Munca, februarie 1955 (Anul 11, nr. 2267-2290)
1955-02-01 / nr. 2267
Proletari din toate tarile, uniti-vâ! ORDAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R.P.R. MUL XI — Kr. 2267 Marți 1 februarie 1955 4 PAGINI — 20 BANI Să semnăm pentru viaţă, pentru pace! Comitetul Permanent pentru Apărarea Păcii din R.P.R. adresează poporului nostru o chemare deosebit de importantă : chemarea de a semna Apelul Consiliului Mondial al Păcii lansat de curând la Viena. Ea va găsi fără îndoială un profund ecou în rîndurile tuturor cetăţenilor din ţara noastră, care îşi vor aşterne cu hotărâre semnăturile sub Apelul de la Viena, în apărarea păcii şi a vieţii. Poporul român este hotărât să-şi alăture eforturile constructive, eforturilor tuturor oamenilor cinstiiii, pentru a pune stavilă de netrecut în calea planurilor criminale ale duşmanilor păcii şi ai vieţii. . Fiecare semnătură depusă pe Apelul către popoarele lumii înseamnă un glas care se ridică ferm şi conştient de răspunderea ce revine fiecărui cetăţean în zilele noastre. Nume Lingă inime, semnate în fabrici, uzine, instituţii, şcoli şi universităţi, la oraşe şi sate, se vor aduna ceas de ceas, zi de zi, ajungând la cifre de milioane şi milioane, reflectând voinţa fermă a poporului nostru, năzuinţele sale fierbinţi spre pace şi politica de luptă activa pentru apărarea ei. In numele păcii şi al vieţii, toate popoarele vor participa, fără îndoială, la campania mondială împotriva armei atomice. La Viena, reprezentanţii a peste 30 de ţări şi-au depus cei dinţii semnăturile pe acest Apel istoric. In Franţa şi Italia a început strîngerea în masă de semnături. Luptători entuziaşti pentru pace au şi strâns primele sute de semnături în oraşele austriece Viena, Salzburg, Wiener Neustadt. In numeroase alte tărri se fac pregătiri intense în vederea desfăşurării acestei largi campanii. In Japonia, a cărei populaţie a fost prima victimă a bombei atomice americane. Apelul va avea fără doar şi poate un larg răsunet. Vorbesc de la sine semnăturile a 29 de milioane de japonezi, strînse pînă lla sfîrşitul anului trecut, pentru interzicerea armelor atomică şi cu aidrogen. Nici un colţişor, oricît de îndepărtat, al globului nu poate rămâne nerăscolit de profunda forţă morală a Apelului, nici un om cinstit nu poate rămîne în afara luptei împotriva pregătirii războiului atomic. Popoarelor le revine o mare răspundere in actuala situaţie internaţională. Campania contra armei atomice se desfăşoară intr-un moment în care cercurile agresive din S.U.A., Anglia, Franţa şi alte câteva tari apusene urmăresc agravarea încordării relaţiilor internaţionale prin uneltiri aventuriste. Fie intensifică cursa înarmărilor în detrimentul nivelului de trai aloamenilor muncii, vor să reînvie cu orice preţ sângerosul militarism german şi să refacă Wehnmachtul revanşând sub comanda foştilor generali hitlerişti, în miinile cărora au de gînd să pună armele nucleare, bacteriologice şi chimice, săvîrşesc noi agresiuni în Asia. Nimănui nu trebuie să-i scape caracterul monstruos al hotărârii cu privire la folosirea armei atomice într-un nou război, hotărîre adoptată la sfîrşitul anului trecut de consiliul blocului agresiv al Atlanticului de nord. Conştiinţa popoarelor trebuie să fie ,trează, vigilenţa lor ascuţită, pentru a nu permite unui pumn de monopolişti avizi după profituri să folosească în scopuri criminale energia nucleară, această uriaşă descoperire a genului uman. Energia nucleară nu trebuie să servească în scopuri