Munca, ianuarie 1955 (Anul 11, nr. 2243-2266)

1955-01-04 / nr. 2243

Pag. 2-a 8R3T5HESS5255H5E2 Controlul obştesc asupra asigurărilor sociale şi bugetului sindical învăţăminte preţioase ŞERBAN preşedintele d­­in regiunea Bucu­reşti, de câteva zile se prezintă în între- c_­prinderi, în instituţii, în G.A.S. şi S.M.T. dările de seamă ale comisiilor de control obştesc asupra acti­vităţii de asigurări sociale şi ad­ministra­­tiv-financiare a organizaţiilor sindicale. Sub îndrumarea comisiei regionale de pe lingă C.S.R.-Bucureşti, majoritatea co­misiilor de control obştesc au depus o bogată activitate pentru o cît mai largă mobilizare a oamenilor muncii la desco­perirea lipsurilor şi îndreptarea lor, pen­tru neîncetata îmbunătăţire a activităţii organelor sindicale în direcţia grijii faţă de om şi a gospodăririi chibzuite a fon­durilor băneşti. Acolo unde comitetele centrale ale Sin­dicatelor au dat atenţie şi s-au preocupat îndeaproape de sprijinirea acestei acţiuni, comisiile de control obştesc a­u lucrat cu operativitate şi au ţinut seamă de ins­trucţiunile Prezidiului C.C.S. La între­prinderea „Bela Brenner“, la Trustul Ali­mentaţiei Publice nr. 1, la „Tricotajul Roşu“ şi la Atelierul de Carosaj-Tei din Capitală, comisiile de control obştesc au desfăşurat o largă muncă de masă pentru mobilizarea muncitorilor şi func­ţionarilor în controlarea activităţii de asigurări sociale şi ad­m i­n­ist­r­at­­­v -f­i­na­n­­­ciare a comitetelor de întreprindere. Din controlul făcut pe teren de comisia regională a reieşit însă că unele organe sindicale au manifestat în mod nepermis, neglijenţă şi lipsă de atenţie faţă de acti­vitatea comisiilor de control obştesc. Din această cauză în unde locuri s-au mani­festat tendinţe birocratice de înlocuire a caracterului obştesc al controlului prin­­tr-o muncă pur tehnică, cancelaristă. Comisiile de control obştesc de la O.C.L. mixt din oraşul Călăraşi au ig­norat contribuţia ce o pot da muncitorii atunci cînd sunt consultaţi­ Contabilul­­şef, de pildă, sprijinit în argumentările lui nejuste de preşedintele comitetului de întreprindere, a arătat nici mai mult nici mai puţin că la ei controlul nu mai e necesar din moment ce pe fiecare act există aprobări şi ştampile. Realitatea a dovedit însă că în spatele argumentelor aduse se ascundeau de fapt tocmai cei pe care-i supără controlul larg al maselor. Numai dintr-o verificare sumară a buge­tului sindical s-au descoperit aici nere­guli serioase în justa gospodărire a fon­durilor. In timp ce pentru munca cultu­rală și sportivă comitetul de întreprinde­re nu cheltuise nici un ban in cursul anului, prevederile capitolului de cheltuie­li organizatorice şi administrative fuse­seră depăşite. Asemenea fapte se petrec încă din pă­cate si în alte locuri, tocmai datorită lip­sei de control permanent al unor comitete centrale ale Sindicatelor și slabei pregă­tiri a unor instructori. La uzina „Mao Tze-d­un“ din Capitală, comisia de con­trol obştesc asupra muncii de asigurări sociale, condusă de preşedintele comitetu­lui de întreprindere, tovarăşul Avram Munteanu, călcînd în mod grosolan de­mocraţia muncitorească şi instrucţiunile C.C.S. cu privire la controlul obştesc, a făcut în pripă o verificare contabilă a bu­getului de asigurări sociale, după care a întocmit la repezeală o dare de seamă pe care a­­prezentat-o în faţa a numai cîţiva membri ai comitetului de întreprindere şi preşedinţi de comitete de secţie. In felul acesta, comisia a înlăturat în mod neper­mis masele de la control, de la exercita­rea dreptului ce-1 au de a verifica modul cum sunt cheltuite fondurile destina­te­ ne­­voilor lor sociale. N. ION In acest mod pot S.R.-Bucureşti lucra numai acei ac­­­tivişti care s-au bi­rocratizat şi s-au rupt de mase, care în loc să lucreze în mod viu cu oamenii caută să rezolve pro­blemele cele mai însemnate prin cifre şi hîrtii. Fără îndoială că oamenii muncii din uzina „Mao Tze-dun“ nu au putut ad­mite un asemenea control ce e departe de a fi obştesc şi de aceea el a şi fost anulat, urmând să fie organizat cu larga participare a maselor. Lipsuri serioase s-au manifestat în organizarea controlu­lui obştesc asupra asigurărilor sociale şi bugetului sindical şi la fabrica de con­serve „Griviţa“, la G.A.S.