Munca, iunie 1955 (Anul 11, nr. 2369-2394)

1955-06-01 / nr. 2369

Despre Bugetul de Stat al R.P.R. pe anul 1955 Raportul ministrului de Finanţe al R. P. R., tovarăşul D. Petrescu Tovarăşi deputaţi, Bugetul de Stat al Republicii Populare Ro­mâne pe anul 1955, pe care din însărcinarea Consiliului de Miniştri îl prezint spre exa­minare şi aprobare Marii Adunări Naţio­nale, oglindeşte sarcinile trasate de Partidul Muncitoresc Român şi de Guvern privind dez­voltarea economiei naţionale, creşterea nive­lului de trai material şi cultural al oameni­lor muncii, întărirea puterii economice şi a capacităţii de apărare a ţării. . Partidul şi Guvernul au dus şi duc o po­litică consecventă de dezvoltare continuă a Industriei grele , temelia temeliilor dezvol­tării tuturor ramurilor economiei naţionale şi izvorul bunăstării poporului muncitor. În­deplinirea măsurilor pentru sporirea produc­ţiei agricole şi a bunurilor de larg consum poate fi obţinută numai pe baza dezvoltării puternice a industriei grele, care trebuie să asigure înzestrarea tehnică a agriculturii cum şi a industriei uşoare şi alimentare. ‘ Bugetul de Stat al Republicii Populare Române pe anul 1955 prevede mijloacele fi­nanciare necesare pentru lărgirea industriei grele cum şi pentru ridicarea şi dezvoltarea, pe această bază, a agriculturii şi a indus­triei producătoare de bunuri de larg consum. ★ In 1954, producţia globală în industria so­cialistă a crescut cu 6,6% faţă de 1953 şi a ■depăşit cu 93% nivelul producţiei din anul 1950. In industria grea s-au obţinut succese im­portante, în construcţiile de maşini, în indus­tria petroliferă şi minieră, în industria elec­trotehnică şi energetică, în construcţiile na­vale, atelierele căilor ferate etc. Ca urmare a măsurilor luate de Guvern pentru consolidarea bazei tehnico-materiale a agriculturii şi pentru cointeresarea mate­rială a ţărănimii muncitoare, potrivit Hotă­Tovarăşi deputaţi, Prezentăm spre aprobare Marii Adunări Naţionale, rezultatele definitive ale execută­rii Bugetului de Stat al Republicii Populare Române pe 1953. Tovarăşi deputaţi, Bugetul de Stat pe 1954 s-a realizat la venituri în sumă de 41.374,3 milioane lei, iar la cheltuieli în sumă de 38.309,6 milioane lei, cu o depăşire a veniturilor faţă de chel­tuieli în sumă de 3.064,7 milioane lei. Cea mai mare parte a veniturilor Bugetu­lui de Stat a fost încasată din sectorul so­cialist al economiei naţionale, încasările din impozitul pe circulaţia pro­duselor şi cotele părţi din beneficiile între­prinderilor şi organizaţiilor economice, care constituie principalele surse de venituri, au însumat 21.849,8 milioane lei, reprezentînd o creştere de 92,1% faţă de 1950. Creşterea încasărilor din aceste venituri este o consecinţă a dezvoltării sectorului so­rurilor Plenarei lărgite a Comitetului Cen­tral al P.M.R. din 19—20 august 1953, s-au obţinut succese importante în sporirea pro­ducţiei agricole. Rezultatele obţinute în cursul anului 1954, în ce priveşte producţia agricolă au contri­buit la o mai bună aprovizionare a popu­laţiei cu produse agro-alimentare şi a indus­triei producătoare de bunuri de consum cu materii prime. Creşterea producţiei indus­triale şi agricole, lărgirea activităţii comer­ţului de stat şi cooperatist cum şi sporirea volumului de mărfuri destinate fondului pieţii au creat condiţiile necesare pentru ca la 26 decembrie 1954 să se desfiinţeze siste­mul de aprovizionare pe bază de cartele şi raţii şi să se treacă la comerţul desfăşurat. Rezultatele pozitive obţinute de la desfiin­ţarea sistemului de aprovizionare pe bază de cartele şi raţii şi trecerea la comerţul des­făşurat, creşterea producţiei industriale şi a­­gricole, sporirea volumului de mărfuri în re­ţeaua comerţului socialist şi intensificarea schimbului între oraş şi sat au creat condi­ţiile unor reduceri de preţuri cu amănuntul la unele mărfuri industriale şi alimentare. Aceste măsuri sînt o ilustrare vie a grijii Partidului şi Guvernului nostru pentru creş­terea continuă a salariului real al muncito­rilor, pentru ridicarea nivelului de trai ma­terial şi cultural al oamenilor muncii. Partidul şi Guvernul nostru arată necon­tenit că singura cale justă şi posibilă pentru ridicarea nivelului de trai este sporirea pro­ductivităţii muncii, micşorarea sistematică a preţului de cost şi întărirea regimului de economii în toate ramurile economiei naţio­nale. Numai pe această bază se poate crea o abundenţă de produse necesare oamenilor muncii de la oraşe şi sate şi se pot pune bazele pentru noi reduceri de preţuri în vii­tor. Potrivit