distructive, ci trebuie să facă viaţa mai uşoară, mai frumoasă, şi să împingă civilizaţia de culuii nebănuite. Arma atomică trebuie pusă în afara legii. Această sarcină istorică revine popoarelor, a căror hotărîre este răspicat exprimată : NU ! — folosiriiarmei atomice, NU ! — războiului atomic pustiitor! In faţa lumii întregi se profilează distinct pe de o parte politica Uniunii Sovietice, care luptă cu perseverenţă şi abnegaţie pentru interzicerea armelor de distrungere în masă şi pentru folosirea energiei nucleare numai în scopuri paşnice, iar pe de altă parte politica Statelor Unite, care se pregătesc pentru un război atomic şi încearcă să convingă opinia publică de inevitabilitatea lui. Intre aceste două poziţii, orice om cinstit şi cu mintea sănătoasă alege, fireşte, pe cea dintîi. Iată de ce uriaşul prestigiu al Uniunii Sovietice cântăreşte greu în balanţa situaţiei internaţionale, iată de ce politica U.R.S.S. este aprobată cu căldură de popoare. De-a lungul şi de-a latul continentelor, îngrijorarea pricinuită de planurile ucigaşe ale atomiştilor a sădit în sufletele sutelor de milioane de oameni hotărîrea de a-şi uni eforturile în faţa primejdiei. Forţele păcii au crescut nemăsurat, ideile nobile pentru care luptă partizanii păcii îşi croiesc făgaş adine în conştiinţa celor mai largi mase de pretutindeni, le căiesc tăria şi încrederea. Popoarele sînt conştiente de eficacitatea pe care o poate avea cuvîntul lor hotărât. Această eficacitate a fost dovedită de cele 500 de milioane de semnături puse pe Apelul de la Stockholm ,avertisment care a împiedicat pe interventioniştii americani să folosească barbara armă atomică în Coreea şi Indochina. Uriaşa mişcare mondială pentru care pacea înseamnă însăşi simbolul vieţii, aparţine nu unui partid, unei organizaţii, sau unui grup oarecare al populaţiei, ci tuturor oamenilor iubitori de pace, indiferent de naţionalitate, sex, stare socială, orientare politică sau credinţă religioasă. Lupta împotriva armelor atomice, pentru pace şi înţelegere între popoare, priveşte pe fiecare om căruia îi sînt scumpe liniştea şi siguranţa căminului său, viitorul copiilor săi, aspiraţiile spre progres şi bunăstare ale sale şi ale generaţiei din care face parte. Toţi acei care-şi dau seama — şi numărul acestora este egal cu imensa majoritate a populaţiei planetei noastre — cit de întunecate perspective oferă omenirii monştrii atomişti, nu pot să nu simtă în sufletul lor clocot de ură fierbinte faţă de cei ce vrăjmaşesc primăvara, florile, zâmbetul copiilor, în numele poftei animailtice după profituri. Este neîndoielnic căpopoarele vor transforma campania de semnături pe Apelul de la Viena îintr-o demonstraţie a voinţei lor nestrămutate de a bara drumul acelor forţe ce pregătesc cea mai gravă crimă împotriva omenirii. Cei aproape 90 milioane membri ai F.S.M., ca şi toţi oamenii muncii, vor aduce contribuţia lor efectivă la succesul campaniei. Sindicatele vor răspunde în felul acesta şi Apelului Consiliului General al F.S.M. care cheamă „,pe oamenii muncii şi organizaţiile lor sindicale să sprijine mai activ acţiunile şi campaniile desfăşurate de mişcarea mondială a partizanilor păcii şi să fie cei mai buni animatori ai acestora“. In patria noastră liberă, cuvintele simple pline de vigoare ale Apelului Consiliului Mondial al Păcii au găsit un larg răsunet Fiecare patriot trebuie să dea glas voinţei de a se alătura forţelor păcii de pretutindeni, de a lupta cu tot elanul pentru înflorirea ţării, pentru