Munca, aprilie 1955 (Anul 11, nr. 2318-2343)
1955-04-01 / nr. 2318
Fag. 2-a unele Instituţii culturale ale sindicatelor din Bacău jooooooooooqp« ^ eoooooooooooor* Brigada noastră are intenţia să prezinte raidul de fată sub forma unui 8 spectacol. Un spectacol (dacă se poate) de satiră şi umor. Făcînd aceasta, do grim ca lucrurile bune despre care scrim 8 să se răspîndească pretutindeni, iar 8 despre lucrurile mai puţin bune, am vrea să auzim cît de curînd că au dis- 8 părut. Şi acum la treabă. Gongul a 8 bătut a treia oară, s-au stins luminile în sală, s-a ridicat şi cortina. Dragi 8 tovarăşi, spectacolul nostru poate In- cepe !... ' §6 URARE (închinată tovarăşului M. PERETZ, şi celorlalţi membri din brigada artistică de agitaţie de la fabrica „Partizanul" care au obţinut succese in activitatea lor) Aho, aho, copii şi fraţi Staţi puţin şi nu minaţi Urarea mi-o ascultaţi Nu-i urare de anul nou Nu-i străvechiul pluguşor Da-i urare meritată După muncă — şi răsplată. Că brigada a muncit Pe oameni i-a veselit, Pe leneşi i-a biciuit Şi dac-a făcut aşa, Se cuvine a-i ura Spor la treabă şi-n viitor Glume cu mai mult... umor Critică mai avîntată, Cu sare presărată Cu piper înconjurată Nu cu linguriţa dată Ci cu polonicul mare La cei bolnavi de lingoare De lingoarea leneviei De boala birocraţiei Tuturor lingăilor Ca şi chiulangiilor Tuturor încurcă-lume Daţi-le pe săturate Critici aspre, usturate. Ia mai minaţi măi 1 Hăi, hăi ! NI EI, dar nu uitaţi fărtaţî Ca să şi evidenţiaţi 1 Fiindcă aveţi la voi, Mulţi, mulţi oameni noi Oameni minunaţi In muncă avîntaţi Pildă celorlalţi. Şi să nu vorbesc în van Uitei: Stanciu şi Cîrjan Pentru ei ridic paharu’ Pentru ei, pentru Olaru Pentru Hurtig, Siminiuc. In întreceri ne-ntrecuţi Că ei graficul îl mută Hăt, peste sută la sută Fie hărnicia lor Pentru voi un bun izvor Un izvor de inspiraţie (Şi o mare de... creaţie) Ia mai uraţi flăcăi! Hăi, hali III Iar brigăzii i-om ura, l-om ura, măre, aşa: La început, prudent, Un car de talent. O mie de glume Mai noi şi mai bune. O vadră cu apă tare Pentru critici muşcătoare. Multe-aplauze în sală Pentru-a voastră osteneală. Brigada ,,Pe şleau !“ îndat’ Urarea şi-a terminat Şi acum, ca încheiere, Vă spunem la revedere. Rămîneţi sănătoşi flăcăi ! Hăi, hăi! Fals radio* re porta Inchipuiţi-vă că ne aflăm în faţa unui aparat de radio. Invîrtim butonul şi auzim vocea crainicului. „Dragi tovarăşi ascultători, ne aflăm în frumosul local al clubului „Steaua Roşie“. (Emisiunea este parazitată. Se aud fluierături a pustiu). Domneşte aici o intensă activitate. (Ochiul magic clipeşte şmechereşte: „Vorbă să fie!“). De altfel conul fabricii„Steaua Roşie’’ a fost premiat. Considerind atins acest obiectiv, comitetul de întreprindere s-a îngrijit să transforme corul într-o anexă a brigăzii artistice. Cu această ocazie, cîţiva din foştii corişti şi-au luat costumele acasă, spre „păstrare”. Gazeta de perete a fost şi ea premiiată. Considerând acest rezultat suficient, comitetul de întreprindere priveşte cu resemnare trista ei agonie. (Ochiul magic se închide cu discreţie complice). In acest club se ţin şi conferinţe. De pildă s-a ţinut nu de mult o conferinţă despre calificarea cadrelor muncitoreşti, conferinţă trimisă de S.R.S.C. Marele merit al conferinţei nu este vîrsta ei înaintată, (iunie 1954), dar faptul că vorbeşte despre orice, numai despre problemele calificării specifice fabricii nu. Cinstea clubului este oarecum salvată de bibliotecă (aproximativ 12.000 volume). Biblioteca numără prieteni credincioşi, ca muncitorii Chiper Vasile, Eugenia Buganu, Virgil Mereanu sau funcţionarul Marcu Neculai. In fiecare lună, aproape 2090 de cărţi trec prin mîinile sutelor de cititori de la „Steaua »Roşie”. Sînt şi cazuri — e drept rare — cînd cărţile în loc să treacă, se opresc, ceva cam prea mult, în biblioteci.!