Munca, ianuarie 1955 (Anul 11, nr. 2243-2266)

1955-01-04 / nr. 2243

Pag. 2-a 8R3T5HESS5255H5E2 Controlul obştesc asupra asigurărilor sociale şi bugetului sindical învăţăminte preţioase ŞERBAN preşedintele din regiunea Bucureşti, de câteva zile se prezintă în între- c_prinderi, în instituţii, în G.A.S. şi S.M.T. dările de seamă ale comisiilor de control obştesc asupra activităţii de asigurări sociale şi administrativ-financiare a organizaţiilor sindicale. Sub îndrumarea comisiei regionale de pe lingă C.S.R.-Bucureşti, majoritatea comisiilor de control obştesc au depus o bogată activitate pentru o cît mai largă mobilizare a oamenilor muncii la descoperirea lipsurilor şi îndreptarea lor, pentru neîncetata îmbunătăţire a activităţii organelor sindicale în direcţia grijii faţă de om şi a gospodăririi chibzuite a fondurilor băneşti. Acolo unde comitetele centrale ale Sindicatelor au dat atenţie şi s-au preocupat îndeaproape de sprijinirea acestei acţiuni, comisiile de control obştesc au lucrat cu operativitate şi au ţinut seamă de instrucţiunile Prezidiului C.C.S. La întreprinderea „Bela Brenner“, la Trustul Alimentaţiei Publice nr. 1, la „Tricotajul Roşu“ şi la Atelierul de Carosaj-Tei din Capitală, comisiile de control obştesc au desfăşurat o largă muncă de masă pentru mobilizarea muncitorilor şi funcţionarilor în controlarea activităţii de asigurări sociale şi adm inistratv -financiare a comitetelor de întreprindere. Din controlul făcut pe teren de comisia regională a reieşit însă că unele organe sindicale au manifestat în mod nepermis, neglijenţă şi lipsă de atenţie faţă de activitatea comisiilor de control obştesc. Din această cauză în unde locuri s-au manifestat tendinţe birocratice de înlocuire a caracterului obştesc al controlului printr-o muncă pur tehnică, cancelaristă. Comisiile de control obştesc de la O.C.L. mixt din oraşul Călăraşi au ignorat contribuţia ce o pot da muncitorii atunci cînd sunt consultaţi Contabilulşef, de pildă, sprijinit în argumentările lui nejuste de preşedintele comitetului de întreprindere, a arătat nici mai mult nici mai puţin că la ei controlul nu mai e necesar din moment ce pe fiecare act există aprobări şi ştampile. Realitatea a dovedit însă că în spatele argumentelor aduse se ascundeau de fapt tocmai cei pe care-i supără controlul larg al maselor. Numai dintr-o verificare sumară a bugetului sindical s-au descoperit aici nereguli serioase în justa gospodărire a fondurilor. In timp ce pentru munca culturală și sportivă comitetul de întreprindere nu cheltuise nici un ban in cursul anului, prevederile capitolului de cheltuieli organizatorice şi administrative fuseseră depăşite. Asemenea fapte se petrec încă din păcate si în alte locuri, tocmai datorită lipsei de control permanent al unor comitete centrale ale Sindicatelor și slabei pregătiri a unor instructori. La uzina „Mao Tze-dun“ din Capitală, comisia de control obştesc asupra muncii de asigurări sociale, condusă de preşedintele comitetului de întreprindere, tovarăşul Avram Munteanu, călcînd în mod grosolan democraţia muncitorească şi instrucţiunile C.C.S. cu privire la controlul obştesc, a făcut în pripă o verificare contabilă a bugetului de asigurări sociale, după care a întocmit la repezeală o dare de seamă pe care aprezentat-o în faţa a numai cîţiva membri ai comitetului de întreprindere şi preşedinţi de comitete de secţie. In felul acesta, comisia a înlăturat în mod nepermis masele de la control, de la exercitarea dreptului ce-1 au de a verifica modul cum sunt cheltuite fondurile destinate nevoilor lor sociale. N. ION In acest mod pot S.R.-Bucureşti lucra numai acei activişti care s-au birocratizat şi s-au rupt de mase, care în loc să lucreze în mod viu cu oamenii caută să rezolve problemele cele mai însemnate prin cifre şi hîrtii. Fără îndoială că oamenii muncii din uzina „Mao Tze-dun“ nu au putut admite un asemenea control ce e departe de a fi obştesc şi de aceea el a şi fost anulat, urmând să fie organizat cu larga participare a maselor. Lipsuri serioase s-au manifestat în organizarea controlului obştesc asupra asigurărilor sociale şi bugetului sindical şi la fabrica de conserve „Griviţa“, la G.A.S.