-Afumaţi, la O. C.L.-Alimentara din raionul Lenin, la Comisia Controlului de Stat, etc. In multe cazuri lipsurile care s-au ma­nifestat în activitatea comisiilor de con­trol obștesc se datoresc muncii superfi­ciale, de statuialiă, pe care au depus-o unii instructori ai comitetelor centrale ale Sindicatelor, care apărînd sub formă de ,,porumbei călători“ prin unităţi, au pre­lucrat în fugă instrucţiunile, plecînd fără a se mai îngriji măcar de controlul asu­pra felului cum a fost începută acţiunea. Aşa au procedat tovarăşii Ion Cocaica de la C.C. al Sindicatului lucrătorilor din coop­eraţie, şi Măciucă de la C.C­ al Sin­dicatului muncitorilor din agricultură. Ei nu au adus de fapt nici un serviciu or­ganelor sindicale pe unde au trecut. Este timpul să învăţăm din lipsurile ce s-au manifestat în această acţiune şi să muncim în aşa fel ca ele să nu se mai repete acum, cînd în majoritatea între­prinderilor din regiunea Bucureşti, co­mitetele de întreprindere prezintă în faţa muncitorilor, tehnicienilor şi funcţionari­lor rezultatele controlului obştesc. Acea­stă etapă a acţiunii de control obştesc este deosebit de importantă. In adunările care se ţin masele fac propuneri pentru îmbunătăţirea continuă a activităţii de asigurări sociale şi a muncii administra­­tiv-financiare şi trag la răspundere pe cei care au gospodărit prost fondurile, pe cei care nu au fost atenţi faţă de nevoile so­­cial-culturale ale colectivului De aceea, se cere ca dările de seamă să fie întocmite cu grijă şi nu în pripă, să se evite statisticile, făcindu-se loc da­telor ce vorbesc simplu şi pe înţeles des­pre activitatea practică dusă de comisie în rîndurile muncitorilor, tehnicienilor şi funcţionarilor. Eficacitatea dărilor de seamă nu depinde de numărul datelor în­scrise în ele, ci de spiritul critic și auto­critic în care stat întocmite acestea. Ma­selor nu trebuie să le fie ascunsă nici o lipsă, cît de mică. Trebuie scoşi la iveală toţi acei care prin activitatea lor defec­tuoasă au adus prejudicii bunei desfăşur­­ări a activităţii de asigurări sociale şi administrativ-fi­nanciare. Dările de s­eamă trebuie astfel întocmite încît ele să sti­muleze masele pentru a lua cuvîmtul şi a veni cu noi propuneri menite să îmbună­tăţească această activitate. Hotărârile ce vor fi luate cu prilejul prezentării dărilor de seamă trebuie să oglindească voința întregului colectiv de a înlătura din practica muncii sindicale lipsa de preocupare fată de gospodărirea judicioasă a fondurilor de asigurări so­ciale si a avutului mișcării sindicale. Invătînd din­ensurile scoase la iveală cu prilejul acţiunii de control obştesc, organele sindicale vor trebui să ia ime­diat măsurile necesare care să ducă la îmbunătăţirea muncii de asigurări soci­ale şi administrativ-financiare. Pensii personale lunare pentru îndelungata activitate în domeniul ştiinţei şi artei Consiliul de Miniştri a luat hotărârea de a acorda pentru îndelungată activitate în domeniul ştiinţei, invațamentului, literaturii şi artei, pensii personale lunare de cîte 2.000 lei, cu începere de la 1 decembrie 1954, următoarelor persoane: prof. Jianu Amza, prof. Iacobovici I. Melcon, prof. N. V­asiles­­cu-Karpen, prof. Adrian Ostrogovici, prof. Dimitrie Gusti, prof., Antalfi Endre, prof. Că­rii­ Negrea, prof. Nicolae Gheorghiu, prof. Nicolae Deleanu, prof. Theodor Angheluţă, scriitorilor Ion Agirbiceanu, Mihail Sorbul, Alexandru Cazaban, Tompa László, George Bacovia, Mihail Codreanu, Tudor Arghezi şi Hortensia Papadat-Bengescu, muzicienei Constanţa Ierbiceanu, compozitorilor László Árpád şi Delly Szabó Géza, actorilor Grigore Niculescu-Buzău, Nicu Kaner, Ion Montau­­reanu şi altora. (Agerpres) NOTA Un dușman al „fleacurilor Muncitorii de la „Electromagnetica" il cunosc prea bine pe tovarășul Vasile Sombergher, direc­torul întreprinderii. E un conducător pe care nu-i în stare să-l scoată nimeni din ale lui ______ idei. 