« personale, aşa cum s-a întîmplat la tovarăşul Wenger Iulius sau la contabilul şef, Pavel Ciobanu... Dar iată-ne acum în biroul tovarăşului losub, preşedintele comitetului de întreprindere. Are loc aici o şedinţă de analiză a activităţii brigăzii artistice de agitaţie. Mobilizaţi prin telefon, membrii brigăzii — deşi erau în producţie — au lăsat lucrul ior în fabrică şi pînă la începerea şedinţei discută, căutînd subiecte de satirizat mai ales în ce priveşte disciplina muncii. Ascultaţi vocea supărată a tovarăşului preşedinte: — Unde-i tovarăşul Solomon? O voce informată : Nu vrea să vină... Preşedintele : — Ce înseamnă indisciplina asta? Aceeaşi voce informată: Zice că au prea mult de lucru la un bilanţ ce trebuie încheiat chiar astăzi. Preşedintele Iosup se încruntă vădit nemulţumit. Se consolează cu prezenţa dirijorului Lupu Romulus, care, în mod excepţionaleste astăzi nu numai prezent, dar şi nealcoolizat, finind seamă de timpul preţios al auditorilor noştri, dăm în continuare doar un rezumat al constatărilor acestei şedinţe. 1) Ultimul spectacol al brigăzii (spectacol la care s-a mai încasat şi Cîte 3 lei de intrare) a început cu o mare întîrziere. 2) O mare parte din solişti au lipsit. Ceilalţi, cu totul lipsiţi de spirit autor critic, s-au prezentat fără să-şi ştie rolurile. In semn de doliu, actorii au venit nebărbieriţi. 3) Nevoiţi să citească rolurile, actorii au făcut de neînţeles textul. 4) Dînd dovadă de iniţiativă personală, cei cîliva corişti prezenţi au cîntat fiecare pe cont propriu şi toţi laolaltă pe contul spectatorilor păcăliţi. 5) Subiectele de critică la adresa comitetului de întreprindere au fost oferite chiar de preşedinte, care şi-a exprimat părerea că pentru asemenea critici dînsul este cea mai bună sursă de informaţii. Aceasta, deşi exista părerea că muncitorii din fabrică ar fi mai bine informaţi în această direcţie şi, în orice caz mai puţin părtinitori. In concluzie, cu toate protestele unor membri ai brigăzii, tovarăşul Iosub a hotărît montarea unui nou spectacol mai „de estradă”, adică şi mai desprins de realităţi. Şi acum, dragi ascultători, ne grăbim să încheiem radio-reportajul nostru, deşi membrii brigăzii artistice nu se grăbesc de loc să încheie, ci dimpotrivă pierd mai departe timpul (e vorba de timpul în dauna producţiei). Şedinţa se prelungeşte aşa cum se prelungeşte şi inactivitatea culturală a comitetului de întreprindere de la „Steaua Roşie“. — Gong — (foarte puternic, răsunător, doar s-or trezi şi respectivii tovarăşi din sus-numitul comitet). Un „talent“ care ar putea să-i lipsească.. R. Lupu, instructor al echipei artistice de la „Steaua Roşie“, interpretând cu mult ,,talent“ în orele libere, rolul cetăţeanului turmentat. Pentru artiştii amatori La început a fost doar un plan. Un plan născut din dragostea oamenilor muncii din oraş şi regiune pentru cultură, pentru artă. Acum, el a devenit realitate, şi-a început din plin activitatea cercul actorilor amatori din Bacău. Peste 50 de oameni participă în fiecare duminică dimineaţa la lecţiile teoretice şi practice predate de cei mai buni actori şi regizori ai Teatrului de Stat din localitate. Mulţi din „elevi“ au părul cărunt, altora de-abia le mijesc tuleie în barbă. Ii leagă însă pe toţi, aceeaşi tinereţe, tinereţea anilor noştri, ani în care visurile au prins aripi şi cînd ai siguranţa că aceste visuri se vor împlini. Şi ne putem închipui de pe acum, o seară de teatru... Scena inundată în lumini... Eroul spunîndu-şi ultima replică... Cortina care va cădea încetişor... Şi aplauzele din sală... Unul din spectatori, întorcîndu-se spre vecinul său de banca, va rosti: „L-aţi văzut ? Am „jucat“ și eu de multe ori împreună cu el. E drept ca nu pe scenă ci..., ia strung !