dării de seamă depuse, Bugetul de Stat al R.P.R. pe anul 1953 a fost execu­tat la venituri în sumă de lei 38.782.053.294,45 iar la cheltuieli în sumă de 35.638.048.887,95 lei , cu o depăşire a veniturilor faţă de cheltuieli, de lei 3.144.004.406,50. cialist al economiei naţionale şi a întăririi economico-financiare a întreprinderilor şi organizaţiilor economice. Partea covîrşitoare a mijloacelor bugetului pe 1954 şi anume, 29.661,7 milioane lei, a fost cheltuită pentru dezvoltarea economiei naţionale şi lărgirea acţiunilor social-cultu­­rale, ceea ce a contribuit la întărirea puterii economice a statului nostru şi la ridicarea bunăstării poporului muncitor. Rezultatele executării Bugetului de Stat pe 1954 sînt o dovadă a solidităţii finanţelor ţării noastre, asigurată prin dezvoltarea şi întărirea continuă a sectorului socialist al economiei naţionale, sporirea producţiei in­dustriale şi agricole, creşterea circulaţiei mărfurilor şi a venitului naţional. Referindu-se la controlul executat de orga­nele financiare şi bancare asupra activităţii economice şi financiare a întreprinderilor, vorbitorul a subliniat că deşi munca organe­lor Băncii de Stat a fost îmbunătăţită în cursul anului 1954, totuşi activitatea aces­Din mijloacele Bugetului de Stat pe 1955, cea mai mare parte, adică 56,6%, este des­tinată pentru finanţarea economiei naţionale. Cu aceste mijloace se asigură dezvoltarea cu precădere a industriei grele şi, în primul rind, a industriei constructoare de maşini şi pe această bază, dezvoltarea tuturor ramuri­lor economiei naţionale. Mijloacele băneşti destinate pentru dezvol­tarea industriei, în 1955 se ridică la suma de 12.100,0 milioane lei. Aceste mijloace vor servi, în primul rînd pentru finanţarea lucrărilor capitale în ve­derea lărgirii capacităţii de producţie a in­dustriei socialiste şi pentru acoperirea ne­cesităţilor sporite de mijloace circulante ale întreprinderilor industriale, ca urmare a creşterii producţiei în anul 1955, precum şi pentru dotări cu mijloace circulante proprii a întreprinderilor industriale ce vor fi date în exploatare în anul 1955. Trebuie să arătăm că la numeroase în­treprinderi viteza de rotaţie a mijloacelor circulante se încetineşte în loc să crească. Trebuie să se pună capăt nepăsării şi lip­sei de răspundere în gospodărirea fonduri­lor materiale în întreprinderi şi să se ia mă­suri pentru îmbunătăţirea controlului asu­pra folosirii raţionale a surselor materi­ale, pentru normarea consumurilor precum şi pentru lichidarea stocurilor supranorma­­tive de materii prime şi materiale prin re­punerea lor în circuit aşa cum prevăd sar­cinile trasate de Consiliul de Miniştri. Perfecţionarea continuă a proceselor teh­nologice în întreprinderile industriale con­stituie un factor de seamă pentru scurtarea ciclului de producţie şi reducerea necesarului de mijloace circulante. ★ Sarcini importante revin întreprinderilor şi organizaţiilor de construcţii în legătură cu realizarea planurilor de lucrări capitale pe anul 1955. Din totalul planului de investiţii, valoa­rea lucrărilor de construcţii şi montaj repre­zintă 50,1%. Vorbitorul a arătat că pentru îndeplinirea programului de construcţii stabilit prin pla­nul de dezvoltare a economiei naţionale este necesar ca unele întreprinderi şi organizaţii de construcţii să înlăture din activitatea lor o serie de deficienţe cum sînt: folosirea ne­raţională a utilajului, deficienţe în organi­zarea şantierelor, în folosirea forţei de mun­că şi a materialelor. De asemenea, este necesar să fie înlăturate deficienţele care au persistat în activitatea organizaţiilor de pro­iectare. Sarcina de reducere a costului construcţii­lor şi de creştere a productivităţii muncii prin folosirea cît mai complexă a maşinilor şi me­canismelor, folosirea prefabricatelor, econo­misirea materialelor şi a forţei de muncă, reducerea cheltuielilor de transport, precum şi prin scăderea cheltuielilor de regie trebuie să constituie o preocupare permanentă a în­treprinderilor de construcţii. Pe calea defalcării unei cote din fondul de amortizare, s-au lăsat la dispoziţia ministere­lor şi întreprinderilor fonduri însemnate pen­tru reparaţii capitale. Ministerele şi întreprinderile trebuie să poarte o grijă deosebită pentru utilizarea ra­ţională şi integrală a sumelor de care dis­pun, să efectueze reparaţiile din timp, iar prin reducerea costului reparaţiilor capitale să cuprindă un volum cît mai mare de re­paraţii. Tovarăşi deputaţi, Partidul Muncitoresc Român şi Guvernul Republicii Populare Romîne au pus ca