Munca, mai 1955 (Anul 11, nr. 2344-2368)

1955-05-03 / nr. 2344

Pag. 2-a MUNKA Măreaţa demonstraţie de 1 Mai a oamenilor muncii din Capitală (Urmare din pag. 1-a1 ,la piaţă s-a aşternut tăcerea. Răsună­­solemne acordurile „Marşului partizani­lor*’. Se văd sosind batalioanele gărzi­lor muncitoreşti, care deschid demonstra­ţia. » La trecerea lor, asistenta aclamă înde­lung, cuprinsă de un sentiment de min­doie și adîncă bucurie. Multi dintre ei au luptat cu arma în mînă pentru eliberarea tării de sub robia fascistă. Defilarea lor este o adevărată expresie a voinţei nezdruncinate a poporului de a-şi apăra cu dîrzenie cuceririle dobîndite prin lupte, întărind mereu vigilenţa revoluţionară împotriva duşmanilor ţării noastre, duş­manii tuturor popoarelor şi ai păcii. Marea piaţă se umple de steaguri, flori, verdeaţă. Le aduc pionierii, micii cetă­ţeni ai patriei noastre, cărora, potrivit tradiţiei, le revine cinstea de a păşi în fruntea coloanelor de manifestanţi. Se aud sunete limpezi de trompete, răpăit de tobe. In depărtare se zăreşte mulţimea de oameni ai muncii care peste cîteva clipe se va revărsa în piaţă. Adierea lină aduce chemările lor în­flăcărate, cîntece care glăsuiesc despre succesele pe care oamenii muncii le repur­tează traducînd în fapt politica înţeleaptă a partidului, şi guvernului. Aceste succese ale c­onstrucţiei paşnice fac posibile măsu­rile pe care an de an partidul­ui guvernul le iau pentru creşterea continuă a nivelu­lui de trai al poporului nostru. Asemenea succese în dezvoltarea economiei naţio­nale au făcut cu putinţă îmbunătăţirea şirotitoare a aprovizionării oamenilor muncii, desfiinţarea sistemului de aprovi­zionare pe bază de cartele şi raţii şi re­centa reducere de preţuri la unele pro­duse alimentare şi industriale. Dragoste fierbinte faţă de poporul sovietic începe demonstraţia oamenilor muncii. In frunte sunt reprezentanţii crmendor muncii din raioanele „23 August”, „Gri­­viţa Roşie” şi „Tudor Vladimirescu". Sute şi sute de drapele roşii şi trico­lore unduiesc deasupra şirurilor de de­monstranţi care străbat piaţa. Ei poartă portretele conducătorilor Partidului Co­munist al Uniunii Sovietice şi ai Statului Sovietic. Reluate de zeci de mii de glasuri răsuna înflăcărate chemări de dragoste fierbinte faţă de poporul sovietic, ziditorul comunismului, eliberatorul nostru, spriji­nitorul nostru. Intră în Piaţa Stalin zeci de mii de oameni ai muncii din raionul „23 Au­gust*’, în frunte cu muncitorii uzineior care poartă gloriosul nume al zilei în care Armata Sovietică a adus patriei şi po­porului nostru libertatea. In rîndurile oa­menilor muncii de la „23 August” Sînt numeroşi muncitori, tehnicieni şi ingineri distinşi cu ordine şi piedulii, printre care strungarul Nicolae Matei şi turnătorul Ion Bălan, decoraţi cu Ordinul Muncii, forjorul Ioniţă Dobre şi strungarul Va­sile Dragomirescu, decoraţi cu Medalia Muncii. Eliberaţi din cătuşele exploatării capi­taliste, muncitorii uzinelor „23 August” fac­ astăzi cu mîndrie bilanţul lu­minos al succeselor obţinute în construcţia socialistă. Ei au făurit în ultimii ani piese şi maşini despre care capitaliştii spuneau că nu se pot, fabrica decît în străinătate: linii de ciment, macarale turn şi catarg, turbosuflante, vagoane de 50 de tone, strunguri-carusel etc. Uzina a fost dotată cu utilaj modern care