Munca, iulie 1955 (Anul 11, nr. 2395-2421)

1955-07-01 / nr. 2395

Pag. 4-a 125.543.604 cetăţeni sovietici au semnat Apelul de la Viena MOSCOVA 30 (Agerpres). — TASS transmite comunicatul Comitetului sovietic pentru apărarea păcii. Potrivit hotărîrii plenarei Comitetului sovietic pentru apărarea păcii, în U.R.S.S. s-a desfășurat campania pentru strîngerea de semnături pe Apelul Consiliului Mondial al Păcii împotriva pregătirii unui război atomic. Strîngerea de semnături s-a desfăşurat în atmosfera unui uriaş avînt politic şi in producţie. In perioada campaniei în ţară au avut loc sute de mii de adunări în fabrici, uzine, în instituţii, colhozuri, în instituţii de invăţămint. In total Apelul Consiliului Mondial a! Păcii a fost semnat de 123.543.604 de cetăţeni sovietici, ceea ce depăşeşte considerabil numărul semnaturilor depuse pe Apelul de la Stockholm şi pe Apelul Con­siliului Mondial al Păcii cu privire la încheierea unui pact al păcii între cele cinci mari puteri. Această campanie a constituit o r­e­demonstraţie a strinsei coeziuni a poporului sovietic în jurul guvernului său şi al Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. La adunările consacrate stringerii de semnături pe Apelul Consiliului Mondial al Păcii oamenii sovietici au declarat că sprijină în unanimitate toate măsu­rile de edifică externă ale guvernului sovietic îndreptate spre slăbirea încordării inter­naţionale. Năzuinţa oamenilor sovietici spre pace a fost viu oglindită în mandatul dat de cea de a cincea Conferinţă unională a partizanilor păcii delegaţilor sovietici la Adu­narea Mondială a Păcii de la Helsinki. Oamenii sovietici înţeleg şi sprijină dorinţele tuturor oamenilor simpli din lume de a nu permite izbucnirea unui nou război, de a obţine realizarea coexistenţei paşnice a statelor cu diferite sisteme sociale şi politice. In cursul campaniei, oamenii sovietici şi-au confirmat hotărîrea de a colabora şi de acum înainte cu toate forţele iubitoare de pace din toate ţările lumii in interesul realizării acestor înalte idealuri. Rezultatele campaniei dovedesc sprijinul fierbinte acordat de toţi oamenii muncii sovietici Apelului Consiliului Mondial al Păcii, hotărîrea lor fermă de a nu permite un război atomic, de a lupta pentru slăbirea încordării internaţionale. ------------------------------«-------------------------------­ Declaraţia lui V. M. Molotov la plecarea din New York NEW YORK 30 (Agerpres). — TASS : După cum s-a mai anunţat, la 29 iunie delegaţia U.R.S.S. la sesiunea jubiliară a O.N.U. condusă de V. M. Molotov, prim vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri şi ministru al Afacerilor Externe al U.R.S.S., a părăsit New York-ul piecind spre Uniu­nea Sovietică. In portul New York delegaţia a fost con­dusă de G. N. Zarubin, ambasador al U.R.S.S. în S.U.A., A. A. Sobolev, repre­zentant permanent al U.R.S.S. la O.N.U., Ulrich, reprezentant permanent al Republi­cii Cehoslovace la O.N.U., funcţionari su­periori ai reprezentanţei U.R.S.S. pe lingă O.N.U. şi reprezentanţi ai presei. înainte de plecare V. M. Molotov a fă­cut următoarea declaraţie reprezentanţilor presei : „In primul rînd vă aduc mulţumiri pen­tru marea ospitalitate şi atenţie pe care le-aţi acordat delegaţiei Uniunii Sovietice. Ne-am convins că aici în Statele Unite ale Americii ca şi în Uniunea Sovietică de altfel există mulţi, foarte mulţi oameni ca­re doresc ca popoarele să trăiască în pa­ce şi prietenie. îngăduiţi-mi să urez poporului american bunăstare şi prosperitate" In aceeaşi zi, au părăsit New York-ul plecînd spre Uniunea Sovietică delegaţia R.S.S. Ucrainene în frunte cu L. F. Para­­marciuk, ministrul Afacerilor Externe al R.S.S. Ucrainene, şi delegaţia R.S.S. Bie­loruse în frunte cu K. V. Kiselev, ministru al Afacerilor Externe al R.S.S. Bieloruse, care au participat la sesiunea jubiliară a O.N.U. Preşedintele Eisenhower despre conferinţa cvadripartită de la Gene­va WASHINGTON 30 (Agenpres). Agenţiile de presă relatează că în cadrul unei conferinţe de presă preşedintele Eisen­hower a arătat că S.U.A. nu-şi propun vreun program concret în domeniul dezarmării pînă la conferinţa de la Geneva. In prima întrebare cu privire la conferin­ţa celor patru puteri Eisenhower a fost ru­gat să comunice cine va participa la confe­rinţă şi cînd va