Munca, martie 1955 (Anul 11, nr. 2291-2317)

1955-03-01 / nr. 2291

it Pag. 2-a r Consfătuirea fruntaşilor în agricultură (Urmare din pag. 1­ a) intuia Ungheriu, Regiunea Autonomă Maghia­ră, Nicolae .Ştefănescu, inginer agronom şef la S.M.T. Gottlob, regiunea Arad, Gheorgh­e Botezatu, ţăran muncitor cu gospodărie indi­­vidu­ală­ din comuna Romîni, regiunea Bacău, Augustin Salai, ţăran muncitor cu gospodă­rie individuală din comuna Mosti­ţa Nouă, raionul Timişoara, Ion Dorobanţu, directorul uzinei „Semănătoarea“ din Bucureşti. Şedinţa din după amiaza zilei de duminică a fost prezidată de tov. Chivu Stoica, prim­­vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri. In continuarea discuţiilor au luat cuvîntul : Anghel Bodîrlău, prim secretar al comitetului raional Turnu Măgurele al P.M.R., Vasile Fierea, preşedintele gospodăriei agricola co­lective din Văleni sat, regiunea Cluj, Emeric Csáki, brigadier la gospodăria agricolă co­lectivă din satul Agriş, regiunea Baia Mare, Constantin Tănase, preşedintele gospodăriei agricole colective din comuna Golaşei, re­giunea Galaţi, prof. univ. Gh. Ionescu-Siseşti de la Institutul Agronomic „Nicolae Bălces­­cu“, Gheorghe Gheorghiu, ţăran muncitor cu In prima parte a raportului său, tov. C. Popescu, ministrul Agriculturii şi Silvicul­turii, a arătat sarcinile care au stat în faţa agriculturii în anul 1954 şi realizările obţi­nute. Datorită măsurilor luate de partid şi guvern pentru dezvoltarea agriculturii şi e­­forturilor susţinute depuse de oamenii muncii de pe ogoare, în anul 1954 sarcinile de pro­ducţie au fost realizate în mod satisfăcător. In ce priveşte cerealele, faţă de producţia planificată de 8.870.000 tone cereale, s-au realizat peste 9.000.000 tone cereale. Aceste rezultate importante în creşterea producţiei agricole au avut ca urmare îmbunătăţirea aprovizionării populaţiei. Raportorul a arătat în continuare că în campaniile agricole din anul 1954 s-au mani­festat o serie de lipsuri care privesc direct Ministerul Agriculturii şi Silviculturii, orga­nele agricole de la regiuni şi raioane, pre­cum şi comitetele executive ale sfaturilor populare. Lucrările agricole din toamna anului 1954 se deosebesc de cele executate în anii tre­cuţi, în primul rînd­­prin volumul lor, care este maximum de volum ce s-a realizat pină acum în ţară la noi, şi prin calitatea lor. In toamna anului 1954, însăm­înţări­le s-au efectuat în condiţii agrotehnice mult supe­rioare anilor trecuţi. A fost însămînţată cu maşina în rînduri o suprafaţă de aproape 1.400.000 hectare, din care peste 84.000 hec­tare în rînduri încrucişate. In acest an trebuie realizată o recoltă de cel puţin zece milioane tone cereale, o pro­ducţie medie de 2.000 kg porumb­­boabei la hectar, precum şi recolte sporite la toate culturile şi îndeosebi, la grîu, floarea soare­lui, sfeclă de zahăr, cartofi, legume etc. Con­diţii pentru îndeplinirea acestor sarcini au fost create încă din toamna anului 1954 prin realizările obţinute în ceea ce priveşte însă­­mtaturile, arăturile adînci de toamnă şi des­ţelenirile, precum şi prin pregătirile şi mă­surile tehnico-organizatorice luate pînă acum. După ce a arătat rezultatele obţinute în executarea reparaţiilor la maşini şi tractoare, raportorul a subliniat lipsurile existente şi măsurile ce trebuiesc luate de către sfatu­rile populare, organele agricole, conducerile unităţilor agricole şi ale întreprinderi­lo­r in­dustriale pentru terminarea grabnică a re­paraţiilor la­ toate tractoarele, maşinile şi uneltele ce vor fi folosite la muncile agricole de primăvară. Insistînd asupra cîtorva din factorii care asigură obţinerea de recolte bogate, rapor­torul a­ subliniat importanţa folosirii băle­garului­ de grajd ca îngrăşămîmt, a semin­ţelor de soi, bine curăţate şi tratate etc. Ţinînd seama de ceea ce am făcut pînă acum — a arătat tov. C. Popescu — gospodărie individuală din comuna Străoane, regiunea Bîrlad, Constantin Colceag, preşe­dintele întovărăşirii agricole din Corabie, re­giunea Craiova, Draghina Curtu, preşedinta gospodăriei agricole colective din comuna Şem­lac, regiunea Arad, Nicolae Procup, ţă­ran muncitor cu gospodărie individuală din comuna Blandiana, regiunea