, luînd suprapreţ ş.a.m.d. Participanţii la discuţii au adus o preţioasă contribuţie la orientarea în muncă a controlorilor obşteşti şi au insistat asupra sprijinului ce trebuie să-l primească aceştia atît din partea organelor sindicale, cît şi a organizaţiilor comerciale de stat. Publicăm mai jos o parte din referatele prezentate şi din discuţiile care au avut Ioc. Controlul cantinei şi gospodăriei anexe dar dînsa ne face chiar greutăţi. Nu mai departe decît cu prilejul acestei consfătuiri, cînd un activist de la C.S.R. s-a interesat dacă am fost anunţat pentru a participa la ea, tovarăşa Andreiaş i-a răspuns că mi-a comunicat, dar că eu aş fi obiectat că nu pot veni deoarece am alte treburi mai urgente. Adevărul ieste că tovarăşa Andreiaş nu mi-a spus nimic despre consfătuire. Trebuie să fie clar că fără ajutorul comitetului de întreprindere, echipele de control obştesc nu pot să desfăşoare o activitate rodnică. Noi avem nevoie de acest ajutor şi comitetul de întreprindere trebuie să ni-l dea“. „La cantina noastră — a arătat tovarăşul Barosu, responsabilul comisiei de cantină şi aprovizionare de la Complexul „Griviţa Roşie“, — iau masa un număr mare de muncitori. Dacă ei sînt mulţumiţi de mîncare şi de felul cum sînt serviţi, aceasta se datoreşte fără îndoială şi controlorilor obşteşti. In planul de muncă al fiecărei echipe este prevăzută o zi rezervată cantinei. In felul acesta fiecare echipă de control obştesc, prin rotaţie, se interesează de activitatea cantinei noastre. Echipele de control obştesc s-au ocupat de asemenea — deşi nu în aceeaşi măsură — şi de gospodăria-anexă Deoarece nu au posibilitatea să controleze tot atît de des şi activitatea ei, controlorii obşteşti verifică în schimb calitatea produselor pe care aceasta le livrează cantinei, precum şi preţul de livrare. Controlurile făcute de echipe la cantina întreprinderii şi la gospodăria-anexă s-au dovedit a fi folositoare. In urma propunerii controlorilor obşteşti, care au constatat că transportul cărnii şi al pâitlii la cantină se face într-un mod necorespunzător, s-a dispus confecţionarea a două lăzi închise cu capac, una pentru pline şi alta, îmbrăcată cu tablă galvanizată, pentru carne. De asemenea, constatînd că pîinea ce se servea muncitorilor era de proastă calitate, controlorii au informat comitetul de întreprindere care a luat legătura cu fabrica furnizoare — „N. Bălcescu“ — sezisîndu-i acest lucru, pentru a lua măsurile cuvenite. De atunci calitatea pîinii s-a îmbunătăţit. Cu multă atenţie au urmărit echipele de control obştesc şi felul cum cantina noastră se pregăteşte pentru iarnă, atît în ceea ce priveşte aprovizionarea cu cantităţile de alimente necesare cît şi condiţiile de depozitare. Cu toate acestea nu se poate spune că echipele de corntrol obştesc au făcut tot ce era nevoie pentru a asigura o cît mai bună funcţionare a cantinei şi gospodăriei anexe. Noi vom căuta însă şi pe viitor să ne îngrijim de bunul mers al cantinei, pentru ca tovarăşii noştri să primească o mîncare consistentă, ieftină şi servită în bune condiţiuni.“ In multe magazine condicile de sugestii şi reclamaţii nu sunt puse la dispoziţia cumpărătorilor atunci cînd aceştia te cer. In alte cazuri, cetăţenilor li se cere legitimaţia şi sînt chestionaţi asupra celor ce vor să scrie in condici. -O Poţi să fii, oricine-i fi Condica vrei să ţi-o dea ? Spune-ntîi ce vrei să scrii. Şi apoi, vom mai vedea... Aşa munceşte Tovarăşul Gheorghe Stroescu, restrursabilul uneia dintre echipele de control obştesc de la Complexul „Griviţa Roşie“ a vorbit despre activitatea acesteia. De la început — a spus el — trebuie să subliniez că echipa noastră a fost ajutată de comitetul de întreprindere să-şi facă un plan de muncă lunar, în care se arăta ziua şi ora cînd va ieşi pe teren, şi magazinul care urma să fie vizitat. S-a avut în vedere de asemenea ca activitatea controlorilor obşteşti să nu fie stingherită de alte sarcini obşteşti pe linie sindicală. Planul ne-a ajutat să exercităm un control organizat şi temeinic, reuşind să ieşim pe teren de trei ori pe săptămînă. In munca noastră am urmărit ca magazinele să fie bine aprovizionate cu produsele cerute de cumpărători, însă fără să scăpăm din vedere şi felul cum sînt serviţi aceştia. Astfel, în deplasările noastre am veghiat ca măsurarea sau cîntărirea mărfurilor să se facă corect, ca lucrătorii din comerţ să aibă o comportare cuviincioasă faţă de clienţi, am dat atenţie curăţeniei localului şi a personalului etc. Ne-am interesat de asemenea de felul cum sunt depozitate, conservate şi manipulate mărfurile, dat fiind că toate acestea contribuie la păstrarea calităţii lor. Cînd am observat că produsele primite de unele unităţi comerciale suntde proastă calitate din vina unităţilor care le-au produs, am cerut în scris comitetelor de întreprindere respective să ia măsurile cuvenite. Echipa noastră a putut să cuprindă toate aceste probleme, deoarece cu ocazia controlării unui magazin eu repartizam fiecărui membru din echipă să se ocupe de anumite probleme. De pildă, în ziua de 15 noiembrie, am avut în plan să controlăm restaurantul „Vulcan“ din Calea Griviţei nr 250. După ce am arătat responsabilului care este scopul vizitei noastre, prezentîndu-i legitimaţiile de controlori obşteşti, am pornit la exercitarea controlului. Tovarăşa Maria Gegov a trecut să cerceteze cum sunt păstrate diferitele alimente în magazia restaurantului, starea de curăţenie şi sănătate a ospătarilor şi personalului de la bucătărie, bufet şi bar Tovarăşul Teo echipa noastră dar Petrescu s-a interesat de curăţenia în local, dacă se fac din vreme comenzile pentru băuturi şi alimente, dacă se respectă gramajele stabilite de M.C.I. la prepararea mîncărurilor. Eu am controlat felul cum sînt serviți consumatorii, dacă preturile cu care se vînd diferite produse corespund cu cele din facturi, dacă băuturile sînt măsurate bine, dacă anumite produse nu sînt dosite sau vîndute numai unor anumite persoane. In acest mod am reuşit să cunoaştem în scurt timp situaţia din restaurant. In majoritatea sectoarelor cercetate, noi am constatat o situaţie bună. La bucătărie am văzut însă că îmbrăcămintea personalului era ţinută într-un cuier şi nu în dulapuri, iar localul nu era suficient de curat. In această privinţă responsabilul restaurantului nu a ţinut cont de recomandările medicului igienist de la Sanepidul raional „Griviţa Roşie". In ce priveşte felul cum ospătarii se comportă faţă de consumatori, ne-a folosit mult şi condica de sugestii si reclamaţii. In ea am citit o serie de nemulţumiri ale consumatorilor. Se arăta astfel că unii’ dintre aceia care vin mai des în local sînt privilegiaţi, in, sensul că sînt serviţi imediat, în timp ce alţi consumatori sînt nevoiţi să aştepte de obicei 30—40 de minute. Pe de altă parte am constatat că reclamatiile făcute de consumatori nu sînt luate în consideraţie nici de responsabilii restaurantului, nici de organele T.A.P.L. sau de corpul de control al secţiei comerciale a sfatului popular raional Toate deficientele constatate au fost înscrise în registrul unic de control cerînd ca ele să fie înlăturate cît mai curînd.