pleca delegaţia. Eisenhower a spus că el intenţionează să plece vineri seara sau, poate, în cursul zilei de sîmbătă, întrucît vrea să sosească la Geneva la o oră potrivită, duminică dimineaţa. Potrivit spuselor lui Eisenhower, s-a hotărît ca la conferinţă să participe un număr limitat de persoane. Apoi Eisenhower a comunicat com­ponenţa delegaţiei americane. Fiind apoi rugat să comunice cit de opti­mist este el în ceea ce priveşte realizarea unor rezultate pozitive la conferinţa­ în pa­tru, Eisenhower a spus că după părerea sa lumea, inclusiv S.U.A., merită să aibă un nou prilej de a încerca pe calea unei confe­rinţe de acest fel să elucideze intenţiile tu­turor. Cu ajutorul acestei metode pot fi descoperite căi pentru a canaliza proble­mele pe noi făgaşe şi, în sfîrşit, pentru a găsi mijloace în vederea destinderii încor­dării. Eisenhower a răspuns negativ la întreba­rea dacă contează că va primi înainte de conferinţa de la Geneva vreun program „concret“ în domeniul dezarmării. El a a­­dăugat că pregătirea propunerii va fi lungă şi­ grea şi că nimic nu va fi dat publicităţii pînă cînd aceasta nu va fi elaborată defini­tiv şi nu se va bucura de sprijinul deplin al guvernului. Ca răspuns la întrebarea dacă există vre­un acord cu privire la data terminării con­ferinţei, Eisenhower a spus că nu ştie nimic în această privinţă. Fireşte, îndatoririle lui limitează timpul pe care îl poate consacra conferinţei. Eisenhower a spus că nu crede că, situîndu-se pe această poziţie, el riscă să atragă asupra sa o propagandă nefavo­rabilă în rîndurile oamenilor rezonabili. Unul din corespondenţi a întrebat dacă în urma sesiunii O.N.U. de la San Fran­cisco Eisenhower are mai multă sau mai puţină încredere în "Conferinţa la nivelul cel mai înalt. Eisenhower a răspuns că el nu se pregăteşte să se aştepte la prea multe. Este clar că in poziţia Uniunii Sovietice s-a produs o anumită schimbare — a declarat el mai departe. Dacă această schimbare va uşura relaţiile generale, acest lucru trebuie, în ceie din urmă, să se răsfringă asupra situaţiei generale. Nimeni nu consideră că doctrina marxistă a fost părăsită de adepţii ei şi de aceea trebuie să dăm dovadă de prudenţă. Totuşi, dacă se pot găsi mijloace pentru a izbăvi omenirea de povara fricii şi încordării, trebuie să studiem în cea mai mare măsură aceste mijloace. Eisenhower a menţionat că în urma sesiunii O.N.U. şansele de a se ajunge la aceasta au sporit în comparaţie cu situaţia existentă acum cîtva timp. Un corespondent a întrebat ce urmează să se întreprindă, după părerea lui Eisen­hower, în ceea ce priveşte publicitatea, în­trucît la Geneva nu vor fi adoptate nici un fel de hotărîri iar conferinţa va consta din convorbiri. Eisenhower a răspuns că el nu a intenţionat să spună că, precis, nu vor fi adoptate nici un fel de hotărîri. El nu scontează că se vor găsi soluţii ale pro­blemelor, dar pot fi adoptate hotărîri asu­pra felului cum pot fi ele abordate. In ceea ce priveşte publicitatea, Eisenhower şi-a exprimat speranţa că se va realiza ceva mai mult decit un comunicat de în­cheiere şablon. Eisenhower a exclus posibi­litatea ca el să treacă pe undeva la îna­poierea din Geneva. Fiind solicitat să comenteze incidentul care s-a produs în Marea Behring, Eisen­hower şi-a exprimat convingerea că acest eveniment este de importanţă locală şi nu constituie o problemă politică. Au­­ timpul nefavorabil, cit şi alţi factori, creea­ză impresia că acesta a fost un eveniment local şi s-a datorat în parte unei neînţe­legeri. Eisenhower a spus că poziţia gu­vernului sovietic în acest incident a fost extrem de încurajatoare în comparaţie cu trecutul. Un corespondent s-a referit la rezoluţia adoptată săptămîna trecută de Camera re­prezentanţilor cu privire la „imperialismul comunist şi colonialismul“ şi a întrebat dacă Eisenhower sprijină această rezoluţie. Eisenhower a spus că el nu a auzit despre această rezoluţie dar că, în genere, in orice fel de declaraţie asemănătoare există fel de fel de nuanţe cit şi eventual com­plicaţii. Eisenhower a pus întrebarea re­torică cit de departe se intenţionează să se meargă şi a spus că „noi (S.U.A.