întărirea capacităţii ei de apărare, pentru ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc. Sarcini însemnate au în faţa lor comitetele de luptă pentru pace, care trebuie să poarte chemarea de foc a Apelului în fiecare casă, pînă în cele mai îndepărtate colţuri ale ţării. Organizaţiile sindicale, la rîndul lor, au datoria de a sprijini în mod activ această măreaţă campanie. Pe Apelul istoric de la Viena, alături de sutele de milioane de semnături strînse în ţările dinputernicul şi invincibilul lagăr al socialismului, se vor depune alte sute de milioane de semnături ale cetăţenilor cinstiţi din lumea capitalistă, dovedindu-se astfel trăinicia frontului unic al forţelor păcii de pretutindeni. Popoarele iubitoare de pace sânt pe deplin îndreptăţite să dea acestei mişcări, cît şi acţiunii de pregătire a adunării mondiale a reprezentanţilor tuturor fonţelor iubitoare de pace convocată pentru ziua de 22 mai la Helsinki, oamploare şi intensitate fără precedent. Stând în primele rânduri ale luptei popoarelor pentru pace, poporul român participă la ea cu convingerea fermă că forţele păcii sînt maiputernice azi ca oricând şi că ele pot zădărnici visurile nebuneşti ale aventuriştilor atomişti. Citiţi în pag. IV-a Interviul acordat de V. M. MOLOTOV ziariştilor americani W. R. Hearst şi Kingsbury Smith Ceferiştii de la Griviţa Roşie au semnat Apelul Consiliului Mondial al Păcii Ca niciodată parcă, imensa sală a cantinei se dovedeşte neîncăpătoare. Da, de la o asemenea adunare nimeni nu poate lipsi. Femei, bărbaţi, muncitori sau funcţionari, întreg schimbul de zi al complexului C.F.R. „Griviţa Roşie” a venit să-şi pună semnătura pe Apelul Consiliului Mondial al Păcii. La tribună se urcă oameni simpli — forjori, cazangii. Şi vorba le e simplă. Simplă, dar răspicată, cu înţeles neîndoielnic: „Pacea poate fi salvată ! Pacea trebuie să fie salvată !“... . Un tînăr, inginer de la secţia V-a sudură, spune ceva despre energia nucleară, despre foloasele ce le poate aduce oamenilor această uriaşă descoperire ştiinţifică. Muncitorii ascultă, sînt în acelaşi gînd cu inginerul Ion David, când el vorbeşte despre mulţumirea faţă de gestul nobil al U.R.S.S., care dă ţării noastre sprijin şi în acest domeniu. Şi iată, acelaşi tînăr rosteşte vorbe de mînie împotriva imperialiştilor americani care vor să folosească cuceririle stiintei pentru a distruge viaţa. „Omenirea n-are nevoie de bombe atomice, de războaie ucigătoare. Noi iubim pacea. Dar dacă zăngănitorii de arme nu se astîmpără, vom ști să le răspundem cum se cuvine. Și nu-i de mirare că adunarea, toți ca unul, aprobă vorbele acestea. — Am fost treisprezece copii acasă, într-un oraș din Moldova. Ultimul război imperialist ne-a pîrjolit casa; am pătimit îndestul ca să ştiu astăzi pentru ce-mi pun semnătura pe acest Apel... — spune o utemistă, frezor fruntaş la secţia IV-a mecanică. Are ochi albaştri, limpezi, care scapără scîntei cînd vorbeşte despre război şi armele atomice. Niculina Barabulea, aşa e numele fetei, îşi încheie spusele cu un angajament: „Voi întări semnătural pe Apelul Consiliului Mondial al Păcii prim depăşirea normei ce-mi revine pe luna februarie cu 25 la sută”... La tribună se urcă alţi oameni, care îşi întăresc spusele cu angajamente în producţie. Fiecare este convins că vorbele şi faptele sale au greutate, că poate contribui la menţinerea păcii, că armele atomice trebuie şi pot fi interzise. Acum semnează o femeie, tapiţer la secţia vagoane. A înmuiat peniţa şi-şi