sarci­nă sporirea producţiei agricole, vegetale şi animale şi a producţiei de cereale-marfă. In 1955 s-a prevăzut a se obţine o produc­ţie de 10 milioane tone grîu şi porumb şi u­not organe pe linia controlului utilizării fon­dului de salarii, a decontărilor fără nume­rar, a creditării pe termen scurt, nu cores­punde încă nivelului de dezvoltare a econo­miei naţionale şi cerinţelor crescînde ale în­tăririi disciplinei financiare, creştere însemnată a numărului de animale şi a productivităţii lor. Prin aceasta se va realiza un nou pas în îmbunătăţirea aprovi­zionării populaţiei cu produse agro-alimenta­re şi a industriei cu materii prime. Pentru înfăptuirea programului de măsuri privitor la dezvoltarea rapidă a agriculturii şi în primul rînd pentru sporirea producţiei agricole şi dezvoltarea creşterii animalelor, Bugetul de Stat pe anul 1955 prevede o creş­tere a mijloacelor financiare. Fondurile des­tinate pentru finanţarea agriculturii, în 1955, se ridică la suma de 4.364,7 milioane lei. Pentru 1955, bugetul prevede alocarea su­mei de 1.448,5 milioane lei în vederea con­solidării staţiunilor de maşini şi tractoare, existente, pentru completarea înzestrării lor cu maşini şi tractoare, înfiinţarea de noi S.M.T.-uri, dotarea centrelor mecanice şi a atelierelor de reparaţii şi îndeplinirea planu­lui anual de lucrări. Ministerul Agriculturii şi Silviculturii tre­buie să ia măsuri pentru îmbunătăţirea acti­vităţii S.M.T.-urilor, să asigure folosirea e­­fectivă şi completă a parcului de tractoare şi maşini agricole, să se îngrijească de efec­tuarea la timp a reparaţiilor cu minimum de mijloace băneşti, întărind controlul în­deplinirii de către fiecare staţiune de maşini şi tractoare, a sarcinilor de reducere a pre­ţului de cost. In îndeplinirea sarcinii de sporire a pro­ducţiei agricole, un rol deosebit revine gos­podăriilor agricole de stat. Statul acordă un mare ajutor financiar gospodăriilor agricole de stat. In 1955, pentru finanţarea gospo­dăriilor agricole de stat s-a alocat suma de 1.398,4 milioane lei, din care pentru investiţii 626,7 milioane lei. In cursul anului 1954, Consiliul de Miniştri a luat măsuri pentru îmbunătăţirea situaţiei financiare şi de cointeresare materială în creşterea produc­ţiei în gospodăriile agricole de stat, astfel încît ele să devină întreprinderi socialiste rentabile. Partidul şi Guvernul acordă o mare aten­ţie întăririi economico-organizatorice conti­nue a gospodăriilor agricole colective şi în­tovărăşirilor existente şi organizării de noi gospodării agricole colective şi întovărăşiri, cu respectarea strictă a principiului liberului consimţămînt. De asemenea, acordă un spri­jin puternic formelor de asocieri simple de producători, grupelor de într-ajutorare etc., ce se creează în unele regiuni ale ţării în ve­derea contractărilor şi folosirii în comun a maşinilor agricole ale statului. Pentru realizarea investiţiilor, gospodăriile agricole colective vor primi în anul 1955 cre­dite pe termen lung în sumă de 200 milioane lei. In afară de aceasta, gospodăriile agricole colective vor beneficia de ajutorul statului pe calea creditelor în termen scurt pentru cheltuielile sezoniere de producţie. Conducerile gospodăriilor agricole colec­tive trebuie să folosească cu mai multă grijă creditele acordate de stat, să nu permită în­trebuinţarea lor în alte scopuri şi să se în­grijească de restituirea lor la termen. Ele trebuie să asigure mărirea an de an a fon­dului indivizibil al gospodăriei şi utilizarea acestuia pentru lărgirea proprietăţii obşteşti şi pentru dezvoltarea producţiei. Măsurile luate de Partid şi de Guvern pentru îmbunătăţirea sistemului de contrac­tări şi achiziţii de animale şi produse ani­male, de plante tehnice de legume şi fructe etc., constituie un stimulent nou şi puternic pentru ca gospodăriile agricole colective, în­tovărăşirile şi producătorii individuali să sporească producţia. Banca Agricolă care şi-a început activita­tea din luna ianuarie 1955, va fi în măsură să finanţeze şi să crediteze în mai bune con­diţii atît sectorul socialist cît şi sectorul in­dividual din agricultură. I. Rezultatele definitive ale executării Bugetului de Stat pe anul 1953 II. Rezultatele provizorii ale executării Bugetului de Stat pe anul 1954 Tovarăşi deputaţi, III. Bugetul de Stat pe anul 1955 transportului şi altor ramuri ale economiei naţionale. In industria grea vor fi mărite capacită­ţile de producţie în ramurile construcţiilor de maşini, siderurgie şi metale neferoase, se vor construi şi pune în funcţiune noi insta­laţii, rafinării