Munca, februarie 1955 (Anul 11, nr. 2267-2290)

1955-02-01 / nr. 2267

Proletari din toate tarile, uniti-vâ! ORDAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R.P.R. MUL XI — Kr. 2267 Marți 1 februarie 1955 4 PAGINI — 20 BANI Să semnăm pentru viaţă, pentru pace! Comitetul Permanent pentru Apărarea Păcii din R.P.R. adresează poporului nos­­tru o chemare deosebit de importa­ntă : chemarea de a semna Apelul Consiliului Mondial al Păcii lansat de curând la Vie­­na. Ea va găsi fără îndoială un profund e­­cou în rîndurile tuturor cetăţenilor din ţara noastră, care îşi vor aşterne cu ho­tă­râre semnăturile sub Apelul de la Viena, în apărarea păcii şi a vieţii. Poporul ro­mân este hotărât să-şi alăture eforturile constructive, eforturilor tuturor oamenilor cinstiiii, pentru a pune stavilă de netre­­cut în calea planurilor criminale ale duş­manilor păcii şi ai vieţii. . Fiecare semnătură depusă pe Apelul că­tre popoarele­ lumii înseamnă un glas care se ridică ferm şi conştient de răs­punderea ce revine fiecărui cetăţean în zilele noastre. Nume Lingă inime, semnate în fabrici, uzine, instituţii, şcoli şi uni­versităţi, la oraşe şi sate, se vor aduna ceas de ceas, zi de zi, ajungând la cifre de milioane şi milioane, reflectând voinţa fermă a poporului nostru, năzuinţele sale fierbinţi spre pace şi politica de luptă ac­tiva pentru apărarea ei. In numele păcii şi al vieţii, toate po­poarele­­ vor participa, fără îndoială, la campania mondială împotriva armei ato­­mice. La Viena, reprezentanţii a peste 3­0 de ţări şi-au depus cei dinţii semnăturile pe acest Apel istoric. In Franţa şi Italia a început strîngerea în masă de semnături. Luptători entuziaşti pentru pace au şi strâns primele sute de semnături în ora­şele austriece Viena, Salzburg, Wiener Neustadt. In numeroase alte tărri se fac pregătiri intense în vederea desfăşurării a­­cestei largi campanii. In Japonia, a cărei populaţie a fost prima victimă a bombei atomice americane. Apelul va avea fără doar şi poate un larg răsunet. Vorbesc de la sine semnăturile a 29 de milioane de japonezi, strînse pînă lla sfîrşitul anului trecut, pentru interzicerea armelor atomi­că şi cu aidrogen. Nici un colţişor, oricît de îndepărtat, al globului nu poate rămâne nerăscolit de profunda forţă morală a Apelului, nici un om cinstit nu poate rămî­­ne în afara luptei împotriva pregătirii războiului atomic. Popoarelor le revine o mare răspundere in actuala situaţie internaţională. Campa­nia contra armei atomice se desfăşoară intr-un moment în care cercurile agresive din S.U.A., Anglia, Franţa şi alte câteva tari apusene urmăresc agravarea încor­dării relaţiilor internaţionale prin unel­tiri aventuriste. Fie intensifică cursa­ înarmărilor în detrimentul nivelului de trai al­­oamenilor muncii, vor să reînvie cu orice preţ sângerosul militarism german şi să refacă Wehnmacht­ul revanşând sub comanda­ foştilor generali hi­tler­işti, în miinile cărora au de gînd să pună armele nucleare,­­ bacteriologice şi ch­imice, să­­vîrşesc noi agresiuni în Asia. Nimănui nu trebuie să-i scape caracterul monstruos al hotărârii cu privire la folosirea armei ato­mice într-u­n nou război, ho­tărîre adoptată la sfîrşitul anului trecut de consiliul blo­cului agresiv al Atlanticului de nord. Conştiinţa popoarelor trebuie să fie ,trează, vigilenţa lor ascuţită, pentru a nu permite unui pumn de monopolişti avizi după profituri să folosească în scopuri cri­minale energia nucleară, această uriaşă descoperire a genului uman. Energia nu­cleară nu trebuie să servească în scopuri