scrie numele pe Apel, încet, cu grijă, cît mai citeţ. ..Maria Vasile” ...Numele unei bătrîne muncitoare, care ştie ce-i războiul, dar mai ales ştie ce înseamnă pacea, viaţa. Alături de numele ei apare un altul. Numele polizoarei Victoria Rădulescu, al ajustorului Nicolae Stoenescu, al mecanicului Grigore Tomaniu, al tuturor muncitorilor „Griviţei Roşii”... ★ Semnături. Ca şi la „Griviţa Roşie", în întreaga ţară, în oraşe, sate şi cătune, în fabrici şi gospodării agricole, peste tot unde oamenii iubesc munca şi viaţa, se semnează Apelul Consiliului Mondial al Păcii împotriva războiului atomic. Succesele în producţie, prin care oamenii muncii îşi întăresc semnăturile, întăresc capacitatea de apărare a patriei. Ele se ridică stavilă în calea negustorilor de moarte, imperialiştii aţâţători la război. GH. FILIMON In clişeu, utemistă Niculina Barabulea de la Grivita Roşie semnînd apelul (Continuare in pan. 2-a) COMUNICATUL Direcțiunii Centrale de Statistică de pe lingă Consiliul de Miniştri ai Republicii Populare Române cu privire la îndeplinirea planului de stat pe anul 1954 In anuil 1954 dezvoltarea industriei, agriculturii, transporturilor, lucrărilor capitale, comerţului interior şi exterior, creşterea numărului muncitorilor şi funcCa urmare a sarcinilor trasate de Hotărîrea plenarei lărgite a C.C. al P.M.R. din 19-20 august 1953, oamenii muncii şi au intensificat eforturile, reuşind să producă tot mai multe mijloace de producţie şi bunuri de larg consum. In industria grea, planul de stat anual a fost depăşit la construcţii metalice, instalaţii de foraj, motoare Diesel, armături şi fitinguri, energie electrică, motoare, generatori şi transformatori electrici, aparate de măsură şi control, aparate de protecţie, buldozere, vagoneti, frămîntătoare pentru fabrici de pâine, unele sortimente de benzină, petrol şi motorină, gaze lichefiate. De asemenea, s-au produs peste plan utilaje agricole cu tracţiune mecanică cum sînt: pluguri, cultivatoare, gra-pe, semănători de cereale precum şi grape cu tracţiune animală, secerători-legători,, trioare cilindrice, uruitoare manuale, greble, piese de schimb pentru maşini, agricole, îngrăşăminte chimice pentru agricultură, insecticide horticole, lacuri, şi vopsele, anvelope auto-moto, geamui , trase, hîrtie şi alte produse. La unele produse şi sortimente, planul n-a fost însă îndeplinit. Ministerul Industriei Metalurgice şi Construcţiilor de Maşini n-a îndeplinit în întregime planul la unele produse siderurgice, la unele tipuri de material rulant şi de maşini agricole ; Ministerul Industriei Cărbunelui la extracţia de cărbune brut; Ministerul Energiei Electrice şi Industriei Electrotehnice la vagoane de tramvaie şi aparate electro-medicale ; Ministerul Industriei Materialelor de Construcţie la producţia de ţigle, ciment, var gras, cărămizi ; Ministerul Industriei Lemnului, Hîrtiei şi Celulozei la cherestea, furnire, placaje; Ministerul Industriei Chimice la produse sodice şi acid sulfuric. Nerealizarea integrală a planului la fontă şi life. "se datoreşte, in mare măsură, prelungirii reparaţiilor unor furnale şi cuptoare de oţel peste termenul planificat, precum şi nerealizării depline a planului de colectare a fierului vechi. Oamenii muncii din întreprinderile producătoare de bunuri de larg consum au depăşit prevederile planului anual la pîine, paste făinoase, uleiuri comestibile, slănină, preparate şi conserve de darne şi peşte, produse zaharoase, biscuiţi, marmeladă, bere, băuturi din spirt