Munca, aprilie 1955 (Anul 11, nr. 2318-2343)

1955-04-01 / nr. 2318

Fag. 2-a unele Instituţii culturale ale sindicatelor din Bacău jooooooooooqp« ^ eoooooooooooor* Brigada noastră are intenţia să­­ prezinte raidul de fată sub forma unui 8 spectacol. Un spectacol (dacă se poate)­­ de satiră şi umor. Făcînd aceasta, do­ g­rim ca lucrurile bune despre care scrim 8 să se răspîndească pretutindeni, iar 8 despre lucrurile mai puţin bune, am­­ vrea să auzim cît de curînd că au dis- 8 părut. Şi acum la treabă. Gongul a 8 bătut a treia oară, s-au stins luminile­­ în sală, s-a ridicat şi cortina. Dragi 8 tovarăşi, spectacolul nostru poate In-­­ cepe !... ' §6 U­RARE (închinată tovarăşului M. PERETZ, şi celorlalţi membri din brigada artisti­că de agitaţie de la fabrica „Partiza­nul" care au obţinut succese in activi­tatea lor) Aho, aho, copii şi fraţi Staţi puţin şi nu minaţi Urarea mi-o ascultaţi Nu-i urare de­ anul nou Nu-i străvechiul pluguşor Da-i urare meritată După muncă — şi răsplată. Că brigada a muncit Pe oameni i-a veselit, Pe leneşi i-a biciuit Şi dac-a făcut aşa, Se cuvine a-i ura Spor la treabă şi-n viitor Glume cu mai mult... umor Critică mai avîntată, Cu sare presărată Cu piper înconjurată Nu cu linguriţa dată Ci cu polonicul mare La cei bolnavi de lingoare De lingoarea leneviei De boala birocraţiei Tuturor lingăilor Ca şi chiulangiilor Tuturor încurcă-lume Daţi-le pe săturate Critici aspre, usturate. Ia mai minaţi măi 1 Hăi, hăi ! NI EI, dar nu uitaţi fărtaţî Ca să şi evidenţiaţi 1 Fiindcă aveţi la voi, Mulţi, mulţi oameni noi Oameni minunaţi In muncă avîntaţi Pildă celorlalţi. Şi să nu vorbesc în van Uite­i: Stanciu şi Cîrjan Pentru ei ridic paharu’ Pentru ei, pentru Olaru Pentru Hurtig, Siminiuc. In întreceri ne-ntrecuţi Că ei graficul îl mută Hăt, peste sută la sută Fie hărnicia lor Pentru voi un bun izvor Un izvor de inspiraţie (Şi o mare de... creaţie) Ia mai uraţi flăcăi! Hăi, hali III Iar brigăzii i-om ura, l-om ura, măre, aşa: La început, prudent, Un car de talent. O mie de glume Mai noi şi mai bune. O vadră cu apă tare Pentru critici muşcătoare. Multe-aplauze în sală Pentru-a voastră osteneală. Brigada ,,Pe şleau !“ îndat’ Urarea şi-a terminat Şi acum, ca încheiere, Vă spunem la revedere. Rămîneţi sănătoşi flăcăi ! Hăi, hăi! Fals ra­di­o* re porta­­ Inchipuiţi-vă că ne aflăm în faţa unui aparat de ra­dio. Invîrtim butonul şi auzim vocea crainicului. „Dragi tovarăşi ascultă­tori, ne aflăm în frumosul local al clubului „Steaua Roşie“. (Emisiunea este parazitată. Se aud fluieră­turi a pustiu). Domneşte aici o intensă activitate. (Ochiul magic clipeşte şmechereşte: „Vorbă să fie!“). De altfel conul fa­bricii­„Steaua Roşie’’ a fost premiat. Considerind atins acest obiectiv, comitetul de întreprindere s-a îngrijit să transforme corul într-o a­­nexă a brigăzii artistice. Cu această ocazie, cîţiva din foştii corişti şi-au luat costumele acasă, spre „păs­trare”. Gazeta de perete a fost şi ea premiiată. Consi­derând acest rezultat sufi­cient, comitetul de între­prindere priveşte cu resem­nare trista ei agonie. (Ochiul magic se închide cu discreţie complice). In acest club se ţin