şi­­conducte în industria pe­troliferă, vor fi executate lucrări pentru deschideri de mine şi lărgirea minelor exis­tente în industria cărbunelui, se vor construi şi da în exploatare noi hidrocentrale şi ter­mocentrale, se va continua înzestrarea cu noi utilaje şi mecanisme a industriei lem­nului şi hîrtiei. Lucrările capitale ce vor fi executate în industria grea reprezintă 45,2% din volu­mul total al planului de investiţii pe 1955. In industria uşoară şi alimentară, precum şi în industria locală vor fi investite mij­loace financiare, în preţuri comparabile, cu 15,3% mai mari ca în anul 1954 pentru construirea de fabrici şi secţii noi, cum şi pentru dezvoltarea şi modernizarea celor existente. Pentru înzestrarea agriculturii cu noi tractoare şi maşini agricole, înfiinţarea a 20 staţiuni de maşini şi tractoare noi şi consolidarea celor existente, înfiinţarea de noi centre mecanice, dezvoltarea gospodă­riilor agricole de stat, executarea de lu­crări de irigaţii, îndiguiri şi altor lucrări agricole şi silvice, se prevăd pentru 1955, în preţuri comparabile, cu 40,0% mai multe fonduri decît în 1954. Planul lucrărilor capitale pe anul 1955 prevede lărgirea construcţiilor de locuinţe şi a lucrărilor social culturale şi edilitare, cu 7,6% faţă de 1954. Bugetul de Stat pe 1955 prevede alocarea sumei de 6.951,3 milioane lei pentru învăţă­­mînt, cultură, sănătate şi alte acţiuni social culturale, ceea ce reprezintă 16,2% din to­talul cheltuielilor bugetare şi o creştere, în preţuri comparabile, de 8,9% faţă de 1954. Pentru cheltuielile de apărare s-a prevă­zut în buget suma de 4.477,3 milioane Iei. Statul nostru democrat popular duce cu consecvenţă o politică externă de pace şi de colaborare internaţională, o politică de dezvoltare a relaţiilor economice şi culturale cu alte ţări. Poporul român participă cu toate forţele sale la lupta marelui lagăr al democraţiei şi socialismului, îndreptată spre apărarea păcii şi securitatea popoarelor. Faţă de politica dusă de cercurile imperia­liste, de reînviere a militarismului german şi de pregătire a unor noi agresiuni, Par­tidul şi Guvernul nostru consideră de da­toria sa să ia măsurile necesare pentru­­în­tărirea continuă a capacităţii de apărare a ţării. Bugetul de Stat al Republicii Populare Române pe 1955 se prezintă spre aprobare Marii Adunări Naţionale, la venituri în sumă de 44.405,0 milioane lei, iar la cheltuieli în sumă de 43.005,0 milioane lei, cu o depăşire a veniturilor faţă de cheltuieli de 1.400,0 mi­lioane lei. In buget se reflectă consecinţele financiare ale reducerii preţurilor cu ridicata la mijloa­cele de producţie fabricate în întreprinderile de stat. Însemnătatea acestei operaţiuni con­stă în faptul că, se poate urmări cu mai multă uşurinţă preţul de cost al produselor şi efortul muncitorilor pentru realizarea sar­cinii de reducere a preţului de cost. O dată cu această operaţie s-au rentabilizat unele ramuri industriale care au lucrat cu pier­dere. Veniturile din acumulări ce se varsă la buget de către întreprinderile de stat, se ri­dică la suma de 24.110,1 milioane lei ceea ce reprezintă 54,3% din totalul veniturilor bugetului. Impozitele de la populaţie sînt­ prevăzute în buget în sumă de 3.334,0 milioane lei, re­prezentînd 7,5% din totalul veniturilor. Resursele Bugetului de Stat pe 1955 sînt destinate în cea mai mare parte pentru fi­nanţarea economiei naţionale şi pentru ac­ţiunile social-culturale. Pentru aceste scopuri au fost prevăzute în buget 31.303,2 milioane lei, adică 72,8% din totalul cheltuielilor. Fo­losirea resurselor bugetului într-o proporţie atît de însemnată pentru dezvoltarea econo­miei naţionale şi pentru lărgirea acţiunilor social-culturale caracterizează bugetul statu­lui nostru democrat popular, ca buget al con­strucţiei paşnice şi întăririi economice a pa­triei noastre, al ridicării nivelului de trai material şi cultural al poporului muncitor. Pentru finanţarea economiei naţionale s-a prevăzut în buget suma de 24.351,9 milioane lei, adică 56,6% din totalul cheltuielilor în care sînt cuprinse şi sumele alocate pentru lucrările capitale. Pe lîngă mijloacele de la buget, vor mai fi utilizate pentru finanţarea economiei naţionale şi resurse proprii ale întreprinderilor şi organizaţiilor economice, în sumă de 7.510,7 milioane lei. In acest fel totalul mijloacelor destinate cheltuielilor pentru economia naţională, în anul 1955, se ridică la suma de 31.862,6 milioane lei. Pentru finanţarea lucrărilor capitale se va da de la buget suma de 9.091,3 milioane lei, adică 21,1% din totalul