Munca, iunie 1955 (Anul 11, nr. 2369-2394)
1955-06-01 / nr. 2369
Despre Bugetul de Stat al R.P.R. pe anul 1955 Raportul ministrului de Finanţe al R. P. R., tovarăşul D. Petrescu Tovarăşi deputaţi, Bugetul de Stat al Republicii Populare Române pe anul 1955, pe care din însărcinarea Consiliului de Miniştri îl prezint spre examinare şi aprobare Marii Adunări Naţionale, oglindeşte sarcinile trasate de Partidul Muncitoresc Român şi de Guvern privind dezvoltarea economiei naţionale, creşterea nivelului de trai material şi cultural al oamenilor muncii, întărirea puterii economice şi a capacităţii de apărare a ţării. . Partidul şi Guvernul au dus şi duc o politică consecventă de dezvoltare continuă a Industriei grele , temelia temeliilor dezvoltării tuturor ramurilor economiei naţionale şi izvorul bunăstării poporului muncitor. Îndeplinirea măsurilor pentru sporirea producţiei agricole şi a bunurilor de larg consum poate fi obţinută numai pe baza dezvoltării puternice a industriei grele, care trebuie să asigure înzestrarea tehnică a agriculturii cum şi a industriei uşoare şi alimentare. ‘ Bugetul de Stat al Republicii Populare Române pe anul 1955 prevede mijloacele financiare necesare pentru lărgirea industriei grele cum şi pentru ridicarea şi dezvoltarea, pe această bază, a agriculturii şi a industriei producătoare de bunuri de larg consum. ★ In 1954, producţia globală în industria socialistă a crescut cu 6,6% faţă de 1953 şi a ■depăşit cu 93% nivelul producţiei din anul 1950. In industria grea s-au obţinut succese importante, în construcţiile de maşini, în industria petroliferă şi minieră, în industria electrotehnică şi energetică, în construcţiile navale, atelierele căilor ferate etc. Ca urmare a măsurilor luate de Guvern pentru consolidarea bazei tehnico-materiale a agriculturii şi pentru cointeresarea materială a ţărănimii muncitoare, potrivit HotăTovarăşi deputaţi, Prezentăm spre aprobare Marii Adunări Naţionale, rezultatele definitive ale executării Bugetului de Stat al Republicii Populare Române pe 1953. Tovarăşi deputaţi, Bugetul de Stat pe 1954 s-a realizat la venituri în sumă de 41.374,3 milioane lei, iar la cheltuieli în sumă de 38.309,6 milioane lei, cu o depăşire a veniturilor faţă de cheltuieli în sumă de 3.064,7 milioane lei. Cea mai mare parte a veniturilor Bugetului de Stat a fost încasată din sectorul socialist al economiei naţionale, încasările din impozitul pe circulaţia produselor şi cotele părţi din beneficiile întreprinderilor şi organizaţiilor economice, care constituie principalele surse de venituri, au însumat 21.849,8 milioane lei, reprezentînd o creştere de 92,1% faţă de 1950. Creşterea încasărilor din aceste venituri este o consecinţă a dezvoltării sectorului sorurilor Plenarei lărgite a Comitetului Central al P.M.R. din 19—20 august 1953, s-au obţinut succese importante în sporirea producţiei agricole. Rezultatele obţinute în cursul anului 1954, în ce priveşte producţia agricolă au contribuit la o mai bună aprovizionare a populaţiei cu produse agro-alimentare şi a industriei producătoare de bunuri de consum cu materii prime. Creşterea producţiei industriale şi agricole, lărgirea activităţii comerţului de stat şi cooperatist cum şi sporirea volumului de mărfuri destinate fondului pieţii au creat condiţiile necesare pentru ca la 26 decembrie 1954 să se desfiinţeze sistemul de aprovizionare pe bază de cartele şi raţii şi să se treacă la comerţul desfăşurat. Rezultatele pozitive obţinute de la desfiinţarea sistemului de aprovizionare pe bază de cartele şi raţii şi trecerea la comerţul desfăşurat, creşterea producţiei industriale şi agricole, sporirea volumului de mărfuri în reţeaua comerţului socialist şi intensificarea schimbului între oraş şi sat au creat condiţiile unor reduceri de preţuri cu amănuntul la unele mărfuri industriale şi alimentare. Aceste măsuri sînt o ilustrare vie a grijii Partidului şi Guvernului nostru pentru creşterea continuă a salariului real al muncitorilor, pentru ridicarea nivelului de trai material şi cultural al oamenilor muncii. Partidul şi Guvernul nostru arată necontenit că singura cale justă şi posibilă pentru ridicarea nivelului de trai este sporirea productivităţii muncii, micşorarea sistematică a preţului de cost şi întărirea regimului de economii în toate ramurile economiei naţionale. Numai pe această bază se poate crea o abundenţă de produse necesare oamenilor muncii de la oraşe şi sate şi se pot pune bazele pentru noi reduceri de preţuri în viitor. Potrivit