Hunedoara, Jo­sef Rab, ţăran muncitor cu gospodărie indi­viduală din comuna Grizbav, regiunea Stalin, Vasile Pîrvu, ţăran muncitor cu gospodărie individuală din comuna Costeşti, regiunea Piteşti, Ioan Gulan, preşedintele­­sfatului popular al comunei Gorneni, regiunea Bucu­reşti, Dumitru Anghel, preşedintele întovără­­şirii agricole din satul Uleşti, comuna Eliza Stoeneşti, regiunea Ploieşti, Vladimir Moşnea­­gă, inginer agronom la staţiunea experimen­tală I.C.A.R. Moara Domnească, Barbara ördög, şef de echipă la gospodăria agricolă colectivă din Beşenova Nouă, regiunea Timi­şoara, Valeriu Mitulescu, prim secretar al comitetului raional P.M.R. Bujor, regiunea Galaţi, Andrei Sitaru, agronom la gospodăria agricolă colectivă Lenauheim, regiunea Arad. (Agerpres) trebuie să subliniem că mai avem de executat alături de primăvară pe o supra­faţă de 3.600.000 hectare teren rămas nearat din toamnă şi însămînţarea atit a ace­stei su­prafeţe cit şi a celor 2.500.000 hectare arate adine din toamnă. In această­­primăvară tre­buie să se însămînţeze numai cu porumb 3.300.000 ha. Sporirea producţiei agricole cere mobiliza­rea completă şi susţinută a tuturor forţelor din agricultură pentru executarea lucrărilor la timp şi după metodele agrotehnice înain­tate la toate culturile, începînd de la se­mănat şi pînă la recoltat şi păstrarea produ­­selor. Acest lucru este posibil, dar el nu se va înfăptui de la sine. Se cere ca toate or­ganele agricole să fie convinse de importanţa acestei munci şi zi de zi să ducă o activi­tate susţinută în mijlocul oamenilor muncii de pe ogoare. Cu ajutorul parcului bogat de maşini şi tractoare şi a atelajelor de care dispunem şi folosind experienţa anilor trecuţi, putem fi siguri că printr-o planificare şi organizare chibzuită a muncii, prin mobilizarea masivă a tuturor forţelor şi mijloacelor de lucru, campania muncilor agricole din primăvara anului 1955 se poate termina în cel mult 30 zile bune de muncit în cîmp. Apoi vorbitorul a arătat în mod amănunţit care sunt sarcinile imediate ale organelor a­­gricole, subliniind că acestea sunt datoare să lupte în permanenţă împotriva practicilor dă­unătoare din unele regiuni şi raioane, care fac ca producţia să fie scăzută. In încheiere, vorbitorul a spus: garanţia realizării unei producţii sporite la hectar constă în mobilizarea tuturor forţelor din a­­gricultură , a lucrătorilor din unităţile agri­cole socialiste, a harnicei noastre hărănimi muncitoare. Ministerul Agriculturii şi Silci­cul­turii îşi ia sarcina să trimită în sprijinul lor tehnicieni cu dragoste de meserie, hotă­­rîţi să lupte pentru aplicarea in practică a metodelor agrotehnice înaintate şi a expe­rienţei fruntaşilor recoltelor bogate din U.R.S.S. şi a celor din ţara noastră­ Tehni­cienilor le revine sarcina de a munci în per­manenţă în mijlocul ţăranilor muncitori, să-i ajute şi să-i sfătuiască cum şi cînd trebuiesc făcute lucrările pentru obţinerea de recolte cît mai mari. Ţăranii noştri sînt dornici de învăţătură, ei îi primesc cu dragoste şi în­credere pe specialişti. Obţinerea unor recolte bogate în acest an la toate culturile depinde de munca noastră a tuturor, de hărnicia şi priceperea cu care milioanele de ţărani muncitori vor munci pentru executarea la timp şi în bune condiţii agrotehnice a tuturor muncilor agricole de primăvară, vară şi de toamnă. miterea unui inginer, anul acesta vom ob­ţine recolte mult mai mari. Ne angajăm în faţa partidului şi guvernului că ne vom stră­dui să obţinem peste 3000 kg. porumb boabe la hectar. In încheiere, tov. Filip Marin a arătat că conducerea S.M.T.