“. ...Acesta va fi epilogul piesei, în seara aceea de teatru. MUNKA încurcătură nefericită, din păcate potrivită... Pe scenă urcă doi prezentatori. Fiecare dintre ei are intenţia să ţină publicului o conferinţă. Amîndoi sînt înarmaţi cu hîrtiile necesare. Dat fiind că nu se înţeleg, dînşii citesc concomitent, întrerupîndu-se unul pe celălalt. Din această pricină, se produc unele încurcături, pe care vi le reproducem-Primul prezentator: Astăzi voi vorbi despre clubul C.F.R. din localitate, despre a cărui rodnică și îndelungată... Al doilea prezentator: ...inactivitatea este un fenomen dăunător. Ea se datorește lipsei de răspundere cu care muncește... Primul:... tovarășul Coman Constantin, responsabilul cultural al comitetului de întreprindere C.F.R., ne este cunoscut tuturor ca ... Al doilea:... un om necunoscător al problemelor culturale ar putea considera satisfăcătoare munca .■• Primul:... bibliotecarului Gheorghe Popa i se cuvin toate laudele. Comitetul de întreprindere se îngrijește ca el să ţină la punct ... A! doileacotizaţiile şi celelalte fonduriale sindicatului trebuie folosite judicios. Este gresita lipsa ... Primulplanului de muncă al clubului i se datoresc succesele ... Al doilea, aproape inexistente sînt motivele care ar putea împiedica ... Primul o activitate cu care să se poată mîndri clubul. După cum vedeţi, încurcăturile produse de citirea textelor au totuşi o potriveală, nu-i așa? Vedere... ^41n sala clubului C.F.R, atunci cînd de țin reuniuni. Din scrisorile cititorilor şi corespondenţilor ★ ★ In sprijinul agriculturii In urmă cu cîteva zile, într-una din danele portului Constanţa, a acostat vasul sovietic „Selanga“. încărcătura acestui vas o constituiau cele cîteva mii de tone de superfosfat pe care oamenii sovietici le-au trimis poporului nostru în scopul obţinerii unei recolte bogate. Echipele de muncitori au scos acest preţios îngrăşămînt chimic din pîntecele vasului cu cele patru autostivuitoare primite deasemeni de curînd din marea Ţară a Socialismului. Cele 3.500 tone superfosfat au fost încărcate în vagoane într-un timp record și trimise spre centrele agricole din țara noastră. C. Sodoleanu Aplică cele învăţate Ţăranii muncitori din comuna Borzeşti, raionul Tg. Ocna, angrenaţi în întrecere patriotică, au însămînţat 3 ha cu culturi de primăvară încă din prima zi de muncă. Aplicînd sfaturile date de tehnicieni în cadrul „foilor agrotehnice“, ţăranul muncitor Alexandru Ghioc a însămînţat 0,20 ha cu cartofi timpurii, ceea ce îi va permite să culeagă de pe această suprafaţă două recolte. Numeroşi alţi ţărani muncitori, printre care C. Tăbăcaru şi D. Constantin, care s-au angajat să obţină recolte bogate, au ieşit cei dinţii pe ogoare. . A. Pisani Un club cu activitate rodnică De cum intri la clubul „Minerul“ din Comăneşti îţi poţi da seama că există o frumoasă activitate. Vei găsi numeroşi amatori care joacă şah, tenis de masă sau alte jocuri distractive. Tot în cadrul clubului există şi „Camera copiilor“, în care zilnic răsună rîsul şi jocul zglobiu al copiilor salariaţilor. Aproape în fiecare săptămînă