-Afumaţi, la O. C.L.-Alimentara din raionul Lenin, la Comisia Controlului de Stat, etc. In multe cazuri lipsurile care s-au manifestat în activitatea comisiilor de control obștesc se datoresc muncii superficiale, de statuialiă, pe care au depus-o unii instructori ai comitetelor centrale ale Sindicatelor, care apărînd sub formă de ,,porumbei călători“ prin unităţi, au prelucrat în fugă instrucţiunile, plecînd fără a se mai îngriji măcar de controlul asupra felului cum a fost începută acţiunea. Aşa au procedat tovarăşii Ion Cocaica de la C.C. al Sindicatului lucrătorilor din cooperaţie, şi Măciucă de la C.C al Sindicatului muncitorilor din agricultură. Ei nu au adus de fapt nici un serviciu organelor sindicale pe unde au trecut. Este timpul să învăţăm din lipsurile ce s-au manifestat în această acţiune şi să muncim în aşa fel ca ele să nu se mai repete acum, cînd în majoritatea întreprinderilor din regiunea Bucureşti, comitetele de întreprindere prezintă în faţa muncitorilor, tehnicienilor şi funcţionarilor rezultatele controlului obştesc. Această etapă a acţiunii de control obştesc este deosebit de importantă. In adunările care se ţin masele fac propuneri pentru îmbunătăţirea continuă a activităţii de asigurări sociale şi a muncii administrativ-financiare şi trag la răspundere pe cei care au gospodărit prost fondurile, pe cei care nu au fost atenţi faţă de nevoile social-culturale ale colectivului De aceea, se cere ca dările de seamă să fie întocmite cu grijă şi nu în pripă, să se evite statisticile, făcindu-se loc datelor ce vorbesc simplu şi pe înţeles despre activitatea practică dusă de comisie în rîndurile muncitorilor, tehnicienilor şi funcţionarilor. Eficacitatea dărilor de seamă nu depinde de numărul datelor înscrise în ele, ci de spiritul critic și autocritic în care stat întocmite acestea. Maselor nu trebuie să le fie ascunsă nici o lipsă, cît de mică. Trebuie scoşi la iveală toţi acei care prin activitatea lor defectuoasă au adus prejudicii bunei desfăşurări a activităţii de asigurări sociale şi administrativ-financiare. Dările de seamă trebuie astfel întocmite încît ele să stimuleze masele pentru a lua cuvîmtul şi a veni cu noi propuneri menite să îmbunătăţească această activitate. Hotărârile ce vor fi luate cu prilejul prezentării dărilor de seamă trebuie să oglindească voința întregului colectiv de a înlătura din practica muncii sindicale lipsa de preocupare fată de gospodărirea judicioasă a fondurilor de asigurări sociale si a avutului mișcării sindicale. Invătînd dinensurile scoase la iveală cu prilejul acţiunii de control obştesc, organele sindicale vor trebui să ia imediat măsurile necesare care să ducă la îmbunătăţirea muncii de asigurări sociale şi administrativ-financiare. Pensii personale lunare pentru îndelungata activitate în domeniul ştiinţei şi artei Consiliul de Miniştri a luat hotărârea de a acorda pentru îndelungată activitate în domeniul ştiinţei, invațamentului, literaturii şi artei, pensii personale lunare de cîte 2.000 lei, cu începere de la 1 decembrie 1954, următoarelor persoane: prof. Jianu Amza, prof. Iacobovici I. Melcon, prof. N. Vasilescu-Karpen, prof. Adrian Ostrogovici, prof. Dimitrie Gusti, prof., Antalfi Endre, prof. Cării Negrea, prof. Nicolae Gheorghiu, prof. Nicolae Deleanu, prof. Theodor Angheluţă, scriitorilor Ion Agirbiceanu, Mihail Sorbul, Alexandru Cazaban, Tompa László, George Bacovia, Mihail Codreanu, Tudor Arghezi şi Hortensia Papadat-Bengescu, muzicienei Constanţa Ierbiceanu, compozitorilor László Árpád şi Delly Szabó Géza, actorilor Grigore Niculescu-Buzău, Nicu Kaner, Ion Montaureanu şi altora. (Agerpres) NOTA Un dușman al „fleacurilor Muncitorii de la „Electromagnetica" il cunosc prea bine pe tovarășul Vasile Sombergher, directorul întreprinderii. E un conducător pe care nu-i în stare să-l scoată nimeni din ale lui ______ idei. 11 ■ Intr-adevăr, o serie de fapte vin să confirme pe deplin acest lucru. In primul rînd trebuie amintit insă că tovarăşului Sombergher îi plac numai propriile idei, nu şi ale altora. Au îndrăznit ciţiva să sugereze înfiinţarea unei secţii de valorificare a deşeurilor. Atît le-a trebuit. — Parcă de aşa ceva ne arde nouă acum, măi fraţilor — a căutat directorul să explice oamenilor. Mai întii planul şi apoi cu fleacurile astea! După citva timp tovarăşul Sombergher — nu ştim din ce motiv — s-a lăsat înduplecat. Pină una-alta, a dat dezlegare ca în ateliere, să se confecţioneze, printre picături, din deşeurile provenite din procesul de fabricaţie, unele bunuri de larg consum şi jucării pentru copii. Aşa s-au născut primele suporturi pentru şerveţele, cuiere, 200 bucăţi jucării etc. Se părea că totul va merge bine. Insă greutatea cea mare s-a ivit atunci cînd unităţile de desfacere a acestor produse au refuzat plasarea lor, deoarece prețul de vînzare era prea ridicat. — Aţi văzut, tovarăşi, că n-avem „succes“ ? — s-au grăbit să spună cei din conducere. N-am spus noi că fleacurile o să ne creeze numai necazuri? Mai bine să ne vedem de treburile noastre, că din astea tot nu iese mare scofală. Realitatea este alta. Conducerea fabricii se încăpăţinează să nu înfiinţeze o secţie de valorificare a deşeurilor. Şi aci s-ar putea face multe din resturile casetelor de aparate de radio, din mosoarele de lemn, din ştraifurile de tablă care rămîn de la presă. Comitetul de întreprindere şi chiar unii activişti ai comitetului central al Sindicatului muncitorilor din ramura energiei electrice şi industriei electrotehnice, în repetate rinduri au arătat conducerii că dacă deşeurile se valorifică la voia întîmplării, regia de fabricaţie la aceste lucrări se ridică la aproape 300 la sută. De aceea e şi firesc ca preţul de vînzare al produselor să fie ridicat. — Ar fi mult mai avantajos dacă s-ar crea o secţie specială — şi-au exprimat mulţi părerea. Tovarăşul Sombergher însă, vorba ceea: „e un conducător care ştie ce vrea. Nimeni nu-i în stare să-l scoată din ale lui idei“. Şi a susţinut că nu-i nevoie, de nici o altă secţie deoarece întreprinderea pe care o conduce este profilată pentru bunuri de larg consum. Dar fiind mereu întrebat ce are de gînd să facă, dumnealui şi-a schimbat tactica: face intr-una promisiuni. Acum e de acord cu majoritatea celor care propun înfiinţarea secţiei. Insă pină la urmă tot nimic nu se alege. El raţionează cam aşa: „Atîta timp cit direcţia generală din minister nu are nimic de zis, eu de ce m-aşi grăbi ? S. TRANDAFIRESCU a MUNKA Folosirea din plin a parcului de maşini şi tractoare — mijloc important în sporirea producţiei agricole Dezvoltarea puternică a tuturor ramurilor agriculturii, asigurarea unui belşug de produse agro-alimentare pentru oamenii muncii şi aprovizionarea îtustriei cu materii prime rr— sânt saîferii. principale pe car^A^idul şi guvernul le pun în fata tatreBtt nostru poipor. In lupta desfăşurată pHriTM,îndeplinirea lor, numeroase unităţi socialiste din agricultură au adus în anul 1954 o contribuţie importantă. In anul ce s-a încheiat o serie de lucrări recomandate de agrotehnică a fi executate cu mijloace mecanizate au luat o mai mare extindere. Astfel, gospodăriile agricole de stat au recoltat- cu combina autopropulsată peste 58 la sută din suprafaţa ocupată cu păroase,înlăturând o bună parte din pierderile de recoltă pe care le aveau la recoltarea cu secerătoarea sau manual; staţiunile de maşini şi tractoare au executat prăşitul mecanic pe suprafeţe de peste 5,5 ori mai mari decât în anul precedent; pentru prima oară în ţară, anul trecut unele gospodării agricole de stat au recoltat porumbul cu ajutorul combinei KU. 2 şi aumecanizat lucrările de recoltare la culturile tehnice, care cer un mare volum de muncă. In unităţile agricole socialiste fruntaşe, muncitorii şi tehnicienii au aplicat larg o serie de metode agrotehnice înaintate care au dus la o simţitoare creştere a producţiei la hectar. S-au