-urilor trebuie să fie obli­gată să răspundă alături de consiliile de Astăzi vorbesc pentru a doua oară aici la Bucureşti, în faţa conducerii partidului nos­tru şi în faţa fruntaşilor în recolte bogate. Anul trecut, cînd am fost la consfătuire, în cuvîntul pe care l-am avut, am spus că vorbesc cu ruşine fiindcă vorbesc numai în numele meu personal; astăzi, pot vorbi în numele mai multora. Angajamentul pe care mi l-am luat l-am îndeplinit într-o măsură. Am făcut în comuna Pătrăuţi, cu ajutorul co­mitetului raional de partid şi al sfatului popular, o întovărăşire. Anul trecut, cînd am venit aici, am avut o producţie la hectar de 28.000 kg de cartofi. Anul acesta, am depă­şit-o. Din cele ce am învăţat la consfătuire, prin munca depusă şi cu ajutorul tehnicieni­lor care ne-au îndrumat, am putut să obţin 33.000 kg la hectar. „Nu m-am mulţumit ca numai eu să lu­crez bine, ci am căutat, după ce am venit de la Bucureşti, să antrenez şi pe alţi ce­tăţeni din comuna noastră şi din alte comune ale raionului. Atunci, eram vreo 10 fruntaşi, astăzi din zece s-au ivit sute şi la consfă­tuirea raională m-au chemat la întrecere, conducere din gospodării, pentru îndeplini­rea planului de producţie. Consider că tovarăşii din S.M.T. trebuie să dea cadrelor tinere trimise să lucreze în gospodăriile colective un ajutor la faţa locu­lui. Spun aceasta pentru că se obişnuieşte ca tehnicienii tineri care sunt repartizaţi în S.M.T. să fie trimişi la gospodăria colectivă, iar inginerul şef al S.M.T.-ului nu mai vine să le dea ajutor practic. In comuna Pătrăuţi în fiecare an se pierd aproape 60 ha teren pe care se cultivă in. Eu am crezut la început că poate oamenii nu-i pun aşa cum trebuie.. şi anul trecut, voluntar, m-am dus la fabrica de in şi am spus : „Daţi-mi sămînţă“. Mi-au dat şi cum a dispărut omătul un pic am şi arat şi am însămînţat in. M-am gîndit să fiu fruntaş şi ta­in. M-am dus în pădure şi am luat vreo 7 ţuhali (saci mari) de cenuşe, gîndind că este şi un îngrăşămînt bun şi distruge şi puricii. Inul a ieşit bine. Cînd a fost cam de un centimetru, un tovarăş vine şi-mi spune: „Măi tovarăşe, inul tău e negru“. Fug acolo şi văd milioane de purici. După ce l-am tra­tat cu D.D.T., inul a apărut mai ver­zui. A dat o ploaie şi din nou au apărut pu­ricii aceia. Amu­­nci la Suceava avem un laborator. Am întrebat pe un tovarăş: „Cum este, tovarăşe, cu puricii aceia?“ Nu mi-a dat nici un rezultat. Eu cred că el trebuie să ne sprijine şi să caute locul potrivit anului. Sunt ţăran mijlocaş şi secretarul organi­zaţiei de bază din comună. Am o supra­faţă de 3,69 h­a teren din care 2 ha sunt arabile. In regimul trecut, trebuia să duc o muncă grea ca să ţin familia. In regimul de astăzi însă cuvîntul partidului a ajuns şi la mine ca la întregul nostru popor. Am luat cunoştinţă prin ziare şi broşuri de experienţa din Uniunea Sovietică care arată că se poate face şi un vagon de porumb la hectar. Cînd am citit despre asta, m-am gîndit cum aş putea ajunge şi eu la ase­menea rezultate. Preşedintele Sfatului popu­­lar al raionului Săcuieni a fost în comună şi ne-a arătat foloasele aplicării regulilor agrotehnie. In urma discuţiilor cu el, am însămînţat cu porumb 50 de ani în cuiburi aşezate în pătrat. De pe aceşti 50 ani am obţinut 106 saci, ceea ce reprezintă 9.600 kg porumb ştiuleţi la hectar. Ca plantă premergătoare a fost griul de toamnă. La începutul lunii septembrie am executat arătura adîncă de 18-20 cm; în primăvară neavînd cultivator am lucrat cu plugul. După aceea, am grăpat terenul și am dat cu marcatorul de mină. înainte de răsărire am grăipat terenul, iar cînd porumbul a făcut trei frunze i-am dat prima prasilă. Cînd porumbul a crescut ceva mai mare am făcut iar pră­­șitul mecanic, apoi am făcut răritul, lă­­sind numai cîte două fire la cuib. De ase­menea, i-am mai dat şi a 3-a praştla cu prăşitoarea mecanică Dacă mai făceam o praşilă aş fi avut rezultate şi mai bune. Noi putem obţine 2.000 kg grîu la hec­tar şi peste 3.000 kg. porumb boabe la hectar dacă o să lucrăm pămîntul raţional. Nu este pămînt rău ci numai gazdă rea. Cînd am venit cu trenul de la Oradea am văzut de la Teiuş încoace că în multe locuri cocenii de porumb sînt încă pe cîmp şi nu sînt făcute arături adînci. Mă întreb ce recoltă o să culeagă ţăranii de pe aceste ogoare, dacă te muncesc în felul acesta ? Eu îmi iau angajamentul ca întorcîn­­du-mă la comună să organizez cu ajuto­rul organizaţiei de bază o temeinică muncă de agitaţie, ca să răspîndesc larg cele învăţate la această consfătuire, astfel în­cît toţi ţăranii muncitori din comuna mea să poată culege rod bogat de pe pă­­mîntul lor. •­ A luat apoi cuvîntul tovarăşul Nichita Mărgineanu, ţăran muncitor cu gospodărie Individuală din comuna Sucutard, regiunea Cluj. Raportul