salariaţii Carboniferei Comăneşti sînt spectatorii diferitelor filme care rulează în cadrul clubului, sau pieselor ce sînt interpretate de echipa de teatru a clubului. N. Ghimpu Primele spectacole De curînd, la uzinele de tractoare „Ernst Thälmann“ din Oraşul Stalin, a luat fiinţă o nouă formaţie cultural-artistică — Ansamblul de estradă. El a prezentat pînă acum două spectacole, care s-au bucurat de aprecierea celor peste 800 de oameni ai muncii care le-au vizionat. Din repertoriu fac parte şi creaţii ale constructorilor de tractoare, cum ar fi „Cîntecul inovatorilor uzinei“,, text de A. C. Uioreanu, şi romanţa „Te aştept“, de strungarul Gheorghe Chiperea. N. Negru Expoziţie economică la Tg. Jiu Nu de mult, în oraşul Tg. Jiu a fost deschisă expoziţia economică în cadrul căreia unităţile economice, întreprinderile şi cooperativele au expus bunurile de larg consum pe care Ie produc. Expoziţia constituie o dovadă grăitoare ,a creşterii puterii economice a raionului Tg. Jiiu. In cadrul ei sunt expuse produse ale industriei alimentare, ale fabricii de confecţii, precum şi ale cooperativelor meşteşugăreşti. Vizitatorii expoziţiei al cărei număr a trecut peste o mie, apreciază produsele expuse. B. Vasile Contractări în regiunea Timişoara Munca de contractări în satele şi comunele regiunii Timişoara, s-a îmbunătăţit simţitor în urma apariţiei Hotărîrii partidului şi guvernului. Astfel, în raionul Caransebeş s-au contractat în ultima vreme, pentru creştere şi îngrăşare, 198 oi, 387 miei şi 94 vite cornute, precum şi livrarea cantităţii de 7.000 litri lapte. De asemenea, mai mult de 100 ţărani muncitori cu gospodării individuale din comuna Checea, raionul Timişoara au contractat cu O.R.A.C.A creşterea unui număr de 145 porci, 6 viţei şi păsări. Realizări de seamă în această direcţie s-au obţinut şi în sectorul socialist al agriculturii. Tot în comuna Checea, de pildă G A-C a contractat creşterea şi îngrăşarea a 172 porci şi 3 vite cornute. L. Dunajecz BIBLIOGRAFIE NOI LUCRĂRI DE LITERATURA POLITICA * * * Cu privire la situaţia politică şi sarcinile partidului (Hotărîrea Comitetului Central al Partidului celor ce muncesc din Ungaria) — 32 pag. — 35 bani — Editura de stat pentru literatură politică * * * Despre sămînţă şi metode de semănat (Colecţia „In ajutorul celor ce studiază în învăţămîntul departid“) — 56 pag. — 60 bani — Editura de stat pentru literatură politică CĂRŢI NOI DE LITERATURA BELETRISTICA EMIL GIRLEANU : Opere alese — Ediţie îngrijită şi studiu introductiv de Ion Negoescu — Colecţia „Biblioteca pentru toţi“. — 308 pag. — 3,05 lei — E.S.P.L.A. MARK TWAIN: Opere (Colecţia „Clasicii literaturii universale“) — volumul II — 384 pag. — 6,70 lei — E.S.P.L.A. ADY ENDRE : Poeme — 228 pag. — 6 lei - E.S.P.L.A. ION MIHAILEANU : Arta tipizării în romanul „Bărăgan“ (Mica bibliotecă critică) — 74 pag. — 65 bani — E.S P.L.A. N. ȘUNDRÎK : Renul cel iute de picior — roman — 528 pag. — 11, 65 lei Ed. Cartea Rusă. Vineri 1 aprilie 1955 — nr. 231f însemnări dintr-o călătorie la Baia Mare Zborul din ziuaaceea a fost foarte frumos. Avionul, după ce s-a desprins de la sol, a intrat în pătura albă de ceaţă. Numai deasupra munţilor s-a luminat drumul. Privind în jos se vedeau crestele pleşuve ce-şi aninaseră căciuliţe de omăt. Văile erau căptuşite parcă cu vată. După trecerea munților, cîimpia ardeleană scînteia argintiu în bătaia soarelui. — Pe întinderile acesteaprinse acrum de zăpadă, va începe curînd, curînd lupta care va face să rodească aici, ca pretutindeni pe ogoarele patriei,păduri de