uşurează munca şi contribuie la sporirea productivităţii muncii. Muncitorii au primit maşini-unelte din U.R S.S., R.D. Ungară, R.P. Polonă, R. Cehoslovacă, R.D. Germ­ană şi maşini-unelte produse de tînăra industrie constructoare de ma­şini din ţara noastră. E sărbătoare în inimile muncitorilor uzinei şi în această zi ei raportează par­tidului, în cinstea zilei de 1 Mai, în în­trecerea socialistă ei au realizat produc­ţia globală în proporţie de 121 la suta şi au sporit productivitatea muncii cu 19 la sută. Raportează partidului despre victoriile în întrecerea socialistă La sărbătoarea zilei de 1 Mai, cefe­riştii „Griviţei Roşii” au v­enit cu zeci de steaguri purpurii. Sînt steagurile partidu­lui sub ale cărui falduri ceferiştii de la „Griviţa Roşie”, detaşament harnic şi de nădejde al clasei noastre muncitoare, au luptat ani de-a rîndul pentru pîine şi li­bertate. Ei luptă­ astăzi pentru victoria socialismului în patria noastră. Peste capetele piulţima­se,văd purtate cu mîndrie portretele conducătorilor Par­tidului Muncitoresc Român şi ai statului nostru democrat-popular. La 1 Mai, sărbătoarea frăţiei oameni­lor muncii de pretutindeni, muncitorii ce­ferişti raportează partidului noi victorii în întrecerea socialista. Un panou purtat în coloană arată că pe primul trimestru planul de producţie a fost îndeplinit în proporţie de 108,22 la sută, iar productivi­tatea muncii a fost ridicată pes­te indicele de plan cu 3,10 la sută. Iniţiativa porni­tă sub lozinca „Reparînd mai multe lo­comotive şi vagoane cu cheltuieli mai pu­ţine întărim patria, apărăm pacea” a adus muncitorilor ceferişti succese fru­moase în muncă. Preţul de cost al repa­raţiilor efectuate la locom­otive şi vagoa­ne a fost redus pe primul trimestru cu 5,35 la sută. In întrecerea socialistă în cinstea zilei solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, ceferiştii de la „Griviţa Roşie“ au reparat peste plan o locomotivă, iar cu materialele economisite a­u reparat 3 vagoane. Fruntaşii şi producţie sunt mân­­dria întregului colectiv. In coloană sunt parinte,în semn de cinstire portretele fie­rarului Mihai Ştefan, responsabilul bri­găzii „1 Mai“, al lui Aurel Vrănescu, Pa­­raschiv Sîrbu, Maria Covalciuc, Gh. Pa­­velescu şi ale altor fruntaşi in producţie. Sub semnul internaţionalismului proletar .„Salut fierbinte marelui popor chinez!“ răsună cu căldură chemarea înălţată de demonstranţi. .Ei fac semne prieteneşti oaspeţilor chinezi aflaţi printre invitaţii din tribune. Un car alegoric face cunoscută tuturor marea izbîndă obţinută de către colectivul de muncă al uzinelor metalurgice „Ma­­­tyas Rákosi“;­-îndeplinirea planului cinci­nal înainte de termen. Trec muncitori, tehnicieni, ingineri şi funcţionari ai uzi­nelor „Matyas Rákosi“. Numeroşi munci­tori au venit cu familiile lor. Iată-i îm­preună cu soţiile şi copiii lor — pe strun­garul fruntaş Vasile Bălăşoiu, pe turnă­torul fruntaş Mirea Iorgu şi alţii care as­tăzi şi-a­u lua-f­ în primire apartamentele lor în noul bir­c muncitoresc­ al uzinelor. Plini de avînnt şi voie bună demonstrează acum tinerii membri ai brigăzii de mon­tări, fruntaşă pe raion, condusă de Cornel Nicola, care şi-au îndeplinit, angajamen­tele luate în cinstea lui 1 Mai cu o săptă­­mînă mai devreme, inginerul Eugen Minu­­descu, tehnicianul Vasile Găman şi alţii. Demonstraţia de 1 Mai