—N.R.) nu vom declara război". Insistînd asupra necesităţii de a manifesta prudenţă, Eisen­hower a spus că trebuie să se recurgă la metode paşnice şi nu la metode de provo­care. Referindu-se la legea securităţii mu­tuale, aflată în discuţie în Camera repre­zentanţilor, Eisenhower a insistat asupra menţinerii acestui program, întrucît rezul­tatele sale au fost atît de favorabile în rit nu trebuie să se renunţe la el chiar în faţa unei schimbări vădite a poziţiei Uniunii Sovietice. Eisenhower a sprijinit propunerea de a se construi un cargobot cu motor atomic (propunere care se pare că va fi respinsă de Congres) pentru a face­ publicitate avantajelor folosirii energiei atomice în scopuri pașnice. Ocupîndu-se în această ordine de idei de lupta propagandistică dintre S.U.A. şi Uniunea Sovietică, Eisenhower a propus să se renunţe la lozinca „războiul rece" şi să se adopte lozinca „războiul _ pentru pace", pe care, potrivit spuselor lui, S.U.A. trebuie să-l cîştige. La începutul conferinţei de presă Eisen­hower şi-a exprimat satisfacția în legă­tură cu sosirea în S.U.A. a primului mi­nistru al Birmaniei, U Nu. Eisenhower s.a eschivat de a răspunde la toate întrebările cu privire la planurile sale politice de viitor. Conferinţa de presă ţinută de Dulles în legătură cu problemele Extremului Orient PEKMN 30 (Agerpres). — China Nouă: După cum se anunţă din Washington, la o conferinţă de­ presă care a avut loc la 28 iunie, secretarul de stat al S.U.A., John Foster Dulles, a făcut declaraţii evazive în problema tratativelor dintre R. P. Chineză și S.U.A. El a declarat că Statele Unite nu exclud tratativele directe ca o problemă de prin­cipiu și sunt pregătite să discute anumite chestiuni direct cu R. P. Chineză.^ „Dar nu am ajuns încă, a adăugat el, pînă la punc­tul de a duce astfel de tratative directe". întrebat despre atitudinea sa faţă de o conferinţă a Extremului Orient cu partici­parea R. P. Chineze, Dulles a sugerat din nou fără motiv participarea, clicii trădătoare a lui Cian Kai-şi. Aceasta constituie o în­cercare de a se eschiva de la răspunderea ce revine Statelor Unite pentru obstrucţiile în legătură cu ţinerea unei astfel de con­ferinţe. Răspunzînd unei întrebări în legătură cu alegerile generale din Vietnam, Dulles a do­vedit dispreţul său premeditat faţă de a­cordul de la Geneva. El a declarat că atît guvernul Statelor Unite, cit şi guvernul Vietnamului de sud nu au semnat acordul de la Geneva şi că Statele Unite nu vor sprijini alegerile în Vietnam pentru unifi­carea ţării pînă cînd „nu vor exista con­diţii pentru alegeri intr-adevăr libere". Evident că prin „condiţii pentru alegeri" Dulles înţelege o garanţie că „nu există un risc serios ca comuniştii să cîştige alege­rile". Răspunzînd unei alte întrebări, Dulles a declarat că Statele Unite „se îndoiesc" că problema reunificării Coreei va fi un „su­biect avantajos de discuţii" la apropiata conferinţă de la Geneva. El a arătat că Statele Unite nu sunt interesate în tratati­vele pentru soluţionarea problemei coreene . „Nu cred, a adăugat el, că există motive de a se găsi acum un procedeu pentru uni­ficarea Coreei care să fie mai bun sau mai apt pentru a reuşi decit efortul care a fost făcut acum un an la Geneva și care a eșuat". MUNKA Solemnitatea de la Universitatea de stat „M. V. Lomonosov“ din Moscova MOSCOVA 30 (Agerpres). — TASS : La 30 iunie, în amfiteatrul noii clădiri a Universităţii de stat de pe Colinele Lenin din Moscova, K. E. Voroşi­ov, preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., a înmînat Universităţii de stat „M. V. Lomo­nosov", decorată cu Ordinul Lenin, Ordinul Drapelul Roşu al Muncii acordat cu prilejul împlinirii a 200 de ani de la înfiinţarea ei. In decretul Prezidiului Sovietului Suprem al U.R S.S. cu privire la decorare se subliniază rolul pe care l-a jucat Universitatea din Moscova în domeniul dezvoltării ştiinţei şi culturii şi al pregătirii de cadre calificate. La solemnitatea înmînării Ordinului, au fost de faţă profesori, asistenţi­, studenţi, as­piranţi, muncitori şi funcţionari ai Universi­tăţii. In numele colectivului Universităţii. Ordi­nul a fost primit de Grigori Vovcenko, pro­rectorul Universităţii, şi de reprezentanţi ai organizaţiilor obşteşti ale Universităţii. K. E. Voroşi­ov a rostit o cuvîntare cordială adresată corpului didactic şi stu­denţilor. El i-a felicitat în mod cordial cu prilejul decorării Universităţii şi le-a urat sănătate şi noi succese