şi confe­rinţe. De pildă s-a ţinut nu de mult o conferinţă despre calificarea cadrelor munci­toreşti, conferinţă trimisă de S.R.S.C. Marele merit al conferinţei nu este vîrs­­ta ei înaintată, (iunie 1954), dar faptul că vor­beşte despre orice, numai despre problemele califi­cării specifice fabricii nu. Cinstea clubului este oa­recum salvată de bibliotecă (aproximativ 12.000 volu­me). Biblioteca numără prieteni credincioşi, ca muncitorii Chiper Vasile, Eugenia Buganu, Virgil Mereanu sau funcţionarul Marcu Neculai. In fiecare lună, aproape 2090 de cărţi trec prin mîinile sutelor de cititori de la „Steaua »Ro­şie”. Sînt şi cazuri — e drept rare — cînd cărţile în loc să treacă, se opresc, ceva cam prea mult, în bi­blioteci.!« personale, aşa cum s-a întîmplat la to­varăşul Wenger Iulius sau la contabilul şef, Pavel Ciob­a­nu... Dar iată-ne acum în bi­roul tovarăşului losub, pre­şedintele comitetului de în­treprindere. Are loc aici o şedinţă de analiză a acti­vităţii brigăzii artistice de agitaţie. Mobilizaţi prin telefon, membrii brigăzii — deşi erau în producţie — au lăsat lucrul ior în fa­brică şi pînă la începerea şedinţei discută, căutînd subiecte de satirizat mai ales în ce priveşte disci­plina muncii. Ascultaţi vo­cea supărată a tovarăşului preşedinte: — Unde-i to­varăşul Solomon? O voce informată : Nu vrea să vină... Preşedintele : — Ce în­seamnă indisciplina asta? Aceeaşi voce informată: Zice că au prea mult de lucru la un bilanţ ce tre­buie încheiat chiar astăzi. Preşedintele Iosup se în­cruntă vădit nemulţumit. Se consolează cu prezenţa dirijorului Lupu Romulus, care, în mod excepţional­­este astăzi nu numai pre­zent, dar şi nealcoolizat, finind seamă de timpul preţios al auditorilor noş­tri, dăm în continuare doar un rezumat al constatărilor acestei şedinţe. 1) Ultimul spectacol al brigăzii (spectacol la care s-a mai încasat şi Cîte 3 lei de intrare) a început cu o mare întîrziere. 2) O mare parte din so­lişti au lipsit. Ceilalţi, cu totul lipsiţi de spirit autor critic, s-au prezentat fără să-şi ştie rolurile. In semn de doliu, actorii au venit nebărbieriţi. 3) Nevoiţi să citească rolurile, actorii au făcut de neînţeles textul. 4) Dînd dovadă de ini­ţiativă personală, cei cîliva corişti prezenţi au cîntat fiecare pe cont propriu şi toţi laolaltă pe contul spec­tatorilor păcăliţi. 5) Subiectele de critică la adresa comitetului de întreprindere au fost ofe­rite chiar de preşedinte, care şi-a exprimat părerea că pentru asemenea critici dînsul este cea mai bună sursă de informaţii. Aceas­­ta, deşi exista părerea că muncitorii din fabrică ar fi mai bine informaţi în această direcţie şi, în ori­ce caz­ mai puţin părtini­tori. In concluzie, cu toate protestele unor membri ai brigăzii, tovarăşul Iosub a hotărît montarea unui nou spectacol mai „de estradă”, adică şi mai desprins de realităţi. Şi acum, dragi ascultă­tori, ne grăbim să încheiem radio-reportajul nostru, deşi membrii brigăzii artistice nu se grăbesc de loc să în­cheie, ci dimpotrivă pierd mai departe timpul (e vor­ba de timpul în dauna pro­ducţiei). Şedinţa se prelun­geşte aşa cum se prelun­geşte şi inactivitatea cultu­rală a