prilejuieşte o puternică manifestare a frăţiei poporului nostru cu popoarele ţărilor de democraţie populară, care sub Conducerea partidelor comuniste şi muncitoreşti construiesc cu succes socialismul In mîinile lor, munci­torii uzinelor „Mátyás Rákosi“ poartă portretele conducătorilor partidelor co­muniste şi muncitoreşti din ţările de de­mografie populară. Constructorii de motoare sunt astăzi oa­meni liberi. Ei muncesc cu însufleţire pen­tru natură,. lor, pentru* vr&ta 'fericită pe care o trăiesc. Munca lor avîntată a făcut da uizina să se numere printre acele între­prinderi care şi-au îndeplinit, cu­ 9­ luni înainte de termen sarcinile­­ planului cin­cinal. Cu mîndria de a fi îndeplinit cincinalul Constructorilor, de maşini, şi aparataj electric de la întreprinderea „Clement Gottwa­.d*­ le-a revenit cinstea de a des­chide manifestaţia, oamenilor muncii din raionul „Gh. Gheorghiu-Dej“. Ei vin la marea sărbătoare cu­ bogate realizări. Sar­cinile prevăzute în primul pla­n cinciinal au fost realizate cu mult înainte de ter­men. In anii cincinalului producţia între­prinderii a crescut de 2,2 ori faţă de 1950, productivitatea munţii de 3 ori, iar pre­ţul de cost al produselor a fost redus cu 45 la sută. Toate acestea au făcut­ în­­trep­rinderea să realizeze astăzi o renta­bilitate de­ Sori mai mare decît în 1950 şi muncitorii să obţină un salariu mediu­ lu­nar sporit cu 53­ la sută Calificarea înaltă a multora dintre muncitori, precum şi maşinile moderne cu care este înzestrată întreprinderea rod al marelui ajutor sovietic — au permis ca ani de an să fie create noi tipuri de ma­şini şi motoare electrice. întregul colectiv al întreprinderii se mîndreşte astăzi cu noul echipament electric pentru moto­arele de tramvai, cu transformatorii­ de 5600 KvA, cu gemul de transformatori de pă­­dere în ulei, cu grupurille electrogene pen­tru sudură şi cu alte maşini de o înaltă tehnicitate, realizate pentru prima dată în ţara noastră. Pentru succesele obţinute în producţie, pe pieptul a­ aede tovarăşi din colectivul fabricii „Clement Gottwald“ străluceşte medalia de Laureat al Premiului de Stat. Printre aceştia sunt şi bobinatorul Durai, Inu Dina, inginerul Victor Bunea, Alexan­dru Berberia­n şi Miu. In cinstea zilei de 1 Mai colectivul u­­zinei dă produse în contul lunii iunie a anului 1956. Peste planul de producţie muncitorii au realizat pînă la 30 aprilie multe motoare electrice, generatori elec­trici, rodi­to­are cu gheaţă, maşini electrice de călcat, lămpi şi lustre şi au făcut eco­nomii de materiale în valoare de peste­­80.000 lei. Pentru înzestrarea agriculturii Uzina „Tudor Vladimirescu“ a fost creată in anii puterii populare. Muncitorii, tehnicienii şi inginerii se mîndresc cu da­rul pe care l-au oferit cu prilejul zilei de 1 Mai celor ce muncesc pe ogoare. Ei şi-au luat angajamentul să dea peste plan 10 batoze şi 10 remorci auto şi au realizat în luna martie şi aprilie 11 batoze şi 20 de remorci peste plan. Pe graficul purtat în fruntea coloanei sunt înscrise cifrele care oglindesc dezvol­tarea producţiei uzinei. Faţă de sarcinile prevăzute în plan, producţia a crescut la 108 la sută în ianuarie, la 124 la sută în februarie, la 146 la sută în martie, la 155 la sută în aprilie.. In luna martie, pro­ductivitatea muncii a crescut cu 14,1 la sută. împreună cu graficul, muncitorii poartă