dării de seamă depuse, Bugetul de Stat al R.P.R. pe anul 1953 a fost executat la venituri în sumă de lei 38.782.053.294,45 iar la cheltuieli în sumă de 35.638.048.887,95 lei , cu o depăşire a veniturilor faţă de cheltuieli, de lei 3.144.004.406,50. cialist al economiei naţionale şi a întăririi economico-financiare a întreprinderilor şi organizaţiilor economice. Partea covîrşitoare a mijloacelor bugetului pe 1954 şi anume, 29.661,7 milioane lei, a fost cheltuită pentru dezvoltarea economiei naţionale şi lărgirea acţiunilor social-culturale, ceea ce a contribuit la întărirea puterii economice a statului nostru şi la ridicarea bunăstării poporului muncitor. Rezultatele executării Bugetului de Stat pe 1954 sînt o dovadă a solidităţii finanţelor ţării noastre, asigurată prin dezvoltarea şi întărirea continuă a sectorului socialist al economiei naţionale, sporirea producţiei industriale şi agricole, creşterea circulaţiei mărfurilor şi a venitului naţional. Referindu-se la controlul executat de organele financiare şi bancare asupra activităţii economice şi financiare a întreprinderilor, vorbitorul a subliniat că deşi munca organelor Băncii de Stat a fost îmbunătăţită în cursul anului 1954, totuşi activitatea acesDin mijloacele Bugetului de Stat pe 1955, cea mai mare parte, adică 56,6%, este destinată pentru finanţarea economiei naţionale. Cu aceste mijloace se asigură dezvoltarea cu precădere a industriei grele şi, în primul rind, a industriei constructoare de maşini şi pe această bază, dezvoltarea tuturor ramurilor economiei naţionale. Mijloacele băneşti destinate pentru dezvoltarea industriei, în 1955 se ridică la suma de 12.100,0 milioane lei. Aceste mijloace vor servi, în primul rînd pentru finanţarea lucrărilor capitale în vederea lărgirii capacităţii de producţie a industriei socialiste şi pentru acoperirea necesităţilor sporite de mijloace circulante ale întreprinderilor industriale, ca urmare a creşterii producţiei în anul 1955, precum şi pentru dotări cu mijloace circulante proprii a întreprinderilor industriale ce vor fi date în exploatare în anul 1955. Trebuie să arătăm că la numeroase întreprinderi viteza de rotaţie a mijloacelor circulante se încetineşte în loc să crească. Trebuie să se pună capăt nepăsării şi lipsei de răspundere în gospodărirea fondurilor materiale în întreprinderi şi să se ia măsuri pentru îmbunătăţirea controlului asupra folosirii raţionale a surselor materiale, pentru normarea consumurilor precum şi pentru lichidarea stocurilor supranormative de materii prime şi materiale prin repunerea lor în circuit aşa cum prevăd sarcinile trasate de Consiliul de Miniştri. Perfecţionarea continuă a proceselor tehnologice în întreprinderile industriale constituie un factor de seamă pentru scurtarea ciclului de producţie şi reducerea necesarului de mijloace circulante. ★ Sarcini importante revin întreprinderilor şi organizaţiilor de construcţii în legătură cu realizarea planurilor de lucrări capitale pe anul 1955. Din totalul planului de investiţii, valoarea lucrărilor de construcţii şi montaj reprezintă 50,1%. Vorbitorul a arătat că pentru îndeplinirea programului de construcţii stabilit prin planul de dezvoltare a economiei naţionale este necesar ca unele întreprinderi şi organizaţii de construcţii să înlăture din activitatea lor o serie de deficienţe cum sînt: folosirea neraţională a utilajului, deficienţe în organizarea şantierelor, în folosirea forţei de muncă şi a materialelor. De asemenea, este necesar să fie înlăturate deficienţele care au persistat în activitatea organizaţiilor de proiectare. Sarcina de reducere a costului construcţiilor şi de creştere a productivităţii muncii prin folosirea cît mai complexă a maşinilor şi mecanismelor, folosirea prefabricatelor, economisirea materialelor şi a forţei de muncă, reducerea cheltuielilor de transport, precum şi prin scăderea cheltuielilor de regie trebuie să constituie o preocupare permanentă a întreprinderilor de construcţii. Pe calea defalcării unei cote din fondul de amortizare, s-au lăsat la dispoziţia ministerelor şi întreprinderilor fonduri însemnate pentru reparaţii capitale. Ministerele şi întreprinderile trebuie să poarte o grijă deosebită pentru utilizarea raţională şi integrală a sumelor de care dispun, să efectueze reparaţiile din timp, iar prin reducerea costului reparaţiilor capitale să cuprindă un volum cît mai mare de reparaţii. Tovarăşi deputaţi, Partidul Muncitoresc Român şi Guvernul Republicii Populare Romîne au