11 ■ Intr-adevăr, o se­rie de fapte vin să confirme pe deplin acest lucru. In primul rînd trebuie a­­mintit insă că tovarăşului Sombergher îi plac numai propriile idei, nu şi ale altora. Au îndrăznit ciţiva să sugereze înfiinţarea unei secţii de valorificare a deşeurilor. Atît le-a trebuit. — Parcă de aşa ceva ne arde nouă acum, măi fraţilor — a căutat directo­rul să explice oamenilor. Mai întii pla­nul şi apoi cu fleacurile astea! După citva timp tovarăşul Somber­gher — nu ştim din ce motiv — s-a lăsat înduplecat. Pină una-alta, a dat dezlegare ca în ateliere, să se confec­ţioneze, printre picături, din deşeurile provenite din procesul de fabricaţie, unele bunuri de larg consum şi jucării pentru copii. Aşa s-au născut primele suporturi pentru şerveţele, cuiere, 200 bucăţi ju­cării etc. Se părea că totul va merge bine. Insă greutatea cea mare s-a ivit atunci cînd unităţile de desfacere a a­­cestor produse au refuzat plasarea lor, deoarece prețul de vînzare era prea ri­dicat. — Aţi văzut, tovarăşi, că n-avem „succes“ ? — s-au grăbit să spună cei din conducere. N-am spus noi că flea­curile o să ne creeze numai necazuri? Mai bine să ne vedem de treburile noastre, că din astea tot nu iese mare scofală. Realitatea este alta. Conducerea fa­bricii se încăpăţinează să nu înfiinţeze o secţie de valorificare a deşeurilor. Şi aci s-ar putea face multe din resturile casetelor de aparate de radio, din mo­­soarele de lemn, din ştraifurile de tablă care rămîn de la presă. Comitetul de întreprindere şi chiar unii activişti ai comitetului central al Sindicatului muncitorilor din ramura energiei e­­lectrice şi industriei electrotehnice, în repetate rinduri au arătat conduce­rii că dacă deşeurile se valorifică la vo­ia întîmplării, regia de fabricaţie la a­­ceste lucrări se ridică la aproape 300 la sută. De aceea e şi firesc ca preţul de vînzare al produselor să fie ridicat. — Ar fi mult mai avantajos dacă s-ar crea o secţie specială — şi-au ex­primat mulţi părerea. Tovarăşul Sombergher însă, vorba ceea: „e un conducător care ştie ce vrea. Nimeni nu-i în stare să-l scoată din ale lui idei“. Şi a susţinut că nu-i nevoie, de nici o altă secţie deoarece întreprinderea pe care o conduce este profilată pentru bunuri de larg con­sum. Dar fiind mereu întrebat ce are de gînd să facă, dumnealui şi-a schim­bat tactica: face intr-una promisiuni. Acum e de acord cu majoritatea celor care propun înfiinţarea secţiei. Insă pină la urmă tot nimic nu se alege. El raţionează cam aşa: „Atîta timp cit direcţia generală din minister nu are nimic de zis, eu de ce m-aşi gră­bi ?­ S. TRANDAFIRESCU a MUNKA Folosirea din plin a parcului de maşini şi tractoare — mijloc important în sporirea producţiei agricole Dezvoltarea puternică a tuturor ra­murilor agriculturii, asigurarea unui bel­şug de produse agro-alimentare pentru oamenii muncii şi aprovizionarea ît­us­­triei cu materii prime rr— sânt saîferii. principale pe car^A^idul şi guvernul le pun în fata tatreBtt nostru poipor. In lupta desfăşurată pHriTM,îndeplinirea lor, numeroase unităţi socialiste din agricul­tură au adus în anul 1954 o contribuţie importantă.­­ In anul ce s-a încheiat o serie de lu­crări recomandate de agrotehnică a fi executate cu mijloace mecanizate au luat o mai mare extindere. Astfel, gospodă­riile agricole de stat au recoltat- cu com­bina autopropulsată peste 58 la sută din suprafaţa ocupată cu păroase,înlăturând o bună parte din pierderile de recoltă pe care le a­veau la recoltarea cu secerătoa­­rea sau manual; staţiunile de maşini şi tractoare a­u executat prăşi­tul mecanic pe suprafeţe de peste 5,5 ori mai mari decât în anul precedent; pentru prima oară în ţară, anul trecut unele gospodării­ agri­cole de stat au recoltat porumbul cu ajutorul combinei K­U. 2 şi au­­mecanizat lucrările de recoltare la culturile tehnice, care cer un mare volum de muncă. In unităţile agricole socialiste fruntaşe, muncitorii şi tehnicienii au aplicat larg o serie de metode agrotehnice înaintate care au dus la o simţitoare creştere a produc­ţiei la hectar. S-au extins îndeosebi semă­natul culturilor prăşitoare în cuiburi aşe­zate în pătrat, folosirea îngrăşămintelor chimice pe stadii de vegetaţie etc. Nume­roase S.M.T., cum sînt Gottlob şi Felnic din regiunea Arad, Tecuci, regiunea Bâr­lad, şi Roman, regiunea Laşi, au contri­buit efectiv la obţinerea unor producţii ridicate la hectar prin calitatea lucrărilor executate cu tractoarele şi prin îndrumă­rile tehnice date gospodări­­ilor agricole colective. Membrii gospodăriei agricole, colective din Lenauheim — pe ogoarele cărora a­u lucrat tractoriştii de la S.M.T.