cu mîndrie macheta unei batoze cu noul dispozitiv: alimentatorul automat. Șiruri lungi de batoze, care au fost în­dreptate pînă acum spre ogoarele patriei, poartă inscripţia: Fabricat la uzinele „Tu­dor Vladimirescu“. Această inscripţie a devenit cunoscută pînă departe. Iată de ce colectivul uzinei se mîn­dreşte, pe drept cuvînt, astăzi, în prima zi de mai. Ridicarea bunei stări a munci­torilor de la „Tudor Vladimirescu“ este o realitate la fel ca pentru oricare om al muncii din patria noastră. Fruntaşul în producţie strungarul Ilie Avasiloaiei a realizat o depăşire a planului pe luna martie de 245 la sută. Prin inovaţiile sale­­el a adus întreprinderii o economie de 50.000 lei, iar din cîştigu­l său — lucrează numai de doi ani în uzină — şi-a con­struit o casă pe strada Rădăcinii. In tribune se află şi invitaţi din Mări co­loniale. Prin ei, demonstranţii a­i aresează astăzi un salut fierbinte popoarelor din tarile coloniale şi dependente, care luptă împotriva asupririi imperialiste, pentru pace, libertate şi independenţă­ naţională. Reducerea de preţuri, imbold spre noi succese Apariţia în Piaţa Stalin a Coloanei muncitorilor de la fabrica de confecţii „Gh. Gheorghiu-Dej“ este salutată cu vii aplauze. Ei au experimentat cu succes noua metodă de lucru „prodsincron“ care a dus la sporirea productivităţii muncii în mai multe sectoare de peste 30 la sută faţă de sistemul de lucru în bandă rulan­tă. Astăzi, la fiecare 42 de secunde este gata un costum bărbătesc, iar la fiecare 10 secunde o nouă cămaşă iese din mîinile harnicilor muncitori. In activitatea colectivului de aicii au in­tervenit două evenimente importante care au dat un nou avînt muncii: desfiinţarea sistemului de aprovizionare pe bază de cartele şi raţii şi recenta hotărâre a Con­siliului de Miniştri cu privire la reducerea preţurilor la o serie de mărfuri industria­le şi alimentare printre care şi confecţiile de lină. Muncitorii au desfăşurat o muncă plină de roade. Numai în luna aprilie ei au dat ce 2,73 la sută mai multe confecţii decît prevedea planul, au sporit producti­vitatea muncii cu 5,63 la sută şi au re­dus preţul de cost al produselor cu 1 la sută faţă de plan. Sortimentul confecţii­lor a fost îmbogăţit cu 41 de modele noi. Cinstea de a defila în fruntea coloanei de manifestanţi de la această fabrică le-a fost acordată muncitorilor din sectorul III, sector fruntaş în întrecerea desfăşu­rată în cinstea zilei de 1 Mai. In semn de preţuire pentru realizările obţinute munci­torii poartă portretele fruntaşilor Dumi­tru Zugravu, Dita Şercan, Petre Badea, Maria Roşianu şi ale altor 30 de frun­taşi. Grija partidului şi guvernului pentru a asigura sporirea producţiei de bunuri de larg consum se vădeşte din dezvoltarea pe care a luat-o industria uşoară în primii patru ani ai cincinalului. Faţă de anul 1938 se produc acum de peste 2,5 ori mai multe fire de bumbac, de peste 2 ori mai multe ţesături de lînă şi articole de încăl­ţăminte, de peste 2,5 ori mai multe arti­cole de sticlărie. In coloana de manifestanţi din raionul „N. Bălcescu“ zăreşti mulţi muncitori fruntaşi ai fabricii „Griviţa Conserve“. Ia­tă-i plini de veselie pe muncitorii fruntaşi Matei Nicolae, Ioana Ilinca, Elisabeth Tur­­cu, Constantin Gîscă, membri ai brigăzii de economii de la secţia ambalaje metalice. Ei au depăşit normele în medie în cinstea