tovarăşului C. Popescu, ministrul Agriculturii şi Silviculturii Cuvîntul tov. Teodor Rodenciuc, membru al întovărăşirii agricole din comuna Pătrăuţi, raionul Suceava Cuvîntul tov. Gali Alexandru, ţăran muncitor din comuna Curtuiuşeni, regiunea Oradea duri obişnuite care a fost prăşită tot de trei ori, 2.438 kg. la hectar. La floarea soarelui, pe cele 58 ha. s-a obţinut în medie 1.200 kg. la hectar. Şi aci am avut o suprafaţă de 18 ha. semănate în cuiburi aşezate în pătrat, însă din lipsa con­ducerii gospodăriei nu s-a recoltat separat şi nu se ştie diferenţa de recoltă. Această recoltă s-a obţinut datorită faptului că floarea-soarelui a fost prăşită de 3 ori şi i s-a făcut polenizarea suplimentară artificială de două ori. S-au mai obţinut şi alte pro­ducţii fruftroase în cadrul gospodăriei. De exemplu, la orz s-au obţinut 2.918 kg la ha., pentru că s-a însămînţat voie timpuriu ; la ovăz 1.670 kg. la ha., leguminoasele au dat şi ele rezultate bune; astfel la fasole s-a obţinut pe 20 ha. o producţie medie de 1.200 kg. la hectar. In 1953 gospodăria colectivă din Tătari­ fiind îndrumată de tehnicieni a plantat car­tofi în vară. Modul cum am făcut plantarea , am mar­cat terenul într-o singură direcţie cu mar­catorul, apoi s-au deschis şanţuri. Aceasta pentru asigurarea adâncimii de plantare a cartofului. Odată cu aceasta s-au organizat echipe care puneau îngrăşăminte în fiecare cuib şi plantau cartofii. Cu mare grijă s-au făcut praşilele. S-a obţinut o producţie medie de 15.000 kg., iar brigada totaia a obţinut 17.000 kg. la hectar. Eu pot să afirm că solul din Dobrogea dacă e lucrat după metodele noi, avansate, poate produce şi mai mult, îmi iau angajamentul să ajut pe colecti­vişti să obţină peste 3.000 kg. porumb la hectar. Tovarăşul Traian Săvulescu, preşedintele Academiei R.P.R., în mijlocul participanţilor la consfătuire Cuvîntul tov. Vintilă Marin, prim secretar al Comitetului regional de partid Constanţa După apariţia Hotărîrii plenarei din august 1953 a C.C. al P.M.R. şi a proiectului de Di­rective ale celui de al doilea Congres al partidului — a spus vorbitorul — în centrul activităţii de partid şi de stat din regiunea Constanţa a stat lupta pentru obţinerea unei producţii sporite la hectar. Organizaţiile de partid au fost îndrumate să popularizeze şi să extindă metodele frun­taşilor în agricultură. Astfel, organizaţiile de partid din comunele Nicolae Bălcescu şi Cea­­murlia de Jos au îndemnat pe unii ţărani muncitori fruntaşi să povestească la căminele culturale şi în circumscripţiile electorale cum au obţinut recolte bogate. Organizaţia de partid din Gura Dobrogei a popularizat me­toda fruntaşului Bratu Petre care a obţinut 3.000 kg. porumb la ha, iar cea din Valea Seacă a popularizat metoda folosită de ţăra­nul muncitor Ion R. Ion care a obţinut 1.900 kg. grîu la ha. Un număr tot mai mare de membri de partid îşi însuşesc metodele fruntaşilor şi sunt ei înşişi exemplu în muncă. Membri de partid ca Duşa Gh. Buzdrugă şi alţii au fost primii care au aplicat metode înaintate, fă­­cînd 3 praştie la porumb, polenizarea, apli­­cînd şi îngrăşăminte naturale şi chimice pe suprafeţele lor de pămînt Numeroşi ţărani muncitori au fost antre­naţi în întrecerea pentru recolte bogate­­In toamna anului 1954, noi am avut la întreaga regiune 13.220­­aradi muncitor antrenaţi în întrecere. O altă metodă, pe care Comitetul regional de partid a folosit-o în activitatea sa, a fost repartizarea membrilor Comitetului regional şi ai comitetelor raionale de partid pe gos­podării colective, S.M.T.-uri şi gospodării a­­gricole de stat, pentru a le ajuta în activita­tea lor. Munca desfăşurată de organele de partid, de stat şi agricole în 1954, a contribuit în­deosebi la semănatul în cuiburi aşezate la pătrat a unei suprafeţe de 17.416 ha. cu porumb şi floarea-soarelui. Nu ne putem însă lăuda cu întreţinerea cul­turilor­ Abia 67 la sută din suprafaţa culti­vată cu porumb a primit a treia praşilă. A- ceasta înseamnă că mai avem de luptat îm­potriva obiceiului dăunător de a se neglija praşila a treia. Şi la prăşitul mecanic au fost multe lip­suri. Unele S.M.T.