în ipnică. Intîlnirea de la Asociaţia Finlanda-Rommia HELSINKI 30. — Trimisul special Ager­pres : Miercuri seara, Asociaţia Finlanda-Romî­­nia a organizat o întîlnire între membrii aso­ciaţiei şi delegaţii români la Adunarea Mon­dială a Păcii. Membrii asociaţiei au prezen­tat un frumos program artistic, cuprinzînd muzică populară romînească şi dansuri popu­lare romîneşti şi finlandeze. Ioana Nicola, solistă a Teatrului de Operă şi Balet din Bucureşti, artistă emerită a R.P.R., a inter­pretat arii romîneşti şi finlandeze. Din par­tea finlandeză au participat juristul Risto Hölti, preşedintele Asociaţiei, precum şi nu­meroşi cunoscuţi artişti, scriitori şi ziarişti finlandezi. Risto Hölti şi Lotar Rădăceanu, conducă­torul delegaţiei române, au rostit cuvîntări- Intîlnirea s-a desfăşurat într-o atmosferă deosebit de caldă şi prietenească. Ziarele finlandeze au publicat joi fotografii şi informaţii privind intîlnirea organizată de Asociaţia Finlanda-Romînia. Ziarul „Hel­sinki Sanomat" însoţeşte informaţiile sale de două fotografii reprezentînd pe Pîrdău Ere­­mia, ţăran muncitor, şi Curtu Drăghina, pre­ședinta gospodăriei agricole colective Șemlac, regiunea Arad, membri ai delegației române. ­s------------------------------ 7.000 feroviari din Ecuador în grevă * QUITO 30 (Agerpres). — Agenţia United Press anunţă că 7.000 de membri ai sindicatului feroviarilor din E­­cuador (America de sud) au declarat grevă în semn de protest împotriva faptului că nu li s-a­u plătit salariile pe ultimele zece săptămâni. Ca răspuns la cererea sindicatului de a se pune capăt acestei situaţii, autorităţile au ordonat arestarea celor 16 fruntaşi ai BRUXELLES' 30 (Agerpres). — TASS: In portul belgian Anvers continuă greva docherilor la care participă aproximativ 15.000 de oameni. In­­port, unde se află în prezent numeroase vase străine, este para­lizată întreaga activitate. Deşi conducerea de dreapta a „Federaţiei generale a oamenilor muncii din Belgia" (organizaţia sindicatelor „socialiste") şi a „Confederaţiei sindicatelor creştine" a re­fuzat să sprijine greva, docherii şi-au expri­mat hotărîrea de a obţine satisfacerea re­vendicărilor, în special a revendicării cu privire la sporirea salariilor. Muncitorii portuari au constituit sindicatul general in­OTTAWA 30 (Agerpres). — TASS . Potrivit datelor Ministerului Muncii din Canada, în luna mai în Canada au avut loc 17 greve la care au participat 3.200 de mun­citori. Cele mai mari greve au avut loc la uzinele de avioane şi troleibuse din oraşul Fort William (provincia Ontario), la fabrica de mobile din Vancouver, la fabrica textilă, şi uzina de piese de automobile din provin­cia Quebec. In iunie au declarat grevă muncitorii de la uzina de automobile aparţinînd societăţii NEW YORK 30 (Agerpres). - TASS Recent, a avut loc la Washington cea de a treia conferinţă pentru problemele femeilor muncitoare, convocată din iniţiativa sindica­tului unit al muncitorilor din industria elec­trotehnică şi de radio. Scopul conferinţei a fost elaborarea meto­delor de luptă împotriva discriminării în munca femeilor în diferite ramuri ale econo­miei şi industriei americane. In cadrul conferinţei au fost difuzate bro­şuri cu „culegeri de fapte" oglindind situa­ţia grea a femeilor muncitoare din S.U.A. Intr-o culegere se arată că, potrivit da­telor biroului de statistică, în anul 1952 sa­lariul anual mediu al muncitoarelor din în­treprinderile industriale era cu 1.468 de do­lari mai mic decît salariul bărbaţilor. Sindicatul unit al muncitorilor din indus­tria electrotehnică şi de radio cheamă cele­lalte sindicate să participe la luptă pentru ca femeilor să le fie acordată posibilitatea de a se califica şi de a fi încadrate după speciali­tate. Statistica guvernamentală, se spune in culegere, arată că din numărul total al muncitorilor calificaţi, in anul 1954 numai 2,4 la sută erau femei. Totodată, după cum reiese din materialele culegerii, femeile re­prezintă o parte esenţială din oamenii mun­cii în S.U.A. In anul 19954, în S.U.A. erau in cîmpul muncii 18.604.000 femei, adică peste 31 la sută din totalul oamenilor muncii. Aproximativ o treime din numărul total al femeilor muncitoare sunt văduve, soţii de soldaţi sau femei lipsite de orice sprijin. Aproximativ 6.000.000 din numărul total al femeilor