extins îndeosebi semănatul culturilor prăşitoare în cuiburi aşezate în pătrat, folosirea îngrăşămintelor chimice pe stadii de vegetaţie etc. Numeroase S.M.T., cum sînt Gottlob şi Felnic din regiunea Arad, Tecuci, regiunea Bârlad, şi Roman, regiunea Laşi, au contribuit efectiv la obţinerea unor producţii ridicate la hectar prin calitatea lucrărilor executate cu tractoarele şi prin îndrumările tehnice date gospodăriilor agricole colective. Membrii gospodăriei agricole, colective din Lenauheim — pe ogoarele cărora au lucrat tractoriştii de la S.M.T.Gottlob — au recoltat în toamnă peste 6.000 kg porumb ştiuleţi la hectar, date-Ing. C. TIMPAU directorul Direcţiei Exploatării din Direcţia Generală S.M.T. . Vrită efectuării lucrărilor agricole după prevederile agrotehnice, a unei strânse colaborări între brigada de tractoare şi brigada de cîmp a gospodăriei colective. „ Un mare ajutor au dat ţărănimii ruşnicitoare acele staţiuni de maşini şi tractoare care au folosit din plin întregi“ parc de maşini şi tractoare efectuând lucrările agricole la timpul optim. Exemple în această direcţie sunt staţiunile de maşini şi tractoare Felnac şi Gottlotf dii regiunea Arad, care au realizat planul anual încă de la 15 octombrie, al Turnişor, regiunea Stalin, la 12 oct.mbrie. Aceste S.M.T. şi altele ca eleurdutut să îndeplinească la timp încheiate cu gospodăriile agricolj^fc&^ct.vc, întovărăşirile agricole»şi ta^BBtţU ncitori cu gospodării individuate, agirand efectiv la obţinerea de recolte bogate-Numeroşi mecanizatori, îngrijindu-şi bine tractoarele şi maşinile agricole cu care lucrează, folosind din plinfiecare oră bună de lucru şi organizând temeinic munca în brigada de tractoare, au reuşit să îndeplinească sarrcina anuală de producţie în proporţie de 200—300la sută Astfel, şeful de brigadă Vasie Voichiţa de la S.M.T. Sînnicolaul Mare, regiunea Arad, Erou a Muncii Socialiste, a indeplinit, împreună cu brigada sa pînă la 20 decembrie Planul campaniei de toamnă la proporţie de 300,5 la sută. Simt însă S.M.T. care nu au reuşit să realizeze sarcinile de producţie pe campanii şi anual. Astfel, staţiunile de maşini şi tractoare Holboda, regiunea Iaşi, Inoteşti, regiunea Ploieşti, Angheleşti, regiunea Bucureşti, Babadag, regiunea Constanţa şi altele nu au îndeplinit planul de producţie nici global şi nici pe feluri de lucrări. Aceste staţiuni nu şi-au acoperit prin contractări întreaga capacitate de lucru şi au folosit în condiţii nesatisfăcătoare parcul lor de maşini şi tractoare. Cauza principală alipsurilor existente mai ales în S.M.T. din regiunile Constanta, Galati, Bucureşti — este neefectuarea la timp a îngrijirilor tehnice şi nepreocuparea pentru buna întreţinere a tractoarelor şi îndeosebi slaba pregătie profesională a cadrelor existente. Toate acestea au dus la creşterea numărului orelor de reparaţii în câmp, la depăşirea consumului de piese de schimb şi materiale planificate şi, în ultimă instanţă, la întârzieri nepermise în executarea muncilor agricole — la pierderi de recoltă. In 1955, ultimul an al planului cincinal, gospodăriile agricole de stat şi staţiunile de maşini şi tractoare pot şi trebuie să îndeplinească sarcinilesporite pe care le pune în faţă proiectul de Directive ale Congresului al II-lea al P.M.R. pentru dezvoltarea agriculturii în următorii 2-3 ani. Recenta Hotărâre a C.C. al P.M.R. şi a Consiliului de Miniştri al R.P.R. cu privire la desfiinţarea sistemului de aprovizionare pe bază de darte-leviraţii subliniază că creşterea şi pe mai departe a nivelului de trai este strâns legată de sporirea eforturilor tuturor oamenilor muncii pentru a asigura un nou avînt al producţiei industriale şi agricole la vederea întăririi şi dezvoltării economiei naţionale. Pentru aceasta statul nostru democrat-popular asigură unităţilor socialiste mijloacele necesare pentru necontenita îmbunătăţire a întregilor activităţi In noul an, staţiunilede maşini şi tractoare şi gospodăriile agricole de stat păşesc mai bine utilate. Planul de investiţii al