spice aurii... Aşa a început vorba vecinul meu — un om înalt, bine -legat, care mai tot timpul tăcuse răsfoind un caiet deîndemnări. Și, inginerul Aurel Zaharia, directorul Gostat-ului Suceava, decorat cu Ordinul Muncii cl. 111 - a, pe care-l purtau treburile la Baia Mare, îmi povesti în restul drumului cît de hotărîţi au plecat participanţii de la consfătuireafruntaşilor din agricultură (la care luase şi el parte) să dea lupta pentru îndeplinirea sarcinilor puse de partid. Inginerul vorbea convins că din bătălia aceasta oamenii vor ieşi victorioşi. Iar, în ce-i priveşte, nu va da înapoi o clipă din faţa greutăţilor şi nu va precupeţi nimic ca săpună în practică cunoştinţele agrotehnice însuşite în cei cinci anide studii în Uniunea Sovietică cît şi în văţămin tel© reieşite din consfătuire. Mi-am însemnat în carnet numele și adresa inginerului. îmi va prinde bine la toamnă, cînd — cine ştie? — poate voi merge săscriu despre fruntaşii recoltelor bogate din regiunea Suceava... UN ORAS IN PLINA DEZVOLTARE Aproape că n-am prins de veste cînd am ajuins la Baia Mare. Aici primăvara respira prin toţi porii. Se făcea resimţită şi în munca vioaie, entuziastă a oamenilor. In acest oraş, cu urme medievale, te impresionează ritmul accelerat al construcţiilor. La tot pasul întîlneşti construcţii noi, clădiri la roşu,schele. Alături de casele vechi ale urbei de altădată, se înalţă noile edificii ale epocii noastre. Cu un sentiment de legitimă mîndrie tovarăşul preşedinte al sfatului popular orăşenesc, mi-a spus că numai anul trecut s-au construit patru blocuri muncitoreşti cu peste 30de apartamente, o fabrică modernă de pîine, o policlinică , au fost apoi pavate străzi totalizîrid 4.300 m.p., s-au executat trotuare din asfalt în suprafaţă de 4.100 m.p, s-a lărgit şi îmbunătăţit reţeaua de canalizare. Oi, nu m-a lăsat pînă nu mi-am însemnat în carnet (şi de aici obligaţia de a scrie) că în prezent sînt în construcţie 72 apartamente, o creşă, o şcoală nouă în cartierul Hatvan. In oraşul în care edilii regimului burghezo-moşieresc „au construit“ timp de 20 de ani o grădiniţă de copii, funcţionează azi 26 de şcoli. Anul acesta va fi dat complet în folosinţă complexul şcolar, o clădire impunătoare, unde 1.500 elevi au asigurate cele mai bune condiţii de învăţătură si viata, in trecut aproape nu se putea vorbi la Baia Mare de asistentă medicală. Acum funcţionează aici o policlinică pentru copii, una pentru adulţi, o nou clinică de întrepriindere, un dispensar T.B.C. Spitalul unificat cu o capacitate de 300 paturi, este înzestrat cu utilaj şi aparatură modernă, unităţile medicae ale oraşului fiinddeservite de 80 medici Aceste realizări sunt grăitoare prin ele înseşi. Ele oglindesc dezvoltarea în plin avînt a oraşului Baia Mare în anii regimului nostru democrat-popular- PULSEAZĂ O VIATA NOUA In fata unui afisier s-a oprit un grup, de cetățeni. — Ce zici Nicule, mergem diseară să-l vedem pe „Domnul Ministru“? — Am fost săptămînă trecută. Mîine, mi-am propus să merg la spectacolul „Ruy Blas“ care-i prezentat în ungureşte — răspunse cel întrebat. Asemenea dialoguri — la care am fost martor şi eu într-una din zilele de popas la Baia Mare — au devenit aici obişnuite în ultimii doi ani. In adevăr, colectivul Teatrului de Stat din Baia Mare — cu o secţie romînească şi una maghiară — înfiinţat în 1953- desfăşoară o rodnică activitate aducînd alături de stafia de radioamplificare, de cluburile şi bibliotecile oraşului, o contribuţie însemnată la opera de culturalizare a maselor. ...Pe Iosif Cosma „tatăl turnătoriei* l-am