cheltuielilor. Mijloacele importante alocate în anul 1955 pentru investiţii vor asigura mărirea mij­loacelor de bază ale industriei, agriculturii. Creşterea acumulărilor interne o sarcină principală a întreprinderilor şi organizaţiilor economice socialiste Sursa principală a veniturilor Bugetului de Stat o constituie acumulările provenite de la întreprinderile şi organizaţiile eco­­mice socialiste. Acumulările întreprinderilor şi organiza­ţiilor economice sînt baza creşterilor venitu­rilor Bugetului de Stat, care asigură mijloace băneşti necesare pentru dezvoltarea econo­miei socialiste, sporirea bogăţiei naţionale şi ridicarea nivelului de trai ai oamenilor muncii. Creşterea acumulărilor şi în primul rînd a beneficiilor poate fi obţinută numai prin creşterea producţiei industriale şi agri­cole, ridicarea productivităţii muncii, reduce­rea preţului de cost şi respectarea regimului de economii, în toate ramurile economiei na­ţionale. Pentru ca veniturile Bugetului de Stat să fie realizate în întregime, a arătat raporto­rul, este necesar să se acorde toată aten­ţia îndeplinirii de către fiecare întreprin­dere a sarcinilor privind reducerea preţului de cost şi creşterea productivităţii muncii. In anul 1954, cu toate că planul de pro­ducţie a fost îndeplinit pe întreaga indus­­trie, au existat totuşi unele întreprinderi şi direcţii generale care n-au luat la timp mă­surile corespunzătoare pentru realizarea în întregime a sarcinilor de producţie la toate sortimentele. In activitatea unor întreprinderi şi direc­ţii generale, îndeplinirea planului producţiei marfă a rămas într-o măsură neadmisibilă, în urma îndeplinirii producţiei globale. Vorbind despre importanţa creşterii pro­ductivităţii muncii, ca principală cale de reducere a preţului de cost şi al sporirii acu­mulărilor băneşti ale întreprinderilor, rapor­torul a arătat că în anul 1954 ritmul de creştere a productivităţii muncii în unele ramuri ale industriei nu a fost satisfăcător. Lupta pentr­u creşterea acumulărilor prin reducerea continuă a preţului de cost şi în­tărirea regimului de economii, trebuie să constituie în acest an — ultimul an al pri­mului nostru plan cincinal — o îndatorire de seamă pentru fiecare om al muncii, fiind convinşi că fiecare procent de reducere a pre­ţului de cost în fiecare întreprindere, mă­reşte mijloacele financiare pentru dezvolta­rea necontenită a industriei socialiste şi a agriculturii. Finanţarea economiei naţionale Cheltuielile pentru cultură, sănătate, asistenţă şi asigurări sociale Partidul şi Guvernul manifestă o grijă permanentă pentru Cultura şi sănătatea po­porului. In 1955, pentru acţiunile social-culturale se prevede în Bugetul de Stat suma de 6.951,3 milioane lei, cu o creştere faţă de 1954, în preţuri comparabile, cu 8,9%. Pentru întreţinerea spitalelor, sanatoriilor, policlinicilor, ambulatoriilor, maternităţilor, creşelor şi altor instituţii de ocrotire a să­nătăţii sînt prevăzute în anul 1955, în pre­ţuri comparabile, mijloace financiare cu 13,0% mai mari decît în anul 1954. O parte însemnată din aceste mijloace se acordă pentru lărgirea reţelei de unităţi sanitare şi pentru mărirea numărului de paturi în uni­tăţile existente. Fondurile prevăzute în anul 1955 pentru acţiunile de sănătate asigură majorarea a­­locaţi­i­lor pentru medicamente, instrumente medicale şi cazarmament, ceea ce va duce la îmbunătăţirea calitativă a deservirii me­dicale a oamenilor muncii. Creşterea bugetului Asigurărilor Sociale de Stat cu 19,9% faţă de anul 1954, a fă­cut posibilă alocarea unor fonduri sporte pentru amenajări şi instalaţii în staţiunile de odihnă, pentru trimiterea la odihnă şi tratament balneo-climatic a oamenilor mun­cii, precum şi pentru alte măsuri social­­culturale. Perfecţionarea şi ieftinirea continuă a aparatului de stat Perfecţionarea şi ieftinirea continuă a a­­paratului de stat, prin îmbunătăţirea struc­turii organizatorice a acestuia, prin găsi­­rea formelor celor mai raţionale şi opera­tive de muncă, prin eliminarea cheltuielilor neeconomicoase, prin întărirea răspunderii şi a disciplinei în muncă, trebuie să consti­tuie o sarcină permanentă a tuturor lucră­torilor din aparatul de stat. Cheltuielile de întreţinere a aparatului de stat pe anul 1955 sînt prevăzute în sumă de 1.335,3 milioane lei, reprezentînd 3,1% din totalul cheltuielilor Bugetului de Stat. Faţă de anul 1954, cheltuielile de întreţinere a aparatului de stat pe anul 1955, în preţuri comparabile, se micşorează cu 20 milioane lei. In aparatul de stat mai există însă servi­cii cu activităţi