pus ca sarcină sporirea producţiei agricole, vegetale şi animale şi a producţiei de cereale-marfă. In 1955 s-a prevăzut a se obţine o producţie de 10 milioane tone grîu şi porumb şi unot organe pe linia controlului utilizării fondului de salarii, a decontărilor fără numerar, a creditării pe termen scurt, nu corespunde încă nivelului de dezvoltare a economiei naţionale şi cerinţelor crescînde ale întăririi disciplinei financiare, creştere însemnată a numărului de animale şi a productivităţii lor. Prin aceasta se va realiza un nou pas în îmbunătăţirea aprovizionării populaţiei cu produse agro-alimentare şi a industriei cu materii prime. Pentru înfăptuirea programului de măsuri privitor la dezvoltarea rapidă a agriculturii şi în primul rînd pentru sporirea producţiei agricole şi dezvoltarea creşterii animalelor, Bugetul de Stat pe anul 1955 prevede o creştere a mijloacelor financiare. Fondurile destinate pentru finanţarea agriculturii, în 1955, se ridică la suma de 4.364,7 milioane lei. Pentru 1955, bugetul prevede alocarea sumei de 1.448,5 milioane lei în vederea consolidării staţiunilor de maşini şi tractoare, existente, pentru completarea înzestrării lor cu maşini şi tractoare, înfiinţarea de noi S.M.T.-uri, dotarea centrelor mecanice şi a atelierelor de reparaţii şi îndeplinirea planului anual de lucrări. Ministerul Agriculturii şi Silviculturii trebuie să ia măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii S.M.T.-urilor, să asigure folosirea efectivă şi completă a parcului de tractoare şi maşini agricole, să se îngrijească de efectuarea la timp a reparaţiilor cu minimum de mijloace băneşti, întărind controlul îndeplinirii de către fiecare staţiune de maşini şi tractoare, a sarcinilor de reducere a preţului de cost. In îndeplinirea sarcinii de sporire a producţiei agricole, un rol deosebit revine gospodăriilor agricole de stat. Statul acordă un mare ajutor financiar gospodăriilor agricole de stat. In 1955, pentru finanţarea gospodăriilor agricole de stat s-a alocat suma de 1.398,4 milioane lei, din care pentru investiţii 626,7 milioane lei. In cursul anului 1954, Consiliul de Miniştri a luat măsuri pentru îmbunătăţirea situaţiei financiare şi de cointeresare materială în creşterea producţiei în gospodăriile agricole de stat, astfel încît ele să devină întreprinderi socialiste rentabile. Partidul şi Guvernul acordă o mare atenţie întăririi economico-organizatorice continue a gospodăriilor agricole colective şi întovărăşirilor existente şi organizării de noi gospodării agricole colective şi întovărăşiri, cu respectarea strictă a principiului liberului consimţămînt. De asemenea, acordă un sprijin puternic formelor de asocieri simple de producători, grupelor de într-ajutorare etc., ce se creează în unele regiuni ale ţării în vederea contractărilor şi folosirii în comun a maşinilor agricole ale statului. Pentru realizarea investiţiilor, gospodăriile agricole colective vor primi în anul 1955 credite pe termen lung în sumă de 200 milioane lei. In afară de aceasta, gospodăriile agricole colective vor beneficia de ajutorul statului pe calea creditelor în termen scurt pentru cheltuielile sezoniere de producţie. Conducerile gospodăriilor agricole colective trebuie să folosească cu mai multă grijă creditele acordate de stat, să nu permită întrebuinţarea lor în alte scopuri şi să se îngrijească de restituirea lor la termen. Ele trebuie să asigure mărirea an de an a fondului indivizibil al gospodăriei şi utilizarea acestuia pentru lărgirea proprietăţii obşteşti şi pentru dezvoltarea producţiei. Măsurile luate de Partid şi de Guvern pentru îmbunătăţirea sistemului de contractări şi achiziţii de animale şi produse animale, de plante tehnice de legume şi fructe etc., constituie un stimulent nou şi puternic pentru ca gospodăriile agricole colective, întovărăşirile şi producătorii individuali să sporească producţia. Banca Agricolă care şi-a început activitatea din luna ianuarie 1955, va fi în măsură să finanţeze şi să crediteze în mai bune condiţii atît sectorul socialist cît şi sectorul individual din agricultură. I. Rezultatele definitive ale executării Bugetului de Stat pe anul 1953 II. Rezultatele provizorii ale executării Bugetului de Stat pe anul 1954 Tovarăşi deputaţi, III. Bugetul de Stat pe anul 1955 transportului şi altor ramuri ale economiei naţionale. In industria grea vor fi mărite capacităţile de producţie în ramurile construcţiilor de maşini, siderurgie şi metale neferoase, se vor construi şi pune în