comitetului de în­treprindere de la „Steaua Roşie“. — Gong — (foarte pu­ternic, răsunător, doar s-or trezi şi respectivii tovarăşi din sus-numitul comitet). Un „talent“ care ar putea să-i lipsească.. R. Lupu, instructor al echipei artistice de la „Steaua Roşie“, interpretând cu mult ,,talent“ în orele libere, rolul cetăţeanului turmentat. Pentru artiştii amatori La început a fost doar un plan. Un plan născut din dragostea oamenilor muncii din oraş şi regiune pentru cultură, pentru artă. Acum, el a devenit reali­tate, şi-a început din plin activitatea cercul actorilor amatori din Bacău. Peste 50 de oameni participă în fiecare duminică dimineaţa la lecţiile teoretice şi practice predate de cei mai buni actori şi regizori ai Teatrului de Stat din localitate. Mulţi din „elevi“ au părul cărunt, altora de-abia le mijesc tuleie în barbă. Ii leagă însă pe toţi, aceeaşi tinereţe, tinereţea anilor noştri, ani în care visurile au prins aripi şi cînd ai siguranţa că aceste visuri se vor împlini. Şi ne putem închipui de pe acum, o seară de teatru... Scena­ inundată în lumini... Eroul spunîndu-şi ultima replică... Cortina care va cădea încetişor... Şi aplauzele din sală... Unul din spectatori, întorcîndu-se spre vecinul său de banca, va rosti: „L-aţi văzut ? Am „jucat“ și eu de multe ori împreună cu el. E drept ca nu pe scenă ci..., ia strung !“. ...Acesta va fi epilogul piesei, în seara aceea de teatru. MUNKA încurcătură nefericită, din păcate potrivită... Pe scenă urcă doi prezentatori. Fiecare dintre ei are intenţia să ţină publicului o conferinţă. Amîndoi sînt înarmaţi cu hîr­­tiile necesare. Dat fiind că nu se înţeleg, dînşii citesc concomitent, întrerupîndu-se unul pe celălalt. Din această pricină, se produc unele încurcături, pe care vi le re­producem-Primul prezentator: Astăzi voi vorbi despre clubul C.F.R. din localitate, des­pre a cărui rodnică și îndelungată... Al doilea prezentator: ...inactivitatea este un fenomen dăunător. Ea se dato­­rește lipsei de răspundere cu care mun­cește... Primul:... tovarășul Coman Constantin, responsabilul cultural al comitetului de întreprindere C.F.R., ne este cunoscut tu­turor ca ... Al doilea:... un om necunoscător al problemelor culturale ar putea considera satisfăcătoare munca .■• Primul:... bibliotecarului Gheorghe Popa i se cuvin toate laudele. Comitetul de­ în­treprindere se îngrijește ca el să ţină la punct ... A! doileacotizaţiile şi celelalte fon­duri­­ale sindicatului trebuie folosite ju­dicios. Este gresita lipsa ... Primulplanului de muncă al clubului i se datoresc succesele ... Al doilea­, aproape inexistente sînt motivele care ar putea împiedica ... Primul o activitate cu care să se poată mîndri clubul. După cum vedeţi, încurcăturile produse de citirea textelor au totuşi o potriveală, nu-i așa? V­edere... ^41n sala clubului C.F.R, atunci cînd de țin reuniuni. Din scrisorile cititorilor şi corespondenţilor ★ ★ In sprijinul agriculturii In urmă cu cîteva zile, într-una din danele portului Constanţa, a acostat va­sul sovietic „Selanga“. încărcătura aces­tui vas o constituiau cele cîteva mii de tone de superfosfat pe care oamenii so­vietici le-au