­­Gottlob — au recoltat în toamnă peste 6.000 kg porumb ştiuleţi l­a hectar, date-Ing. C. TIMPAU directorul Direcţiei Exploatării din Direcţia Generală S.M.T. . V­rită efectuării lucrărilor agricole după prevederile agrotehnice, a unei strânse co­laborări între brigada de tractoare şi bri­gada de cîmp a gospodăriei colective. „ Un mare ajutor au dat ţărănimii ruşni­­cit­oare acele staţiuni de maşini şi trac­­toare care au folosit din plin întregi­“ parc de maşini şi tractoare efectuând­ lucră­rile agricole la timpul optim. Exemple în această direcţie sunt staţiunile de maşini şi tractoare Felnac şi Gottlotf dii regiu­nea Arad, care au realizat­ planul anual încă de la 15 octombrie, al Turnişor, re­giunea Stalin, la 12 oct.mbrie. Aceste S.M.T. şi altele ca eleurd­utut să înde­plinească la timp încheiate cu gospodăriile agricolj^fc&^ct.vc, întovără­şirile agricole»şi ta^BBtţU­ ncitori cu gos­podării individuate, agirand efectiv la ob­ţinerea de recolte bogate-­Numeroşi me­canizatori, îngrijind­u-şi bine tractoarele şi maşinile agricole cu care lucrează, fo­losind din plin­­fiecare oră bună de lucru şi organizând temeinic munca în brigada de tractoare, au reuşit să îndeplinească sarrcina anuală de producţie în proporţie de 200—300­­la sută­ Astfel, şeful de bri­gadă Vas­­ie Voi­chiţa de la S.M.T. Sîn­­nicolaul Mare, regiunea Arad, Erou a­ Muncii Socialiste, a indeplinit, împreună cu brigada sa pînă la 20 decembrie Pla­nul campaniei de toamnă la proporţie de 300,5 la sută. Simt însă S.M.T. care nu au reuşit să realizeze sarcinile de producţie pe cam­panii şi anual. Astfel, staţiunile de ma­şini şi tractoare Holboda, regiunea Iaşi, Inoteşti, regiunea Ploieşti, Angheleşti, regiunea Bucureşti, Babadag, regiunea Constanţa şi altele nu au îndeplinit planul de producţie nici global şi nici pe feluri de lucrări. Aceste staţiuni n­u şi-au acoperit prin contractări întreaga capaci­tate de lucru şi au folosit în condiţii ne­­sa­tisfăcătoa­re parcul lor de maşini şi tractoare. Cauza principală a­­lipsurilor existente mai ales în S.M.T. din regiunile Constanta, Gala­ti, Bucureşti — este ne­­efectuarea la ti­mp a îngrijirilor tehnice şi nepreocuparea pentru buna întreţinere a tractoarelor şi îndeosebi slaba pregăt­ie profesională a cadrelor existente. Toate a­­cestea au dus la creşterea numărului ore­lor de reparaţii în câmp, la depăşirea con­­sumului de piese de schimb şi materiale planificate şi, în ultimă instanţă, la în­târzieri nepermise î­n executarea muncilor agricole — la pierderi de recoltă. In 1955, ultimul an al planului cincinal, gospodăriile agricole de stat şi staţiunile de maşini şi tractoare pot şi trebuie să în­deplinească sarcinile­­sporite pe care le pune în faţă proiectul de Directive ale Congresului al II-lea al P.M.R. pentru dezvoltarea agriculturii în următorii 2-3 ani. Recenta Hotărâre a C.C. al P.M.R. şi a Consiliului de Miniştri al R.P.R. cu pri­vire la desfiinţarea sistemului de aprovi­zionare pe bază de darte-le­vi­raţii subli­niază că creşterea şi pe mai departe a nivelului de trai este strâns legată de sporirea eforturilor tuturor oamenilor muncii pentru a asigura un nou avînt al producţiei industriale şi agricole la vede­rea întăririi şi dezvoltării economiei na­ţionale. Pentru aceasta statul nostru de­mocrat-popular asigură unităţilor socia­liste mijloacele necesare pentru neconte­nita îmbunătăţire a întregi­­lor activităţi In n­oul an, staţiunile­­de maşini şi trac­toare şi gospodăriile agricole de stat pă­şesc mai bine utilate. Planul de