care au lucrat anul trecut sunt mame. Conform datelor din anul 1953, re­sindicatului în scopul înăbuşirii grevei. Muncitorii nu s-au lăsat însă intimidaţi şi au imobilizat cea mai importantă linie fe­rată a ţării, Quito-Guayaquil, care leagă capitala ţării cu portul ei la Oceanul Paci­fic. Preşedintele Ibarra a convocat o şedinţă de cabinet extraordinară pentru examinarea situaţiei, dependent al docherilor al cărui comitet de conducere a condus greva docherilor din Anvers. La 28 iunie a avut loc şedinţa acestui comitet în care s-a hotărît să se continue greva pînă la satisfacerea completă a re­vendicărilor. Comitetul a înfierat poziţia conducătorilor sindicatelor „socialiste" şi catolice faţă de revendicările muncitorilor. In rezoluţia a­­doptată la şedinţă se subliniază că greva docherilor din Anvers constituie de aseme­nea un act de solidaritate cu docherii gre­vişti din Anglia şi că docherii din Anvers au primit promisiuni că vor fi sprijiniţi de docherii din Rotterdam şi Amsterdam. Chrysler din oraşul Wimdson şi muncitorii de la fabrica textilă din oraşul Grand Bay. Muncitorii acestor întreprinderi au obţinut modificarea contractului încheiat cu patronii. La 22 iunie a luat sfîrşit greva de la uzina de­­ automobile din oraşul Sarnia care a du­rat trei luni. Muncitorii au obţinut majora­rea salariilor. Tot cu victoria muncitorilor s-a terminat şi greva muncitorilor de la în­treprinderile municipale din oraşul Dithner (provincia Ontario), meile-mame erau susţinătoare a 4.000.000 de familii, adică fiecare a 10-a familie din S.U.A. Aceste familii, se spune in culegerea de fapte, suferă cel mai mult din pricina dis­criminării muncii femeilor. Ciştigul mediu al acestor familii reprezintă aproape jumă­tate din venitul familiilor ai căror susţină­tori sunt bărbaţii. In anul 1952 salariul mediu al femeilor negre era de 517 dolari pe an, in comparaţie cu cei 1.399 de dolari reprezentînd salariul­ femeilor albe şi 1.784 de dolari cel al băr­baţilor negri. Intr-o rezoluţie adoptată, conferinţa subli­niază că „în prima jumătate a sesiunii sale congresul celei de a 84-a legislaturi nu a fă­cut nimic perttru îmbunătăţirea situaţiei ma­teriale a muncitorilor şi îndeosebi pentru îmbunătăţirea situaţiei materiale a munci­toarelor". Rezoluţiile adoptate la această conferinţă cuprind un apel adresat membrilor congre­sului şi sindicatelor cerându-le să lupte pen­tru revizuirea şi anularea legilor antimunci­­toreşti — legea Taft-I­fartley şi altele. Conferinţa a hotărît de asemenea să lupte pentru adoptarea unei legi cu privire la re­tribuirea egală a muncii femeilor. Conferinţa a adoptat o serie de rezoluţii în sprijinul cererilor prezentate de sindicat cu privire la sporirea salariilor, reducerea impozitelor etc. Delegaţii la conferinţă au adoptat in una­nimitate o rezoluţie de pace in care cheamă femeile să participe activ la lupta pentru pace, pentru slăbirea încordării internaţio­nale. Docherii din Anvers continuă cu succes greva Mişcarea grevistă în Canada Conferinţa sindicală de la Washington pentru apărarea dreptu­rilor femeilor muncitoare americane SCURTE ȘTIRI EXTERNE • La 30 iunie a sosit la Belgrad, venind cu avionul de la Salzburg, primul ministru al Indiei, Jawaharlal Nehru. Pe aeroportul din Belgrad, Jawaharlal Nehru a fost întîm­­pinat de președintele R.P.F. Iugoslavia, Iosip­ Broz Tito, și de numeroase alte persoane o­­fici­ale. • După cum anunţă agenţia Iugopress, răspunzînd invitaţiei Ministerului Apărării al U.R.S.S., la 1 iulie pleacă la Moscova pen­tru a lua parte la sărbătorirea Zilei aviaţiei sovietice, o delegaţie a forţelor militare ae­riene iugoslave. Delegaţia, alcătuită din şase persoane. Va fi condusă de general-locotenent Zdenko Ulepici, comandantul forţelor mili­tare aeriene ale Iugoslaviei. Delegaţia va rămîne în Uniunea Sovietică aproximativ zece zile.­­ Agenţia France Presse relatează că la 30 iunie a fost semnat la Bonn un acord cu privire la livrarea de armament american către Republica Federală Germană. Acordul prevede ca Republica Federală Germană „să pună la dispoziţia S.U.A. materii prime şi produse semi-fabricate".