‘Pentru a urmări dacă se respectă recomandările noastre, ne-am propus ca în cursul lunii decembrie să mergem din nou să controlăm acest restaurant. După fiecare control făcut în unităţile comerciale, ce ne sînt repartizate, noi obişnuim Să informăm comitetul de întreprindere asupra celor constatate In felul acesta îi dăm posibilitate să ne cunoască activitatea şi să ne ajute atunci cînd întîmpinăm greutăţi. Sprijinul permanent al comitetului de întreprindere Tovarăşul Constantin Nicolae, responsabilul unei echipe de control obştesc de la uzina „Boleslaw Bierut“, a vorbit despre sprijinul dat controlorilor obşteşti de comitetul de întreprindere. In uzina noastră — ia spus el — există astăzi 11 echipe de control obştesc. Imediat după ce am fost aleşi, treaba mergea ceva mai greu, căci majoritatea controlorilor nu prea ştiau bine ce trebuie să facă pe teren Comitetul de întreprindere s-a îngrijit însă să ne instruiască asupra felului cum trebuie să ne desfăşurăm activitatea. Instructajele făcute cu noi ne-au fost de mare folos. Am înţeles astfel mai bine cît de importantă este munca noastră şi ce contribuţie trebuie să aducem la lupta pentru îmbunătăţirea comerţului socialist. După pregătirea teoretică, comitetul s-a preocupat şi de instruirea noastră practică. In acest scop s-au alcătuit echipe în care alături de cei nou aleşi, au fost puşi controlori mai vechi, cu mai multă experienţă, care au arătat practic celorlalţi cum trebuie dusă acţiunea. Comitetul s-a îngrijit totodată ca echipele să-şi desfăşoare activitatea după un plan de muncă concret, în care sînt trecute zilele de ieşire pe teren precum şi unităţile care vor fi vizitate. Cunoscîndu-ne sarcinile şi ştiind cum trebuie să muncim, controlul efectuat de noi a început să fie rodnic contribuind la înlăturarea lipsurilor din unităţile pe care le-am vizitat şi la schimbarea atitudinii necorespunzătoare a unor lucrători faţă de cumpărători. Ajutorul primit din partea comitetului de întreprindere nu s-a rezumat însă numai la atît. El a continuat să se intereseze mereu de activitatea noastră, de greutăţile pe care le întîmpinăm, intervenind ori de cîte ori se simţea nevoia. Analizînd periodic munca fiecărei echipe, comitetul de întreprindere a contribuit la completarea cunoştinţelor controlorilor obşteşti şi la îmbunătăţirea permanentă a metodelor lor de muncă. Pe baza rapoartelor pe care noi le dăm după fiecare ieșire pe teren, comitetul a intervenit adeseori la organete în drept pentru a se rezolvia sezisările iîbastre — comunicîndu-ne apoi măsurile ce au fost luate. Cunoscînd roadele muncii sale, fiecare controlor obștesc s-a străduit să obţină rezultate din ce în ce mai bune. Din pacate însă, noi întîmpinăm încă unele greutăţi din partea conducătorilor O.C.L., care nu răspund totdeauna la timp — ba uneori chiar deloc — sezisurilor pe care le facem. In încheiere, tovarăşul Constantin Nicolae a cerut ca O.C.L. să dea mai multă atentie sezisurilor făcute de controlorii obşteşti şi şi-a exprimat hotarîrea ca pe viitor să muncească cu şi mai multă rîvnă pentru a se achita cu cinste de sarcina pe care tovarăşii săi de muncă i-au încredintat-o. * Tov. A Adas de la filatura „Dacia" a criticat comitetul de întreprindere care nu ajută echipele de control obştesc. El a spus printre altele: „Cînd tovarăşii noştri de muncă ne-au ales acum cîteva luni pentru a îndeplin această misiune, cu toţii ne-am bucurat şi eram dornici să pornim la treabă cît mai repede. Ne aşteptam atunci ca tovarăşii din comitetul de întreprindere să ne arate ce trebuie să facem, într-un cuvînt să ne ajute. Acest lucru nu s-a întîmplat însă. Neinstruiţi, fără un plan de muncă, aglomeraţi cu alte sarcini date de