funcţiune noi instalaţii, rafinării şiconducte în industria petroliferă, vor fi executate lucrări pentru deschideri de mine şi lărgirea minelor existente în industria cărbunelui, se vor construi şi da în exploatare noi hidrocentrale şi termocentrale, se va continua înzestrarea cu noi utilaje şi mecanisme a industriei lemnului şi hîrtiei. Lucrările capitale ce vor fi executate în industria grea reprezintă 45,2% din volumul total al planului de investiţii pe 1955. In industria uşoară şi alimentară, precum şi în industria locală vor fi investite mijloace financiare, în preţuri comparabile, cu 15,3% mai mari ca în anul 1954 pentru construirea de fabrici şi secţii noi, cum şi pentru dezvoltarea şi modernizarea celor existente. Pentru înzestrarea agriculturii cu noi tractoare şi maşini agricole, înfiinţarea a 20 staţiuni de maşini şi tractoare noi şi consolidarea celor existente, înfiinţarea de noi centre mecanice, dezvoltarea gospodăriilor agricole de stat, executarea de lucrări de irigaţii, îndiguiri şi altor lucrări agricole şi silvice, se prevăd pentru 1955, în preţuri comparabile, cu 40,0% mai multe fonduri decît în 1954. Planul lucrărilor capitale pe anul 1955 prevede lărgirea construcţiilor de locuinţe şi a lucrărilor social culturale şi edilitare, cu 7,6% faţă de 1954. Bugetul de Stat pe 1955 prevede alocarea sumei de 6.951,3 milioane lei pentru învăţămînt, cultură, sănătate şi alte acţiuni social culturale, ceea ce reprezintă 16,2% din totalul cheltuielilor bugetare şi o creştere, în preţuri comparabile, de 8,9% faţă de 1954. Pentru cheltuielile de apărare s-a prevăzut în buget suma de 4.477,3 milioane Iei. Statul nostru democrat popular duce cu consecvenţă o politică externă de pace şi de colaborare internaţională, o politică de dezvoltare a relaţiilor economice şi culturale cu alte ţări. Poporul român participă cu toate forţele sale la lupta marelui lagăr al democraţiei şi socialismului, îndreptată spre apărarea păcii şi securitatea popoarelor. Faţă de politica dusă de cercurile imperialiste, de reînviere a militarismului german şi de pregătire a unor noi agresiuni, Partidul şi Guvernul nostru consideră de datoria sa să ia măsurile necesare pentruîntărirea continuă a capacităţii de apărare a ţării. Bugetul de Stat al Republicii Populare Române pe 1955 se prezintă spre aprobare Marii Adunări Naţionale, la venituri în sumă de 44.405,0 milioane lei, iar la cheltuieli în sumă de 43.005,0 milioane lei, cu o depăşire a veniturilor faţă de cheltuieli de 1.400,0 milioane lei. In buget se reflectă consecinţele financiare ale reducerii preţurilor cu ridicata la mijloacele de producţie fabricate în întreprinderile de stat. Însemnătatea acestei operaţiuni constă în faptul că, se poate urmări cu mai multă uşurinţă preţul de cost al produselor şi efortul muncitorilor pentru realizarea sarcinii de reducere a preţului de cost. O dată cu această operaţie s-au rentabilizat unele ramuri industriale care au lucrat cu pierdere. Veniturile din acumulări ce se varsă la buget de către întreprinderile de stat, se ridică la suma de 24.110,1 milioane lei ceea ce reprezintă 54,3% din totalul veniturilor bugetului. Impozitele de la populaţie sînt prevăzute în buget în sumă de 3.334,0 milioane lei, reprezentînd 7,5% din totalul veniturilor. Resursele Bugetului de Stat pe 1955 sînt destinate în cea mai mare parte pentru finanţarea economiei naţionale şi pentru acţiunile social-culturale. Pentru aceste scopuri au fost prevăzute în buget 31.303,2 milioane lei, adică 72,8% din totalul cheltuielilor. Folosirea resurselor bugetului într-o proporţie atît de însemnată pentru dezvoltarea economiei naţionale şi pentru lărgirea acţiunilor social-culturale caracterizează bugetul statului nostru democrat popular, ca buget al construcţiei paşnice şi întăririi economice a patriei noastre, al ridicării nivelului de trai material şi cultural al poporului muncitor. Pentru finanţarea economiei naţionale s-a prevăzut în buget suma de 24.351,9 milioane lei, adică 56,6% din totalul cheltuielilor în care sînt cuprinse şi sumele alocate pentru lucrările capitale. Pe lîngă mijloacele de la buget, vor mai fi utilizate pentru finanţarea economiei naţionale şi resurse proprii ale întreprinderilor şi organizaţiilor economice, în sumă de 7.510,7 milioane lei. In acest fel totalul mijloacelor destinate cheltuielilor pentru economia naţională, în anul 1955, se ridică la suma de 31.862,6 milioane lei. Pentru finanţarea lucrărilor capitale se va da de la buget suma