­­ Intre 28 şi 29 iunie au avut loc la An­kara tratative între reprezentanţi suspuşi ai Turciei, Irakului şi Pakistanului cu pri­vire la lărgirea alianţei turko-irakiene. La aceste tratative au participat Menderes pri­mul ministru al Turciei, Nuri Said, primul ministru al Irakului şi generalul Ayub Khan, ministrul Apărării al Pakistanului. Agenţia Anatolia, care anunţă această ştire, relatează că întrevederile au dus la încheierea unui acord, dar nu precizează nici un detaliu cu privire la conţinutul a­­cordului realizat la Ankara. Ziarele arabe comentînd tratativele de la Ankara subli­niază că obiectivul principal urmărit de a­­ceste tratative a fost acela al atragerii Pa­kistanului în blocul militar turco.irakian.­­ La Caraci s-a anunţat oficial că tra­tativele pakistanezo-afgane cu privire la reglementarea relaţiilor dintre cele două ţări au eşuat. • In seara zilei de 29 iunie, parlamentul Israelului şi-a exprimat cu 66 voturi contra 32 şi 3 abţineri încrederea în noul guvern format de primul ministru Moshe Sharet. Din guvern fac parte reprezentanţi ai parti­delor politice din coaliţia guvernamentală a vechiului cabinet, cu excepţia partidului sio­nist de centru. După cum anunţă ziarul „Je­rusalem Post", în declaraţia guvernamen­tală, Sharet a declarat că „va respecta prin­cipiile de bază ale vechiului cabinet“. • La 28 iunie, ambasada Indoneziei la Washington a anunţat că a refuzat să a­­corde vize de intrare celor doi avocaţi a­­mericani angajaţi de guvernul olandez pen­tru a apăra 23 de criminali olandezi ares­taţi în Indonezia pentru acţiuni subversive. REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: Bucureşti, Piaţa Seratei! — TeL 7.60.10; 7.60.20; 7.60.40. — Secţia Scrisori: Tel. 7.74.25. Vineri 1 iulie 1955.­­ Nr. 2395 Pe marginea desfăşurării campionatelor europene de volei Ca­pitala patriei noastre a găzduit între 15-26 iunie a.c. cea de-a patra ediţie a Cam­pionatelor europene"­ de volei — feminin şi masculin. In trecut, aceste campionate s-au ţinut la Roma în 1948, Sofia — 1950 şi Pa­ris — 1951. Anul acesta, la Bucureşti parti­ciparea a fost cea mai numeroasă : 14 echipe masculine şi 6 feminine. De remarcat că au participat pentru prima oară la un campio­nat european echipele R.P. Albania, Egiptu­lui şi Finlandei. La toate ediţiile, din 1948 până în 1955, reprezentativele R. Ceho­slovace au fost nelipsite. Caracteristica celei de-a IV-a ediţii a Campionatelor europene de volei a fost lupta excepţională care s-a dat între echipe atît pentru cucerirea titlului de campion cit şi pentru ocuparea unui loc mai bun în clasa­ment, fie că era vorba de locul 2 sau 3, sau de locul 12 ori 13. Dacă în turneul feminin, doar trei întâlniri au furnizat jocuri de înaltă valoare (R. Cehoslovacă,R.P. Polonă, U.R.S.S.^R. Cehoslovacă, U.R.S.S. R.P Po­lonă) în cadrul turneului final masculin, în fiecare etapă au fost unul sau două jocuri care au prilejuit faze de un înalt nivel teh­nic. Neuitate vor rămîne în amintirea celor prezenţi în tribunele din parcul „Dinamo", jocurile dintre U.R.S.S — R. Cehoslovacă, U.R.S.S.—R.P. Bulgaria, U.R.S.S.—R.P. Ro­­mînă, R. Cehoslovacă—R.P.F. Iugoslavia, R.P. Rom­iină—R.P.F. Iugoslavia, etc., etc., care au furnizat jocuri cu faze spectaculoase apreciate la­ fel de mult atît de public, cit şi de specialiştii prezenţi. Ca şi în trecut, şi la acest campionat s-a observat că în volei există, dacă putem spu­ne aşa, două concepţii de joc: sovietică şi cehă. Şcoala sovietică de volei este pentru un joc în forţă, atac pe pas direct, atac cu schimb de locuri, servicii puternice şi un joc excepţional în linia II-a bazat pe plon­­joane. Spre acest sistem s-au orientat pînă în prezent reprezentativele R. P. Romíne, R.P. Bulgaria, R.P. Ungare, Franţei, etc. Şcoala cehoslovacă este pentru un atac tehnic care ştie să speculeze la maximum blocajul advers, pentru un blocaj pe cit po­sibil in trei jucători şi, în funcţie de acesta, să se execute plasamentul jucătorilor în li­nia II-a. Acest sistem de joc a fost aplicat de R. Cehoslovacă şi R.P.F. Iugoslavia. Titlurile de campion al Eu­ro­pei pe 1955 au­­revenit reprezentantivelor feminine şi masculine ale R. Cehoslovace, care au pre­zentat in campionat echipe bine pregătite, demonstrînd că posedă la perfecţie o teh­nică avansată şi o tactică bine orientată, după specificul de joc al adversarului. Nu putem să nu reamintim jocul remarcabil prestat în cadrul campionatului de Bohumila Valașkova, Stulkova, Nekasova, sau