distructive, ci trebuie să facă viaţa mai uşoară, mai frumoasă, şi să împingă civilizaţia de culuii nebănuite. Arma atomică trebuie pusă în afara le­gii. Această sarcină istorică revine po­poarelor, a căror hotărîre este răspicat ex­primată : NU ! — folosirii­­armei atomice, NU ! — războiului atomic pustiitor! In faţa lumii întregi se profilează dis­tinct pe de o parte politica Uniunii Sovie­tice, care luptă cu perseverenţă şi abnega­ţie pentru interzicerea armelor de distrun­gere în masă şi pentru folosirea energiei nucleare numai în scopuri paşnice,­­ iar pe de altă parte politica Statelor Unite, care se pregătesc pentru un război ato­mic şi încearcă să convingă opinia publi­că de inevitabilitatea lui. Intre aceste două poziţii, orice om cinstit şi cu mintea sănătoasă alege, fireşte, pe cea di­ntîi. Iată de ce uriaşul prestigiu al Uniunii So­vietice cântăreşte greu în balanţa situa­ţiei internaţionale, iată de ce politica U.R.S.S. este aprobată cu căldură de po­poare. De-a lungul şi de-a latul continentelor, îngrijorarea pricinuită de planurile uciga­şe ale atomiştilor a sădit în sufletele sute­lor de milioane de oameni hotărîre­a de a-şi uni eforturile în faţa primejdiei. For­ţele­ păcii au crescut nemăsurat, ideile no­bile pentru care luptă partizanii păcii îşi croiesc făgaş adine în conştiinţa celor mai largi mase de pretutindeni, le căiesc tă­ria şi încrederea. Popoarele sînt conştiente de eficacitatea pe care o poate avea cu­­vîntul lor hotărât. Această eficacitate a fost dovedită de cele 500 de milioane de semnături puse pe Apelul de la Stockholm­­ ,avertisment care a împiedicat pe inter­­­ven­tioniştii americani să folosească bar­bara armă atomică în Coreea şi Indo­china. Uriaşa mişcare mondială pentru care pacea înseamnă însăşi simbolul vieţii, aparţine nu u­nui partid, unei organizaţii, sau unui grup oarecare al populaţiei, ci tuturor oamenilor iubitori de pace, indife­rent de naţionalitate, sex, stare socială, o­­rientare politică sau credinţă religioasă. Lupta împotriva armelor atomice, pentru pace şi înţelegere între popoare, priveşte pe fiecare om căruia îi sînt scumpe liniş­tea şi siguranţa căminului său, viitorul copiilor săi, aspiraţiile spre progres şi bunăstare­ ale sale şi ale generaţiei din care face parte. Toţi acei care-şi dau sea­ma — şi numărul acestora este egal cu imensa majoritate a populaţiei planetei noastre — cit de întunecate perspective oferă omenirii monştrii atomişti, nu pot să nu simtă în sufletul lor clocot de ură fierbinte faţă de cei ce vrăjmaşesc primă­vara, florile, zâmbetul copiilor, în numele poftei animailtice după profituri. Este neîn­doielnic că­­popoarele vor transforma cam­pania de semnături pe Apelul de la Viena îintr-o demonstraţie a voinţei lor nestră­mutate de a bara drumul acelor forţe ce pregătesc cea mai gravă crimă împotri­va omenirii. Cei aproape 90 milioane membri ai F.S.M., ca şi toţi oamenii muncii, vor a­­duce contribuţia lor efectivă la succesul campaniei. Sindicatele vor răspunde în fe­lul acesta şi Apelului Consiliului General al F.S.M. care cheamă „,pe oamenii muncii şi organizaţiile lor sindicale să sprijine mai activ acţiunile şi campaniile desfăşurate de mişcarea mondială a par­tizanilor păcii şi să fie cei mai buni ani­matori ai acestora“. In patria noastră liberă, cuvintele sim­ple pline de vigoare ale Apelului Consi­liului Mondial al Păcii au găsit un larg răsunet Fiecare patriot trebuie să dea glas voinţei de a se alătura forţelor păcii de pretutindeni, de a lupta cu tot elanul pentru înflorirea