lui 1 Mai c­u 40—60 la sută. Eforturile unite ale muncitorilor acestei fabrici au contribuit şi ele la recenta reducere de preturi­ Multe din produsele fabricii sînt puse acum în vînzare la preturi reduse în medie cu 15 la sută. Ei se prezintă mîndri că şi-au realizat planul cincinal în numai 3 ani si 10 luni. Intîmpinînd ziua de 1 Mai, colectivul a­­cestei fabrici a trimis în consumaţie peste prevederile planului cincinal 430 tone de conserve de legume, 90 tone de gem, 550 tone de carne de porc în suc propriu si multe altele. In slujba culturii şi a bunei stări Printre demonstranţi sunt si creatorii de pe tarîmul literaturii si­ artei, cei care se străduiesc să înfăţişeze în operele lor noul,­­să-l toarne în forme artistice corespunză­toare, să realizeze lucrări care să fie la înălţimea epocii noi. In rîndurile zecilor de mii de demon­stranţi trec profesori şi învăţători, cărora statul democrat-popular le-a încredinţat nobila misiune de a educa generaţiile ti­nere în spiritul socialismului. Veseli, plini de încredere în viitorul lor fericit, trec studenti­ de la instituţiile de învăţămînt superior din Capitală. Ziua de 1 Mai îi mobilizează la o muncă şi mai stăruitoare pentru­­trecerea cu succes a examenelor care se apropie. Braţ la braţ cu tovarăşii lo­r de învăţă­tură, trec tineri din China Populară, R.P. Ungară, R. P. Bulgaria, R. D. Germană, R.P.D. Coreeană şi din alte ţări care stu­diază în ţara noastră, împreună cu stu­denţii romîni, ei îşi însuşesc temeinic cu­noştinţele, astfel ca la întoarcerea în pa­trie să contribuie cu succes la înflorirea ţărilor lor. In coloana sărbătorească a demonstra­ţiei de 1 Mai, sunt şi lucrătorii din comer­ţul de stat. Ei sunt mîndri de contribuţia importantă pe care o dau la buna apro­vizionare a oamenilor muncii, la ridicarea continuă a bunăstării lor. Volumul mărfu­rilor desfăcute de comerţul de stat va fi în anul acesta de 26 miliarde lei, faţă de 22 miliarde în anul 1954. Voioşia animă rîndurile zecilor de mii de demonstranţi. Din coloane se aud cîn­­te­ce. Oamenii se prind un hore. Echipe de dansuri în costume naţionale din diferite regiuni ale ţării, sau în portul minorităţi­lor naţionale, deschid coloanele festive ale multor întreprinderi. Ia sfîrşit demonstraţia oamenilor mun­cii din Capitală. Defilarea sportivilor La intrarea în piaţă se văd steagurile multicolore ale sportivilor care îşi încep tradiţionala parada. In aplauzele publicului, trec în grupuri compacte sportivii asociaţiei Locomotiva. Apoi, în piaţă intră sportivii asociaţiei Casa Centrală a Armatei, între care se află numeroşi campioni, recordmani şi maeştri ai sportului. Ei se opresc în faţa tribunei şi printr-o reuşită demonstraţie înscriu cu corpurile lor „Trăiască 1 Mai“. Defilează acum coloanele asociaţiei Pro­gresul. Din rîndurile acestei asociaţii fac parte campioanele mondiale de tenis de masă Angelica Rozeanu şi Ella Zeller, bine cunoscute în lumea întreagă prin excepţio­nalele performanţe pe care le-au realizat. Cu ropote de aplauze sunt întîmpinaţi spo­rtivii Asociaţiei Voluntare pentru Spri­jinirea Apărării Patriei. Cu­­trupurile atre­­n­te, cu fetele bronzate de soare, trec prin faţa tribunelor tinerii elevi aviatori, viitori şoimi ai patriei, paraşutiştii sportivi,­aero­­modeliştii. Cu dragoste neţărmurită, cu devotament, ei se pregătesc zi de zi