de 9.091,3 milioane lei, adică 21,1% din totalul cheltuielilor. Mijloacele importante alocate în anul 1955 pentru investiţii vor asigura mărirea mijloacelor de bază ale industriei, agriculturii. Creşterea acumulărilor interne o sarcină principală a întreprinderilor şi organizaţiilor economice socialiste Sursa principală a veniturilor Bugetului de Stat o constituie acumulările provenite de la întreprinderile şi organizaţiile ecomice socialiste. Acumulările întreprinderilor şi organizaţiilor economice sînt baza creşterilor veniturilor Bugetului de Stat, care asigură mijloace băneşti necesare pentru dezvoltarea economiei socialiste, sporirea bogăţiei naţionale şi ridicarea nivelului de trai ai oamenilor muncii. Creşterea acumulărilor şi în primul rînd a beneficiilor poate fi obţinută numai prin creşterea producţiei industriale şi agricole, ridicarea productivităţii muncii, reducerea preţului de cost şi respectarea regimului de economii, în toate ramurile economiei naţionale. Pentru ca veniturile Bugetului de Stat să fie realizate în întregime, a arătat raportorul, este necesar să se acorde toată atenţia îndeplinirii de către fiecare întreprindere a sarcinilor privind reducerea preţului de cost şi creşterea productivităţii muncii. In anul 1954, cu toate că planul de producţie a fost îndeplinit pe întreaga industrie, au existat totuşi unele întreprinderi şi direcţii generale care n-au luat la timp măsurile corespunzătoare pentru realizarea în întregime a sarcinilor de producţie la toate sortimentele. In activitatea unor întreprinderi şi direcţii generale, îndeplinirea planului producţiei marfă a rămas într-o măsură neadmisibilă, în urma îndeplinirii producţiei globale. Vorbind despre importanţa creşterii productivităţii muncii, ca principală cale de reducere a preţului de cost şi al sporirii acumulărilor băneşti ale întreprinderilor, raportorul a arătat că în anul 1954 ritmul de creştere a productivităţii muncii în unele ramuri ale industriei nu a fost satisfăcător. Lupta pentru creşterea acumulărilor prin reducerea continuă a preţului de cost şi întărirea regimului de economii, trebuie să constituie în acest an — ultimul an al primului nostru plan cincinal — o îndatorire de seamă pentru fiecare om al muncii, fiind convinşi că fiecare procent de reducere a preţului de cost în fiecare întreprindere, măreşte mijloacele financiare pentru dezvoltarea necontenită a industriei socialiste şi a agriculturii. Finanţarea economiei naţionale Cheltuielile pentru cultură, sănătate, asistenţă şi asigurări sociale Partidul şi Guvernul manifestă o grijă permanentă pentru Cultura şi sănătatea poporului. In 1955, pentru acţiunile social-culturale se prevede în Bugetul de Stat suma de 6.951,3 milioane lei, cu o creştere faţă de 1954, în preţuri comparabile, cu 8,9%. Pentru întreţinerea spitalelor, sanatoriilor, policlinicilor, ambulatoriilor, maternităţilor, creşelor şi altor instituţii de ocrotire a sănătăţii sînt prevăzute în anul 1955, în preţuri comparabile, mijloace financiare cu 13,0% mai mari decît în anul 1954. O parte însemnată din aceste mijloace se acordă pentru lărgirea reţelei de unităţi sanitare şi pentru mărirea numărului de paturi în unităţile existente. Fondurile prevăzute în anul 1955 pentru acţiunile de sănătate asigură majorarea alocaţiilor pentru medicamente, instrumente medicale şi cazarmament, ceea ce va duce la îmbunătăţirea calitativă a deservirii medicale a oamenilor muncii. Creşterea bugetului Asigurărilor Sociale de Stat cu 19,9% faţă de anul 1954, a făcut posibilă alocarea unor fonduri sporte pentru amenajări şi instalaţii în staţiunile de odihnă, pentru trimiterea la odihnă şi tratament balneo-climatic a oamenilor muncii, precum şi pentru alte măsuri socialculturale. Perfecţionarea şi ieftinirea continuă a aparatului de stat Perfecţionarea şi ieftinirea continuă a aparatului de stat, prin îmbunătăţirea structurii organizatorice a acestuia, prin găsirea formelor celor mai raţionale şi operative de muncă, prin eliminarea cheltuielilor neeconomicoase, prin întărirea răspunderii şi a disciplinei în muncă, trebuie să constituie o sarcină permanentă a tuturor lucrătorilor din aparatul de stat. Cheltuielile de întreţinere a aparatului de stat pe anul 1955 sînt prevăzute în sumă de 1.335,3 milioane lei, reprezentînd 3,1% din totalul cheltuielilor Bugetului de Stat. Faţă de anul 1954, cheltuielile de întreţinere a aparatului de stat pe anul 1955, în preţuri comparabile, se micşorează cu 20 milioane lei. In