ţării, pentru întărirea ca­pacităţii ei de apărare, pentru ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc. Sar­cini însemnate au în faţa lor comitetele de luptă pentru pace, care trebuie să poarte chemarea de foc a Apelului în fie­care casă, pî­nă în cele mai îndepărtate colţuri ale ţării. Organizaţiile sindicale, la rîndul lor, au datoria de a sprijini în mod activ această măreaţă campanie. Pe Apelul istoric de la Viena, alături de sutele de milioane de semnături strînse în ţările din­­puternicul şi invincibilul la­găr al socialismului, se vor depune alte sute de milioane de semnături ale cetăţe­nilor cinstiţi din lumea capitalistă, dove­­dindu-­se astfel trăinicia frontului unic al forţelor păcii de pretutindeni. Popoarele iubitoare de pace sânt pe deplin îndrep­tăţite să dea acestei mişcări, cît şi acţiu­nii de pregătire a adunării mondiale a reprezentanţilor tuturor fonţelor iubitoare de pace convocată pentru ziua de 22 mai la Helsinki, o­­amploare şi intensitate fără precedent. Stând în primele rânduri ale luptei popoarelor pentru pace, poporul ro­mân participă l­a ea cu convingerea fer­mă că forţele păcii sînt mai­­puternice azi ca oricând şi că ele pot zădărnici visurile nebuneşti ale aventuriştilor atomişti. Citiţi în pag. IV-a Interviul acordat de V. M. MOLOTOV ziariştilor americani W. R. Hearst şi Kingsbury Smith Ceferiştii de la Griviţa Roşie au semnat Apelul Consiliului Mondial al Păcii Ca niciodată parcă, imensa sală a can­tinei se dovedeşte neîncăpătoare. Da, de la o asemenea adunare nimeni nu poate lipsi. Femei, bărbaţi, muncitori sau funcţionari, întreg schimbul de zi al complexului C.F.R. „Griviţa Roşie” a venit să-şi pună semnătura pe Apelul Consiliului Mondial al Păcii. La tribună se urcă oameni simpli — forjori, cazangii. Şi vorba le e simplă. Simplă, dar răspicată, cu înţeles neîndoiel­nic: „Pacea poate fi salvată ! Pacea tre­buie să fie salvată !“... . Un tînăr, inginer de la secţia V-a su­dură, spune ceva despre energia nucleară, despre foloasele ce le poate aduce oame­nilor această uriaşă descoperire ştiinţifică. Muncitorii ascultă, sînt în acelaşi gînd cu inginerul Ion David, când­ el vorbeşte despre mulţumirea faţă de gestul nobil al U.R.S.S., care dă ţării noastre sprijin şi în acest domeniu. Şi iată, acelaşi tînăr rosteşte vorbe de mînie împotriva impe­rialiştilor americani care vor să foloseas­că cuceririle stiintei pentru a distruge viaţa. „Omenirea n-are nevoie de bombe atomice, de războaie ucigătoare. Noi iu­bim pacea. Dar dacă zăngănitorii de arme nu se astîmpără, vom ști să le răspun­dem cum se cuvine. Și nu-i de mirare că adunarea, toți ca unul, aprobă vorbele acestea. — Am fost treisprezece copii acasă, în­­tr-un oraș din Moldova. Ultimul război imperialist ne-a pîrjolit casa; am pătimit îndestul ca să ştiu astăzi pentru ce-mi pun semnătura pe acest Apel... — spune o utemistă, frezor fruntaş la secţia IV-a mecanică. Are ochi albaştri, limpezi, care scapără scîntei cînd vorbeşte despre război şi armele atomice. Niculina Ba­­rabulea, aş­a e numele fetei, îşi încheie spusele cu un angajament: „Voi întări semnătural pe Apelul Consiliului Mondial al Păcii prim depăşirea normei ce-mi re­vine pe luna februarie cu 25 la sută”... La tribună se urcă alţi oameni, care îşi întăresc spusele cu angajamente în pro­ducţie. Fiecare este convins că vorbele şi faptele sale au greutate, că poate contri­bui la menţinerea păcii, că armele ato­mice trebuie şi pot fi interzise. Acum semnează o femeie, tapiţer la secţia vagoane. A înmuiat peniţa şi-şi scrie numele pe Apel, încet, cu grijă, cît mai citeţ. ..Maria Vasile” ...Numele unei bătrîne muncitoare, care ştie ce-i războiul, dar mai ales ştie ce înseamnă pacea, viaţa. Alături de numele ei apare un al­tul. Numele polizoarei Victoria Rădules­­cu, al ajustorului Nicolae Stoenescu, al mecanicului Grigore Tomaniu, al tuturor muncitorilor „Griviţei Roşii”... ★ Semnături.