comitet, activitatea noastră nu putea să dea rezultatele aşteptate. In scurt timp, din cele trei echipe cîte erau la început, două şi-au încetat complet activitatea. Datorită faptului că eu am ţinut un contact mai strîns cu C S.R. şi secţia comercială a sfatului popular raional, de unde am primit ajutor, am putut să activez mai departe şi sa dobândesc unele rezultate în muncă“. In continuare tovarăşul Adas a spus : „Nu numai că preşedinta comitetului, tovaraşa Maria Andreiaş, nu se interesează deloc de activitatea controlorilor. MUNKA Cu ajutorul muncitorilor din întreprindere Tovarăşul Nicolae Vasilescu de la Centrul de formarea trenurilor Bucureşti- Griviţa, s-a ocupat de sprijinul primit de controlorii obşteşti de la muncitorii din întreprindere „De acest sprijin — a spus el — depind în mare măsură roadele muncii echipei de control obştesc. Muncitorii sînt înşişi cumpărătorii, ei vin zilnic în contact cu unităţile comerciale şi astfel cunosc direct toate lipsurile din activitatea unora din ele. Ei sînt cei mai în măsură să-şi dea părerea asupra felului cum este aprovizionat un magazin, dacă are sau nu un anumit sortiment, dacă lucrătorii respectivi se poartă cuviincios cu clienţii, dacă este curat în localul respectiv. Ei au deci posibilitatea să aprecieze cum satisface acel magazin cerinţele cumpărătorilor. Controlorul obştesc singur nu poate cunoaşte totul şi atunci cînd merge pe teren ,este posibil să nu seziseze toate defecţiunile. Tovarăşul N. Vasilescu a dat apoi cîteva exemple concrete de cazuri ce i-au fost semnalate de diferiţi muncitori şi pe care echipa le-a cercetat apoi la faţa locului. „Intr-lină din zile, tovarăşul Mihai Ion m-a informat că la atelierul de reparaţii nr 19, din Calea Griviţei nr. 332, unde s-a dus să-şi pună pungele de cauciuc la pantofi, i s-au pretins pentru aceasta 50 lei, în timp ce preţul oficial era doar 25 lei. La fel mi s-a semnalat că la magazinul „Spicul“ din Calea Griviţei casiera nu dă restul în bani mărunţi pretextînd că nu are bani potriviţi. In urma acestor sezisări noi am fost pe teren pentru a te cerceta la fata locului. Găsindu-le juste le-am semnalat orgănelor în drept, cerîndu-ie să ia măsuri severe împotrivă acestor elemente necinstite. Tovarăşii din întreprinderea în care lucrez văzînd că cele semnalate de ei nu rămîtt necercetate şi lipsite de urmări, s-au obişnuit acum ca ori de cîte ori sezisează o lipsă într-o unitate comercială să ne-o aducă si nouă la cunoȘtintă. In felul acesta ■— a încheiat tovarăşul Vasilescu — noi ne îmbunătăţim activitatea pe zi ce trece, controlul nostru devine mai eficace iar funcţionarea unităţilor pe care le controlăm se îmbunătăţeşte şi ea, spre satisfacţia tuturor cumpărătorilor“. Sugestiile cumpărătorilor folosesc la îmbunătăţirea muncii în magazine „In condicile de reclamaţii şi sugestii — a spus tov. Blaga, care face parte din activul obştesc al secţiei aprovizionare a C.S.R Bucureşti — mulţi cetăţeni, pe lîngă propunerile de îmbunătăţire a muncii ! norătorilor din Comerţ şi sezisările cu privire la abaterile unora din aceştia, fac totodată şi observaţii cu privire la calitatea mărfurilor şi sortimentelor de care se simte nevoie. In unele muagazine pe care le controlăm am constatat că se ţine seama de sugestiile şi reclamaţiile cumpărătorilor. De aceea, activitatea acestora se îmbunătăţeşte neîncetat. In alte locuri însă nu se iau în seamă observaţiile cetăţenilor consemnate în condica şi -- ceea ce este mai grav — aceasta nici nu le este pusă totdeauna la dispoziţie. Să dăm un exemplu. Dacă intri la raionul cosmetice al magazinului ,.Textilă din piaţa