S.M.T. şi G.A.S reflectă pe deplin grija partidului şi guvernului nostru pentru mecanizarea agriculturii. In 1955, vor lua fiinţă 20 noi S.M.T., care vor contribui la o mai largă mecanizare a lucrărilor agricole, micşorând raza de acţiune a celor existente. In anul viitor, S.M.T. şi gospodăriile agricole de stat vor fi înzestrate cu noi tipuri de tractoare și mașini agricole, care vor permite extinderea mecanizării diferitelor lucrări agricole și executarea unui mare volum de lucrări într-un timp cît mai scurt. Dotarea unităților agricole socialiste cu tractoare M.T.Z, fabricate de industria noastră şi acele importate din Uniunea Sovietică uşurează mult executarea lucrărilor de îngrijire şi recoltare a culturilor. înzestrarea S.M.T. şi G.A.S. cu semănători de porumb S.K.G.6, cu combine de porumb K.U.2, cu maşini de recoltat cartofi T.E.K. şi altele va contribui la eliberarea unui mare număr de braţe de muncă şi la folosirea lor în alte sectoare de activitate, ducînd în acelaşi timp la scurtarea duratei de efectuare a muncilor agricole. In 1955, S M.T. vor primi cu 350 la sută mai multe combine autopropulsate sovietice S 4, decit toate combinele ce erau în inventar la sfîrşitul anului 1954. Această înzestrare va face ca rolul S.M.T. în îndeplinirea la timp a lucrărilorde recoltare să crească considerabil Plănui de investiţii pe 1955 prevede o însemnată creştere a volumului construcţiilorde ateliere, remize, grajduri şi locuinţe. Numai în staţiunile de maşini şi tractoare urmează a se construi 35 ateliere mecanice, 1.500 locuinţe individuale şi altele. In gospodăriile agricole de stat volumul investiţiilor va creşte în 1955 cu 24 la sută faţă de anul 1954. Cea mai însemnată parte a fondului de investiţii va fi destinată lucrărilor de construcţii. In 1955, volumul de lucrări executate demecanizaltoirii din S.M.T. va creşte cu 50 la sută faţă de anul 1954. Din acesta 12 la sută se va putea realiza pe baza măririi parcului de tractoare şi maşini, iar 38 la sută va trebui înfăptuit prin îmbunătăţirea folosirii parcului de maşini şi tractoare, printr-o mai judicioasă organizare a muncii. Un ajutor preţios în această direcţie îl constituie creşterea volumului de lucrări mecanizate executate în schimbulI. in fiecare S.M-T. trebuie dată o atenție mai mare realizării sarcinilor prevăzute pentru schimbul II, prim încădrarea în acest schimb a celor mai buni tractoriști, cu o bună calificare profesională, si prin asigurarea echipamentului electric de iluminat, înzestrarea complexă a S.M.T. cu maşini agricole diferite permite executarea unui volum mai mare de lucrări cai!Native de mare importanţă agrotehnică Astfel, raportat la lucrările executate efectiv în 1954, la 1955 volumul lucrărilor de dezimiriştit prevăzute în plan reprezintă 176 la sută, ogoarele de toamnă 150 la sută, lucrările efectuate cu cultivatoare 273la sută, cele de semănat 138 la sută, iar lucrările de recoltat 200 la sută. Pentru prima oară în acest an S.M.T. vor executa lucrări mecanizate în sectorul zootehnic, înzestrarea acestora cu cositori şi greblemecanice le va permite să aducă o contribuţie însemnată în recoltarea tinetelor şi ierburilor şi, deci, la îmbunătăţirea şi creşterea bazei furajere. Conducerile S.M.T. vor trebui să acorde un mai mare sprijin gospodăriilor agricole colective în acţiunea de pregătire a furajelor, punând la îndemâna lor forţa energetică necesară pentru acţionarea diferitelor utilaje existente în gospodăriile colective. Şi în gospodăriile agricole de stat, nivelul mecanizării muncii în sectorul zootehnic vă creşte prin înzestrarea lor într-o măsură mai mare cu maşini şi aparataje necesare, ca greble şi cositori mecanice, aparate electrice demuls şi tuns şi altele. Chezăria îndeplinirii tuturor sarcinilor de mai mare răspundere pe care anul 1955 le pune în faţa muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor din sectorul agricol de stat este continua ridicare a nivelului lor profesional. Trebuie folosit din plin timpul iernii pentru a completa