investiţii al S.M.T. şi G.A.S reflectă pe deplin grija partidului şi guvernului nostru pen­tru mecanizarea agriculturii. In 1955, vor lua fiinţă 20 noi S.M.T., care vor contri­bui la o mai largă mecanizare a lucrărilor agricole, micşorând raza de acţiune a ce­lor existente. In anul viitor, S.M.T. şi gos­podăriile agricole de stat vor fi înzestrate cu noi tipuri de tractoare și mașini agri­cole, care vor permite extinderea meca­nizării diferitelor lucrări agricole și execu­tarea unui mare volum de lucrări î­n­­tr-un timp cît mai scurt. Dotarea unități­lor agricole socialiste cu tractoare M.T.Z, fabricate de industria noastră şi acele im­portate din Uniunea Sovietică uşurează mult executarea lucrărilor de îngrijire şi recoltare a culturilor. înzestrarea S.M.T. şi G.A.S. cu semănători de porumb S.K.G.­6, cu combine de porumb K.U.2, cu maşini de recoltat cartofi T.E.K. şi al­tele va contribui la eliberarea unui mare număr de braţe de muncă şi la folosirea lor în alte sectoare de activitate, ducînd în acelaşi timp la scurtarea duratei de efectuare a m­uncilor agricole. In 1955, S­ M.T. vor primi cu 350 la sută mai mul­te combine autopropulsate sovietice S 4, decit toate combinele ce erau în inventar la sfî­rşitul anului 1954. Acea­s­tă înzes­trare va face ca rolul S.M.T. în îndepli­nirea la timp a lucrărilor­­de recoltare să crească considerabil Plănui de investiţii pe 1955 prevede o însemnată creştere a vo­lumului construc­ţiilor­­de ateliere, remize, grajduri şi lo­cuinţe. Numai în staţiunile de maşini şi tractoare urmează a s­e construi 35 ate­liere mecanice, 1.500 locuinţe individuale şi altele. In gospodăriile agricole de stat volumu­l investiţiilor va creşte în 1955 cu 24 l­a sută faţă de anul 1954. Cea mai în­semnată parte a fondului de investiţii va fi destinată lucrărilor de construcţii. In 1955, volumul de lucrări executate de­­mec­an­iz­altoirii din S.M.T. va creşte cu 50 la sută faţă de anul 1954. Din acesta 12 la sută se va putea realiza pe baza măririi parcului de tractoare şi ma­şini, iar 38 la sută va trebui înfăptuit prin îmbunătăţirea folosirii parcul­ui de maşini şi tractoare, print­r-o mai judicioasă orga­nizare a muncii. Un ajutor preţios în a­­ceastă direcţie îl constituie creşterea volu­mului de lucrări mecanizate executate în schimbu­lI. in fiecare S.M-T. trebuie dată o atenție mai mare realizării sarcinilor prevăzute pentru schimbul II, prim încă­drarea în acest schimb a celor mai buni tractoriști, cu o bună calificare profesio­nală, si prin asigurarea echipamentului electric de iluminat, înzestrarea complexă a S.M.T. cu ma­şini agricole diferite permite executarea unui volum mai mare de lucrări cai!Na­tive­ de mare importanţă agrotehnică Ast­fel, raportat l­a lucrările executate efectiv în 1954, la 1955 volumul­ lucrărilor de dezimiriştit prevăzute în plan reprezintă 176 la sută, ogo­arele de toamnă 150 la sută, lucrările efectuate cu cultivatoare 273­­la sută, cele de semănat 138 la sută, iar l­ucrările de recoltat 200 la sută. Pentru prima oară în acest an S.M.T. vor executa lucrări mecanizate în sectorul zootehnic, înzestrarea acestora cu cositori şi greble­­mecanice le va permite să aducă o contribuţie însemnată în re­coltarea tinetelor şi ierburilor şi, deci, la îmbunătăţirea şi creşterea bazei furajere. Conducerile S.M.T. vor trebui să acorde un mai mare sprijin gospodăriilor agri­cole colective în acţiunea de pregătire a furajelor, punând la îndemâna lor forţa energetică necesară pentru acţionarea diferitelor utilaje existente în gospodă­riile colective. Şi în gospodăriile agrico­l­e de stat, nivelul mecanizării muncii în sec­torul zootehnic vă creşte prin înzestrarea lor î­n­tr-o măsură mai mare cu maşini şi ap­ar­at­a­je necesare, ca greble şi cositori mecanice, aparate electrice de­­muls şi tuns şi altele. Chezăria îndeplinirii tuturor sa­rcinilor de mai mare răspundere pe care anul 1955 le p­une în faţa muncitorilor, tehni­cienilor şi inginerilor din sectorul agricol de stat este continua ridicare a nivelului lor profesional. Trebuie folosit din plin timpu­l iern­ii