rafinat, ţigări şi tutun, fire de bumbac, tricotaje de bumbac, de lînă şi mătase, ciorapi kapron, confecţii, încălţăminte din cauciuc, sobe de încălzit şi maşini ere gătit, butelii şi plite de gătit pentru gaze de petrol lichefiate, aparate de radio la baterie, medicamente şi alte bunuri de consum cerute de populaţie. Au fost îndeplinite sarcinile cantitative la producţia de ţesături de bumbac şi ţesături de lînă, precum şi la unele produse alimentare. S-a continuat îmbunătăţirea calităţii produselor şi s-au fabricat multe sortimente noi de produse alimentare ca : lapte praf, conserve de carne, de peşte, de legume şi fructe, produse de panificaţie, produse zaharoase, sucuri de fructe şi altele. De asemenea, s-au produs noi sorturi şi modele de ţesături imprimate, de încălţăminte, de aparate electrocasnice şi articole de menaj şi de alte produse. Cu toate aceste realizări, unele ministere producătoare de bunuri de consum n-au îndeplinit planul de producţie la o serie de produse şi sortimente. Astfel, Ministerul Industriei Uşoare n-a îndeplinit planul la unele sortimente de ţesături de bumbac şi de mătase, la încălţăminte din piele; Ministerul Industriei Alimentare la peşte şi zahăr; întreprinderile industriale ale Uniunii centrale a cooperativelor de consum la produse lactate. In ceea ce priveşte îmbunătăţirea calităţii, înfrumuseţarea coloritului, îmbogăţirea modelelor şi desenelor, mai sînt unele întreprinderi ale Ministerului Industriei Uşoare care au livrat produse necorespunzătoare ca : întreprinderea „8 Martie“ din Bucureşti — ţesături de mătase, întreprinderea „Industria Lînii“ din Timişoara — ţesături de lînă, întreprinderea „Ocsko Terezia“ din Timişoara — ciorapi de bumbac, întreprinderile „Flacăra Roşie“ din Bucureşti şi „8 Mai“ din Mediaş — încălţăminte de piele, întreprinderea „1 Mai“ din Oradea — articole de blănărie. Unele întreprinderi ale Ministerului Industriei Alimentare n-au acordat suficientă atenţie calităţii producţiei : trusturile de panificaţie din Oraşul Stalin şi Oradea, fabrica de pîine „Avram Iancu“Bucureşti, întreprinderea de paste făinoase „Steaua Roşie“-Slatina , întreprinderea ,,Victoria“-Oraşul Stalin la preparate de carne ; întreprinderii piscicole „Constanta“ şi „Sulcim“ la peşte sărat; întreprinderea „Flora“ la conserve de legume. De asemenea, unele unităţi ale deoperaţiei meşteşugăreşti şi industriei locale au fabricat produse de calitate necorespnzătoare. Unele întreprinderi ale industriei loiale din Capitală, din regiunile Stalin, Baia Mare, Regiunea Autonomă Maghiară, primtr-o mai bună utilizare a resurselor ocale, au sporit producţia şi au lărgit sortimentele bunurilor de larg consum, spre deosebire de alte întreprinderi din a ■egiuniie : Ploieşti, Hunedoara, Craiova, Bîrlad, Piteşti, unde comitetele executive ale sfaturilor populare n-au acordat toată ţionarilor şi a productivităţii muncii şi ridicarea nivelului de trai material şi cultural al oamenilor muncii, sînt caracterizate prin următoarele date : atenţia folosirii resurselor locale, în vederea îndeplinirii sarcinilor de producţie. In ceaa ce priveşte aprovizionarea întreprinderilor cu materii prime, materiale şi combustibil, cu toate îmbunătăţirile obţinute în semestrul II, n-au putut fi recuperate toate rămânerile în urmă cauzate de condiţiile atmosferice nefavorabile din trimestrul I 1954, care au împiedicat o desfăşurare normală a aprovizionării. In unele întreprinderi, livrările nu s-au efectuat la termenele şi în cantităţile