Munca, iulie 1955 (Anul 11, nr. 2395-2421)

1955-07-01 / nr. 2395

Proletari din toate ţările, uniţi-vâ ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R.P.R. ANUL­ XI nr. 2395 Vineri 1 iulie 1955 4 pagini 20 bani In apărarea vieţii, păcii şi progresului omenirii „Rauha“ ! Cu acest cuvînt pe buze pă­răsesc acum pămîntul ospitalier al Fin­landei cei 1.841 de participanţi la Aduna­rea Mondială a Păcii, îndreptindu-se spre 68 de tari situate în diferite parti ale lumii. „Rauha“ este cuvîntul care expri­mă felul nobil pentru care 146 membri ai diferitelor parlamente, 72 de reprezen­tanţi ai diverselor culte religioase, nume­roşi muncitori, m­embri de sindicat, ţă­rani, tehnicieni şi ingineri, oameni de afaceri, avocaţi şi jurişti, artişti şi oameni de ştiinţă, scriitori şi poeţi s-au întrunit la Helsinki. Căci în limba finlandeză „rauha“ înseamnă pace. Voinţa popoarelor de a apăra viaţa, de a salva comorile civilizaţiei de la distru­gere, de a risipi norii ameninţători ai unui nou război mondial, mai sîngeros şi mai îngrozitor decît cele de vină acum, a răsunat puternic în repetate rânduri, la adunările solilor omenirii iubitoare de pace de la Varşovia şi Stockholm, de la Praga şi Viena. Dar niciodată încă glasul opiniei publice mondiale în toată diversitatea, el nu s-a făcut auzit atît de clar şi puternic ca la recenta Adunare de la Helsinki. Timp de opt zile de la tri­buna Adunării Mondiale a Păcii au luat cuvîntul reprezentanţii celor mai diferite pături sociale, persoane cu convingeri po­litice şi credinţe religioase deosebite, oa­meni de diferite naţionalităţi, de toate rasele. Printre oratori se găseau eminenţi luptători pentru pace ca savantul francez Frederic Joliot-Curie,­ academicianul chi­nez Qo Mo-jo, marele scriitor sovietic Ilya Ehrenburg, cunoscuta activistă pe tărîm social din Anglia Monica Felton şi mulţi alţii Alături de ei au vorbit şi numeroşi oameni neasociaţi direct cu miş­carea pentru pace ca reverendul canadian Candy, deputatul francez Va­lon —, adept al generalului De Gaulle — d-na Rusden din Marea Britanie, care au adus multe critici, au recunoscut multe lucruri pozi­tive şi şi-au exprimat mari speranţe. . De­ pe urma schimbului larg de opinii, din discuţiile animate şi deseori pasiona­te purtate la Adunare s-a cristalizat preo­cuparea tuturor de a găsi soluţii accep­tabile pentru toţi în apărarea cauzei lor comune — pacea O grăitoare expresie a acestei preocu­pări o reprezintă Apelul de la Helsinki adoptat de marea Adunare Mondială a Păcii. In Apel îşi găseşte exprimare vie convingerea popoarelor că numeroase Probleme pot fi rezolvate astăzi prin tra­tative, că contradicţiile internaţionale pot fi soluţionate pas cu pas. In Apelul de la Helsinki se subliniază totodată speran­ţa popoarelor că la apropiata conferinţă de la Geneva a şefilor celor patru mari puteri, posibilitatea soluţionării paşnice prin tratative a unor importante proble­me internaţionale, va fi folosită în ciuda divergenţelor profunde şi a diversităţii o­­piniilor. „Adunarea de la Helsinki a de­monstrat — se subliniază în Apel — că dacă conferinţa celor patru va ţine sea­ma de opinia publică, ea va constitui o primă etapă în construirea unei Europe în care să fie garantată securitatea tutu­ror statelor europene, în care acestea să păşească pe calea unei strînse colaborări economice şi culturale. Această operă este legată de reunificarea Germaniei, în a­­fara oricărei coaliţii militare, a unei Ger­manii ferite de renaşterea militarismului. Tot în acest spirit, conferinţa celor patru puteri are misiunea