cunoştinţele tehnice ale personalului din SM.T. şi G.A.S. Ţinând seama de marele număr de tipuri de noi maşini ce vor intra în aceste unităţi în anul acesta, va trebui dată o deosebită atenţie încă de pe acum pregătirii mecanizatorilor şi agronomilor asupra folosirii cu pricepere a maşinilor complexe pentru a se evita situaţia din anii trecuţi, cînd din cauza slabei pregătiri a celor ce trebuiau să lucreze cu ele s-au executat lucrări de slabă calitate. In această privinţă, conducerile administrative din S.M.T. si G.A.S. sânt datoare să colaboreze mai strâns cu organele sindicale, să le ceară sprijinul îndirecţia mobilizării muncitorilor la cursurile de calificare. Un sprijin însemnat vor putea da şi echipele de muncitori, maiştrii mecanici şi inginerii din industrie, care vin la S.M.T. şi în sectorul mecanic al gospodăriilor agricole de stat, pentru a le ajuta în buna organizare a muncii de reparaţii, precum şi în ridicarea calificării mecanizatorilor din agricultură. Partidul şi guvernul subliniază în Hotărârea cu privire la desfiinţarea sistemului de aprovizionare pe bază de cartele şi raţii că o deosebităatenţie trebuie acordată reparării maşinilor agricole şi tractoarelor, pentru a asigura funcţionarea lor cu maximă capacitate şi fără întreruperi. Acum, în toate staţiunile de maşini şi tractoare, în gospodăriile agricole de stat şi în special în centrele mecanice se desfăşoară o intensă activitate pentru pregătirea întregului parc de maşini şi tractoare. In această perioadă, grija primei o pală a mecanizatorilor din agricultură trebuie să fie îndreptată pentru buna organizare a lucrărilor în atelier, pentru executarea reparaţiilor şi la un înalt nivel tehnic, astfel ca în primele zile bune de lucru din primăvară să poată ieşi în cîmp cu întregul parc de maşini şi tractoare. Tot în acest timp, planul de muncă al unităţilor trebuie defalcat pe brigăzi şi oamenii, astfel ca fiecare jill cunoască sarcina ce o are de realizat pe 1955, şi să lupte pentru îndeplinirea şi depăşirea ei. Conducerea fiecărei unităţi va trebui să lupte de asemenea pentru stabilirea răspunderii personale în muncă — condiţie de bază pentru realizarea calitativă a planului de producţie. Timpul iernii trebuie folosit de S.M.T. şi G.A.S. pentru strângerea legăturilor cu ţăranii muncitori. Nu trebuie nici un moment să uităm că unităţile socialiste de stat reprezintă un detaşament înaintat al construcţiei socialismului la sate şi că deci şi lor le revine sarcina de a contribui la strângerea alianţei dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare, la atragerea ţărănimii muncitoare pe calea transformării socialiste a agriculturii. Sarcini deosebite le revin în această directă staţiunilor de maşini şi tractoare care trebuie să ducă o susţinută muncă de lămurire în rîndurile ţăranilor cu gospodării mici şi mijlocii, în scopul constituirii cît mai multor asociaţii simple şi întovărăşiri agricole. S.M.T. să încheie încă de pe acum contracte de lucru cu acestea şi cu gospodăriile individuale. Există toate condiţiile obiective pentru ca sarcinile planului de producţie ce revin S.M.T. şi G.A.S. pe 1955 să fie realizate Trebuie însă să pornim cu toate forţele noastre la luptă pentru a le realiza, pentru a înfăptui cît mai devreme şi cît mai bine directivele partidului cu privire la măsurile pentru ridicarea agriculturii în următorii 2—3 ani, pentru a asigura ţării şi poporului întreg un belşug de produse agro-alimentare, pentru a întări tot mai mult capacitatea de apărare a patriei. Din viaţa nouă a poporului înfrăţit Şcoala populară de artă din Arad . Nu odată, purtat de diferite treburi prin cele mai îndepărtate colţuri ale oraşului, mi s-a întîmplat să-i întilnesc pe elevii Şcolii populare de artă din Arad. Nu-i mai puţin adevărat că sunt uşor de recunoscut. Şi nu după gulerele paltonaşelor sau fularelor călduroase de lină în care-şi ascund năsucul — mărturie a grijii ce le-o poartă bunicuţa — ci după vioara sau chitara, acordeonul sau mandolina ce o poartă în mină, iar unii, mairiguroşi, la subţioară, ca lăutarii. Privindu-i cum păşesc grăbit pe străzi, văruni convins că frigul înţepător ce s-a abătut prea de timpuriu în acest an ,asupra vestului ţării, nu-i împiedică să urmeze cu regularitate cursurile... Dan Ardelean se pregăteşte pentru concert Dănuţ — aşa i se zice acasă — un băieţaş subţirel şi mic de statură pentru vîrsta lui de aproape 9 ani, era la sfrijitul orei de pian. Anul trecut tatăl său, muncitor ceferist, l-a înscris la Şcoala populară de artă zicând : „N-o să-i strice dacă o să înveţe muzică de mic !