­ Ca şi la „Griviţa Roşie", în întreaga ţară, în oraşe, sate şi cătune, în fabrici şi gospodării agricole, peste tot unde oamenii iubesc munca şi viaţa, se semnează Apelul Consiliului Mondial al Păcii împotriva războiului atomic. Suc­cesele în producţie, prin care oamenii muncii îşi întăresc semnăturile, întăresc capacitatea de apărare a­ patriei. Ele se ridică stavilă în calea negustorilor de moarte, imperialiştii aţâţători la război. GH. FILIMON In clişeu, utemistă Niculina Barabulea de la Grivita Roşie semnînd apelul (Continuare in pan. 2-a) COMUNICATUL Direcțiunii Centrale de Statistică de pe lingă Consiliul de Miniştri ai Republicii Populare Române cu privire la îndeplinirea planului de stat pe anul 1954 In anuil 1954 dezvoltarea industriei, agriculturii, transporturilor, lucrărilor ca­pitale, comerţului interior şi exterior, creşterea numărului muncitori­lor şi func­Ca urmare a sarcinilor trasate de Ho­­tărîrea plenarei lărgite a C.C. al P.M.R. din 19-20 august 1953, oamenii muncii şi au intensificat eforturile, reuşind să­­ producă tot mai multe mijloace de pro­ducţie şi bunuri de larg consum. In industria grea, planul de stat anual­­ a fost depăşit la construcţii metalice, in­stalaţii de foraj, motoare Diesel, armături şi fitinguri, energie electrică, motoare, ge­neratori şi transformatori electrici, apa­rate de măsură şi control, aparate de pro­tecţie, buldozere, vagoneti, frămîntătoa­re pentru fabrici de pâine, unele sortimente­­ de benzină, petrol şi motorină, gaze li­chefiate. De asemenea, s-au produs peste plan utilaje agricole cu tracţiune meca­nică cum sînt: pluguri, cultivatoare, gra-­­­pe, semănători de cereale precum şi grape cu tracţiune animală, secerători-legători,, trioare cilindrice, uruitoare manuale, greble, piese de schimb pentru maşini, agricole, îngrăşăminte chimice pentru agricultură, insecticide horticole, lacuri, şi vopsele, anvelope auto-moto, geamui , trase, hî­rtie şi alte produse. La unele produse şi sortimente, planul n-a fost însă îndeplinit. Ministerul In­dustriei Metalurgice şi Construcţiilor de Maşini n-a îndeplinit în întregime pla­nul la unele produse siderurgice, la unele tipuri de material rulant şi de maşini agri­cole ; Ministerul Industriei Cărbunelui la extracţia de cărbune brut; Ministerul Energiei Electrice şi Industriei Electro­tehnice la vagoane de tramvaie şi aparate electro-med­icale ; Ministerul In­dustriei Materialelor de Construcţie la producţia de ţigle, ciment, var gras, că­rămizi ; Ministerul Industriei Lemnului, Hîrtiei şi Celulozei la cherestea, furnire, placaje; Ministerul Industriei Chimice la produse sodice şi acid sulfuric. Nerealizarea integrală a planului la fontă şi life. "se datoreşte, in mare mă­sură, prelungirii reparaţiilor unor furnale şi cuptoare de oţel peste termenul plani­ficat, precum şi nerealizării depline a pla­nului de colectare a fierului vechi. Oamenii muncii din întreprinderile pro­ducătoare de bunuri de larg consum au depăşit prevederile planului anual la pîine, paste făinoase, uleiuri comestibile, slăni­nă, preparate şi conserve de darne şi peş­te, produse zaharoase, biscuiţi, marmela­dă, bere, băuturi din spirt rafinat, ţigări şi