contractate ; încheierea contractelor între unii producători si consumatori s-a făcut cu întârziere, iar unele ministere , producătoare s au auto-aprovizionat în dauna consumatorilor contractanţi, creîndu-se greutăţi în buna desfăşurare a procesului de producţie. Procesul de aprovizionare a mai fost stingherit şi de faptul că unele întreprinderi ale Ministerului Industriei Metalurgice şi Construcţiilor de Maşini, Ministerului Industriei Lemnului, Hârtiei şi Celulozei, Ministerului Căilor Ferate şi-au creat stocuri supranormative, lipsind în felul acesta alte întreprinderi de unele materii prime şi materiale necesare. Pe lingă greutăţile cauzate de nerespectarea planului de Livrări şi a termenelor contractuale de către unii furnizori, unele întreprinderi ale Mmisterelor Industriei Metalurgice şi Construcţiilor de Maşini, Energiei Electrice şi Industriei Biberotehnice, Industriei Chimice, Industriei Lemnului, Hîrtiei și Celulozei şi ale altor ministere, ca urmare a lipsurilor în organizarea procesului de producţie, au lucrat neritmic, la un nivel mult scăzut în decada I-a faţă de decadele a Il-a şi a IlI-a. In cursul anului 1954, cooperarea între Întreprinderi a decurs în condiţiuni mai bune contribuind la folosirea mai justă a capacităţii maşinilor şi utilajelor speciale. Au existat totuşi deficienţe în respectarea planului de cooperare, creîndu-se greutăţi întreprinderilor în realizarea producţiei. Astfel, întreprinderea „Tudor Vlădimirescu“ a primit cu întârziere piesele de la întreprinderile „Mao Tzedun“ şi „Armătura“; fabrica de rulmenți din Moldova; inelele forjate de la uzina nr. 3; întreprinderea „Electrotehnicia“; garniturile de fontă de la întreprinderea „Neptun“. Comparativ cu anul 1953, producţia globală din anul 1954 a întregii industrii a crescut cu 6,6% din care producţia mijloacelor de producţie cu 3,9% şi producţia de bunuri de consum cu 10,5%. La principalele produse s-a atins următorul nivel: Tricotaje şi ciorapi de bumbac 103,2 Tricotaje de mătase 102,2 încălţăminte de cauciuc 114,4 Tucerie comercială 121,6 Maşini de gătit cu 2, 3 şi 4 I ochiuri pentru combustibil gazos 160,1 1 Articole de menaj din tablă zincată 182,7 Articole de menaj din sticlă 119,8 Maşini şi aparate electro- casnice 207,6 1 Aparate radiorecepţie 211,8 Mobilă 129,6 Producţia de tractoare, maşini şi unelte agricole, în comparaţie cu anul 1953, au atins următorul nivel: Tractoare pe şenile cu motor 1 Diesel de 35 C.P. 103,7 Pluguri cu tracţiune mecanică 388,1 Pluguri universale şi reversibile cu tracţiune animală 291,8 Pluguri de vie cu tracţiune animală 93,6 Cultivatoare cu tracţiune mecanică 247,0 Grape cu colţi cu tracţiune mecanică cu 2 şi 3 cîmpuri 282,4 Semănători de cereale cu tracţiune mecanică 103,7 Secerători-legători _ 105,5 Greble mecanice cu tracţiune animală 437,7 Batoze de cereale 97,6 Aparate portabile de stropit via 183,8 Tocătoare de nutreţ acţionate manual 265,0 Casmale şi lopeţi forjate 99,1 Greble 149,1 Piese de schimb pentru maşini agricole cu tracţiune mecanică 449,7 Piese de schimb pentru tractoare agricole 234,9 Piese de schimb pentru plu- guri cu tracţiune animală 334,8 Creşterile importante obţinute în anul 1954 faţă de anul 1953 la producţia de margini şi utilaje agricole şi piese de schimb’ arată atenţia deosebită acordată întăririi şi dezvoltării bazei tehnico-materiale a agriculturii. Ca urmare a măsurilor luate de guvern,producţia bunurilor de consum a crescut în semestrul II 1954, comparativ cu se- mestrul II 1953, astfel: la carne cu 62,1%,slănină cu 108,7%, preparate şi conserve de carne cu 78,5%, peşte cu 12,3%, lapte de consum cu 35,4%, unt cu 18,5%, brînzeturi cu 16,7 %, săpun cu 26,3 %.