pen­tru a fi folositori patriei, gata să apere cuceririle revoluţionare ale oamenilor muncii din ţara noastră. In blocuri compacte, defilează sportivii asociaţiilor Avîntul. Metalul, care în­­faţa­­tribunei înscriu cuvîntul „PACE“, cuvînt scump oamenilor muncii de pe întreg cu­prinsul lumii. Trec apoi s­portivii din aso­ciaţiile Recolta, Flamura Roşie şi Fla­căra. Sportivii asociaţiei Voinţa execută din mers, jocuri de volei, baschet­, handbal şi fotbal. Demonstrează apoi sportivii asociaţiei Dinamo. * Demonstrata de 1 Mai a luat sfîrşit. Din mii de piepturi se ridică în văzduh acordurile Internaţionalei, imnul de luptă al proletariatului mondial. (Agerpres). Bîcazul este împodobit sărbătoreşte, la ziua solidarităţii internaţionale a oameni­lor muncii din toate ţările, constructorii hidrocentralei „V. I. Lenin“ — măreaţa lu­crare a planului de electrificare a ţării raportează partidului şi guvernului că sar­cinile de plan pe primele 4 luni ale anului au fost îndeplinite în proporţie de 132 de sută, productivitatea muncii a crescut cu 15 la sută, iar preţul de cost a fost redus cu 24 la sută. Muncitorii, tehnicienii şi inginerii de pe şantierul tunel-ieşire trec prin faţa tribunei însufleţiţi de o nouă victorie, în ziua schim­­­bului de onoare închinat zilei de 1 Mai* brigada de mineri condusă de Filip Domini­ciuc a înaintat în tunel cu 4 nj. liniari într-o singură zi, realizare fără precedent pe şan­tier I­a R i f l­a 7 Cu entuziasm şi nemărginită încredere în viitor, zeci şi zeci de mii de oameni ai muncii din Capitală au defilat în ziua de 1 Mai prin Piaţa I. V. Stalin, manifestîndu-şi solidaritatea internaţională cu muncitorii din toate ţările, exprimîndu-şi dragostea fierbinte faţă de marea Uniune Sovietică* faţă de Partidul Muncitoresc Român şi gu­vernul Republicii Populare Române. Prin succesele dobîndite în muncă în cinstea măreţei sărbători, ei au arătat că sînt hotărîţi să lupte necontenit pentru sporirea producţiei, productivităţii m­un­cii fljientru reducerea preţului de cost, in scopul întăririi patriei, creşterii bunăstării poporului şi apărării păcii, în clişee: Aspecte de la grandioasa demonstraţie a oamenilor muncii din Capitală. (Foto :AGERPRES“ şi P. COZ­IA) Marti 3 mai 1955 — nr. 23» Sărbătorirea zilei de 1 Mai în ţară L­a Ploeşti PLOEŞTI (coresp „Munca“). — 1 Mai zi d­e sarbătoare. Peste tot se văd drapelele fluturin­d uşor in­­adierea vintului. De pe porţile uzinelor, fabricilor, instituţii­lor, din schelele petrolifere, pornesc coloane imense. Pretutindeni răsună cîntece şi urale. Mii de oameni care scot din adîn­cu-i pămîn­­tului aurul negru, care prelucrează ţiţeiul, cei care produc puternicele utilaje pentru in­dustria petroliferă, muncitori din industria uşoară, alimentară,­­etc. s-au adunat pe B-dul Independenţei. La miting a luat cuvîntul to­varăşul Leonte Răutu membru al C.C. al P.M.R. care felicită din partea C.C. al par­tidului oamenii muncii din oraşul şi regiu­nea Ploeşti cu prilejul zilei de 1 Mai, pre­cum şi pentru succesele obţinute de ei în cinstea măreţei sărbători. Tovarăşul Dumi­tru Balalia prim secretar al comitetului re­gional P.M.R. Ploeşti, trece în revistă reali­zările de seamă obţinute de oamenii muncii din regiune în cinstea zilei de 1 Mai. Un număr de 26 întreprinderi printre care uzi­nele ,,Gheorghe Gheorghiu Dej” din