tutun, fire de bumbac, tricotaje de bum­bac, de lînă şi mătase, ciorapi kapron, confecţii, încălţăminte din cauciuc, sobe de încălzit şi maşini ere gătit, butelii şi plite de gătit pentru gaze de petrol li­chefiate, aparate de radio la baterie, me­dicamente şi alte bunuri de consum ce­rute de populaţie. Au fost îndeplinite sarcinile cantitative la producţia de ţesături de bumbac şi ţe­sături de lînă, precum şi la unele produse alimentare. S-a continuat îmbunătăţirea calităţii produselor şi s-au fabricat multe sortimente noi de produse alimentare ca : lapte praf, conserve de carne, de peşte, de legume şi fructe, p­rod­use de panifica­ţie, produse zaharoase, sucuri de fructe şi altele. De asemenea, s-au produs noi sorturi şi modele de ţesături imprimate, de încălţăminte, de aparate electrocasnice şi articole de menaj şi de alte produse. Cu toate aceste realizări, unele minis­tere producătoare de bunuri de consum n-­au îndeplinit planul de producţie la o serie de produse şi sortimente. Astfel, Ministerul Industriei Uşoare n-a înde­plinit planul la unele sortimente de ţesă­turi de bumbac şi de mătase, la încăl­ţăminte din piele; Ministerul Industriei Alimentare la peşte şi zahăr; întreprin­derile industriale ale Uniunii centrale a cooperativelor de consum la produse lac­tate. In ceea ce priveşte îmbunătăţirea­ cali­tăţii, înfrumuseţarea coloritului, îmbogă­ţirea modelelor şi desenelor, mai sînt unele întreprinderi ale Ministerului In­dustriei Uşoare care au livrat produse necorespunzătoare ca : întreprinderea „8 Martie“ din Bucureşti — ţesături de mă­tase, întreprinderea „Industria Lînii“ din Timişoara — ţesături de lînă, întreprin­derea „Ocsko Terezia“ din Timişoara — ciorapi de bumbac, întreprinderile „Fla­căra Roşie“ din Bucureşti şi „8 Mai“ din Mediaş — încălţăminte de piele, între­prinderea „1 Mai“ din Oradea — articole de blănărie. Unele întreprinderi ale Ministerului In­dustriei Alimentare n-au acordat sufi­cientă atenţie calităţii producţiei : trus­turile de panificaţie din Oraşul Stalin şi Oradea, fabrica de pîine „Avram Iancu“­­Bucureşti, întreprinderea de paste făi­noase „Steaua Roşie“-Slatina , întreprin­derea ,,Victoria“-Oraşul Stalin la prepa­rate de carne ; întreprinderii­ piscicole „Constanta“ şi „Sulcim“ la peşte sărat; întreprinderea „Flora“ la conserve de le­gume. De asemenea, unele unităţi ale deope­­raţiei meşteşugăreşti şi industriei locale au fabricat produse de calitate necores­­pnzătoare. Unele întreprinderi ale industriei lo­iale din Capitală, din regiunile Stalin, Baia Mare, Regiunea Autonomă Maghia­­ră, primtr-o mai bună utilizare a resurselor ocale, au sporit producţia şi au lărgit sortimentele bunurilor de larg consum,­­ spre deosebire de alte întreprinderi din a ■egiuniie : Ploieşti, Hunedoara, Craiova, Bîrlad, Piteşti, unde comitetele executive ale sfaturilor populare n-au acordat toată ţionarilor şi a productivităţii muncii şi ri­dicarea nivelului de trai material şi cul­tural al oamenilor muncii, sînt caracteri­­zate prin următoarele­ date : atenţia folosirii resurselor locale, în ve­derea îndeplinirii sarcinilor de producţie. In ceaa ce priveşte aprovizionarea în­­­­treprinderilor cu materii prime, mate­­­­riale şi combustibil, cu toate îmbunătăţi­rile obţinute î­n semestrul II, n-au putut­­ fi recuperate toate rămânerile în urmă cauzate de condiţiile atmosferice nefavo­rabile din trimestrul I 1954, care au îm­piedicat o desfăşurare normală a aprovi­zionării. In unele întreprinderi, livrările nu s-au efectuat la termenele şi în cantităţile­­ contractate ; încheierea contractelor între unii producători si consumatori s-a fă­cut cu întârziere, iar unele ministere , producătoare s­ au a­uto-a­pro­vizionat în­­ dauna consumatorilor contractanţi, creîn­­du-se greutăţi în buna desfăşurare a pro­cesului de producţie. Procesul de aprovizionare a mai fost­­ stingherit şi de faptul că unele întreprin­deri ale Ministerului Industriei Metalur­­­­gice şi Construcţiilor de Maşini, Ministe­­­­rului Industriei Lemnului, Hârtiei şi Celu­lozei, Ministerului Căilor Ferate şi-au creat stocuri supranormative, lipsind în fe­lul acesta alte întreprinderi de unele ma­terii prime şi materiale necesare. Pe lingă greutăţile cauzate de neres­­pectarea planului de Livrări şi a termene­lor contractuale de către unii furnizori, unele întreprinderi ale M­m­isterelor In­dustriei Metalurgice şi Construcţiilor de Maşini, Energiei Electrice şi Industriei Bibe­rotehnice, Industriei Chimice, Indus­triei Lemnului, Hîrtiei și Celulozei şi ale altor ministere, ca urmare a lipsurilor în organizarea procesului de producţie, au lucrat neritmic, la un nivel mult scăzut în decada I-a faţă de decadele a Il-a şi a IlI-a. In cursul anului 1954, cooperarea între Întreprinderi a decurs în condiţiuni mai bune contribuind la folosirea ma­i justă a capacităţii maşinilor şi utilajelor speciale. Au existat totuşi deficienţe în respectarea planului de cooperare, creîndu-se greutăţi întreprinderilor în realizarea producţiei. Astfel, întreprinderea „Tudor Vlăd­imi­­rescu“ a primit cu întârziere piesele de la întreprinderile „Mao Tze­dun“ şi „Ar­mătura“; fabrica de rulmenți din Mol­dova; inelele forjate de la uzina nr. 3; întreprinderea „Electrotehnicia“; garnitu­rile de fontă de la întreprinderea „Neptun“. Comparativ cu anul 1953, producţia globală din anul 1954 a întregii industrii a crescut cu 6,6% din care producţia mij­loacelor de producţie cu 3,9% şi producţia de bunuri de consum cu 10,5%. La principalele produse s-a atins urmă­torul nivel: Tricotaje şi ciorapi de bum­bac 103,2 Tricotaje de mătase 102,2 încălţăminte de cauciuc 114,4 Tucerie comercială 121,6 Maşini de gătit cu 2, 3 şi 4 I ochiuri pentru combustibil­­ gazos 160,1 1 Articole de menaj din tablă­­ zincată 182,7 Articole de menaj din sticlă 119,8 Maşini şi aparate electro-­­ casnice 207,6 1 Aparate radiorecepţie 211,8­­ Mobilă 129,6­­ Producţia de tractoare, maşini şi unelte­­ agricole, în comparaţie cu anul 1953, a­u atins următorul nivel: Tractoare pe şenile cu motor 1 Diesel de 35 C.P. 103,7 Pluguri cu tracţiune mecanică 388,1 Pluguri universale şi reversi­bile cu tracţiune animală 291,8 Pluguri de vie cu tracţiune animală 93,6 Cultivatoare cu tracţiune me­canică 247,0 Grape cu colţi cu tracţiune mecanică cu 2 şi 3 cîmpuri 282,4 Semănători de cereale cu tracţiune mecanică 103,7 Secerători-legători _ 105,5 Greble mecanice cu tracţiune animală 437,­7 Batoze de cereale 97,6 Aparate portabile de stro­pit via 183,8 Tocătoare de nutreţ acţionate manual 265,0 Casmale şi lopeţi forjate 99,1 Greble 149,1 Piese de schimb pentru ma­şini agricole cu tracţiune mecanică 449,7 Piese de schimb pentru trac­toare agricole 234,9 Piese de schimb pentru plu-­­ guri cu tracţiune animală 334,8 Creşterile importante obţinute în anul 1954 faţă de anul 1953 la producţia de mar­gini şi utilaje agricole şi piese de schimb’ arată atenţia deosebită acordată întăririi şi dezvoltării bazei tehnico-materiale a agriculturii. Ca urmare a măsurilor luate de guvern,­­producţia bunurilor de consum a crescut în semestrul II 1954, comparativ cu se-­ mestrul II 1953, astfel: la carne cu 62,1%,­­slănină cu 108,7%, preparate şi conserve de carne cu 78,5%, peşte cu 12,3%, lapte de consum c­u 35,4%, unt cu 18,5%, brînzeturi cu 16,7 %, săpun cu 26,3 %.