aparatul de stat mai există însă servicii cu activităţi paralele, verigi intermediare de prisos, exagerări în statele de funcţiuni ale organelor de administraţie şi de conducere. In dauna activităţilor de bază, mai sînt ocupaţi cu lucrări de birou numeroşi ingineri, agronomi, învăţători, medici şi alţi specialişti. Ministerele, instituţiile centrale şi comitetele executive ale sfaturilor populare sînt obligate să ia măsuri hotărîte pentru îmbunătăţirea structurii aparatului administrativ. O sarcină de o deosebită importanţă pe care Partidul şi Guvernul o pune în faţa organelor de stat, a unităţilor economice şi a tuturor oamenilor muncii, este lupta hotărîtă împotriva oricărui caz de abuz sau fraudă în avutul obştesc. Apărarea şi păstrarea avutului obştesc constituie o înaltă datorie patriotică a fiecărui om al muncii. „MUNCA" Pag. 21 iunie 1955 BUGETELE LOCALE Bugetele sfaturilor populare cuprinse în Bugetul de Stat pe anul 1955 reprezintă suma de 5.996,7 milioane lei, cu o creştere, în preţuri comparabile, de 21,5% faţă de anul 1954. Din an în an cresc alocaţiile în bugetele regiunilor pentru finanţarea industriei locale, a gospodăriei comunale, a gospodăriei drumurilor şi agriculturii, pentru lărgirea şi îmbunătăţirea activităţii instituţiilor de învăţămînt, cultură şi sănătate. Comitetele executive ale sfaturilor populare trebuie să dea o atenţie mai mare şi să conducă îndeaproape activitatea economică şi financiară a întreprinderilor locale, cum şi instituţiilor social-culturale. Comitetele executive ale sfaturilor populare trebuie să dea dovadă de mai multă iniţiativă în folosirea şi valorificarea resurselor locale existente, să lupte pentru a da o producţie mai mare şi variată. Comitetele executive ale sfaturilor populare şi organele financiare au sarcina să ducă o muncă perseverentă pentru realizarea integrală şi la timp a veniturilor bugetelor lor. Tovarăşi deputaţi, Anul acesta fiind ultimul an care încheie primul nostru plan cincinal, este necesar să mobilizăm toate forţele şi toată energia creatoare pentru dezvoltarea mai departe a industriei grele, pentru grăbirea ritmului de ridicare a agriculturii şi sporirea necontenită a producţiei mărfurilor de consum popular. Oamenii muncii din uzine şi de pe ogoare sînt hotărîţi să obţină în acest an noi succese, îndeplinind cu cinste sarcinile trasate de Partid şi de Guvernul Republicii Populare Romîne pentru realizarea programului dezvoltării continue a economiei naţionale, pentru creşterea bunăstării materiale şi culturale a poporului muncitor. Întrecerea socialistă ce se desfăşoară în întreprinderile de stat pentru îndeplinirea înainte de termen a sarcinilor de producţie prevăzute în planul de 5 ani, sînt cel mai elocvent exemplu de luptă avîntată pentru sporirea continuă a producţiei, pentru înflorirea scumpei noastre patrii. Bugetul de Stat pe 1955, pe care îl supun spre examinare şi aprobare Marii Adunări Naţionale, răspunde acestor sarcini. El se întemeiază pe Planul de Stat şi asigură mobilizarea mijloacelor băneşti pentru îndeplinirea acestuia. Lupta pentru realizarea veniturilor prevăzute în buget și pentru cheltuirea cumpătată a fondurilor alocate constituie o îndatorire patriotică a conducătorilor din economie, a lucrătorilor din sistemul financiar și a tuturor oamenilor muncii. îndeplinirea cu succes a Planului de Stat şi a Bugetului de Stat pe anul 1955 va constitui o nouă victorie a oamenilor muncii pe drumul construirii socialismului in ţara noastră. Discuţii la proiectul de lege , privind ratificarea Tratatului de la Varşovia In scrisoarea sa acad. Radu Cernătescu, deputat al circumscripţiei electorale Huşi, regiunea Iaşi, scrie între altele : Fiind suferind şi neputînd participa direct la lucrările Marii Adunări Naţionale vă trimit prin această scrisoare expresia sentimentelor şi gîndurilor mele în legătură cu ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală între statele europene iubitoare de pace. Ideea convocării unei conferinţe a tuturor statelor iubitoare de pace, enunţată încă în decembrie 1954 la Conferinţa de la Moscova, mi-a dat imaginea anticipată a modului în care trebuie să ducă o luptă cît mai organizată toate ţările interesate să apere pacea. Tratatul care s-a încheiat şi pe care Marea Adunare Naţională urmează să-l ratifice exprimă în gradul cel mai înalt dorinţa fierbinte a noastră, a tuturor lucrătorilor ştiinţifici, a tuturor oamenilor muncii din ţara noastră, a oamenilor cinstiţi din lumea întreagă, pentru că el