trimis poporului nostru în scopul obţinerii unei recolte bogate. E­­chipele de muncitori au scos acest preţios îngrăşămînt chimic din pîntecele vasului cu cele patru autostivuitoare primite de­­asemeni de curînd din marea Ţară a Socialismului. Cele 3.500 tone superfos­fat au fost încărcate în vagoane într-un timp record și trimise spre centrele agri­cole din țara noastră. C. Sodoleanu Aplică cele învăţate Ţăranii muncitori din comuna Borzeşti, raionul Tg. Ocna, angrenaţi în întrecere patriotică, au însămînţat 3 ha cu culturi de primăvară încă din prima zi de mun­că. Aplicînd sfaturile date de tehnicieni în cadrul „foilor agrotehnice“, ţăranul muncitor Alexandru Ghioc a însămînţat 0,20 ha cu cartofi timpurii, ceea ce îi va permite să culeagă de pe această supra­faţă două recolte. Numeroşi alţi ţărani muncitori, printre care C. Tăbăcaru şi D. Constantin, care s-au angajat să ob­ţină recolte bogate, au ieşit cei dinţii pe ogoare. . A. Pisani Un club cu activitate rodnică De cum intri la clubul „Minerul“ din Comăneşti îţi poţi da seama că există o­ frumoasă activitate. Vei găsi numeroşi amatori care joacă şah, tenis de masă sau alte jocuri distractive. Tot în cadrul clubului există şi „Ca­mera copiilor“, în care zilnic răsună rî­­sul şi jocul zglobiu al copiilor salariaţi­lor. Aproape în fiecare săptămînă salariaţii Carboniferei Comăneşti sînt spectatorii diferitelor filme care rulează în cadrul clubului, sau pieselor ce sînt interpretate de echipa de teatru a clubului. N. Ghimpu Primele spectacole De curînd, la uzinele de tractoare „Ernst Thälmann“ din Oraşul Stalin, a luat fiinţă o nouă formaţie cultural-artistică — An­samblul de estradă. El a prezentat pînă acum două spectacole, care s-au bucurat de aprecierea celor peste 800 de oameni ai muncii care le-au vizionat. Din repertoriu fac parte şi creaţii ale constructorilor de tractoare, cum ar fi „Cîntecul inovatorilor uzinei“,,­ text de A. C. Uioreanu, şi romanţa „Te aştept“, de strungarul Gheorghe Chiperea. N. Negru Expoziţie economică la Tg. Jiu Nu de mult, în oraşul Tg. Jiu a fost deschisă expoziţia economică în cadrul căreia unităţile economice, întreprinderi­le şi cooperativele au expus bunurile de larg consum pe care Ie produc. Expoziţia constituie o dovadă grăitoare ,a creşterii puterii economice a raionului Tg. Jiiu. In cadrul ei sunt expuse produse ale indus­triei alimentare, ale fabricii de confecţii, precum şi ale cooperativelor meşteşugă­reşti. Vizitatorii expoziţiei al cărei nu­măr a trecut peste o mie, apreciază pro­dusele expuse. B. Vasile Contractări în regiunea Timişoara Munca de contractări în satele şi comu­nele regiunii Timişoara, s-a îmbunătăţit simţitor în urma apariţiei Hotărîrii par­tidului şi guvernului. Astfel, în raionul Caransebeş s-au contractat în ultima vre­me, pentru creştere şi îngrăşare, 198 oi, 387 miei şi 94 vite cornute, precum şi li­vrarea cantităţii de 7.000 litri lapte. De asemenea, mai mult­ de 100 ţărani mun­citori cu gospodării individuale din co­muna Checea, raionul Timişoara au con­tractat cu O.R.A.C.A­ creşterea unui nu­măr de 145 porci, 6 viţei şi păsări. Realizări de seamă în această direcţie