Griviţa Roşie, trebuie să aştepţi foarte mult pipă să fii servit, deoarece vînzătoarea Alexandrina Conta nu se îndură să întrerupă vreo discuţie începută cu vreunul din tovarăşii ei de muncă. În cazul cînd încerci s-o ajuţi pe această tovarăşă arătîndu-i lipsurile în condica de reclamaţii şi sugestii, apoi ieste o întreagă poveste. Mai întîi casiera magazinului te supune la un adevărat interogatoriu, întrebîndu-te de unde eşti, de ce ai nevoie de condică şi cîte şi mai cîte şi pînă nu te legitimezi nu poţi obţine condica Cînd ai pus în sfirşit mina pre ea, apare deodată tovarăşul Tatu, vînzător la raionul cu mărfuri îa liber El se transformă în avocat nepoftit şiîncepe să-ţi îndruge că „aşa se poartă tovarăşa Conta“, „aşa este dînsa“ şi multe altele- Dacă tovarăşa respectivă „aşa se poartă" cu publicul în mod obişnuit, iar colectivul cunoaşte acest lucru, atunci ne întrebăm care este ajutorul dat de grupa sindicală şi ce a făcut comitetul de întreprindere de la O C.L. Produse Industriale pentru educarea acestei vînzătoare, care sînt măsurile luate de conducerea O.C.L. pentru a imprima tovarăşei Colita o atitudine justă faţă de cumpărători. Tov. Blaga a mai arătat că la restaurantul „Cîmpina" din Calea Griviţei nr. 490, trebuie să pierzi mult timp pînă ce tov. Dobre, responsabilul localului, găseşte condica de sugestii şi reclamaţii, aceasta fiind aruncată sub tejghea printre alte lucruri. Partea cea mai rea este că nici direcţia Trustului nu controlează condicile pentru a trage concluzii şi a lua măsuri în vederea Înlăturării lipsurilor. In încheiere tov. Blaga a arătat că acolo unde responsabilii de magazine şi organele O.C.L. au ţinut seama de sugestiile consumatorilor, munca s-a îmbunătăţit simţitor, dînd ca exemplu unităţile „Alimentara" din Calea Griviţei nr. 394, „Comaliment“ din Calea Griviţei nr. 411 şi altele. Din păcate sînt puţine magazine în care s-au luat în consideraţie sugestiile date şi puţine sînt măsurile luate pentru remedierea lipsurilor sezisate. La raionul de cosmetice al magazinului „textila" din Piaţa Griviţa Roţii, in timp ce cumpărătorii aşteaptă să fie serviţi, următoarea Alexandrina Conta seîntreţine cu cunoştinţele ce au venit s-o viziteze. Creşte coada, se lungeşte. — Aşteptaţi ! Tot mai mică e răbdarea. ...Ei şi cum a fort plimbarea... — Hai, tovarăși, servește! Miercuri 1 decembrie 1954 — nr. 2217 Trebuie întărită colaborarea cu conducerile O. C. L. Din partea O.C.L. „Alimentara “ din raionul „Griviţa Roşie“, a luat cuvîntul tovarăşul director Mircea Condeescu. Subliniind ajutorul pe care acest O.C.L. l-a primit de la controlorii obşteşti, vorbitorul a arătat atenţia care se dă sezisarilor şi propunerilor acestora, pentru ca prin rezolvarea lor urgentă să fie curmate lipsurile semnalate. El a dat cîteva exemple concrete despre măsurile luate în urma sezisărilor făcute de echipele de control obştesc. „Nu de mult — a spus tov. Condeescu — controlorii obşteşti de la Complexul „Griviţa Roşie“ ne-au semnalat că magazinul din str. Mimozei nr. 25, situat în plin cartier muncitoresc (Griviţa-Triaj), dintr-o greşită planificare făcută de serviciul nostru comercial, nu era aprovizionat cu acele mărfuri cerute mai mult de muncitorii din cartier. Lipseau, sau veneau în cantităţi prea mici, preparate din peşte, carne, peşte proaspăt şi altele. Analizînd situaţia şi găsind juste cele semnalate, am luat imediat măsuri pentru ca magazinul să fie aprovizionat cu produsele care lipseau. De asemenea, am luat măsuri şi pentru repararea şi zugrăvirea magazinului, pentru a-i da un aspect mai plăcut. Cumpărătorii obişnuiţi ai