este un puternic instrument nu numai împotriva unei agresiuni ci şi pentru rezolvarea problemelor internaţionale în spiritul păcii şi înţelegerii, în perfectă concordanţă cu interesele tuturor popoarelor. Lucrătorii ştiinţifici de la Filiala Iaşi a Academiei R.P.R., din oraşul şi regiunea Iaşi, îşi exprimă prin cuvîntul meu aprobarea fierbinte a Tratatului de la Varşovia. • Deputatul Filip Geltz, din circumscripţia electorală Lovrin, regiunea Arad, a arătat că ratificarea acordurilor de la Paris şi includerea Germaniei occidentale în blocul agresiv al Atlanticului de Nord, organizat şi dominat de S.U.A., constituie o gravă ameninţare pentru cauza păcii şi securităţii popoarelor. împotriva tratatelor de la Paris s-a ridicat valul mişcării populare.O importanţă deosebită o are creşterea hotărîrii de luptă a maselor populare împotriva planurilor de înarmare şi militarizare a Germaniei occidentale. Poporul german vede din ce în ce mai limpede că lupta pentru unitatea sa naţională şi independenţa sa este incompatibilă cu acordurile de la Paris. El vede în R.D. Germană apărătorul intereselor sale vitale, bastionul forţelor iubitoare de pace din întreaga ţară. Populaţia minorităţii naţionale germane din patria noastră aprobă cu hotărîre şi căldură Tratatul de la Varşovia. Ea este conştientă că hotărîrile de la Varşovia apără interesele sale cele mai vitale de oameni liberi, într-o patrie liberă. Muncitori, ţărani muncitori, intelectuali de naţionalitate germană îşi exprimă hotărîrea de a depune toate eforturile în sectorul lor de muncă pentru înflorirea economiei şi culturii, pentru întărirea capacităţii de apărare a Republicii Populare Romîne. ★ Preotul Alexandru Ionescu, deputat al circumscripţiei electorale „30 Decembrie“ oraşul Bucureşti, a spus . In faţa primejdiei pe care o reprezintă războiul şi folosirea armelor de distrugere în masă, oamenii de bună credinţă, indiferent de convingerile politice şi religioase, şi-au întins prieteneşte mîinile şi au dat grăzdanei dorinţi adinei a sufletului omenesc : întemeierea unei păci trainice pe pămînt. Ca slujitor al Bisericii ortodoxe romîne, conştient că exprim convingerile slujitorilor acestei biserici şi convingerile slujitorilor celorlalte culte din ţara noastră, salut cu satisfacţie deosebită încheierea Tratatului de la Varşovia şi-mi exprim încrederea că el poate constitui o pavăză din cele mai puternice împotriva agresiunii. Căpeteniile şi slujitorii cultelor din ţara noastră sînt încredinţaţi că prin încheierea Tratatului de la Varşovia s-a făcut un important pas înainte pe calea întăririi păcii împotriva celor care o ameninţă, şi laolaltă cu toţi oamenii de bună credinţă din ţara noastră, ei depun eforturi sporite în această sfîrată şi mare acţiune. Acad. Ştefan S. Nicolau, deputat al circumscripţiei electorale Turburea, regiunea Craiova, a spus între altele: Azi se împlineşte o săptămînă de cînd în această incintă s-au Încheiat lucrările reprezentanţilor mişcărrii pentru apărarea păci din Republica Populară Romînă. Rezultatele obţinute au oglindit fidel voinţa fermă a întregului nostru popor, de a munci şi de a lupta cu toate forţele sal pentru apărarea păcii. Din această voinţă puternică de a se împotrivi forţelor războiului a fost făurit Tratatul de la Varşovia. Pentruprima oară în istoria omenirii, apare un asemenea tratat, în care comunitatea de ţeluri şi interese, şi în special, voinţa fermă de a cuceri dreptul la linişte , prosperitate, dreptul la pace, a unui gru de popoare ce totalizează aproape un miliard de oameni, se materializează prin legăminte şi măsuri concrete de colaborare, întărire a securităţii şi a păcii, de asistent mutuală în caz de agresiune armată di partea forţelor întunecate ale războiului. Mulţumită acestui Tratat, document d importanţă deosebită a epocii noastre, Reptblica Populară Romînă, ca şi celelalte rept blici din lagărul socialismului, are astă mijloace pentru a-şi apăra cele mai de pus bunuri, libertatea şi pacea. ★ Deputatul Costache Antoniu din circumscripţia electorală Turnu Măgurele, regiunea Bucureşti, a spus: Citind paragrafele Tratatului de la Varşovia eşti impresionat de limpezimea afirmaţiilor, de argumentarea de o logică de fie de buna credinţă care reiese din aceast cartă a apărării păcii. Totul este apus da şi hotărît: este o înţelegere paşnică, defensivă, a unor popoare unite şi puternice, pentru a nu fi surprinse de agresiune. Convins că-mi îndeplinesc o datorie , artist-cetăţean, voi vota pentru ratificare