de a pregăti prin tratative evacuarea trupelor străine de pe insula chineză Taiwan (Formoza). Conferinţa trebuie să vegheze la stricta respectare a acordurilor de la Geneva cu privire la Indochina. Ea trebuie să dea Organizaţiei Naţiunilor Unite posi­bilitatea de a dobîndi un caracter cu a­­devărat universal, prin includerea Repu­blicii Populare Chineze“. Fireşte că o asemenea desfăşurare a conferinţei celor patru puteri ar cores­punde pe deplin intereselor vitale ale po­poarelor lumii. De aceea, Apelul de la Helsinki — care subliniază că acordurile de la Geneva, încetarea războiului in In­dochina, conferinţa de la Bandung, neu­tralitatea Austriei consfinţită printr-un tratat şi declaraţia de la Belgrad sunt roade ale trezirii opiniei publice care şi-a găsit expresia în poziţia guvernelor — cheamă forţele iubitoare de pace din în­treaga lume să se unească pentru a ajuta guvernele să se înţeleagă, să risipească neîncrederea şi să apere pacea­ . O activitate deosebit de intensă s-a des­făşurat în cele şapte comisii de lucru, constituite la Adunare. In urma unei ana­lize temeinice a tuturor problemelor care au stat în faţa Adunării Mondiale şi a unei confruntări libere a punctelor de vedere expuse prin numeroase interven­ţii, comisiile de lucru au elaborat rezo­luţii şi recomandări care reflectă aspira­ţiile cele mai fierbinţi ale popoarelor. Făcîndu-se interpretul voinţei sutelor de milioane de oameni din întreaga lume care se pronunţă astăzi cu hotărîre îm­potriva pregătirilor unui război ato­mic pustiitor, Adunarea Mondială a Pă­cii a adoptat în unanimitate raportul co­misiei pentru dezarmare si interzicerea armelor atomice. In acest raport se sub­liniază necesitatea adoptării unui proiect de dezarmare care prevede: încetarea ex­perimentării armelor nucleare;­­angaja­mentul solemn ca aceste arme să nu fie folosite niciodată; interzicerea fabricării armelor nucleare şi o dezarmare subs­tanţială şi progresivă pe­ etape; stabili­rea unui control echitabil căruia să nu i se poată sustrage nici un stat. Se re­comandă de asemenea convocarea unei conferințe a tuturor guvernelor, indife­rent dacă tarile lor sunt sau nu membre ale O.N.U., pentru ca măsurile luate în scopul dezarmării să fie aplicate de toate statele. Solii omenirii iubitoare de pace au a­­cordat o deosebită atenţie problemei ger­mane şi celei privind securitatea Euro­pei. Adoptînd rezoluţiile comisiei pentru blocuri militare şi securitate, participan­ţii la Adunarea Mondială a Păcii au condamnat politica de scindare a Euro­pei în blocuri militare şi au subliniat necesitatea realizării unei înţelegeri între toate statele europene în vederea asigu­rării securităţii lor şi a organizării co­laborării lor economice şi culturale. Ei au subliniat totodată că S.U.A. trebuie să fie invitate la acest sistem de securitate colectivă. Reprezentanţii forţelor păcii s-au pronunţat pentru împiedicarea re­naşterii militarismului german şi a par­ticipării Germaniei la vreo coaliţie mili­tară, considerind necesară convocarea u­­nei conferinţe generale a statelor euro­pene. În ce priveşte problemele Asiei, Aduna­rea de la Helsinki s-a pronunţat în fa­voarea sprijinirii de către toate guvernele iubitoare de pace a celor cinci principii de coexistenţă paşnică şi a celor zece principii ale conferinţei de la Bandung. Au fost adoptate de asemenea şi o serie de alte recomandări privind restabilirea şi extinderea relaţiilor comerciale­ între toate ţările, intensificarea schimburilor culturale şi educarea tineretului într-un spirit de pace, prietenie şi înţelegere. Rezoluţiile