“ Dănuţ şi-a înţeles părintele şi s-a apucat cu toată seriozitatea de muzică. Şi a învăţat... Iată-l în sala de pian. Pe suportul pentru note al pianului, la care Dănuţ abia terminase de exersat, se afla deschis un caiet. Privinndu-l, am văzut că fusese cam mult întrebuinţat. Pe fiecare portativ se zăreau însemnări făcute cu creionul. Rostul acestora mi l-a lămurit mai tîrziu profesoara Olga Zieker. — Dănuţ se pregăteşte pentru concertul ce-i vor da elevii şcolii luna viitoare cu bucata „Moţul la chef“ de A. Cornea. Însemnările făcute cu creionul sânt pentru un diez sau un bemol, pentru un accent sau o pauză şi altele. Profesoara continuă să povestească despre Dănuţ, despre concertul care va avea loc în curând, dar la multe din cuvintele ei nu am mai fost atent. Dintr-o cameră vecină răsunau alte acorduri la Pian. Un exerciţiu „gama în terţă, sextă şi decimă“. La pian, o fetiţă — Weisz Etelka. Putin mai înainte cântase ceva din „Ana Magdalena“ de Bach... ★ ... Şi micuţul Szabó Alexandru, în vârstă de numai 7 ani, şi-a învăţat bine „lecţia“. Mai cântă el — ce-i drept — şi note greşite. Dar atunci intervine cu blândeţe profesoara : — Sol, Sandule, sol, nu se aude ? Şi Sandu corectează nota fără teamă, ducînd la bun sfîrşit exerciţiul. Drum spre măiestrie... Una din secţiile Şcolii populare de artă este cea de plastică. Spre aceasta s-a îndreptat, cu 6—7 ani în urmă, turnătorul Ioan Tolan, de la uzinele de vagoane „Gheorghi Dimitrov“. Sub îndrumarea şi supravegherea profesorilor Soos Ştefan, Haios Emeric, Nicolae Chirilovici şi Valentin Stache, s-a pregătit tovarăşul Tofan şi odată cu el şi Silviu Băiaş. Unul în sculptură, altul în pictură. Erau simpli muncitori... Acum amindoi sunt studenţi la Institutul de Artă Plastică din Leningrad. Institutele de Artă Plastică din Bucureşti şi Cluj au primit pe Emil Vitroel, Sever Frenţiu, Margareta Timar şi mulţi alţii, care şi-au făcut „ucenicia“ în ale sculpturii şi picturii tot aici, la Arad. Din rândurile celor 61 de elevi înscrişi în acest an şcolar la secţia de artă plastică se ridică talente noi în sculptură şi pictură, ca Mara Constantin, Iania Kelemon, Buzarov Elena, Korbelartz Maria, şi Rugel Ecaterina care păşesc mereu înainte pe drumul însuşirii măiestriei artistice Un bilanţ după 121 de ani... Dacă răsfoieşti filele îngălbenite de vreme ale proceselor-verbale din arhivele şcolii, afli că... Dar s-o lăsăm să povestească pe tovarăşa Urmaşi — cea mai veche profesoară a Şcolii... „Cu 121 de ani în urmă, la 1 mai 1833, a luat fiinţă Conservatorul de Muzică din Arad, într-o cămăruţă de pe actuala stradă î. C. Frimu. In total avea şapte elevi si un singur profesor de canto...“ Ascultând mai departe spusele tovarăşe: Urmaşi, afli că timp de 111 ani — 85 sub imperiul austro-ungar şi 26 sub regimurile reacţionare ale burgheziei şi moşierimii române •— Conservatorul a funcţionat din mila iubitorilor de muzică din oraş şi din puţinele taxe ce Ie plăteau elevii. Statul şi municipalitatea nu se interesau de el şi de soarta profesorilor decât atunci când una din odraslele mai murilor zilei — prefecţi, subprefecti, primari şi ajutori de primari, — „trebuia“ să înveţe muzică. In regimul nostru de democraţie populară Şcoala populară de artă (denumire căpătată în anul 1947) a cunoscut o dezvoltare extraordinară. Ea are azi 25 săli pentru cursuri, iar în anul şcolar de acum sunt înscrişi 717 elevi, fii ai oamenilor muncii de diferite naţionalităţi. La