Tratatului de la Varşovia, chezăşie a unităţii popoarelor, hotărîte să apere pacea securitatea în Europa, chezăşie a unui vitor mai bun. ★ Deputata Maria Arnăutu, din circumscripţia electorală Văleni de Munte, regiune Ploeşti, a spus printre altele, împreună cu tovarăşii mei de muncă, învăţători şi profesori de la şcolile din comia noastră, am urmărit, cu multă atenţie lucrările Conferinţei de la Varşovia. Semnarea Tratatului de la Varşovia a d. muncitorilor şi ţăranilor muncitori din cicumscripţia mea încrederea că munca noatră paşnică este asigurată şi că o eventual agresiune ne va găsi pregătiţi aşa cum î cuvine. Pentru noi, învăţătorii şi profesorii, hoţărîrile Conferinţei de la Varşovia, constitu imbold de muncă. In activitatea noastră o zi cu zi vom munci în aşa fel ca fiecar elev pe care-l educăm să devină un luptător activ pentru socialism, pentru apărare patriei. ★ întreţinerea culturilor şi pregătirile de recoltări In centrul preocupărilor mecanizatorilor îngrijirea culturilor ca şi recoltarea la timp sînt lucrări deosebit de importante în bătălia pentru creşterea producţiei agricole vegetale. Praşila făcută la vreme, plivitul, aplicarea îngrăşămintelor suplimentare, combaterea dăunătorilor şi culesul în perioada optimă asigură obţinerea unor sporuri mari de recoltă la hectar. In perioada actuală muncitorii din G.A.S. şi mecanizatorii din S.M.T. sînt chemaţi să-şi îndrepte toată atenţia spre folosirea largă a mijloacelor mecanizate la îngrijirea culturilor, respectarea strictă a regulilor agrotehnice și intensificarea lucrărilor privind pregătirea utilajului în vederea muncilor de recoltare. Folosesc mijloacele mecanizate la întreţinerea culturilor PLOEŞTI (coresp. „Munca“). Terminînd în întregime însămînţările, mecanizatorii din staţiunile de maşini şi tractoare din regiunea Ploeşti au pornit la executarea lucrărilor de întreţinere a culturilor. In vederea executării prăşitului mecanic pe o suprafaţă cît mai mare, în afara cultivatoarelor dotate cu toate piesele necesare pentru prăşit, S-M.T. au primit de curind încă un număr de 30 tractoare M.T.Z.-2 sovietice şi 36 tractoare K D.P. fabricate la uzinele de tractoare „E. Thămann“ din Oraşul Stalin. îndată ce timpul a fost prielnic şi ceţurile de porumb şi-au dezvoltat, mecanzatorii de la S.M.T. Ziduri din raion Rimnicu Sărat — staţiune fruntaşă , regiune — au trecut la executarea prasei mecanice pe terenurile colectiviştii din comunele Vîlcele şi Ştiubei. Paralel cu executarea muncilor de întreţinere a culturilor, mecanizatorii pregătesc în vederea lucrărilor agricole recoltare, treieriş şi dezmiriştit. Fruntaşi pe regiune GALAŢI (de la trimisul nostru). — Paralel cu pregătirile maşinilor necesare strîngerii recoltei, muncitorii şi tehnicienii gospodăriilor agricole de stat din regiunea Galaţi desfăşoară cu succes muncile de întreţinere a culturilor. Pînă în prezent s-au prăşit mecanic peste 2.000 ha însămînţate cu porumb, floarea soarelui şi alte culturi. In fruntea muncilor de întreţinere a culturilor se află colectivul de muncă al G.A.S.-Uleasca, care a făcut prăşitul mecanic o suprafaţă de peste 600 ha. Rezulta bune au obţinut şi gospodăriile agrico de stat „Justin Georgescu“, „Berea Babu" şi altele care de asemenea iau făc prăşitul mecanic pe mari suprafeţe. I curînd se va începe prima praşilă la bumbac şi a doua praşilă la porumb. Pregătiri în vederea recoltării IAŞI (coresp. „Munca“).. După terminarea cu succes a arăturilor şi însămînţărilor de primăvară, mecanizatorii de la S.M.T.Podu Iloaie au trecut la lucrările de întreţinerea culturilor. Pînă la 20 mai s-a executat prăşitul mecanic pe o suprafaţă de aproape 100 ha., cultivată cu porumb şi floarea soarelui. In staţiune se pregătesc maşinile şi tractoarele în vederea lucrărilor de seceriş,treieriş şi dezmiriştit. Pînă în prezei mecanizatorii au reparat 13 secerători 20 batoze. Celelalte batoze şi maşini agrcole sunt în curs de reparare. Succese deosebite în munca de pregătir a maşinilor pentru recoltare obţine şi efectivul staţiunii de maşini şi tractoar Frumuşica. Mecanizatorii de aci au reprat pînă acum 37 batoze, 9 secerătorigători. Lucrări pe ogoare BIRLAD. — De curînd, gospodăria agricolă de stat Panciu a terminat prăşitul pe o suprafaţăde 38 ha însămînţată cu porumb. In această muncă s-au evidenţiat tovarăşii Iacob Cumpanet, Negruţ Veroni, Vasile Panca şi Constantin Gitan. De asemenea, s-a efectuat şi piivitul poaselor pe o suprafață de 60 hectare. M. Brădeanu corespondent voltuiii