şi recomandările adoptate la Helsinki reflectă voinţa unanimă de pace a popoarelor. Ele arată că Aduna­rea Mondială a Păcii, în urma unei te­meinice analize a situaţiei internaţionale, a reuşit să găsească soluţiile cele mai indicate şi echitabile pentru netezirea căi­lor de asigurare a păcii şi colaborării între toate ţările, dînd astfel din ajutor substanţial Organizaţiei Naţiunilor Unite şi guvernelor chemate să justifice spe­ranţele sutelor de milioane de oameni iu­bitori de pace de pe întregul pămînt. Este mai presus de orice îndoială că Apelul de la Helsinki şi lucrările Adună­rii Mondiale a Păcii vor avea un puternic răsunet, ducînd la o unire şi mai strînsă a forţelor iubitoare de pace, făcînd ast­fel şi ma­­i eficace manifestările lor în apărarea păcii şi prieteniei între popoare. Poporul nostru, a cărui nestrămutată hotărîre de a apăra pacea şi securitatea a fost din nou clar exprimată prin solii săi la Adunarea Mondială a Păcii, a pri­mit cu satisfacţie Apelul adoptat la Hel­sinki şi îşi exprimă convingerea nestră­mutată că el va contribui în mare măsură la apărarea vieţii, păcii şi progresului omenirii. Lucrările sesiunii generale a Academiei R. P. R. Mierea»! (tupă amiază şi în cursul zilei de joi au canţiuat lucrările sesiunii generale a Aca­denaiei R.P.R. Au fost expuse comunicări ştiinţifice pe secţii în secţia I-a, pe specialităţile ma­tematică şi fizică, în secţia a II-a, pe spe­cialităţile biologie, agronomie, geologie şi geografie; in secţia a IlI-a, pe specialităţile mecanică aplicată, energetică şi metalurgie, chimie; în secţia a IV-a, de ştiinţe medicale; in secţia a V-a, pe specialităţile istorie, filo­zofie şi psihologie, economie; in secţia a VI-a, pe specialitățile limbă, literatură și artă. Lucrările continuă. Concertul de gală al orchestrei de muzică naţională chineză Joi seara a avut loc în sala Teatrului C.C.S. concertul de gală ,al orchestrei de mu­­zică naţională chineză care se află în turneu in ţara noastră. La concert au asistat tovarăşii Chivu Stoica, C. Pîrvulescu, acad. prof. dr. C. I. Parhon, S. Bughici, Constanţa Crăciun, M. Roşianu, membri ai guvernului, membri ai C.C. al P.M.R., conducători ai organizaţiilor obşteşti şi ai instituţiilor centrale, oameni ai artei şi culturii, reprezentanţi ai presei, un numeros public. In sală se aflau ambasadorul R. P. Chi­neze, Ke Bo-nian şi alţi membri ai corpului diplomatic. Orchestra de muzică naţională chineză, al­cătuită din 21 de artişti cu instrumente vechi populare şi solişti vocali, este condusă de Li Juan-cin, director adjunct al Institu­tului de muzică populară de pe lingă Con­servatorul Central al R. P. Chineze. Condu­cător artistic este compozitorul Wan Sin, iar dirijor este Cin Pen-cian. Orchestra a interpretat un program bo­gat de piese muzicale clasice cu o veche tra­diţie şi muzică populară instrumentală din diferite regiuni ale marii Chine, care au de­monstrat înalta artă" a poporului chinez. Temele cîntecelor exprimă dragostea de na­­tură, dragostea de patrie, bucuria poporului eliberat, hotărîrea de a lupta pentru con­struirea unei vieţi fericite. In cîntecul „Pri­măvăratec dlar de lună“, o melodie clasică lirică, se descrie pitorescul rîurilor şi mun­ţilor. Acelaşi conţinut liric îl au şi cîntecele „Intîlnirea fericită“, un cîntec popular din Mongolia Interioară, care exprimă bucuria întîlnirii a doi îndrăgostiţi după o lungă despărţire, „Lumina soarelui de primăvară", executat de o formaţie de instrumente populare „Pi-Pa“, care descrie frumuseţea unei zile de primăvară sau „Toate păsările