• ţesături de bumbac cu 19,5%, ţesă­turi de lină cu 7,0%, ţesături de mătase cu 19,3%, tricotaje de bumbac cu 7,3%,­ ciorapi de bumbac cu 8,8%, confecţii de bumbac pentru corpii cu 89,6%, confecţii de lină pentru copii cu 56,2%, articole de menaj din sticlă cu 38,7%, porţelan de menaj cu 12,9% aparate radiorecepţie cu 214,0%, aparate electrocasnice cu 190,5%, mobilă cu 40,3%, precum şi alte bunuri de consum. S-a acordat o atenţie deosebită produc­­ţiei de sortimente corespunzătoare cereri­­lor sporite ale populaţiei. Astfel, în cursul anului 1954, la o creştere a producţiei de ţesături de lină de 3,7%, stofele pentru lodene au crescut cu 40,4% . La o creş­­tere a ţesăturilor de bumbac de 6,9%, pro­­ducţia­­53 sibir a crescut cu 27,9%, de ca­tifea cord cu 54,5%, de poplinuri pen­tru cămăşi cu 67,2%; la o creştere a ţe­­săturilo­r de mătase de 10,6%, producţia de ţesături imprimate a crescut cu 37,3%. In industria alimentară, la o creştere a producţiei de pîine de 0,6%, producţia de pîine albă şi specialităţi a crescut cu 18,0%; la o creştere a producţiei de pre­parate de carne de 38,8%, producţia de crenvurşti şi de breţini a crescut cu 83,0%; la o creştere a producţiei de produse za­haroase de 16,9%, la Ministerul Industriei Alimentare, produsele de cofetărie cresc cu 28,3%. De asemenea, s-a fabricat pentru prima dată în ţară „vinilinul“, înlocuitor de pie­le, din care se confecţionează diferite obiecte de consum. In cursul anului 1954 s-a îmbunătăţit folosirea utilajului în­ industrie faţă de anul 1953. Astfel, în industria petrolului a crescut viteza medie de foraj la exploa­tare ; în industria siderurgică a crescut­­indicele de utilizare a laminoarelor; în industria textilă s-a îmbunătăţit folosirea maşinilor de filat şi a războaielor de ţe­sut bumbac; în industria alimentară a fost mai bine folosită capacitatea de pro­ducţie a unor utilaje importante din fa­bricile de zahăr şi a valţuirilor pentru mă­­cinatul griului. Mai sînt capacităţi de producţie încă slab folosite, care constituie însemnate re­zerve pentru lărgirea producţiei indus­triale. In cadrul Ministerului Industriei Meta­lurgice şi Construcţiilor de Maşini nu s-au folosit în mod satisfăcător furnalele cuptoarele de oţel Martin, la Ministerul Industriei Materialelor de Construcţii nu s-a folosit întreaga capacitate de produc­ţie a cuptoarelor de klinker. S-a continuat extinderea mecanizării la procesele grele şi a celor care necesită un volum mare de muncă. Astfel, în exploa­tările carbonifere ale Ministerului Indus­triei Cărbunelui indicele de mecanizare la transportul în subteran a crescut de la 79,1% în 1953, la 88,1% în 1954, iar la tăierea în abataj de lla 77,2% l­a 83,2% ; de asemenea, a crescut mecanizarea lu­­crărilor în exploatările forestiere ale Ministerului Industriei Lemnului, Hîntiei și Celulozei. Unele ministere şi organizaţii economi­­ce centrale n-au îndeplinit planul meca­nizării proceselor grele de producţie şi cu un volum mare de muncă, iar mica mecanizare s-a aplicat intr-un mod nesa­tisfăcător faţă de posibilităţile tehnice ale Întreprinderilor. Astfel, unele exploatări carbonifere ale Ministerului Industriei Cărbunelui, deşi au fost dotate cu utilaje şi mecanisme noi, n-au luat măsuri pen­tru­­introducerea şi folosirea lor completă. . Ca urmare a faptului că unele între­prinderi