s-au obţinut şi în sectorul socialist al agriculturii. Tot în comuna Checea, de pildă­ G A-C a contractat creşterea şi în­­grăşarea a 172 porci şi 3 vite cornute. L. Dunajecz BIBLIOGRAFIE NOI LUCRĂRI DE LITERATURA POLITICA * * * Cu privire la situaţia politică şi sarcinile partidului (Hotărîrea Comite­tului Central al Partidului celor ce muncesc din Ungaria) — 32 pag. — 35 bani — Editura de stat pentru lite­ratură politică * * * Despre sămînţă şi metode de se­mănat (Colecţia „In ajutorul celor ce studiază în î­nvăţămîntul de­­partid“) — 56 pag. — 60 bani — Editura de stat pentru literatură politică CĂRŢI NOI DE LITERATURA BELETRISTICA EMIL GIRLEANU : Opere alese — Edi­ţie îngrijită şi studiu introductiv de Ion Negoescu — Colecţia „Biblioteca pentru toţi“. — 308 pag. — 3,05 lei — E.S.P.L.A. MARK TWAIN: Opere (Colecţia „Cla­sicii literaturii universale“) — volu­mul II — 384 pag. — 6,70 lei — E.S.P.L.A. ADY ENDRE : Poeme — 228 pag. — 6 lei - E.S.P.L.A. ION MIHAILEANU : Arta tipizării în ro­manul „Bărăgan“ (Mica bibliotecă cri­tică) — 74 pag. — 65 bani — E.S P.L.A. N. ȘUNDRÎK : Renul cel iute de picior — roman — 528 pag. — 11, 65 lei Ed. Cartea Rusă. Vineri 1 aprilie 1955 — nr. 231f însemnări dintr-o călătorie la Baia Mare Zborul din ziua­­aceea a fost foarte frumos. Avionul, după ce s-a desprins de la sol, a intrat î­n pă­t­u­ra a­l­bă de cea­ţă. Numai deasupra munţilor s-a luminat drumu­l. Privind în jo­s se vedeau cres­tele pleşuve ce-şi aninaseră căciuliţe de om­ăt. Văile era­u căptuşite parcă cu vată. După trecerea munților, cîimpi­a ar­deleană scînteia argintiu î­n bătaia soa­relui.­­ — Pe întinderile acestea­­prinse acrum de zăpadă, va începe curînd, curînd lup­ta care va face să rodească ai­ci, ca pretutindeni pe ogoarele patriei,­­păduri de s­pice aurii... Aşa a început vorba vecinul meu — u­n om înalt, bine -legat, care mai tot timpul tăcuse răsfoind un caiet de­­în­demnări. Și, inginerul Aurel Zaharia, di­rectorul Gostat-ului Suceava, decorat cu Ordinu­l Muncii cl. 111 - a, pe care-l purtau treburile la Baia Mare, îmi po­vesti în restul drumului cît de hotărîţi au plecat participanţii de la consfătuirea­­fruntaşilor din agricultură (la care luase şi el parte) să dea lupta pentru îndepli­nirea sarcinilor puse de partid. Inginerul vorbea convins că din bătălia aceasta oamenii vor ieşi victorioşi. Iar, în ce-i priveşte, nu va da înapoi o clipă din faţa greutăţilor şi nu va precupeţi nimic ca să­­pună în practică cunoştinţele agroteh­nice însuşite în cei cinci ani­­de studii î­n Uniunea Sovietică cî­t şi î­n vă­ţăm­in tel© reieşite din consfătuire. Mi-a­m însemnat în carnet numele și adresa inginerului. îmi va prinde bine la toamnă, cî­nd — cine ştie? — poate voi merge să­­scriu despre fruntaşii re­coltelor bogate din regiunea Suceava... UN ORAS IN PLINA DEZVOLTARE Aproape că n-am prins de veste cînd am ajuins la Baia Mare. Aici primăvara respira prin toţi po­rii. Se făcea resimţită şi în munca vioaie, entuziastă a oameni­lor. In acest oraş, cu urme medievale, te impresionează ritmul accelerat al con­strucţiilor. La tot pasul întîlneşti construcţii noi, clădiri la roşu,­­schele. Alături