cinstesc Phoenixul“, în care sunt imitate diferite glasuri de păsări. Sentimentele patriotice profunde ale po­porului chinez sunt oglindite în melodiile „Generalul“, care redă întoarcerea victorioa­să în patrie a unui erou popular şi „Guan Lin San“, care descrie lupta unui erou îm­potriva asupritorilor. Bucuria de a trăi viaţa nouă după elibe­rare este cîntată în „Dansul naţionalităţii Jao“,­­şi în „Cîntecul căruţaşului“, care exprimă sentimentele ţăranilor chinezi după înfăptuirea reformei agrare. Călduroase aplauze au răsplătit pe basul Cian Kuan-hua, care, pe lingă cîntece chi­neze, a interpretat cîntecele romîneşti „Cine m-aude cîntînd“ de T. Bredic­eanu şi „Tran­dafir de la Moldova“, şi pe soprana Lo Siu-tu, care a interpretat melodiile „Vor în­­flori florile“, „Va veni fericirea“, „Maica“ şi cîntecul romînesc „Drag îmi e mîndru de tine“. Concertul artiştilor chinezi a fost răsplătit de spectatori cu îndelungi aplauze. In tabăra de vară Zilele însorite de vară au adus şi copii­lor muncitorilor din sectorul transporturilor navale, aeriene şi rutiere, nenumărate bucurii. Cea mai mare surpriză pentru ei este însă tabăra de vară, pregătită cu gri­jă de C.C. al Sindicatului respectiv, la Efo­rie. În spaţioasa vilă se află dormitoarele co­piilor, sălile­ de media, cabinetul medical, Camera pionierului şi toate cele necesare unei odihne plăcute şi instructive. Dar ceea ce atrage în mod deosebit, e marea cu va­lurile înspumate Şi pionierii şi şcolarii au ţinut să facă cunoştinţă cu ea chiar din primele ore ale sosirii lor la Eforie. E. COSTIN corespondent voluntar MUNCILE AGRICOLE DE VARA­ETAPĂ IMPORTANTĂ IN OBŢINEREA DE RECOLTE BOGATE In întrecere, la seceriş Folosesc mijloacele mecanizate la culturilor MAŞINI ŞI UTILAJE NOI IN S. M. T. La secţia Ciocoveni a gospodăriei agricole de stat Budeşti-Negoieşti, raio­nul Olteniţa, a început recoltatul orzului. Clişeul nostru îl înfăţişează pe com­bi­­nerul Velea Apostol strîngînd recolta de pe tarlaua ce i-a fost încredinţată. De la cîmp, după ce au fost selectate, boa­bele au fost transportate direct la baza de recepţie, gospodăria obţinînd chitanţa nr. 1. Brigăzile fruntaşe Dinspre şosea, cîţiva oameni se apro­piau de lanul de orz. Cîteva clipe au privit cu nesaţ, în tăcere, unduirea spi­celor aurii. — Straşnic orz, tovarăşe preşedinte — rupse firul tăcerii şeful de brigadă Ne­delcu Stelian — mi se pare tocmai bun de seceră. Preşedintele comitetului sindical al G.A.S. Vităneşti, regiunea Bucureşti, dădu din cap a încuviinţare. Rupse apoi două spice­ne care le frecă în palme. După ce examina cu atenţie boabele, le arată şi celorlalţi. Rind pe rînd ingine­rul agronom şi şefii de brigăzi îşi dă­dură cu părerea că trebuie să înceapă recoltatul. ...A două zi în zori. Zumzetul mașini­lor a cuprins tarlaua de orz a gospodă­riei. Șefii brigăzilor de tractoare trec de la o mașină la alta, privesc în urma lor, ascultă bătăile mecanismelor, apoi dau cîte un sfat celor care le poartă prin holdă. — Ai grijă Gheorghe de tractor, nu te grăbi. Prima zi mergi mai încet, aşa este mai bine. Maşina trebuie cruţată la început. Ai grijă să nu dea snopi ne legaţi. Tractoristul Gheorghe Geo­fan ascultă pe şeful de brigadă. întotdeauna cele a­­rătate de el l-au aj­utat să-şi îmbunătă­ţească munca. In întrecere pentru pri­mul loc, brigăzile conduse de Stelian Nedelcu si Radu Geo­fan sunt renumite in gospodărie pentru hărnicia lor. Nu rare ori, în perioada pregătirii mașini­lor pentru recoltare îi vedeai seara dis­­cutînd aprins: — E, cum îi Radule. Azi le-am între­cut. Sintem­ cu 20 procente înainte. Şi, cred că şi mîine o să, avem mai mult. Radu Geo­fan, la asemenea „ţepe“ gă­­s­ea de îndată răspuns: —• Vom vedea noi... la sfîrşitul deca­dei. Şi discuţiile celor doi şefi de brigadă erau însoţite de fapte. Tractoriştii din ambele brigăzi luau pieptiş treaba cu mai multă stăruinţa. Pe grafic pro­centele creşteau. Brigada I-a a dat 40 procente peste plan, a doua 45. Ca în ziua următoare brigada lui Nedelcu să salte săgeata graficului la peste 60 pro­cente peste plan. ...Acum, la secerat lupta dintre cele două brigăzi e mai aprigă. Nu rare ori îl auzi pe Radu Geoifan spunînd: „am fost noi pe locul doi pe staţiune. Acum însă locul I o să fie al nostru“. In prima zi de seceriş brigada lui Ne­delcu Stelian a depăşit cu 10 procente realizările brigăzii lui Radu Geoifan. A­­cest lucru a „neliniştit” serios pe trac­toriştii din brigada a II a-Seara, cînd luna privea parcă mirată întinsele cîmpii, brigada lui Geolfan dis­cuta rămînerea în urmă. — Eu cred tovarășe Geolfan — înce­pu să grăiască Petre Marin, — că tre­buie să acordăm o mai mare grijă ma­șinilor. Dacă astăzi au fost ei, apăi mîi­ne o să fim noi... A. MUNT corespondent al ziarului „Munca“ pentru regiunea Bucureşti Treieră rapiţa URZICENI. — (coresp. „Munca“). Primii care au început strîngerea recol­tei în raionul Urziceni, au fost colecti­viştii şi ţăranii muncitori din comunele Borăneşti, Eliza Stoeneşti, Coşereni şi Bărcăneşti. In numai 4 zile ei au recol­tat 113 hectare, care reprezintă întreaga suprafaţă cultivată cu răpită. In comuna Eliza Stoeneşti, după ce membrii gospodăriei agricole colective „Ceapaev“, au recoltat întreaga supra­faţă de rapiţă, au început treierişul. Seara, colectiviştii au predat coopera­tivei din comună 25 de saci de săminţă de răpită, potrivit contractului încheiat. Urmînd exemplul lor, țăranii muncitori cu gospodării individuale în frunte cu Tache Dumitrache, au început și ei tre­ierişul rapitei. Execută a doua praşilă CONSTANŢA (de la trimisul nostru). Pe suprafeţe întinse, asemenea valuri­lor mării, se leagănă în adierea vîntului griul şi orzul. Culturile de păioase îngri­jite de oameni harnici, au crescut cu re­peziciune, începînd să se pîrguiască. Po­rumbul, bumbacul, fasolea şi alte prășitoa­re îşi ridică vertiginos tulpinile. Sunt frumoase culturile la G.A.S.-Je­­gălia ! Asta pentru că oamenii de aici — director, muncitor stau inginer — pun su­flet în munca lor. Nu-i zi în care să nu se obţină succese de seamă. Grînele de pe cele peste 1000 hectare au fost la timp privite şi secărite. Răpită din ele a fost îndepărtată prin stropiri chimice, cu ajutorul maşinilor. Prăşitul culturilor se face la vreme şi de bună calitate. Cu ajutorul cultivatoarelor suspendate pe tractor mecanizatorii au executat prăşită a doua la bumbac pe o suprafaţă de 150 hectare. Porumbul a fost şi el prăşit me­canic a doua oară pe o întindere de 100 hectare. Fruntaşi în întrecerea socialistă pentru efectuarea la timp şi de bună caliate a lucrărilor pentru realizarea a 1000 hantri diferite lucrări cu fiecare tractor s-au si­tuat mecanizatorii Ion Jianu, Ion Arnă­­utu, Ion Zafiu şi alţii. Ei au depus efor­turi deosebite pentru executarea în ter­men scurt a prăşitului, pentru realizarea unui volum mare de lucrări mecanizate la îngrijirea culturilor. In sprijinul muncilor de recoltare PLOEŞTI (coresp. „Munca“).­­ Pen­tru executarea lucrărilor agricole mecani­zate pe suprafeţe mai mari, S.M.T­ din regiunea Ploeşti au fost în ultima vre­me înzestrate cu noi maşini şi utilaje. In afara celor 66 tractoare M.T.Z. şi K­.D.P. venite cu puţin timp în urmă, S.M.T.