pentru a completa cunoş­tinţele tehnice ale personalului din S­M.T. şi G.A.S. Ţinând seama de marele număr de tipuri de noi maşini ce vor intra în a­­ceste unităţi în anul acesta, va trebui dată­ o deosebită atenţie încă de pe acum pregătirii mecanizatorilor şi agronomilor asupra folosirii cu pricepere a maşin­i­lor complexe pentru a se evita situaţia din a­nii trecuţi, cînd din cauza sla­bei pre­gătiri a cel­or ce trebuiau să lucreze cu ele s-au executat lucrări de slabă calitate. I­n această privinţă, conducerile adminis­trative din S.M.T. si G.A.S. sânt d­atoare să colaboreze mai strâns cu organele sin­dicale, să le ceară sprijinul în­­direcţia mobilizării muncitorilor la cursurile de ca­lificare. Un sprijin însemnat vo­r putea da şi echipele de muncitori, maiştrii meca­nici şi inginerii din industrie, care vin la S.M.T. şi în sectorul mecanic al gospodă­riilor agricole de stat, pentru a le ajuta în buna organizare a muncii de reparaţii, prec­um şi în ridicarea calificării mecani­zatorilor din agricultură. Partidul şi guvernul subliniază în Ho­tărârea cu privire la desfiinţarea sistemu­lui de aprovizionare pe bază de cartele şi raţii că o deosebită­­atenţie trebuie acor­dată reparării maşinilor agricole şi trac­toarelor, pentru a asigura funcţionarea lor cu maximă capacitate şi fără întreruperi. Acum, î­n­ toate staţiuni­le de maşini şi tractoare, în gospodăriile agricole de s­t­at şi î­n special în centrele mecanice se des­făşoară o intensă activitate pentru pregă­tirea întregului parc de maşini şi trac­toare. In această perioa­dă, grija p­rimei o pală a mecanizatorilor din agricultură trebuie să fie îndreptată pentru buna or­ganizare a lucrărilor în atelier, pentru exe­cutarea reparaţiilor şi la un înalt nivel tehnic, astfel ca în primele zile bune de lucru din primăvară să poată ieşi în cîmp cu întregul parc de maşini şi tractoare. Tot în acest timp, planul de muncă a­l unităţi­lor trebuie defalcat pe brigăzi şi oamenii, astfel ca fiecare jill cunoască sar­cina ce o are de realizat pe 1955, şi să lupte pentru îndeplinirea şi depăşirea ei. Conducerea fiecărei unităţi va trebui să lupte de asemenea pentru stabilirea răs­punderii personale în muncă — condiţie de bază pen­tru realizarea calitativă a pla­nului de producţie. Timpul iernii trebuie folosit de S.M.T. şi G.A.S. pentru strângerea legăturilor cu ţăranii muncitori. Nu trebuie nici un mo­ment să uităm că unităţile socialiste de stat reprezintă u­n detaşament înaintat al construcţiei socialismului la sate şi că deci şi lor le revine sarcina de a con­tribui la strângerea alianţei dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare, la atragerea ţărănimii muncitoare pe calea transformării socialiste a agriculturii. Sarcini deosebite le revin în această di­rectă staţiunilor de maşini şi tractoare care trebuie să ducă o susţinută muncă de lămurire în rîndurile ţăranilor cu gospo­dării mici şi mijlocii, în scopul consti­tuirii cît mai multor asociaţii simple şi întovărăşiri agricole. S.M.T. să încheie încă de pe acum contracte de lucru cu acestea şi cu gospodăriile individuale. Există to­ate condiţiile obiective pentru ca sarcinile planului de producţie ce re­vin S.M.T. şi G.A.S. pe 1955 să fie rea­lizate Trebuie însă să pornim cu toate forţele noastre l­a luptă pentru a le rea­liza, pentru a înfăptui cî­t mai devreme şi cît mai bine directivele partidului cu privire la măsurile pentru ridicarea agri­culturii în următorii 2—3 ani, pentru a asigura ţării şi poporului întreg un belşug de produse agro-alimentare, pentru a în­tări tot mai mult capacitatea de apărare a patriei. Din viaţa nouă a poporului înfrăţit Şcoala populară de artă din Arad . Nu odată, purtat de diferite treburi prin cele mai îndepărtate colţuri ale o­­raşului, mi s-a întîm­plat să-i întilnesc pe elevii Şcolii populare de artă din Arad. Nu-i mai puţin adevărat că sunt uşor de recunoscut. Şi nu după gulerele palto­­naşelor sau fularelor călduroase de lină în care-şi ascund năsucul — mărturie a grijii ce le-o poartă bunicuţa — ci după vioara sau chitara, acordeonul sau man­dolina ce o poartă în mină, iar unii, mai­­riguroşi, la subţioară, ca lăutarii. Pri­­vindu-i cum păşesc grăbit­ pe străzi, vă­­runi convins că frigul înţepător ce s-a a­­bătut prea de timpuriu în acest an ,asu­pra vestului ţării, nu-i împiedică să ur­meze cu regularitate cursurile... Dan Ardelean se pregăteşte pentru concert Dănuţ — aşa i se zice acasă — un băieţaş subţirel şi mic de statură pentru vîrsta lui de aproape 9 ani, era la sfriji­tul orei de pian. Anul trecut tatăl său, muncitor ceferist, l-a înscris la Şcoala populară de artă zicând : „N-o să-i strice dacă o să înveţe muzică de mic !