-uri nu au ajutat să se facă semănatul în cuiburi aşezate in pătrat, iar acolo unde s-a însămînţat în rînduri drepte, rîndurile nu erau chiar atît de drepte. Combaterea răritatului rămîne un obiectiv principal al muncii de partid şi de stat la regiunea noastră. De asemenea trebuie să in­tensificăm munca de lămurire pentru folosirea marilor cantităţi de îngrăşăminte naturale existente în toate gospodăriile. Noi considerăm că un sprijin foarte mare pentru regiune­­sunt inginerii agronomi tri­mişi de partid şi guvern. Noi simţim ajutorul tehnicienilor mai ales în gospodăriile colective unde ei îndrumă per­manent, zi de zi, pe colectivişti să aplice metodele agrotehnice înaintate. Comitetul regional de partid va trebui să dea o atenţie mai mare muncii S.M.T.-urilor. Noi avem un parc mare de maşini şi trac­toare, dar în prezent nu putem să spunem, aşa cum a rezultat şi din raportul tov. mi­nistru Popescu, că anul trecut toate S.M.T.­­urile noastre şi-au îndeplinit planul. Comitetul regional de partid se angajează să mobilizeze toate forţele şi mijloacele exis­tente în regiune pentru obţinerea unei recolte de 2.000 kg. porumb la hectar pentru o re­coltă bogată la toate culturile. Cuvîntul tov. Filip Marin, preşedintele gospodăriei agricole colective din comuna Ben­tori, raionul Roşiori de Vede, regiunea Bucureşti Prima dată cum a răsărit porumbul şi s-au ivit două foi, am lucrat pe întreaga su­prafaţă cu prăşitoarea După aceasta, am executat 2 praştie cu sapa Dacă am fi exe­cutat şi a treia praşilă, noi am fi obţinut o recoltă mai mare, cu toate greutăţile irtttm­­pinate din cauza condiţiilor naturale nepriel­nice. In medie, pe comună, gospodăriile in­dividuale au obţinut doar 1200 kg. de po­rumb la hectar. Recoltele obţinute în gospodăria noastră au fost un imbold pentru ţăranii muncitori cu gospodării individuale şi întovărăşiţi­ din co­muna Pîrniţa. Tovarăşii din întovărăşire au venit şi ne au rugat să-i ajutăm să-şi orga­nizeze munca Noi am făcut acest lucru. Noi avem posibilităţi de a obţine recolte mult mai mari. Considerăm că datorită aju­torului preţios pe care l-am primit prin tri-Prima grijă a conducerii gospodăriei — a arătat vorbitorul — a fost aceea de a or­ganiza bine brigăzile, după care au fost fă­cute pregătiri în vederea însămînțărilorr de primăvară. La cultur­a porumbului s-a folosit metoda semănatului în cuiburi aşezate în pătrat, pe o parte din suprafaţa repartizată pentru a­ceasta cultură. Producţia obţinută la porum­­bul semănat prin metode obişnuite a fost de 2.500 kg. boabe la hectar, iar la porumbul se­mănat in cuiburi aşezate în pătrat, de 3 000 kg. la hectar. Iată cum am obţinut aceste recolte. Ime­diat după recoltarea păioaselor, S.M.T. Odo­­beasca a dezmiriştit întreaga suprafaţă. In primăvară am grăpat. înainte de a începe semănatul porumbului, S.M.T. a executat cul­­tivaţia pe întreaga suprafaţă. MUNKA Cuvîntul tov. Vasile Voichiţa, Erou al Muncii Socialiste, şef de brigadă la S.M.T. Sînnicolau Mare, regiunea Arad Tov. Vasile Voichiţa, s-a ocupat la început de organizarea muncii în brigadă. In primul rînd — a spus el •—* am asigu­rat în bune condiţii hrana şi cazarea tracto­riştilor. Tractoriştii din brigada mea lucrea­ză în 2 schimburi. Am asigurat terenul pen­tru fiecare tractorist, în aşa fel ca el să poată realiza norma, pe care o avea cu 150 la sută şi chiar cu 200 la sută. Rezultatul obţinut de brigadă în 1954 , am îndeplinit planul în proporţie de 225 la sută;­am făcut economii de carburanţi de 36.105 kg., am economisit 7 reparaţii curente şi 7 îngrijiri numiărul 6. Salariul mediu ob­ţinut de tractoristul Bogdan Gheorghe a fost de 1.511 lei lunar, iar tractoristul său, de schimb, I. Bordana, a avut un salariu mediu lunar de 1.210 lei. In ce priveşte organizarea muncii la re­paraţii, noi am făcut reparaţii cu oamenii din brigadă; fiecare brigadă şi-a reparat tractoarele şi plugurile cu care a lucrat. Pentru a contribui şi mai mult la reali­zarea celor 10.000.000 tone cereale, eu am o propunere : de cînd sînt eu în S.M.T. Sînni­colau Mare, am primit tot felul de maşini şi unelte pentru agricultură. Dar noi întîmpi­­năm unele greutăţi la îngrijirea maşinilor Noi ştim că pentru a obţine rezultate fru­moase trebuie să ne îngrijim bine tractoa­rele