-urile Balaeiu, Urziceni, Pogoane­le, Ziduri şi altele au mai primit în luna iunie 21 de batoze, 27 combine, 28 sece­­rători-legători şi 25 pluguri pentru trac­tor. Combinele sunt fabricate în Uniunea Sovietică, iar secerătorii­-legători şi bato­zele sunt fabricate în țara noastră. Să folosim din plin capacitatea de lucru a maşinilor agricole Fiecare combină poate recolta şi treiera zilnic cel puţin 20 tone cereale De mult îndrăgisem combina, minu­nata combină sovietică S. 4. Şi, tare mult doream să mă văd strunind-o cu pricepere, peste întinsele tarlale, să re­coltez holdele de grîu pîrguite. Şi, visul s-a împlinit. Am ajuns com­binei. Drept să vă spun m-am străduit să nu mă fac de rîs. Vream să obţin de la combină tot ceea ce poate ea să dea, să recoltez zilnic o cit mai mare supra­faţă, cît mai multe tone de cereale boa­be. Şi, am reuşit. Anul trecut, de pildă, printr-o bună organizare a muncii am re­coltat zilnic între 16—20 tone boabe. Pe unele parcele am recoltat chiar şi mai mult. Experienţa ciştigată mă va ajuta anul acesta să obţin rezultate şi mai bune în folosirea deplină a capacităţii de lucru a combinei. In consfătuirea de producţie pe care am ţinut-o, noi, combinerii, am discutat iniţiativa lui V. Voichiţa ca prin aplicarea unui întreg complex de metode să realizeze cu fiecare tractor cel puțin 1000 hantri anual. Noi ne-am hotărît să folosim cu randament combinele. Eu de exemplu m-am angajat să recoltez şi să treier zilnic cel puţin 20 tone cereale. A­­cest angajament mi l-am luat pe baza studierii posibilităţilor pe care Ie avem de a mări productivitatea combinei, de a contribui într-o mai mare măsură la strîngerea la timp şi fără pierderi a re­coltei din acest an.­­Pentru a obţine asemenea rezultate, m-am îngrijit cu atenţie de pregătirea combinei în vederea recoltării, de recu­noaşterea din vreme a terenului, de or­ganizarea lucrului pe combină. Astfel, cu sprijinul inginerului agronom Biţă Constantin şi al inginerului mecanic Dinu, am asigurat revizuirea şi punerea în perfectă stare de funcţionare a com­binei. S-a revizuit instalaţia electrică, s-au controlat pinioanele, lanţurile, toba, dîrmoanele, elevatorul, colectorul de paie etc. Recepţionarea combinei de către comisie a arătat că toate acestea au fost făcute de bună calitate. Ridicarea productivităţii pe combină cere însă nu numai revizuirea şi repara­rea ei caltativă. Trebuie îndeplinite­ şi alte cond . . Printre acestea se numără rodajul şi dotarea combinei cu cele ne­cesare. Experienţa de anul trecut ne-a arătat că rodajul corect prelungeşte via­ţa unei maşini faţă de alta căreia nu i s-a făcut rodajul. Iată d­e­ ce acum noi ION VOICU combinei fruntaş G.A.S.-Segarcea am acordat o grijă mare efectuării roda­jului, completării combinei cu scule şi rezervele de piese, cu materiale cerute de tehnica securităţii muncii. Conducerea gospodăriei a luat măsuri de asigurarea mijloacelor necesare deservirii combinei în timpul recoltării, de pregătirea prela­telor, de aducerea carburanţilor şi lubri­­fianţilor, butoaielor şi găleţilor. Paralel cu aceasta, eu m-am interesat îndeaproape de recunoaşterea terenului, a parcelelor pe care voi lucra cu com­bina. împreună cu inginerul agronom şi brigadierul de cîmp am făcut recunoaşte­rea solei, însemnînd locurile accidentate, care la viteze mai mari, ar putea provo­ca defectarea combinei. Marcarea acestor puncte accidentate îmi va da posibi­litatea să mă orientez bine, să lucrez cu viteze mai mici numai acolo unde este cazul. Dacă acest lucru nu este