n-au folosit complet capacită­ţile de producţie de care dispuneau, n-au respectat normele de consum la materii prime, materiale, combustibil, au desfă­şurat un proces de producţie neritmic, cu rebuturi şi cheltuieli suplimentare inutile, planul de reducere a preţului de cost în industrie­­ a fost îndeplinit în întregime. Ministerele şi organizaţiile economice centrale care n-au îndeplinit planul de reducere a preţului de cost într-o mă­sură mai mare, sînt: Ministerul Industriei Materialelor de Construcţii. Ministerul Industriei Lemnului,­ Hîrtiei şi Celulozei. Ministerul Industriei Metalurgice şi Con­strucţiilor de Maşini, Ministerul Industriei Uşoare. In anul 1954 s-a continuat înzestrarea ramurilor industriei si ale economiei na­tionale cu tehnica nouă. S-au produs noi tipuri de utilaje electrotehnice necesare industriei. Prima serie de autocamioane produse­ şi montate în ţară au fost folo­site în industrie şi transporturi cu rezul­tate satisfăcătoare.­­ Pentru mecanizarea muncilor agricole, industria de construc­ţii de maşini a produs noi tipuri de ma­şini şi unelte agricole cum sînt: grape netezitoare cu tracţiune mecanică, prăşi­tori cu tracţiune animală, iar pentru in­dustria alimentară noi utilaje ca : maşini de tocat carne de mare capacitate, prese mecanice pentru vin, centrifugă pentru analiza laptelui şi altele. S-au pus la punct noi prototipuri de maşini şi utilaje: motor cu combustie­ I. îndeplinirea planului şi creşterea producţiei industriale Planul anual al producţiei globale pe Pe ministere şi organizaţii economice anul 1954 a fost îndeplinit pe întreaga in­­zentrare, planul anual al producţiei gro­­dustrie socialistă în proporţie de 100,2%. ’­bale a fost îndeplinit dupărcum urmează: Procentul îndeplinirii pla­­nului pe 1954: Ministerul Industriei Metalurgice şi­ Construcţiilor de Maşini 96,4 Ministerul Industriei Petrolului 1. .4 99,6 Ministerul Industriei Cărbunelui B­­M 102,4 Ministerul Energiei Electrice şi Industriei Electrotehnice • T 99,5 Ministerul Industriei Chimice •• 102,3 Ministerul Industriei Lemnului, Hîrtiei si Celulozei 102,6 Ministerul Industriei Materialelor de Construcţii o 87,3 Ministerul Industriei Uşoare 99,4 Ministerul Industriei Alimentare 100,7 întreprinderile Industriei Locale si Gospodăriei Comunale 100,9 întreprinderile Industriale ale Ministerului Căilor Ferate 111,7 întreprinderile Industriale ale Mimist­erului Transporturilor­­Navale si Aeriene 103,1 întreprinderile Industriale ale Miinisterului Construcţiilor 97,5 Întreprinderile Industriale ale Minist­erului Culturii 106,0 Uniunea centrală a cooperativelor meşteşugăreşti 110,8 1954 în­­­­faţă de 1953. Energie electrică 108,2 Cărbune brut 101,0 Ţiţei extras 107,5 Gaz metan 104,4 Petrol lampant 108,1 Gaze lichefiate 123,4 Minereuri de mangan 151.6 Minereuri cuprifere 123,9 Fontă 94,8 Oţel 87,5 Cazane cu aburi Industriale tip locomobilă 124,3 Locomotive cu aburi pentru ecartament normal 162,5 Strunguri 102,2 Rulmenţi 132,7 Hîrtie 103,9 îngrășăminte chimice pentru agricultură 299,2 Coloranţi organici 110,1 Anvelope auto-moto 126,1 Geamuri trase 116,9 Garne 115,3 Uleiuri comestibile 135,1 Slănină crudă 140,7 Preparate de carne 138,8 Conserve de carne 150,9 Peşte , 111,6 Conserve de peşte 135,3 Paste făinoase 105,7 Biscuiţi 114,5 Lapte de consum 127,4 Unt 104,7 Produse zaharoase 121,0 Conserve de legume 120,9 Bere 109,4 Ţuică şi rachiuri naturale 122,3 Vinuri 107,1 Ţigări, ţigarete, tutun 115,4 Săpun 110,8 Ţesături de bumbac 106,9 Ţesături de lînă 103,7 Ţesături de mătase 110,6

Next