şi maşinile noastre. De aceasta depinde totul. Trebuie să arăt că fiecare maşină pe care o primim, vine cu cîte o pompă de­gre­­sat de mînă. Dar rar găsim o pompă care să corespundă. Aceasta este în dauna îngri­jirii maşinilor. La fel se întîmplă cu secerătorile-legători. Eu am anul acesta 3 secerători noi, două din anul 1954 şi una din anul 1953; pe cea din 1953 am reuşit să o reparăm noi şi ea leagă fără întrerupere Cu celelalte n-am reuşit însă. Vreau să arăt ce lipsuri ale secerătorilor ne-au îngreunat munca. Axa m­otrică, care angrenează toate piesele secerătorii este foarte slabă , are un ştift în grosime de 8-10 m.m.; dacă-i dăm o gaură mai groasă, trebuie să schimbăm 2-3 axe pe zi. Dacă punem ştiftul normal din fabrică, se taie de 3-4 ori pe zi şi ne trebuie cîte ju­mătate de oră ca să-l reparăm. La fel cu dinţii de la maşină care sunt fixaţi cu şuru­buri făcute dintr-un material slab. Dacă se strînge piuliţa, s-a dus ghiventul, sînt piu­liţe care nu corespund şi se întîmplă să se deplaseze de la locul lor sau să rupă axa secerătorii. O altă greutate pe care o avem în muncă este cu plugurile cu 3 brazde, care au 4 ni­turi de­ fixare şi cînd trebuie să facem o ară­tură de 22—25 cm., dacă terenul este tare, trebuie să schimbăm trupiţele şi nu avem cum. La fel se întîmplă şi cu plugul cu 5 brazde ; acestea sunt slabe, se îndoaie uşor, se deformează. Propunem ca toate maşinile acestea, în special plugurile pentru tractoare K­D să fie construite din materiale mult mai rezistente. Cuvîntul tov. Vasile Anghel, brigad­ier la gospodăria agricolă de stat Brăila In primăvara anului 1954 am pus in rîn­duri drepte floarea-soarelui. Floarea-soarelui a răsărit în timp de 10 zile. După 8 zile am fost pe teren să vedem cum merge această plantă și am văzut că a apărut gindacul ră­­ţuşca, care tăia planta de la rădăcină. Am anunţat şi pe inginerul şef al secţiei despre atacul acestui gîndac. Inginerul ne-a spus să tragem o brazdă în jurul terenului atacat şi să dăm cu praf D.D.T. Am făcut acest lucru, iar în jocurile unde a fost atacat mai mult, am dat cu prăfuitoarea. Mi s-a spus să nu las să treacă mai mult de 3—4 zile şi să sap. Această metodă a fost foarte bună La prima sapă am spus oamenilor că nu taie nimic din floarea soarelui pentru că se poate întîmplă să fie ata­cată iar de gîndacul răţuşca. La a doua sapă s-a văzut că am avut dreptate. După 10 zile am băgat din nou prăşitoarea trasă de tractor. Şi această sapă nu a durat decît 3 zile După alte 10 zile a urmat şi a treia sapă iar la a Patra sapă nu s-a mai putut băga tractorul pentru că plantele erau înalte S-a arum­­ana cu mîna La a patra sapă, floarea-soarelui era înal­tă, iar pălămida numai de­­10—15 cm., dar buruiana nu mai era sănătoasă, n-avea lu­mină. Aşa s-a făcut că anul acesta nu s-a mai văzut pălămidă mare la V­ldeni ca în alţi ani, iar, ca rezultat, de pe această su­prafaţă am obţinut 2.032 kg. floarea-soarelui la hectar, iar porumb - 3.200 kg. la hectar. Pentru această recoltă am luat premiu în natură 1.400 kg floarea-soarelui şi 3.500 kg. porumb ştiuleţi. In această muncă am fost ajutaţi mult de organizaţia de bază din gospodărie şi de teh­nicieni Rezultatele obţinute de noi arată că şi în regiunea Galaţi se pot obţine recolte mari Eu aş propune aci tovarăşilor ingineri să găsească o soluţie ca această buruiană să poată fi stinsă mai uşor decit cu sapa. Eu aş asculta cu plăcere acest sfat şi-l voi în­cerca. In anul acesta voi munci ca să obţin la hectar 2 500 kg. la floarea-soarelui și tot atîta la porumb. Cuvîntul tov. Ion Timipă, inginer agronom la gospodăria agricolă colectivă din Tăt regiunea Constanţa Am fost repartizat ca inginer agronom în gospodăria agricolă Colectivă din Tătaru, regiunea Constanţa. Gospodăria colectivă avea brigăzi perma­­nente de producţie, însă aceste brigăzi nu-şi trăiau cum trebuie viaţa lor. Ca forţe de muncă ele nu erau omogene Am ajutat con­siliul de conducere să treacă la reorgani­zarea lor. Am căutat să împărţim terenul în mod uniform celor 4 brigăzi existente în ca­drul gospodăriei ca fiecare brigadă să mun­cească în bune condiţii şi să se vadă roadele fiecărei brigăzi în parte. Pentru campania