“ Dănuţ şi-a înţeles părintele şi s-a apucat cu toată seriozitatea de muzică. Şi a în­văţat... Iată-l în sala de pian. Pe suportul pen­tru note al pianului, la care Dănuţ abia terminase de exersat, se afla deschis un caiet. Privinndu-l, am văzut că fusese cam mult întrebuinţat. Pe fiecare portativ se zăreau însemnări făcute cu creionul. Ros­tul acestora mi l-a lămurit mai tîrziu profesoara Olga Zieker. — Dănuţ se pregăteşte pentru concer­tul ce-i vor da elevii şcolii luna viitoare cu bucata „Moţul la chef“ de A. Cornea. Însemnările făcute cu creionul sânt pen­tru un diez sau un bemol, pentru un ac­cent sau o pauză şi altele. Profesoara continuă să povestească despre Dănuţ, despre concertul care va avea loc în curând, dar la multe din cu­vintele ei nu am mai fost atent. Dintr-o cameră vecină răsunau alte acorduri la P­ian. Un exerciţiu „gama în terţă, sextă şi decimă“. La pian, o fetiţă — Weisz Etelka. Putin mai înainte cântase ceva din „Ana Magdalena“ de Bach... ★ ... Şi micuţul Szabó Alexandru, în vârstă de numai 7 ani, şi-a învăţat bine „lecţia“. Mai cântă el — ce-i drept — şi note greşite. Dar atunci intervine cu blândeţe profesoara : — Sol, Sandule, sol, nu se aude ? Şi Sandu corectează nota fără teamă, ducînd la bun sfîrşit exerciţiul. Drum spre măiestrie... Una din secţiile Şcolii populare de artă este cea de plastică. Spre aceasta s-a îndreptat, cu 6—7 ani în urmă, tur­nătorul Ioan Tolan, de la uzinele de va­goane „Gheorghi Dimitrov“. Sub îndru­marea şi supravegherea profesorilor Soos Ştefan, Haios E­mer­ic, Nicolae Chiri­lo­vici şi Valentin Stache, s-a pregătit tova­răşul Tofan şi odată cu el şi Silviu Băiaş. Unul în sculptură, altul în pictură. Erau simpli muncitori... Acum amindoi sunt studenţi la Institutul de Artă Plastică din Leningrad. Institutele de Artă Plastică din Bucu­reşti şi Cluj au primit pe Emil Vitroel, Sever Frenţiu, Margareta Timar şi mulţi alţii, care şi-au făcut „ucenicia“ în ale sculpturii şi picturii tot aici, la Arad. Din rândurile celor 61 de elevi înscrişi în acest an şcolar la secţia de artă plas­tică se ridică talente noi în sculptură şi pictură, ca Mara Constantin, Iania Kele­mon, Buzarov Elena, Korbelartz Maria, şi Rugel Ecaterina care păşesc mereu înainte pe drumul însuşirii măiestriei ar­tistice Un bilanţ după 121 de ani... Dacă răsfoieşti filele îngălbenite de vreme ale proceselor-verbale din arhive­le şcolii, afli că... Dar s-o lăsăm să po­vestească pe tovarăşa Urmaşi — cea mai veche profesoară a Şcolii... „Cu 121 de ani în urmă, la 1 mai 1833, a luat fiinţă Conservatorul de Mu­zică din Arad, într-o cămăruţă de pe ac­tuala stradă î. C. Frimu. In total avea şapte elevi si un singur profesor de canto...“ Ascultând mai departe spusele tovară­şe: Urmaşi, afli că timp de 111 ani — 85 sub imperiul austro-ungar şi 26 sub re­gimurile reacţionare ale burgheziei şi moşierimii române •— Conservatorul a funcţionat din mila iubitorilor de muzi­că din oraş şi din puţinele taxe ce Ie plă­teau elevii. Statul şi municipalitatea nu se interesau de el şi de soarta profesori­lor decât atunci când una din odraslele mai murilor zilei — prefecţi, subpre­fecti, primari şi ajutori de primari, — „trebuia“ să înveţe muzică. In regimul nostru de democraţie popu­lară Şcoala populară de artă (denumire căpătată în anul 1947) a cunoscut o dez­voltare extraordinară. Ea are azi 25 săli pentru cursuri, iar în anul şcolar de acum sunt înscrişi 717 elevi, fii ai oamenilor muncii de diferite