paralele, verigi intermediare de prisos, exagerări în statele de funcţiuni ale organelor de administraţie şi de condu­cere. In dauna activităţilor de bază, mai sînt ocupaţi cu lucrări de birou numeroşi ingi­neri, agronomi, învăţători, medici şi alţi specialişti. Ministerele, instituţiile centrale şi comi­tetele executive ale sfaturilor populare sînt obligate să ia măsuri hotărîte pentru îm­bunătăţirea structurii aparatului administra­tiv. O sarcină de o deosebită importanţă pe care Partidul şi Guvernul o pune în faţa organelor de stat, a unităţilor economice şi a tuturor oamenilor muncii, este lupta ho­­tărîtă împotriva oricărui caz de abuz sau fraudă în avutul obştesc. Apărarea şi păstrarea avutului obştesc constituie o înaltă datorie patriotică a fiecărui om al muncii. „M­UNC­A" Pag. 2­1 iunie 1955 BUGETELE LOCALE Bugetele sfaturilor populare cuprinse în Bugetul de Stat pe anul 1955 reprezintă suma de 5.996,7 milioane lei, cu o creştere, în preţuri comparabile, de 21,5% faţă de anul 1954. Din an în an cresc alocaţiile în bugetele regiunilor pentru finanţarea indus­triei locale, a gospodăriei comunale, a gos­podăriei drumurilor şi agriculturii, pentru lărgirea şi îmbunătăţirea activităţii institu­ţiilor de învăţămînt, cultură şi sănătate. Comitetele executive ale sfaturilor popu­lare trebuie să dea o atenţie mai mare şi să conducă îndeaproape activitatea econo­mică şi financiară a întreprinderilor locale, cum şi instituţiilor social-culturale. Comitetele executive ale sfaturilor popu­lare trebuie să dea dovadă de mai multă iniţiativă în folosirea şi valorificarea re­surselor locale existente, să lupte pentru a da o producţie mai mare şi variată. Comitetele executive ale sfaturilor populare şi organele financiare au sarcina să ducă o muncă perseverentă pentru realiza­rea integrală şi la timp a veniturilor buge­telor lor. Tovarăşi deputaţi, Anul acesta fiind ultimul an care încheie primul nostru plan cincinal, este necesar să mobilizăm toate forţele şi toată energia creatoare pentru dezvoltarea mai departe a industriei grele, pentru grăbirea ritmului de ridicare a agriculturii şi sporirea necontenită a producţiei mărfurilor de consum popular. Oamenii muncii din uzine şi de pe ogoare sînt hotărîţi să obţină în acest an noi suc­cese, îndeplinind cu cinste sarcinile trasate de Partid şi de Guvernul Republicii Popu­lare Romîne pentru realizarea programului dezvoltării continue a economiei naţionale, pentru creşterea bunăstării materiale şi cul­turale a poporului muncitor. Întrecerea socia­listă ce se desfăşoară în întreprinderile de stat pentru îndeplinirea înainte de termen a sarcinilor de producţie prevăzute în planul de 5 ani, sînt cel mai elocvent exemplu de luptă avîntată pentru sporirea continuă a producţiei, pentru înflorirea scumpei noastre patrii. Bugetul de Stat pe 1955, pe care îl supun spre examinare şi aprobare Marii Adunări Naţionale, răspunde acestor sarcini. El se întemeiază pe Planul de Stat şi asigură mo­bilizarea mijloacelor băneşti pentru îndepli­nirea acestuia. Lupta pentru realizarea veniturilor prevă­zute în buget și pentru cheltuirea cumpătată a fondurilor alocate constituie o îndatorire patriotică a conducătorilor din economie, a lucrătorilor din sistemul financiar și a tutu­ror oamenilor muncii. îndeplinirea cu succes a Planului de Stat şi a Bugetului de Stat pe anul 1955 va con­stitui o nouă victorie a oamenilor muncii pe drumul construirii socialismului in ţara noastră. Discuţii la proiectul de lege , privind ratificarea Tratatului de la Varşovia In scrisoarea sa acad. Radu Cernătescu, deputat al circumscripţiei electorale Huşi, regiunea Iaşi, scrie între altele : Fiind suferind şi neputînd participa di­rect la lucrările Marii Adunări Naţionale vă trimit prin această scrisoare expresia sen­timentelor şi gîndurilor mele în legătură cu ratificarea Tratatului de prietenie, colabora­re şi asistenţă mutuală între statele euro­pene iubitoare de­ pace. Ideea convocării unei conferinţe a tuturor statelor iubitoare de pace, enunţată încă în decembrie 1954 la Conferinţa de la Mosco­va, mi-a dat imaginea anticipată a modului în care trebuie să ducă o luptă cît mai or­ganizată toate ţările interesate să apere pa­cea. Tratatul care s-a încheiat şi pe care Marea Adunare Naţională urmează să-l ra­tifice exprimă în gradul cel mai înalt do­rinţa fierbinte a noastră, a tuturor lucrăto­rilor ştiinţifici, a tuturor oamenilor muncii din ţara noastră, a oamenilor cinstiţi din lumea întreagă, pentru că el este un puter­nic instrument nu numai împotriva