fă­cut, defectarea mașinii poate oricînd să se ivească. Aceasta ar însemna neînde­­plinirea normei, timpi morți și pierderi de recoltă. Recoltarea zilnică a unui număr mare de hectare, a unui tonaj însemnat de boabe este legată, într-o foarte mare mă­sură, nu numai de condiţiile de lucru şi de producţia pe hectar ci şi de organiza­rea muncii pe combină. Pentru a obţine indici mai înalţi în folosirea combinei principal este să se asigure utilizarea ra­ţională a capacităţii de lucru a acesteia şi folosirea maximă a timpului prielnic. in acest scop mă voi strădui să lucrez cu întreaga lăţime de lucru a aparatului tăietor şi cu vitezele de deplasare co­respunzătoare alimentării normale şi continue a combinei. Cum la noi produc­ţia la hectar va fi în jurul a 2.000 kg, voi folosi la recoltare viteza I-a şi I-a cu reductor şi numai unde producţia va fi mai mică voi utiliza viteza II-a şi a II-a cu reductor. Prin aceasta se va asigura funcţionarea normală a motorului şi un ritm corespunzător de recoltare. Pentru a obţine un randament înalt, nu este îndeajuns numai recunoaşterea terenului ci şi­ delimitarea parcelelor. Anul acesta dimensionarea şi jalonarea parcelelor s-a făcut în aşa fel incit se asigură posibilitate de lucru fiecărei combine pentru două zile sau o zi şi o noapte pe fiecare parcelă. La stabilirea lăţimii parcelelor am avut în vedere ca ea să fie­ multiplul lăţimii de lucru a hederului. Spun acest lucru datorită fap­tului că practica ne-a arătat că stabili­rea unor astfel de parcele care au o su­prafaţă ce se poate recolta cu combina în două zile prezintă însemnate avan­taje : timpul de mers in gol se reduce foarte mult, mai ales dacă întoarcerea la capete se face cu multă grijă. Pe o ast­fel de parcelă descărcarea bunkerului se poate face foarte bine din mers, ceea ce contribuie fără îndoială la cîştigarea de minute preţioase, la scurtarea perioadei de recoltare, la evitarea pierderilor şi deci la creşterea productivităţii pe com­bină. Alături de aceste metode de lucru, o însemnătate mare în mărirea randamen­tului zilnic al combinei o are şi minuirea şi reglarea diferitelor dispozitive de pe combină. Reglind bine cu ajutorul dis­pozitivului hidraulic înălţimea de tăiere, prin ridicarea hederului in sus sau jos in raport de înălţimea culturilor şi densita­tea lanurilor, reglînd rabatorul pentru a evita pierderile de recoltă, aparatul de treier (toba), ventilatorul, sita de sus etc., şi efectuînd cu atenţie îngrijirile tehni­ce, asigurăm înlăturarea defecţiunilor şi, ceea ce este foarte important, funcţiona­rea continuă a combinei. Anul acesta, de pildă, întrucît cerealele sunt înalte, re­glarea hederului se va face la 2/3 din înălţimea plantelor, măsurat de la pă­mînt. Aplicarea acestui complex de măsuri, buna organizare a muncii, Îngrijirea zil­nică a combinei ca şi folosirea maximă a fiecărei ore prielnice lucrului sînt căile cu ajutorul cărora voi putea să ridic şi mai mult productivitatea combinei. M-am angajat şi sunt sigur, că — în condiţiile bune de lucru pe care conducerea gos­podăriei şi comitetul sindical ni le cre­ează — voi ajunge să recoltez zilnic cel puţin 20 tone cereale boabe fără a dete­riora combina şi fără pierderi de recoltă. In obţinerea unui asemenea indice — pe deplin realizabil — chem toţi combi­nerii din G.A.S. şi S.M.T. Să desfăşu­răm o întrecere vie pentru cîştigarea tit­lului de „cel mai bun combiner“, pentru a recolta şi treiera zilnic cel puţin 20 tone cereale cu fiecare combină, pentru strin­­gerea la timp și fără pierderi a recoltei din acest an­­.

Next