• ţesături de bumbac cu 19,5%, ţesături de lină cu 7,0%, ţesături de mătase cu 19,3%, tricotaje de bumbac cu 7,3%, ciorapi de bumbac cu 8,8%, confecţii de bumbac pentru corpii cu 89,6%, confecţii de lină pentru copii cu 56,2%, articole de menaj din sticlă cu 38,7%, porţelan de menaj cu 12,9% aparate radiorecepţie cu 214,0%, aparate electrocasnice cu 190,5%, mobilă cu 40,3%, precum şi alte bunuri de consum. S-a acordat o atenţie deosebită producţiei de sortimente corespunzătoare cererilor sporite ale populaţiei. Astfel, în cursul anului 1954, la o creştere a producţiei de ţesături de lină de 3,7%, stofele pentru lodene au crescut cu 40,4% . La o creştere a ţesăturilor de bumbac de 6,9%, producţia53 sibir a crescut cu 27,9%, de catifea cord cu 54,5%, de poplinuri pentru cămăşi cu 67,2%; la o creştere a ţesăturilor de mătase de 10,6%, producţia de ţesături imprimate a crescut cu 37,3%. In industria alimentară, la o creştere a producţiei de pîine de 0,6%, producţia de pîine albă şi specialităţi a crescut cu 18,0%; la o creştere a producţiei de preparate de carne de 38,8%, producţia de crenvurşti şi de breţini a crescut cu 83,0%; la o creştere a producţiei de produse zaharoase de 16,9%, la Ministerul Industriei Alimentare, produsele de cofetărie cresc cu 28,3%. De asemenea, s-a fabricat pentru prima dată în ţară „vinilinul“, înlocuitor de piele, din care se confecţionează diferite obiecte de consum. In cursul anului 1954 s-a îmbunătăţit folosirea utilajului în industrie faţă de anul 1953. Astfel, în industria petrolului a crescut viteza medie de foraj la exploatare ; în industria siderurgică a crescutindicele de utilizare a laminoarelor; în industria textilă s-a îmbunătăţit folosirea maşinilor de filat şi a războaielor de ţesut bumbac; în industria alimentară a fost mai bine folosită capacitatea de producţie a unor utilaje importante din fabricile de zahăr şi a valţuirilor pentru măcinatul griului. Mai sînt capacităţi de producţie încă slab folosite, care constituie însemnate rezerve pentru lărgirea producţiei industriale. In cadrul Ministerului Industriei Metalurgice şi Construcţiilor de Maşini nu s-au folosit în mod satisfăcător furnalele cuptoarele de oţel Martin, la Ministerul Industriei Materialelor de Construcţii nu s-a folosit întreaga capacitate de producţie a cuptoarelor de klinker. S-a continuat extinderea mecanizării la procesele grele şi a celor care necesită un volum mare de muncă. Astfel, în exploatările carbonifere ale Ministerului Industriei Cărbunelui indicele de mecanizare la transportul în subteran a crescut de la 79,1% în 1953, la 88,1% în 1954, iar la tăierea în abataj de lla 77,2% la 83,2% ; de asemenea, a crescut mecanizarea lucrărilor în exploatările forestiere ale Ministerului Industriei Lemnului, Hîntiei și Celulozei. Unele ministere şi organizaţii economice centrale n-au îndeplinit planul mecanizării proceselor grele de producţie şi cu un volum mare de muncă, iar mica mecanizare s-a aplicat intr-un mod nesatisfăcător faţă de posibilităţile tehnice ale Întreprinderilor. Astfel, unele exploatări carbonifere ale Ministerului Industriei Cărbunelui, deşi au fost dotate cu utilaje şi mecanisme noi, n-au luat măsuri pentruintroducerea şi folosirea lor completă. . Ca urmare a faptului că unele întreprinderi n-au folosit