întîlnit stînd de vorbă cu două tinere. Gîndeam că le explică vreo anume treabă din meseria lui în care-i „doctor“. Dar pasă-mi-te era în discuţie cu totul altă problemă : repetiţia echipei culturale. Turnătorul fruntaş Iosif Cosma de la Atelierele Centrale — pe care l-ai fi găsit trei ani în urma cocoţat pe schele dînd ajutor zidarilor să termine mai repede turnătoria, ce s-a ridicat sub ochii lui —■ se ocupă cu problemele culturale în cadrul comitetului de întreprindere. Ei se interesează îndeaproape de echipa artistică a întreprinderii și nu se poate spune că nu se pricepe. Dovadă sunt spectacolele reușite ce re prezintă echipa pe care o îndrumează. Nu-i vorbă Iosif Cosma e nelipsit de la orice premieră a Teatrului de Stat din localitate. Actorii Stefan Petruta si Emerich Kis îi sunt prieteni apropiați. Turnătorului nu-i scapă nici un spectacol din turneele diferitelor teatre din țară fără a mai aminti filmele. „Altfel — spune el — n-aş putea să-mi ajut membrii din echipa noastră artistică...“ Şi Iosif Cosma, care-i artist în armătura formelor de turnare ştie ajuta pe membrii echipei culturale după cum ajută pe tovarăşii săi de muncă. Muncitorii Vasile Hornicar şi Ştefan Schmit sînt „elevii“ lui de acum pe care-i sprijină să-şi însuşească temeinic meseria frumoasă de turnător. ...Eram obişnuit ca să întîlnesc „camera mamei şi a copilului“ în gări. Dar la Baia Mare am întîlnit numai „camera copilului“ şi nu în incinta gării, ci lingă cinematograful „Minerul“ din Piaţa Păcii. Aici într-o încăpere spaţioasă, plină de lumină, skit frumos, duduite pa-tucuri, măsuţe, scăunele şi dulăpioare. Nu lipsesc nici jucăriile , ursuleţi şi păpuşi pentru cei mici, cărţi cu poze pentru cei mărişori. Şi, deopotrivă, pentru unii şi alţii, pictorul a zugrăvit cu măiestrie minunata poveste „Capra cu trei iezi“ şi diferite motive din basmele romaneşti şi maghiare. In camera copilului, pentru amenajarea căreia revin merite comisiei de femei de pe lingă sfatul popular al oraşului şi colectivului de la cinematograful „Minerul“, micuţii care n-au căpătat încă posibilitatea de a fi spectatori, vor petrece plăcut cîteva ore, în vreme ce părinţii lor vor putea viziona netulburaţi filmul. SEMNATURI PE APELUL PĂCII In Baia Mare sunt multe grădini cu pomi fructiferi, încît denumirea ce i se atribuie de „oraş al grădinilor“ i se cuvine pe drept cuvînt. Ca rodul să fie bogat, gospodarii harnici au început să cureţe de pe crengi omida răufăcătoare. Era în vremea cînd şi parcurile şi spaţiile verzi începuseră să fie curăţite şi îngrijite de gospodarii oraşului*.. Era în vremea cînd peste 100 de echipe purtînd listele cu porumbelul albastru, strîngeau semnături pe Apelul de la Viena. Şi, cînd şi-au înscris numele de Apel, mulţi oameni ai muncii, maghiari şi romîni, care au simţit deopotrivă robia capitalistă şi urmările nefaste ale politicii burghezo-moşiereşti d© învrăjbire naţională, au ţinut să-şi spună cuvîntul răspicat: „Noi vrem să ne bucurăm de rodul muncii noastre să traiem bucuria muncii libere, înfrăţite. Dar, de va fi nevoie, vom şti să strivim şi omizile ce ne ameninţă bucuria vieţii noi“. Aşa a gîndit şi strungarul Ion Dragoş care zilnic depăşeşte norma cu 50 la sută, şi Dăniilă Donko, care s-a angajat să depăşească norma cu 70 la sută, şi Simion Zuleştecu şi Ton Gerbe de la întreprinderea regională „Cloşca“, şi turnătorul Iosif Cosma ce realizează zilnic două norme, muncitorii de la fabrica nouăde pîine, toţi cei care şi-au pus semnătura de Apel, angajîndu-se să obţină noi succese în