Tîrgo­­vişte, „I.C. Frimu“ din Sinaia, „Macazul”, „Petre Poni”, „Atelierele C.F.R.” şi altele au îndeplinit încă din primele luni ala aces­tui an planul cincinal. Oamenii muncii din regiunea noastră au raportat partidului că şi-au îndeplinit şi depăşit angajamentele lua­te.Folosind metodele înaintate de muncă şi dezvoltînd întrecerea socialistă, metalurgiştii de la ,J. C. Frimu“ din Sinaia, întreprindere fruntaşă pe ţară, au reuşit ca în ziua de 30 aprilie să fabrica cea de a şasea mie pom­pă de injecţie R.D. 35. Sub lozinca : „Fie­care zi, fiecare oră bună de lucru pen­tru grăbirea muncilor agricole” mecanizatorii de la G.A.S­­potin, Răduţeşti Balaciu s-au si­tuat în fruntea întrecerii iar ţăranii munci­tori din multe comune au terminat însămîn­­ţările de primăvară. Demonstraţia oamenilor muncii din­ oraşul Ploeşti a fost deschisă de muncitorii, tehnicienii şi inginerii de la uzi­nele „Macazul” şi „I. C. Frimu“ — primele întreprinderi din cadrul regiunii care şi-au îndeplinit sarcinile cincinatului. Intîmpinati cu aplauze entuziaste se apro­pie de tribună bravii petrolişti din schela „Boldeşti” întreprindere fruntaşă pe ţară. In fruntea coloanei brigadierii Dobre Stoica, State Ivan şi mecanicul Dincă Tudor poartă cu mîndrie Steagul roşu de producţie al C.C.S. pe care l-au primit pentru realizările obţin­ute în cursul anului trecut. In cinstea marii sărbători, cu ajutorul noii tehnologii sovietice de foraj şi extracţie a ţiţeiului, ei au forat în lunile martie şi aprilie cu 2750 m, mai mult, dînd patriei zeci de tone de ţiţei peste plan. In aceeaşi perioa­dă preţul de cost pe metru forat a scăzut cu 7 la sută iar productivitatea muncii a sporit cu 11 la sută. Prin obţinerea acestor rezultate petroliştii din Valea Prahovei şi-au adus con­tribuţia la crearea condiţiilor pentru redu­cerea preţurilor hotărîtă de guvern. Ei sunt decişi să-şi intensifice eforturile în muncă pentru a obţine noi succese. Au trecut apoi prin faţa tribunei, rafinori, ceferişti, textilişti etc. Pînă seara’ tîrziu oamenii muncii din Plo­eşti au sărbătorit ziua internaţională a ce­lor ce muncesc, aplaudînd frumoasele pro­grame artistice prezentate în pieţe, parcuri şî grădini de echipele Teatrului de stat şi echi­pele artistice sindicale. La Hunedoara HUNEDOARA (coresp. „Munca”). — Dimineaţă senină. Cetatea oţelului s-a pregătit de sărbătoare. Deasupra furna­lelor, pe clădirile înalte ale Combinatului siderurgic „Gheorghe Gheorghiu-Dej‘‘, flutură drapele roşii şi tricolore. In Piaţa Libertăţii tribuna este frumos pavoazată. Fanfarele răsună pe străzi. In noua piaţă construită recent în ora­şul muncitoresc, s-au adunat 30.000 de oameni. Mitingul pentru sărbătorirea zi­lei solidarităţii oamenilor muncii din lu­mea întreagă este deschis de tov. Ştefan Boureanu, prim secretar al comitetului raional P.M.R. începe defilarea. Trec pio­nierii din şcolile elementare, apoi, intr-o perfectă aliniere, trec viitorii siderurgişti ai Hunedoarei, elevii Centrului Şcolar profesional siderurgic. Cu aplauze puternice sunt primiţi har­nicii oţelari. Ei poartă un grafic mare pe care se poate citi: „In luna aprilie am înregistrat cei mai înalţi indici de utilizare a cuptoarelor, elaborînd şarje rapide care ne-au ajutat să ne depăşim planul lunar cu 15,3 la sută“. Echipele prim-topitorilor V­asile Costache şi Mihai Dumitru au elaborat