cele 12 specialităţi predau 57 de profesori. Sunt doar cîteva cifre... grăitoare însă pentru ceea ce a fost şcoala odinioară şi ce este astăzi. GH. FILIPAŞ corespondent al ziarului „Munca" pentru regiunea Arad Scriitorul maghiar Sütő András, laureat al Premiului de Stat, întreţinindu-se cu un grup de pionieri din Reşiţa. (Foto Agerpres) . Marti 4 ianuarie 1955 — nr. 2243 „Purtund pe Nipru“ — Un nou film sovietic de aventuri pe ecranele Capitalei — Printre creaţiile cinematografiei sovietice din ultimmii ani, un loc de frunte îl ocupă filmele pentru tineret, deosebit de instructive şi interesante, prin care cineaştii sovietici aduc urn aport însemnat la educarea în spirit comunist a tinerei generaţii. Eroi ca Boris Gorikov din „Şcoala curajului“, Vasia, Andriuşa şi Stiopa, cei trei pasionaţi cercetători din „Descoperire misterioasă“, Valentin Listovschi şi Jenea din „Examen de maturitate“, ca „fotbaliştii“ din „Echipa de pe strada noastră“ şi mulţi alţii, au devenit prieteni dragi ai copiilor şi tinerilor din ţara noastră, care învaţă de la ei să-şi dezvolte calităţile pentru a deveni cetăţeni de nădejde şi harnici constructori ai vieţii noi. Pe ecranele noastre rulează un nou film sovietic pentru copii şi tineret, „Furtună pe Nipru“, realizat de studiourile „M. Gorki“ din Moscova, în regia lui V. Elsamont. ...Koptea este un băieţaş curajos, entuziast şi întreprinzător. El visează să devină un încercat marinar şi pentru asta se pregăteşte cu multă sârguinţă. De aceea, faptul că-şi va petrece vacanţa de vară la unchiul său Efern, gardian de far undeva pe malurile Niprului, îl umple de bucurie. Filmul ne arată însă cum viaţa îl învaţă pe micul Kostea că pentru a-şi atinge scopul va trebui să lupte cu sine însuşi, cu deprinderile sale individualiste şi egoiste uneori, că meseria de marinar necesită abnegaţie şi îndrăzneală. Intr-o noapte, cînd se dezlănţuise o furtună puternică pe Nipru, Kostea ajută unchiului său să aprindă la vreme lanternele pe geamandura de la Dintele Dracului — cel mai primejdios punct de pe fluviu , pentru a semnaliza drum liber vasului „Kiev“. In luptă cu vîntul şi valurile, băiatul îşi dă seama cît de grea este meseria pentru care se pregăteşte şi învaţă să privească visul său de a deveni marinar cu mult mai multă seriozitate.Alături de Kostea (V. Pastuh) apar şi alte figuri de copii, ale căror calităţi realizatorii filmului le-au conturat cu multă pricepere. Niura, micuţa gospodină (N. Sorina), „micturinistul“ Timosa (Fi Severin), tehnicianul Ţiganok, încîntă pe spectatori , prin prospeţimea jocului lor, prin drăgălăşenia lor copilărească. Filmul „Furtină pe Nipru“, datorită conţinutului săueducativ şi realizării lui artistice, Constituie nu numai un spectacol plăcut şi distractiv, ci şi un prilej de bogate învăţăminte. L. B. Din repertoriul teatrelor în noul an Pentru noul an, teatrele din Bucureşti pun în scenă o serie de piese noi. Teatrul Naţional „I. L. Garagiale“ va prezenta noua piesă romînească „Citadela sfărâmată“ de Horia Lovinescu şi „Apus de soare“ de B. Delavrancea. Teatrul are în repetiţie „Regele Lear“ de Shakespeare. Piesa este pusă în scenă de Sică Alexandrescu, iar rolul titular este, interpretat de G. Storin : se va mai prezenta în premieră, printre altele, piesa clasică spaniolă „Doamna nevăzută“ de Calderon de la Barca. „Cupa răsturnată“, piesă scrisă de autorul sovietic A. Glova după un roman clasic chinezesc. Teatrul Municipal pune în scenă „Răzvan şi Vidra“ de B. P. Haşdeu, „Don Carlos“ de Schiller, „Soţul ideal“ de Oskar Wilde. La Teatrul Armatei se află în repetiţie piesele „Richard al IlI-lea“ de Shakespeare, „Nunta lui Figaro“ de Beaumarchais, „Dragoste tîrzie“ de A. N. Ostrovski şi piesa lui L. Leonov „Invazia“. Teatrul de Operă şi Balet al R.P.R. pregăteşte „Aida“ de Verdi. In cursul lunii ianuarie, orchestra simfonică a Filarmonicii de Stat din Bucureşti va prezenta la Ateneul R.P.R. un ciclu de concerte Beethoven, dirijate de artistul ponorului George Georgescu. (Agerpres).