unei agresiuni ci şi pentru rezolvarea probleme­lor internaţionale în spiritul păcii şi înţele­gerii, în perfectă concordanţă cu interesele tuturor popoarelor. Lucrătorii ştiinţifici de la Filiala Iaşi a Academiei R.P.R., din oraşul şi regiunea Iaşi, îşi exprimă prin cuvîntul meu aproba­rea fierbinte a Tratatului de la Varşovia. •­ Deputatul Filip Geltz, din circumscripţia electorală Lovrin, regiunea Arad, a arătat că ratificarea acordurilor de la Paris şi inclu­derea Germaniei occidentale în blocul agre­siv al Atlanticului de Nord, organizat şi dominat de S.U.A., constituie o gravă ame­ninţare pentru cauza păcii şi securităţii po­poarelor. împotriva tratatelor de la Paris s-a ridi­cat valul mişcării populare.­­O impor­tanţă deosebită o are creşterea hotărîrii de luptă a maselor populare împotriva planu­rilor de înarmare şi militarizare a Germa­niei occidentale. Poporul german vede din ce în ce mai limpede că lupta pentru unitatea sa naţio­nală şi independenţa sa este incompatibilă cu acordurile de la Paris. El vede în R.D. Germană apărătorul intereselor sale vitale, bastionul forţelor iubitoare de pace din în­treaga ţară. Populaţia minorităţii naţionale germane din patria noastră aprobă cu hotărîre şi căl­dură Tratatul de la Varşovia. Ea este con­ştientă că hotărîrile de la Varşovia apără interesele sale cele mai vitale de oameni li­beri, într-o patrie liberă. Muncitori, ţărani muncitori, intelectuali de naţionalitate ger­mană îşi exprimă hotărîrea de a depune toate eforturile în sectorul lor de muncă pentru înflorirea economiei şi culturii, pen­tru întărirea capacităţii de apărare a Repu­blicii Populare Romîne. ★ Preotul Alexandru Ionescu, deputat al cir­cumscripţiei electorale „30 Decembrie“ o­­raşul Bucureşti, a spus . In faţa primejdiei pe care o reprezintă răz­boiul şi folosirea armelor de distrugere în masă, oamenii de bună credinţă, indiferent de convingerile politice şi religioase, şi-au întins prieteneşte mîinile şi au dat grăz­d­a­nei dorinţi adinei a sufletului omenesc : în­temeierea unei păci trainice pe pămînt. Ca slujitor al Bisericii ortodoxe romîne, conştient că exprim convingerile slujitorilor acestei biserici şi convingerile slujitorilor ce­lorlalte culte din ţara noastră, salut cu sa­tisfacţie deosebită încheierea Tratatului de la Varşovia şi-mi exprim încrederea că el poa­te constitui o pavăză din cele mai puternice împotriva agresiunii. Căpeteniile şi slujitorii cultelor din ţara noastră sînt încredinţaţi că prin încheierea Tratatului de la Varşovia s-a făcut un im­portant pas înainte pe calea întăririi păcii împotriva celor care o ameninţă, şi laolaltă cu toţi oamenii de bună credinţă din ţara noastră, ei depun eforturi sporite în aceas­­tă sfîrată şi mare acţiune. Acad. Ştefan S. Nicolau, deputat al cir­cumscripţiei electorale Turburea, regiunea Craiova, a spus între altele: Azi se împlineşte o săptămînă de cînd în această incintă s-au Încheiat lucrările repre­zentanţilor mişcărrii pentru apărarea păci din Republica Populară Romînă. Rezultatele obţinute au oglindit fidel vo­inţa fermă a întregului nostru popor, de a munci şi de a lupta cu toate forţele sal pentru apărarea păcii. Din această voinţă puternică de a se îm­potrivi forţelor războiului a fost făurit­­ Tratatul de la Varşovia. Pentru­­prima oară în istoria omenirii, a­pare un asemenea tratat, în care comunita­tea de ţeluri şi interese, şi în special, voin­ţa fermă de a cuceri dreptul la linişte , prosperitate, dreptul la pace, a unui gru de popoare ce totalizează aproape un mili­ard de oameni, se materializează prin legă­minte şi măsuri concrete de colaborare,­­ întărire a securităţii şi a păcii, de asistent mutuală în caz de agresiune armată di partea forţelor întunecate ale războiului. Mulţumită acestui Tratat, document d importanţă deosebită a epocii noastre, Rept­blica Populară Romînă, ca şi celelalte rept blici din lagărul socialismului, are astă­ mijloace pentru a-şi apăra cele mai de pus bunuri, libertatea şi pacea. ★ Deputatul Costache Antoniu din circum­­scripţia electorală Turnu Măgurele, regiu­nea Bucureşti, a s­pus: Citind paragrafele Tratatului de la Varşo­via eşti impresionat de limpezimea afirma­ţiilor, de argumentarea de o logică de fie de buna credinţă care reiese din aceast cartă a apărării păcii. Totul este apus da şi hotărît: este o înţelegere paşnică, defen­sivă, a unor popoare unite şi puternice, pen­tru a nu fi surprinse de agresiune. Convins că-mi îndeplinesc o datorie , artist-cetăţean, voi vota pentru ratificare Tratatului de la Varşovia, chezăşie a unită­ţii popoarelor, hotărîte să apere pacea securitatea în Europa, chezăşie a unui vi­tor mai bun. ★ Deputata Maria Arnăutu, din circumscrip­ţia electorală Văleni de Munte, regiune Ploeşti, a spus printre altele, împreună cu tovarăşii mei de muncă, în­văţători şi profesori de la şcolile din com­i­­a noastră, am urmărit, cu multă atenţie lu­crările Conferinţei de la Varşovia. Semnarea Tratatului de la Varşovia a d. muncitorilor şi ţăranilor muncitori din ci­cumscripţia mea încrederea că munca noa­tră paşnică este asigurată şi că o eventual agresiune ne va găsi pregătiţi aşa cum î cuvine.