de To­­sar, Broz, Schwartzkopf, Musil etc. Reprezentantivele Uniunii Sovietice au ocupat locul II în întrecerea echipelor femi­nine şi IV în campionatul masculin. Echipa de fete a U.R.S.S. a pierdut un singur joc in faţa R. Cehoslovace, suficient insă pentru a pierde şi campionatul. Echipa de băieţi a U.R.S.S. deşi a ocupat locul IV, a avut to­tuşi o comportare remarcabilă dacă ţinem seama că din echipa campioană mondială pe anul 1952, nu mai joacă decât Reva Ti­ ,­nerii jucători sovietici însă, cu calităţile lor excepţionale, constituie o bază sigură pen­tru viitoarele succese ale voleiului sovietic. S-au remarcat: Ciudina, Ozerova, Sakse, Moiseeva şi Reva, Smolianinov, Fasahov etc. O comportare foarte hravă a avut repre­zentativa masculină a R.P., Bulgaria, care deşi lipsită de aportul lui 'Z'SkQTiev — un trăgător de mare clasă — a ofcupat locul III. De asemenea, voleibaliştii R.P.­.F. Iugo­slavia au dovedit o înaltă concepţie de a­­tac, o combativitate excelentă şi un califi­cat săvîrşit în orice moment al jocului.­­In acest campionat, reprezentanţii patriei­­ noastre au avut comportări diferite. Echipa feminină a jucat inegal de-a lungul cam­pionatului, realizînd jocuri de valoare, dar şi altele foarte slabe. Locul IV este un loc normal, faţă de felul cum s-a comportat e­­chipa. Totuşi, el nu ilustrează pe deplin progresul voleiului nostru feminin. Jucătoa­rele de bază au fost M. Cernat, D. Corbeanu, T. Avacum şi T. Pleşoianu. Echipa de băieţi a R.P.R. a reuşit in acest campionat un rezultat de mare valoare. Ea a ocupat locul II, înscriind în istoria voleiu­lui romînesc cea mai frumoasă performanţă înregistrată vreodată. La aceasta au contri­buit din plin toţi jucătorii utilizaţi, din rân­­dul cărora s-au detaşat Roman, Nicolau, Po­­nova, Mihăilescu, Crivăţ şi Rusescu. Cu toate acestea, în cursul anumitor jocuri e­­chipa noastră s-a comportat slab. Privind mai ales jocul cu R.P.F. Iugoslavia, putem afirma că în momentele decisive ea a fost nehotărîtă şi a pierdut un set aproape clş­­tigat — şi cu acesta şi meciul. E vorba de setul V, în care deşi conduceam cu 15-14, am pierdut totuşi la 17-15. Pentru voleiul românesc, experienţa acestor campionate are o deosebită importanţă. Asta s-a văzut prin faptul că fără o temeinică pregătire ştiinţifică, fără o înaltă combati­vitate, fără realizarea unui excelent joc de echipă şi fără o competentă conducere de pe margine, nu se pot obţine rezultate de valoare. Participanţii la cea de-a IV-a ediţie a campionatelor europene de volei va duce cu siguranţă în ţările lor amintirea unei perfecte organizări şi a unei ospitalităţi calde şi prieteneşti. Aceste campionate vor rămîne pentru ei ca una din cele mai fru­moase pagini din istoria voleiului ION TANASESCU maestru al sportului Au pornit ştafetele spre Varşovia, oraşul Festivalului Spre Varşovia, oraşul gazdă al celui de al V-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor, se îndreaptă acum tradiţionalele ştafete ale Festivalului care unesc mesagiile de pace şi prietenie ale milioanelor de ti­­neri şi tinere din întreaga lume. Plecarea a fost dată. Şase mari ştafete internaţionale vor traversa 19 ţări ale Europei, îndreptîn­­du-se spre aceeaşi ţintă: Varşovia. Prima ştafetă va traversa Anglia, Franţa, Elveţia, Austria, R. Cehoslovacă şi R. P. Polonă. A doua, care­ a plecat de la Hel­sinki, va merge prin Suedia, Norvegia, Da­nemarca şi R. D. Germană. A treia, după ce va traversa Italia, va trece prin Austria şi R. Cehoslovacă. Cea de a patra ştafetă pleacă din Belgia şi va străbate Olanda şi Germania. O altă ştafetă va străbate Uniu­nea Sovietică. Prin ţara noastră trece ştafeta care a plecat din R.P. Bulgaria. Tineretul nostru va preda ştafeta tinerilor din R. P. Ungară, iar aceştia tinerilor din R. Ceho­slovacă, care o vor duce mai departe spre Varşovia. In ţara noastră, Ştafeta Internaţională a Festivalului va sosi duminică 3 iulie. La Giurgiu, pe „Podul prieteniei", tinerii bul­gari vor preda ştafeta prietenilor lor romîni. De acolo, ea va fi purtată spre Bucureşti. Tinerii din Capitală vor primi ştafeta în a­­ceeaşi zi pe Stadionul Republicii, unde va avea loc o întîlnire prietenească de fotbal intre echipele reprezentative de juniori ai ţării noastre şi R. P. Polone. Din Bucureşti, ştafeta