de casele vechi ale urbei de altădată, se înalţă noi­le edificii ale epocii noastre. Cu un senti­ment de legitimă mîndrie tovarăşul pre­şedinte al sfatului popular orăşenesc, mi-a spus că numai anul trecut s-au con­struit patru blocuri muncitoreşti cu peste 30­­de apartamente, o fabrică modernă de p­îine, o policlinică , au fost apoi pavate străzi totalizîrid 4.300 m.p., s-au execu­tat trotuare din asfalt în suprafaţă de 4.100 m.p­, s-a lărgit şi îmbu­nătăţit­­ re­ţeaua de canalizare. Oi, nu m-a lăsat pînă nu mi-am însemnat în carnet (şi de aici obligaţia de a scrie) că în prezent sî­nt în construcţie 72 apartamente, o cre­­şă, o şcoală nouă în cartierul Hatvan. In oraşul în care edilii regimului bur­­ghezo-moşieresc „au construit“ timp de 20 de ani o grădiniţă de copii, funcţio­nează azi 26 de şcoli. Anul acesta va fi dat complet în folosinţă complexul şcolar, o clădire impunătoare, unde 1.500 elevi au asigurate cele mai bu­n­e condiţii de în­văţătură si viata, in trecut aproape nu se putea vorbi la Baia Mare de asistentă medicală. Acum funcţionează aici o poli­clinică pentru copii, una pentru adulţi, o nou­ clinică de întrepriindere, u­n dispensar T.B.C. Spitalul unificat cu o capacitate de 300 paturi, este înzestrat cu u­tilaj şi aparatură modernă, unităţile medica­e ale oraşu­lui fiind­­deservite de 80 medici­ Aceste realizări sunt grăitoare prin ele îns­eşi. Ele oglindesc dezvoltarea în plin avînt a oraşului Baia Mare în anii regi­mului nostru democrat-popular- PULSEAZĂ O VIATA NOUA In fata unui afisier s-a oprit un grup, de cetățeni. — Ce zici Nicule, mergem diseară să-l vedem pe „Domnul Ministru“? — Am fost săptămînă trecută. Mîine, mi-am propus să merg la spectacolul „Ruy Blas“ care-i prezentat în ungureşte — răspunse cel întrebat. Asemenea dialoguri — la care am fost martor şi eu într-una din zilele de popas la Baia Mare — au devenit aici obişnuite în ultimii doi ani. In adevăr, colectivul Teatrului de Stat din Baia Mare — cu o secţie romînească şi una maghiară — în­fiinţat în 1953- desfăşoară o rodnică acti­vitate aducînd alături de stafia de radio­amplificare, de cluburile şi bibliotecile oraşului, o contribuţie însemnată la oper­­a de culturalizare a maselor. ...Pe Iosif Cosma „tatăl turnătoriei* l-am întîlnit stînd de vorbă cu două ti­nere. Gîndeam că le explică vreo anume treabă din meseria lui în care-i „doctor“. Dar pasă-mi-te era în discuţie cu tot­ul altă problemă : repetiţia echipei culturale. Turnătorul fruntaş Iosif Cosma de la Atelierele Centrale — pe care l-ai fi găsit trei ani în urma cocoţat pe schele dînd ajutor zidarilor să termine mai repede turnătoria, ce s-a ridicat sub ochii lui —■ se ocupă cu problemele culturale în ca­drul comitetului de întreprindere. Ei se interesează îndeaproape de echipa artis­tică a întreprinderii și nu se poate spune că nu se pricepe. Dovadă sunt spectaco­lele reușite ce re prezintă echipa pe care o îndrum­ează. Nu-i vorbă Iosif Cosma e nelipsit de la orice premieră a Teatrului de Stat din localitate. Actorii Stefan Pe­­truta si Emerich Kis îi sunt prieteni a­­propiați. Turnătorului nu-i scapă nici un spectacol din turneele diferitelor teatre din țară fă­ră a mai aminti filmele. „Altfel — spune el — n-aş putea să-mi ajut membrii din echipa noastră artis­tică...