acestei unităţi vin acum cu mai multă plăcere în magazin, bucurîndu-se de îmbunătăţirile ce i-au fost aduse“. După ce a mai dat cîteva exemple concrete despre deficienţe în activitatea unor unităţi, semnalate de echipele de controlori obşteşti, precum şi de măsurile luate pentru remedierea lor, tovarăşul Condeescu a spus: „Trebuie să arătăm însă ca nu în toate ocaziile am folosit aşa cum ar fi trebuit sprijinul controlorilor obşteşti Datorită fi faptului că, pînă nu de mult, aceştia adresau sezisările lor direct secţiunii comerciale a sfatului popular raional sau Inspecţiei comerciale de stat — noi luînd cunoştinţă abia mai tîrziu de ele — nu am putut lua totdeauna în mod operativ măsurile ce se cereau. Au existat însăşi cazuri cînd deşi noi am fost înştiinţaţi direct de controlorii obşteşti despre unele lipsuri, totuşi nu am făcut imediat cercetările de rigoare la faţa locului întîrziind astfel mult ,CU luarea măsurilor. Fără îndoială că aceasta a făcut ca lipsurile să dăinuie, iar controlorii obşteşti să se demobilizeze, deoarece vedeau că munca lor rămîne fără rezultat. Măsurile luate recent în vederea îmbunătăţirii organizării controlului obştesc şi mai ales şedinţele ce se ţin săptămînal la sfatul popular cu controlorii obşteşti conducerile OC.L., au determinat o red^^ îmbunătăţire a situaţiei în această direcţie. In cadrul acestor şedinţe noi luăm cunoştinţa direct de constatările echipelor şi la rîndul nostru ne obligăm a rezolva fără întîrziere problemele. Tot atunci noi anunţăm de regulă controlorilor obşteşti şi măsurile pe care le-am luat în urma sezisurilor primite la şedinţa anterioară In felul acesta devine mai eficace sprijinul pe care-l primim din partea controlorilor obşteşti. Colaborarea cu echipele de control obştesc este preţioasă pentru noi — a încheiat tovarăşul Condeescu De aceea, ne vom strădui ca pe viitor s-o întărim şi mai mult, să rezolvăm cît mai rapid sezisările lor şi astfel să îmbunătăţim munca unităţilor noastre din raionul „Griviţa Roşie“. O mai strînsă legătură cu organele sindicale din unităţile comerciale La discuţii a participat şi tov. Marin Stanciu, preşedintele comitetului de întreprindere de la O.C.L „Alimentara“ din raionul „Griviţa Roşie“, care a spus : „Mă aflu la această consfătuire ca musafir nepoftit. Ţin să arăt Consiliului sindical regional că ar fi fost mult mai bine dacă ar fi participat aici şi comitetele de întreprindere de la Organizaţiile Comerciale Locale. Ele ar fi putut învăţa mult din consfătuirea de faţă. Noi ştim că pentru îmbunătăţirea activităţii echipelor de control obştesc din întreprinderile raionului nostru s-au întreprins mai multe acţiuni. Dar niciodată comitetul nostru de întreprindere nu a fost mobilizat să ia şi el parte la ele. Eu propun ca îri asemenea ocazii C.S.R. să ia legătura şi cu comitetele de întreprindere din organizaţiile comerciale, pentru că scopul activităţii şi eforturilor noastre pe tărâmul comerţului socialist este acelaşi. Cred că este foarte binevenită această consfătuire, fiindcă ea ne dă tuturor posibilitatea să ne orientăm mai bine în activitatea ce o ducem şi să tragem o serie de concluzii menite să ridice nivelul muncii lucrătorilor din comerţ. Pentru ca activitatea controlorilor obşteşti să fie bine orientată şi mai eficace, eu propun ca ei să participe şi la consfătuirile de producţie pe care noi le avem cu lucrătorii din comerţ Responsabilii acestor echipe nu trebuie să scape din vedere nici necesitatea unor legături mai strînse cu organele sindicale din comerț, pentru a fe ajuta în munca de educare a lucrătorilor respectivi, în spiritul