însăminţărilor din primă­vara anului 1954, de comun acord cu consi­liul de conducere şi organizaţia de bază, am făcut un plan de muncă defalcat pe brigăzi, iar în cadrul brigăzilor pe echipe s-au prelu­crat sarcinile de producţie pe brigăzi, ca fie­care membru al brigăzii să ştie ce producţie trebuie realizată şi ce lucrări trebuie făcute. Deşi unele reguli agrotehnice se aplicau în gospodărie, de exemplu curăţirea şi tra­tarea seminţelor, totuşi nu se ştia precis cum trebuie sa se facă aceste lucrări. Am arătat cum se face tratarea seminţelor. in primăvară cînd s a putut îşi ia cîmp, brigăzile, bine pregătite, au început lucrul. S-a obţinut o producţie medie de 3.212 kg porumb la hectar, la cultura semănată în cuiburi aşezate în pătrat, iar la cea în fîn­ari, Marți 1 martie 1955 — nr.229. Cuvîntul tov. Gh. Covrig, ţăran muncitor din comuna Ungheni, Regiunea Autonomă Maghiară Am avut în 1954 o recoltă medie la hectar de 54.413 kg sfeclă de zahăr, a spus ţăranul muncitor Gh. Covrig din comuna Ungheni, Regiunea Autonomă Maghiară. Vreau sa arăt felul cum am lucrat In vara anuln 1953 am secerat griul şi imediat am făcut dezmiriş­­titul, iar toamna am cărat pe acest teren în­grăşăminte pe care le-am făcut acasă din pleavă şi din gunoaiele mărunte din 1953. Gunoiul l-am cărat la mijlocul lunii noiem­brie timp de două zile, iar a treia­­zi l-am băgat sub brazdă la 20—23 cm şi l-am lăsat aşa toată iarna. Primăvara, cînd a venit tim­pul să ieşim la cîmp, am dus mai întîi în­­graşămintele chimice cuvenite pe 22 ari şi le-am împrăştiat la suprafaţă. Acest lucru l-am făcut pe la 29—30 martie. A doua zi, după ce am împrăştiat îngrăşămintele chi­mice am pUs cu mașina Găimînta iarovizată, primită de la centru. După vreo 6 zile, m-am dus să văd cum a răsărit. Sfecla se vedea A doua zi am mens să prășesc pe rînduri. Intr-o zi am terminat, deoarece 22 ani nu este așa mult. După 9 zile m-am dus pentru rărit. Am rărit cu sapa potrivită pentru răritul sfeclei. După răritul sfeclei m-am­ apucat de sapa porumbului. Am terminat porumbul de să­pat o dată și apoi am rărit sfecla a doua oară. După ce am săpat porumbul a doua oară am făcut a treia sapă a sfeclei. Pe urmă a venit timpul secerei păioase­­lor . După ce am recoltat sfecla am transpor­tat-o la baza de recepţie din comună şi am văzut că mi-au ieşit 54.413 kg la hectar. La 22 ani un vagon şi 57 măji şi 80 kg, îmi iau angajamentul ca în ciuda unelti­rilor aţîţătorilor la un nou război, să lucres cu mai multă râvnă şi să îndemn cetăţenii din comună să muncească la fel ca mine, pentru a putea obține în 1955 o producție mai ridicată ca în 1954. Cuvîntul tov. Nicolae Ştefănescu, inginer agronom şef la S.M.T. Gottlob, regiunea Arad în cursul anului 1954, S.M.T. Gottlob şi-a îndeplinit planul în proporţie de 171,3 la sută şi a realizat toate lucrările planificate în următoarele proporţii: cultivat 172 la sută, semănat 278 la sută, alături de în­să­­mînţări 152 la sută, desmiriştiri 206 la sută, ogoare 149 la sută- De asemenea, sta­ţiunea noastră a obţinut însemnate realizări şi la alte lucrări neplanificate. Preţul de cost al lucrărilor a fost redus cu 37 la sută, realiztndu-se economii în valoare de 2­ 100.000 lei­ Realizările mecanizatorilor din S.M.T. Gottlob se datoresc faptului că înainte de începerea campaniilor agricole, conducerea staţiunii s-a preocupat să asigure­­ cadre permanente şi bine pregătite care să poată face faţă lucrărilor agricole. Astfel, noi am recrutat­ din cadrul gospodăriilor agricole oameni pe care i-am calificat, ajuungind ca în momentul de faţă să avem în proporţia de 85 la sută tractorişti, membri ai gospo­dăriilor colective. O mare atenţie s-a­ dat organizării mun­cii în cadrul brigăzilor, aplicării metodelor înaintate de muncă, organizării întrecerii socialiste­ Volumul lucrărilor executate în cadrul gospodăriilor agricole colective şi întovără­şirilor agricole reprezintă 80 la sută din realizările noastre pe anul trecut. Gospodă­riile colective şi întovărăşirile din raza noa­stră de activitate au căpătat încredere în a­­jutorul staţiunii noastre, prin faptul că an de an au obţinut rezultate din ce­ea ce mai bune la toate recoltele Lucrările