complet capacităţile de producţie de care dispuneau, n-au respectat normele de consum la materii prime, materiale, combustibil, au desfăşurat un proces de producţie neritmic, cu rebuturi şi cheltuieli suplimentare inutile, planul de reducere a preţului de cost în industrie a fost îndeplinit în întregime. Ministerele şi organizaţiile economice centrale care n-au îndeplinit planul de reducere a preţului de cost într-o măsură mai mare, sînt: Ministerul Industriei Materialelor de Construcţii. Ministerul Industriei Lemnului, Hîrtiei şi Celulozei. Ministerul Industriei Metalurgice şi Construcţiilor de Maşini, Ministerul Industriei Uşoare. In anul 1954 s-a continuat înzestrarea ramurilor industriei si ale economiei nationale cu tehnica nouă. S-au produs noi tipuri de utilaje electrotehnice necesare industriei. Prima serie de autocamioane produse şi montate în ţară au fost folosite în industrie şi transporturi cu rezultate satisfăcătoare. Pentru mecanizarea muncilor agricole, industria de construcţii de maşini a produs noi tipuri de maşini şi unelte agricole cum sînt: grape netezitoare cu tracţiune mecanică, prăşitori cu tracţiune animală, iar pentru industria alimentară noi utilaje ca : maşini de tocat carne de mare capacitate, prese mecanice pentru vin, centrifugă pentru analiza laptelui şi altele. S-au pus la punct noi prototipuri de maşini şi utilaje: motor cu combustie I. îndeplinirea planului şi creşterea producţiei industriale Planul anual al producţiei globale pe Pe ministere şi organizaţii economice anul 1954 a fost îndeplinit pe întreaga inzentrare, planul anual al producţiei grodustrie socialistă în proporţie de 100,2%. ’bale a fost îndeplinit dupărcum urmează: Procentul îndeplinirii planului pe 1954: Ministerul Industriei Metalurgice şi Construcţiilor de Maşini 96,4 Ministerul Industriei Petrolului 1. .4 99,6 Ministerul Industriei Cărbunelui BM 102,4 Ministerul Energiei Electrice şi Industriei Electrotehnice • T 99,5 Ministerul Industriei Chimice •• 102,3 Ministerul Industriei Lemnului, Hîrtiei si Celulozei 102,6 Ministerul Industriei Materialelor de Construcţii o 87,3 Ministerul Industriei Uşoare 99,4 Ministerul Industriei Alimentare 100,7 întreprinderile Industriei Locale si Gospodăriei Comunale 100,9 întreprinderile Industriale ale Ministerului Căilor Ferate 111,7 întreprinderile Industriale ale Mimisterului TransporturilorNavale si Aeriene 103,1 întreprinderile Industriale ale Miinisterului Construcţiilor 97,5 Întreprinderile Industriale ale Ministerului Culturii 106,0 Uniunea centrală a cooperativelor meşteşugăreşti 110,8 1954 înfaţă de 1953. Energie electrică 108,2 Cărbune brut 101,0 Ţiţei extras 107,5 Gaz metan 104,4 Petrol lampant 108,1 Gaze lichefiate 123,4 Minereuri de mangan 151.6 Minereuri cuprifere 123,9 Fontă 94,8 Oţel 87,5 Cazane cu aburi Industriale tip locomobilă 124,3 Locomotive cu aburi pentru ecartament normal 162,5 Strunguri 102,2 Rulmenţi 132,7 Hîrtie 103,9 îngrășăminte chimice pentru agricultură 299,2 Coloranţi organici 110,1 Anvelope auto-moto 126,1 Geamuri trase 116,9 Garne 115,3 Uleiuri comestibile 135,1 Slănină crudă 140,7 Preparate de carne 138,8 Conserve de carne 150,9 Peşte , 111,6 Conserve de peşte 135,3 Paste făinoase 105,7 Biscuiţi 114,5 Lapte de consum 127,4 Unt 104,7 Produse zaharoase 121,0 Conserve de legume 120,9 Bere 109,4 Ţuică şi rachiuri naturale 122,3 Vinuri 107,1 Ţigări, ţigarete, tutun 115,4 Săpun 110,8 Ţesături de bumbac 106,9 Ţesături de lînă 103,7 Ţesături de mătase 110,6