naţionali­tăţi. La cele 12 specialităţi predau 57 de profesori. Sunt doar cîteva cifre... grăitoare însă pentru ceea ce a fost şcoala odinioară şi ce este astăzi. GH. FILIPAŞ corespondent al ziarului „Munca" pentru regiunea Arad Scriitorul maghiar Sütő András, laureat al Premiului de Stat, întreţinindu­-se cu un grup de pionieri din Reşiţa. (Foto Agerpres) . Marti 4 ianuarie 1955 — nr. 2243 „Purtund pe Nipru“ — Un nou film sovietic de aventuri pe ecranele Capitalei — Printre creaţiile cinematografiei sovieti­ce din ultim­m­ii ani, un loc de frunte îl ocupă filmele pentru tineret, deosebit de instructive şi interesante, prin care ci­neaştii sovietici aduc urn aport însemnat la educarea în spirit comunist a tinerei generaţii. Eroi ca Boris Gorikov din „Şcoala cu­­rajului“, Vasia, Andriuşa şi Stiopa, cei trei pasionaţi cercetători din „Descoperi­re misterioasă“, Valentin Listovschi şi Jenea din „Examen de maturitate“, ca „fotbaliştii“ din „Echipa de pe strada noastră“ şi mulţi alţii, au devenit prie­teni dragi ai copiilor şi tinerilor din ţara noastră, care învaţă de la ei să-şi dezvol­te calităţile pentru a deveni cetăţeni de nădejde şi harnici constructori ai vieţii noi. Pe ecranele noastre rulează un nou film sovietic pentru copii şi tineret, „Fur­tună pe Nipru“, realizat de studiourile „M. Gorki“ din Moscova, în regia lui V. Elsamont. ...Koptea este un băieţaş curajos, entu­ziast şi întreprinzător. El visează să de­vină un încercat marinar şi pentru asta se pregăteşte cu multă sârguinţă. De a­­ceea, faptul că-şi va petrece vacanţa de vară la unchiul său Efern, gardian de far undeva pe malurile Niprului, îl umple de bucurie. Filmul ne arată însă cum viaţa îl în­vaţă pe micul Kostea că pentru a-şi atin­­ge scopul va trebui să lupte cu sine­ în­­suşi, cu deprinderile sale individualiste şi egoiste uneori, că meseria de marinar necesită abnegaţie şi îndrăzneală. Intr-o noapte, cînd se dezlănţuise o furtună pu­ternică pe Nipru, Kostea ajută unchiului său să aprindă la vreme lanternele pe geamandura de la Dintele Dracului — cel mai primejdios punct de pe fluviu , pentru a semnaliza drum liber vasului „Kiev“. In luptă­ cu vîntul şi valurile, bă­iatul îşi dă seama cît de grea este mese­ria pentru care se pregăteşte şi învaţă să privească visul său de a deveni mari­nar cu mult mai multă seriozitate.Alături de Kostea (V. Pastuh) apar şi alte figuri de copii, ale căror calităţi rea­lizatorii filmului le-au conturat cu multă pricepere. Niura, micuţa gospodină (N. Sorina), „micturinistul“ Timosa (Fi Se­verin), tehnicianul Ţiganok, încîntă pe spectatori , prin prospeţimea jocului lor, prin drăgălăşenia lor copilărească. Filmul „Furti­nă pe Nipru“, datorită conţinutului său­­educativ şi realizării lui artistice, Constituie nu numai un specta­col plăcut şi distractiv, ci şi un prilej de bogate învăţăminte. L. B. Din repertoriul teatrelor în noul an Pentru noul an, teatrele din Bucureşti pun în scenă o serie de piese noi. Teatrul Naţio­nal „I. L. Garagiale“ va prezenta noua piesă romînească „Citadela sfărâmată“ de Horia Lovinescu şi „Apus de soare“ de B. Dela­­vrancea. Teatrul are în repetiţie „Regele Lear“ de Shakespeare. Piesa este pusă în scenă de Sică Alexandrescu, iar rolul titular este, interpretat de G. Storin : se va mai prezenta în premieră, printre altele, piesa clasică spaniolă „Doamna nevăzută“ de Cal­deron de la Barc­a. „Cupa răsturnată“, piesă scrisă de autorul sovietic A. Glova după un roman clasic chinezesc. Teatrul Municipal pune în scenă „Răzvan şi Vidra“ de B. P. Haşdeu, „Don Carlos“ de Schiller, „Soţul ideal“ de Oskar Wilde. La Teatrul Armatei se află în repetiţie pie­sele „Richard al IlI-lea“ de Shakespeare, „Nunta lui Figaro“ de Beaumarchais, „Dra­goste tîrzie“ de A. N. Ostrovski şi piesa lui L. Leonov „Invazia“. Teatrul de Operă şi Balet al R.P.R. pre­găteşte „Aida“ de Verdi. In cursul lunii ianuarie, orchestra simfo­nică a Filarmonicii de Stat din Bucureşti va prezenta la Ateneul R.P.R. un ciclu de con­certe Beethoven, dirijate de artistul ponoru­lui George Georgescu. (Agerpres).

Next