­­ Pentru noi, învăţătorii şi profesorii, hoţă­rîrile Conferinţei de la Varşovia, constitu imbold de muncă. In activitatea noastră o zi cu zi vom munci în aşa fel ca fiecar elev pe care-l educăm să devină un luptă­tor activ pentru socialism, pentru apărare patriei. ★ întreţinerea culturilor şi pregătirile de recoltări In centrul preocupărilor mecanizatorilor îngrijirea culturilor ca şi recoltarea la timp sînt lucrări d­eosebit de impor­tante în bătălia pentru creşterea producţiei agricole vegetale. Praşila făcută la vreme, plivitul, aplicarea îngrăşămintelor suplimentare, combaterea dăunătorilor şi culesul în perioada optimă asigură obţinerea unor sporuri mari de recoltă la hectar. In perioada actuală muncitorii din G.A.S. şi mecanizatorii din S.M.T. sînt chemaţi să-şi îndrepte toată atenţia spre folosirea largă a mijloacelor mecanizate la îngrijirea culturilor, respectarea strictă a regulilor agrotehnice și intensificarea lucrărilor privind pregătirea utilajului în vederea muncilor de recoltare. Folosesc mijloacele mecanizate la întreţinerea culturilor P­LOEŞTI (coresp. „Munca“). Termi­­nînd în întregime însămînţările, mecani­zatorii din staţiunile de maşini şi trac­toare din regiunea Ploeşti au pornit la executarea lucrărilor de întreţinere a cul­turilor. In vederea executării prăşitului mecanic pe o suprafaţă cît mai mare, în afara cul­tivatoarelor dotate cu toate piesele nece­sare pentru prăşit, S-M.T. au primit de cu­­rind încă un număr de 30 tractoare M.T.Z.-2 sovietice şi 36 tractoare K­ D.P. fabricate la uzinele de tractoare „E. Thă­mann“ din Oraşul Stalin. îndată ce timpul a fost prielnic şi ce­ţurile de porumb şi-au dezvoltat, mecan­zatorii de la S.M.T. Ziduri din raion­ Rimnicu Sărat — staţiune fruntaşă , regiune — au trecut la executarea pras­­ei mecanice pe terenurile colectiviştii­ din comunele Vîlcele şi Ştiubei. Paralel cu executarea muncilor de în­treţ­inere a culturilor, mecanizatorii­­ pregătesc în vederea lucrărilor agrico­le recolt­are, treieriş şi dezmiriştit. Fruntaşi pe regiune GALAŢI (de la trimisul nostru). — Paralel cu pregătirile maşinilor necesare strîngerii recoltei, muncitorii şi tehnicie­nii gospodăriilor agricole de stat din re­giunea Gal­a­ţi desfăşoară cu succes mun­cile de întreţinere a culturilor. Pînă în prezent s-au prăşit mecanic peste 2.000 ha însămînţate cu porumb, floarea soarelui şi alte culturi. In frun­tea muncilor de întreţinere a culturilor se află colectivul de muncă al G.A.S.-U­leasca, care a făcut prăşitul mecanic­­ o suprafaţă de peste 600 ha. Rezulta bune au obţinut şi gospodăriile agrico de stat „Justin Geo­rgescu“, „Berea Ba­bu" şi altele care de asemenea iau făc prăşitul mecanic pe mari suprafeţe. I curînd se va începe prima praşilă la bum­­bac şi a doua praşilă la porumb. Pregătiri în vederea recoltării IAŞI (coresp. „Munca“).. După termi­narea cu succes a arăturilor şi însămîn­­ţărilor de primăvară, mecanizatorii de la S.M.T.­Podu Iloaie au trecut la lucrările de întreţinerea culturilor. Pînă la 20 mai s-a executat prăşitul mecanic pe o supra­faţă de aproape 100 ha., cultivată cu po­rumb şi floarea soarelui. In staţiune se pregătesc maşinile şi tractoarele în vederea lucrărilor de sece­riş,­­treieriş şi dezmiriştit. Pînă în prezei mecanizatorii au reparat 13 secerători 20 batoze. Celelalte batoze şi maşini agr­cole sunt în curs de reparare. Succese deosebite în munca de pregăti­r a maşinilor pentru recoltare obţine şi e­fectivul staţiunii de maşini şi t­ra­ctoar Frumuşica. Mecanizatorii de aci au rep­rat pînă acum 37 batoze, 9 secerători­­gători. Lucrări pe ogoare BIRLAD. — De curînd, gospodăria a­­gricolă de stat Panciu a terminat prăşi­tul pe o suprafaţă­­de 38 ha însămînţată cu porumb. In această muncă s-au evi­denţiat tovarăşii Iacob Cumpanet, Negruţ Veroni, Vasile Panca şi Constantin Gi­tan. De asemenea, s-a efectuat şi piivitul p­­oaselor pe o suprafață de 60 hectare. M. Brădeanu corespondent voltuiii

Next