întrecere... Acestea sînt cîteva însemnări din viaţa nouă a oraşului Baia Mare. Şi, cîte rînduri s-ar putea scrie încă despre acest oraș , ce se dezvoltă mereu prin munca harnică a locuitorilor lui, care îl doresc mai nîîndru, mai frumos. I. ALEXANDRESCU O casă de cultură a minorităţilor naţionale Anul acesta s-a deschis la Constanţa Casa de cultură a minorităţilor naţionale. La parter, clădirea adăposteşte o frumoasă sală de spectacole, iar la etaj sunt cîteva încăperi pentru bibliotecă, sala de lectură, săli de şah, tenis de masă ş.a. Zilnic au loc aici repetiţii ale formaţiilor artistice de amatori. Oamenii muncii de naţionalitate greacă de la întreprinderea „Munca“, fabrica de conserve de peşte, O.C.L. Produse Industriale etc. au închegat un colectiv teatral care pregăteşte piesa într-un act „Ultimul cuvînt“ de tov. Foţi D. Foţi de la Direcţia Maritimă a Navigaţiei Civile. Premiera va avea loc la 3 aprilie la Teatrul de Stat din Constanţa, în limba maternă. Presia prezintă um episod din viaţa luptătorului pentru libertatea poporului grec, Nikos Beloiannis, de la a cărui asasinare s-au împlinit 3 ani. Ochestra de mandoline şi echipa de dansuri au repetiţii lunea, miercurea, joia şi sîmbăta. In celelalte zile — marţea şi vinerea — se pregătesc pentru un viitor spectacol corul, echipa de dansuri şi orchestra ansamblului armean. Conferinţele ocupă un loc important în activitatea Casei de cultură. Ele arată dragostea oamenilor muncii de diferite naţionalităţi faţă de Republica noastră Populară, scot în evidenţă unitatea poporului muncitor în acţiunea de construire a socialismului la noi în tară. In limba tătară, de pildă, a fost programată conferinţa intitulată „R.P.R. — patria iubită a tuturor celor ce muncesc“, iar recent s-a ţinut o conferinţă în limba armeană. Un mijloc pentrua atrage pe oamenii muncii de diferite naţionalităţi să frecventeze Casa de cultură, s-au dovedit a fi şezătorile şi serile literare. La şezătoarea care avea ca temă „Uniunea Sovietică construieşte comunismul“, s-au purtat discuţii vii, interesante. O săptămînă mai tîrziu, în cadrul unei seri literare, participanţii şi-au spus părerea în legătură cu romanul „Teheran“ al scriitorului G. Sevant In planul de activitate al Casei de cultură figurează numeroase manifestări în legătură cu lupta pentru pace şi viaţa nouă din patria noastră. Sunt programate recenzii urmate de discuţii asupra cărţilor „Apele Narînului“ de Biriukov, „Viaţa unui om simplu“ de Ignatov, „Al nouălea val” de Ilya Ehrenburg. GH. DIMA In folosul celor ce muncesc Instalarea unui ventilator la atelierul de Duce de la uzinele „Mao Tze-dun“ din Capitală- Un lucru simplu în aparenţă. Dar cîte gaze toxice emanate de vopsele, nu sunt evacuate cu ajutorul lui? Dacă vizitezi halele şi atelierele, vei mai observa că nu mai există nici un po ■ltzor care să nu aibă ecran protector. Şi nu din acelea obişnuite, ci din sticlă „Sekurit“, cu lumini laterale, confecţionate după un model sovietic. Apoi strungurile. Majoritatea lor au de asemenea ecrane, pentru a feri muncitorii de accidente care ar putea fi cauzate de span. Cei care se ocupă cu protecţia muncii în uzină se gîndesc şi la altele. In viitorul apropiat, se vor confecţiona antifoane pentru muncitorii care lucrează la cazangerie. In acelaşi timp se va trece la mecanizarea încărcării cubilourilor, ceea ce va elimina pericolul accidentelor şi în mare parte şi efortul fizic. La macaralele din toate secţiile se vor instala limitatoare de cursă şi de sarcină, pentru a se evita şi aici riscurile de acciden t. a.