atitudinii socialiste față de muncă, în spiritul unei comportări civilizate față de consumatori. -CONCLUZII -------------- Din consfătuire a reieşit clar că în comerţul de stat există încă unele lipsuri mari. Pentru a orienta mai precis activitatea echipelor de control obştesc, concluziile consfătuirii au subliniat că în unele unităţi ale comerţului de stat se întîmplă ca deservirea să lase de dorit, iar anumite mărfuri să fie desfăcute pe baza relaţiilor personale. Au fost de asemenea semnalate cazuri cînd consumatorilor nu li se vînd produse de cea mai bună calitate, deoarece multe din acestea, mai ales cele alimentare, nu sînt păstrate în bune condiţiuni. Mai există încă strecurate în unităţile noastre comerciale unele elemente necinstite, care vînd mărfurile cu suprapreţuri, dau lipsă la cîntar etc. In alte magazine lucrătorii au o atitudine necorespunzătoare faţă de cumpărători, vorbesc urît cu ei, îi lasă să aştepte mult pînă să-i servească, li insultă chiar şi nu le satisfac cerinţele juste. Datoria controlorilor obşteşti este să lupte cu hotărîre împotriva acestor manifestări dăunătoare şi trebuie să le descopere şi să fie necruţători faţă de orice lipsă care se manifestă în unităţile comerciale, urmărind cu perseverenţă ca sezisările făcute să fie rezolvate operativ, prin luarea unor măsuri de îndreptare de către conducerea organizaţiilor comerciale. Controlorii trebuie să vegheze ca cei care s-au făcut vinovaţi de abateri grave să nu fie pur şi simplu transferaţi dintr-o unitate în alta, ci să fie daţi în judecată, spre a-şi primi pedeapsa cuvenită. Cei care comit furturi şi alte fapte necinstite nu au ce căuta în comerţul socialist. Pentru ca echipele de control obştesc să poată munci din ce în ce mai bine, se cere ca ele să fie sprijinite efectiv de toate organele cointeresate. Acest ajutor ele trebuie să-l primească în primul rînd din partea secţiilor comerciale ale sfaturilor populare care au datoria să urmărească permanent ca sezisările făcute să fie rezolvate şi nu tărăgănate sau date uitării. Trebuie abandonată cu desăvîrşire petica de a lua dintr-un buzunar şi a pune în altul, cu alte cuvinte de a muta pe vînzătorii necorespunzători de la un magazin la altul. Sezisările echipelor de control obştesc trebuie verificate operativ şi tot operativ să fie luate măsurile de lichidare a lipsurilor. La fel de important pentru stimularea şi îmbunătăţirea muncii controlorilor obşteşti este şi ajutorul ce trebuie să-l dea comitetele de întreprindere în ceea ce priveşte instruirea lor temeinică. Din consfătuire a reieşit că atît comitetele sindicale regionale, cît şi comitetele centrale ale Sindicatelor nu au dat atenţia cuvenită activităţii echipelor de control obştesc. Cine alţii decît aceste organe sindicale sînt mai in măsură să se intereseze de echipele de control obştesc in fiecare ramură de producţie ? Îndrumarea şi controlarea activităţii comitetelor de întreprindere în ceea ce priveşte controlul obştesc revin tocmai comitetelor centrale ale Sindicatelor. Controlul obştesc constituie o pîrghie importantă în îmbunătăţirea comerţului de stat şi cooperatist. De aceea, Inspecţia comercială de stat şi corpul de control al secţiilor comerciale ale sfaturilor populare, trebuie să dea toată atenţia muncii controlorilor obşteşti, acordînd acestora un ajutor temeinic în vederea pregătirii lor practice. Aceste organe trebuie să-şi facă datoria cu toată conştiinciozitatea. In felul acesta, echipele de control obştesc îşi vor duce munca în condiţiuni din ce in ce mai bune, mărind contribuţia ce o dau la îmbunătăţirea comerţului nostru socialist