“ Şi Iosif Cosma, care-i artist în armă­tura formelor de turnare ştie ajuta pe membrii echipei culturale după cum­ a­­jută pe tovarăşii săi de muncă. Muncitorii Vasile Hornicar şi Ştefan S­chmit sînt „elevii“ lui de acum pe care-i sprijină să-şi însuşească temeinic meseria fru­moasă de turnător. ...Eram obişnuit ca să întîlnesc „came­ra mamei şi a copilului“ în gări. Dar la Baia Mare am întîlnit numai „camera copilului“ şi nu în incinta gării, ci lingă cinematograful „Minerul“ din Piaţa Pă­cii. Aici într-o încăpere spaţioasă, pli­nă de lumină, skit frumos, duduite pa-­­tucuri, măsuţe, scăunele şi dulăpioare. Nu lipsesc nici jucăriile , ursuleţi şi păpuşi pentru cei mici, cărţi cu poze pentru cei mărişori. Şi, deopotrivă, pentru unii şi alţii, pictorul a zugrăvit cu măiestrie minunata poveste „Capra cu trei iezi“ şi diferite motive din basmele roma­neşti şi maghiare. In camera copilului, pentru amenajarea căreia revin merite comisiei de femei de pe lingă sfatul popular al oraşului şi colectivului de la cinemato­graful „Minerul“, micuţii care n-au că­pătat încă posibilitatea de a fi spectatori, vor petrece plăcut cîteva ore, în vreme ce părinţii lor vor putea viziona netulbu­­raţi filmul. SEMNATURI PE APELUL PĂCII In Baia Mare sunt multe grădini cu pomi fructiferi, încît denumirea ce i se atribuie de „oraş al grădinilor“ i se cu­vine pe drept cuvînt. Ca rodul să fie bogat, gospodarii harnici au început să cureţe de pe crengi omida răufăcătoare. Era în vremea cînd şi parcurile şi spa­ţiile verzi începuseră să fie curăţite şi îngrijite de gospodarii oraşului*.. Era în vremea cînd peste 100 de echipe p­urtînd listele cu porumbelul albastru, strîngeau semnături pe Apelul de la Viena. Şi, cînd şi-au înscris numele de Apel, mulţi oameni ai muncii, maghiari şi ro­­m­îni, care au simţit deopotrivă robia ca­pitalistă şi urmările nefaste ale politicii burghezo-moşiereşti d© învrăjbire naţio­nală, au ţinut să-şi spună cuvîntul răs­picat: „Noi vrem să ne bucurăm de rodul muncii noastre să tra­iem bucuria muncii libere, înfrăţite. Dar, de va fi nevoie, vom şti să strivim şi omizile ce ne a­­m­eninţă bucuria vieţii noi“. Aşa a gîndit şi strungarul Ion Dragoş care zilnic depăşeşte norma cu 50 la sută, şi Dăniilă Donko, care s-a angajat să depăşească norma cu 70 la sută, şi Simion Zuleştecu şi Ton Gerbe de la în­treprinderea regională „Cloşca“, şi turnă­torul Iosif Cosma ce realizează zilnic două norme, muncitorii de la fabrica nouă­­de pîine, toţi cei care şi-au pus semnătura de Apel, angajîndu-se să ob­ţină noi succese în întrecere... Acestea sînt cîteva însemnări din via­ţa nouă a oraşului Baia Mare. Şi, cîte rînduri s-ar putea scrie încă despre acest oraș , ce se dezvoltă mereu prin munca harnică a locuitorilor lui, care îl doresc mai nîîndru, mai frumos. I. ALEXANDRESCU O casă de cultură a minorităţilor naţionale Anul acesta s-a deschis la Constanţa Casa de cultură a minorităţilor naţio­nale. La parter, clădirea adăposteşte o frumoasă sală de spectacole, iar