agricole s-au făcut în bune condiţii agrotehnice Staţiunea noastră şi-a respectat contractele de lucru încheiate. Noi am reuşit să ridicăm nivelul mecanizării lucrărilor în gospodăriile agricole colective în următoarele proporţii: cultivat 60 la sută, semănat 60 la sută, prăşit mecanic 18 la sută, desmiriştit 100 la sută, ogoare de toamnă 98 la sută-Rezultatele obţinute în cadrul gospodăriilor colective se datoresc colaborării dintre bri­găzile de tractoare ale staţiunii noastre şi brigăzile de cîmp şi consiliile de conducere ale gospodăriilor colective­ Acesta este mo­tivul pentru care în cursul anului trecut noi nu am avut lucrări prost executate, lucrări nerecepţionate. Staţiunea noastră, prin tehnicienii ei, s-a străduit să aplice tot ceea ce este nou în agricultură. Pentru a putea trece la experimentarea sistemului de lucrare a solului al lui T. S. Malţev, staţiunea noastră a primit un tractor Stalineţ. La gospodăria colectivă din Lenauheim s-a fixat tarlaua pe care urma să se execute a­­ceastă lucrare și s-a trecut de îndată la ex&* cutarea ei. Deoarece timpul era cam înaintat, s-au organizat două schimburi pe trac* torul Stalineț. Această arătură s-a executat la o adînci­­me de 40—45 cm în unele locuri pînă la 48 cm. Plugul s-a comportat foarte bine şi a rezistat la tracţiune, iar arătura se prezintă în condiţii corespunzătoare-cu toate realizările obţinute de staţiunea noastră, cu tot sprijinul pe care l-am acordat gospodăriilor colective şi întovărăşirilor a­­gricole, noi ne dăm seama că am avut o serie de lipsuri care au influenţat în mod direct asupra recoltelor obţinute în aceste gospodării şi întovărăşiri. Aceste lipsuri ar fi următoarele: nu am avut o continuitate în urmărirea procesului de producţie în cadrul gospodăriilor colecti­ve. Atît­­tehnicienii staţiunii noastre, cît şi tehnicienii din gospodăriile colective, au ne­glijat a urmări continuitatea acestui proces. De asemenea, noi nu am extins în măsură suficientă mecanizarea la lucrările care cer numeroase braţe de muncă, cum este pră­şitul, tehnicienii staţiunii, care s-au preocu­pat de urmărirea şi realizarea indicilor de plan ai staţiunii, nu au făcut acelaşi lucru cu planul şi indicii de plan ai gospodăriilor colective Mecanizatorii din staţiunea noastră îşi propun să muncească astfel ca în raza noastră de activitate gospodăriile agricole colective să obţină următoarele recolte: la grîu 2000 kg., la orz 2.300 kg., la ovă­ 1.800 kg. şi la porumb 2­500 kg. boabe. Şedinţele de luni Şedinţa de luni dimineaţa a consfătuirii a fost prezidată de tov. P. Borîlă, vicepreşe­dinte al Consiliului de Miniştri. In continuarea discuţiilor au luat cuvîntul: acad. prof. Traian Săvulescu, preşedintele Academiei R.P.R., Gheorghe Dop, secretar al Comitetului regional P.M.R. — Craiova, loan Zaporojan, directorul gospodăriei agri­cole de stat Jegălia, regiunea Constanţa, Septimiu Munteanu directorul gospodăriei agricole de stat din comuna Pod­ul Nou, regiunea Timişoara, Florian Sava, directo­rul S.M.T.-Podul Iloaiei regiunea Iaşi, Marin Tudor, tehnician de circumscripţie agro-zoo-veterinară, comuna Brădeşti, regiu­nea Craiova, Gheorghe Doicin, preşedintele gospodăriei agricole colective din comuna Conţeşti, regiunea Bucureşti, Grigore Chiş­­leah­u, şeful direcţiei agricole regionale Ga­laţi, Maria Bordon, şef de echipă la gospo­dăria agricolă colectivi din comuna Şe­­limbăr, regiunea Stalin. In şedinţa de după amiază,­­prezidată de Iov. C. Popescu, ministrul Agriculturii şi Sil­viculturii, au luat cuvîntul: Petre Roşu, ţă­ran muncitor cu gospodărie individuală din comuna Mărgineni, regiunea Bacău, Ana Jianu, tehnician la secţia agricolă a sfatului popular al raionului Negreşti, regiunea Iaşi, Grigore Mărgineanu, ţăran muncitor cu gos­podărie individuală din Arid, regiunea Cluj, Virgil Actarian, directorul uzinei de trac­toare „Ernst Thälmann“ din Oraşul Stalin, Jiva Stoiadinovici, ţăran muncitor întovără­şit din comuna Radimna, regiunea Timi­şoara, ing. Nicolae Ştefan, locţiitor al mi­nistrului Agriculturii şi­ Silviculturii, Marga­reta Tomulescu, preşedintele sfatului popular al comunei Gruia, regiunea Craiova. Lucrările continuă. (Agerpres).

Next