şarje cu o durată mai mică de 5 ore. In fruntea coloanei jurnaliștil­or defilează brigada lui Nicolae Bistrian, care aplicîmid cu multă pricepere in metoda maistrului sovietic A. Fili­pov. A reușit să dea în luna aprilie cu 7 la sută mai multă fontă decît prevedea planul. Laminatorii, care urmează după jurna­­lişti, raportează partidului că în luna a­­prilie, producţia dată de ei a fost mai mare cu 4,5 la sută faţă de sarcinile de plan şi că au economisit la cuptoarele adinei combustibil în valoare de 89.500 lei. Secţia laminoare are cei mai mulţi inovatori, care prin inovaţiile lor au fă­cut să crească productivitatea muncii la laminor cu 17 la sută. In primele 4 luni ale acestui an, inovatorii Combinatului au realizat 114 inovațtii care aduc o eco­nomie anuală de peste 2.000.000 lei. Mîndri de succesele lor defilează şi turnătorii, care în aprilie a­u turnat cu 12,6 la sută mai multe piese. In piaţă îşi fac apariţia carele alego­rice care în­făţişează în machetă măreţele construcţii realizate recent în combinat şi oraş. In cinstea zilei de 1 Mai, con­structorii Trustului 4 au dat în folosinţă printre altele încă un bloc cu 36 aparta­mente. Defilarea este încheiată de coloana sportivilor. In după-amiaza aceleiași zile, mii de muncitori împreună cu familiile lor au luat parte la serbarea din pădurea Chizio­t­ului. La Petroşani Zorii zilei de 1 Mai a găsit Valea Jiului în sărbătoare. La mitingul care a avut loc la Petroşani, a luat cuvîntul tov. Wiliam Suder, membru al C.C. al P.M.R., care a felicitat pe harnicii mineri ai Văii Jiului pentru succesele obţi­nute în producţie. In sunetul fanfarei minerilor din Petrila a început apoi demonstraţia. Lozincile pur­tate de demonstranţi arată voinţa lor de a lupta pentru pace şi fericire. Minerii şi con­structorii — romîni şi maghiari — au salu­tat cu însufleţire ajutorul tehnico-ştiinţific pe care U.R.S.S. îl acordă ţării noastre în folosirea paşnică a energiei atomice. Pe panourile purtate, minerii raportează partidului şi guvernului îndeplinirea planu­lui de extracţie a cărbunelui în trimestrul I al anului 1955 pe întreaga Vale a Jiului în proporţie de 101 la sută şi a planului la înaintări şi pregătiri în steril în proporţie de 104 la sută. Pot fi văzuţi ortacii Eroului Muncii Socia­liste Iuliu­ Haidu, care în cinstea marii săr­bători au început să lucreze în contul anului 1959, ai lui Ştefan Mihai, ai lui Kopetin Gé­za şi alţi fruntaşi în producţie din Valea Jiului, care lucrează de mult în contul ani­lor viitori. In rîndurî dese au demonstrat apoi con­structorii de pe şantierele de locuinţe mun­citoreşti, care în anii regimului democrat­­popular au dat în folosinţă 2201 apartamen­te, 10 cămine pentru 2568 de nefamilişti, 4 cluburi cu o capacitate de 1660 de locuri, un cămin pentru studenţii Institutului de mine „Gh. Gheorghiu-Dej“ cu 860 de locuri, 2 şcoli medii în care pot învăţa 850 de elevi, fabrica de pîine de la Petroşani etc. Au trecut apoi metalurgişti de la uzinele de reparaţii de utilaj minier din Petroşani, ceferişti, studenţi ai Institutului de mine „Gh. Gheorghiu-Dej”, muncitori de la filatura din Lupeni, elevi ai şcolilor medii şi profe­sionale, lucrători şi funcţionari din institu­ţiile Petroşanu­lui. Au demonstrat de aseme­nea ţărani muncitori din comunele învecinrat a veni­i călări şi în postume pitorești.

Next