la etaj sunt cîteva încăperi pentru bibliotecă, sala de lectură, săli de şah, tenis de masă ş.a. Zilnic au loc aici repetiţii ale formaţii­lor artistice de amatori. Oamenii muncii de naţionalitate greacă de la întreprinde­rea „Munca“, fabrica de conserve de peşte, O.C.L. Produse Industriale etc. au închegat un colectiv teatral care pregă­teşte piesa într-un act „Ultimul cuvînt“ de tov. Foţi D. Foţi de la Direcţia Maritimă a Navigaţiei Civile. Premiera va avea loc la 3 aprilie la Teatrul de Stat din Con­stanţa, în limba maternă. Presia prezintă um episod din viaţa luptătorului pentru li­bertatea poporului grec, Nikos Beloiannis, de la a cărui asasinare s-­au împlinit 3 ani. Ochestra de mandoline şi echipa de dansuri au repetiţii lunea, miercurea, joia şi sîmbăta. In celelalte zile — marţea şi vinerea — se pregătesc pentru un viitor spectacol corul, echipa de dansuri şi or­chestra ansamblului armean. Conferinţele ocupă un loc important în activitatea Casei de cultură. Ele arată dragostea oamenilor muncii de diferite naţionalităţi faţă de Republica noastră Populară, scot în evidenţă unitatea po­porului muncitor în acţiunea de construire a socialismului la noi în tară. In limba tătară, de pildă, a fost programată confe­rinţa intitulată „R.P.R. — patria iubită a tuturor celor ce muncesc“, iar recent s-a ţinut o conferinţă în limba armeană. Un mijloc pentru­­a atrage pe oamenii muncii de diferite naţionalităţi să frec­venteze Casa de cultură, s-au dovedit a fi şezătorile şi serile literare. La şeză­toarea care avea ca temă „Uniunea Sovie­tică construieşte comunismul“, s-au pur­tat discuţii vii, interesante. O săptămînă mai tîrziu, în cadrul unei seri literare, participanţii şi-au spus părerea în legă­tură cu romanul „Teheran“ al scriitorului G. Sevant In planul de activitate al Casei de cul­tură figurează numeroase manifestări în legătură cu lupta pentru pace şi viaţa nouă din patria noastră. Sunt programate recenzii urmate de discuţii asupra cărţi­lor „Apele Narînului“ de Biriukov, „Viaţa unui om simplu“ de Ignatov, „Al nouălea val” de Ilya Ehrenburg. GH. DIMA In folosul celor ce muncesc Instalarea unui ventilator la atelierul de Duce de la uzinele „Mao Tze-dun“ din Capitală- Un­ lucru simplu în aparenţă. Dar cîte gaze toxice emanate de vopsele, nu sunt evacuate cu ajutorul lui? Dacă vizitezi halele şi atelierele, vei mai observa că nu mai există nici un po ■ltzor care să nu aibă ecran protector. Şi nu din acelea obişnuite, ci din sticlă „Sekurit“, cu lumini laterale, confecţio­nate după un model sovietic. Apoi strun­gurile. Majoritatea lor au de asemenea e­­crane, pentru a feri muncitorii de acci­dente care ar putea fi cauzate de span. Cei care se ocupă cu protecţia muncii în uzină se gîndesc şi la altele. In vii­torul apropiat, se vor confecţiona anti­­foane pentru muncitorii care lucrează la cazangerie. In acelaşi timp se va trece la mecanizarea încărcării cubilourilor, ceea ce va elimina pericolul accidentelor şi în mare parte şi efortul fizic. La ma­caralele din toate secţiile se vor instala limitatoare de cursă şi de sarcină, pen­tru a se evita şi aici riscurile de acciden­­ t. a.

Next