va străbate melea­gurile patriei noastre trecînd prin Ploeşti, Oraşul Stalin, Făgăraş, Sibiu, Cluj, Oradea şi Episcopia Bihorului. In drum vor fi pri­mite mesagiile de pace şi prietenie ale ti­neretului din întreaga ţară. O ştafetă na­ţională, în formă de stea în cinci colţuri, va porni din oraşele Reşiţa, Craiova, Piteşti, Bîrlad şi Iaşi şi va întîlni în drum ştafeta internaţională. In ziua de 10 iulie, la Epis­­copia Bihorului ,tinerii români vor preda ştafeta tinerilor maghiari. (Agerpres) Selecţionata asociaţiei „Ştiinţa“ a întrecut la fotbal echipa suedeză Hammarby cu 3-1 (1-1) Echipa suedeză de fotbal Hammarby din Stockholm şi-a început turneul în ţara noas­tră joi pe stadionul „23 August", întîlnind echipa selecţionată a asociaţiei „Ştiinţa". Numeroşi spectatori au fost prezenţi în tri­bunele stadionului pentru a urmări jocul echipei suedeze, care se bucură de un fru­mos prestigiu internaţional datorat perfor­manţelor de valoare realizate în ultimele jocuri. Echipa tinerilor fotbalişti români a jucat cu elanul său caracteristic, reuşind să ob­țină o splendidă victorie internațională cu scorul de 3—1 (1—1). Concursul hipic internaţional Concursul hipic internaţional la care par­ticipă cei mai valoroşi călăreţi din U.R.S.S., R.P. Ungară, R.P.F. Iugoslavia, Suedia şi R.P.R. a continuat în cursul zilei de joi. Spectatorii au aplaudat succesul călăreţilor români care au avut comportări deosebite în cele două probe spectaculoase ale zilei. La proba de obstacole categoria „M“, vic­toria a revenit reprezentantului R.P.R., Gh. Antohi, pe calul Mindir, cu zero penalizări în timpul de 1’40’. Pe locurile următoare s-au clasat în ordine VI. Raspopov (U.R.S.S.) zero penalizări 1’46”2/10, B. Lilov (U.R S.S.) zero penalizări 1 ’51 ” 1/10, T. Burman (Sue­dia) zero penalizări 1’54” 7/10. Cel mai bun rezultat ,în proba de dresaj categoria A l-a obţinut sportivul suedez G. Boltenstren pe calul Krest cu un punctaj de 161,80. Locul doi a revenit călăreţului remin N. Mihalcea pe calul Mihnea care a realizat 156.40 iar locul trei lui Gh. Teodorescu (R.P.R.) pe calul Paltin — 151,20 puncte. După două zile de întreceri, eşarfa de frun­taş în clasament este purtată de călăreţul so­vietic A. Favorski. Meciul de şah dintre echipele U. R. S. S. şi S. U. A. MOSCOVA 30 (Agerpres).­­ TASS Meciul de şah dintre echipele reprezentati­ve ale U.R.S.S. şi S.U.A. a continuat la 30 iunie cu disputarea partidelor întrerupte în primul tur. In prezent scorul meciului este de 5—1 în favoarea echipei U.R.S.S.,­ două partide fiind întrerupte. Astăzi se joacă par­tidele programate în cel de al doilea tur. ____________________ _______,_. Consfătuirea constructorilor de maşini din regiunea Stalin In_ Oraşul Stalin au început joi dimineaţa lucrările consfătuirii regionale a constructo­rilor de maşini. In sala de festivităţi a In­stitutului de mecanică, unde­ are loc consfă­tuirea, s-au adunat cei mai buni metalurgişti — ingineri, tehnicieni, maiştri şi muncitori inovatori — pentru a discuta metodele teh­nologice noi folosite în construcţia maşini­lor, posibilitatea măririi producţiei pe unitate de maşină şi pe fiecare muncitor, împreună cu inginerii de la filialele A.S.I.T. din în­treaga ţară şi cu specialiştii în metalurgie, ei vor stabili măsurile pentru sporirea pro­ductivităţii muncii şi reducerea preţului de cost. La consfătuire mai participă reprezentanţi ai Ministerului Industriei Metalurgice şi Con­strucţiilor de Maşini, ai Consiliului Central A.S.I.T., ai comitetelor regional şi orăşenesc de partid şi ai comitetelor de întreprindere din uzine şi fabrici. Au urmat apoi şedinţele de lucru pe secţii. Lucrările consfătuirii continuă. ........­­ ................. ............................. — SPECTACOLE Vineri 1 iulie 1955 CINEMATOGRAFE: Patria, I. C. Frimu; Campio­­nul lumii; Magheru, Gh. Doja; Fiul pădurarului; Republica, Unirea, Nicolae Bălcescu, Elena Pavel; Vînătorul de mare; Filimon Sîrbu, București și Grădina Progresul: Capete de clini; înfrăţirea în­tre popoare, Lumina, Popular, Libertăţii: Moştenire însîn­gerată; M. Gorki; Un ciclu de filme pentru tineret; Victoria: Frumuseţea diavolului; Tineretu­lui: Inima noastră; Timpuri Noi; Sporirea numă­rului păsărilor; Ştiinţă şi tehnică, Ariciul răută­cios, Victoria sportivelor sovietice; Al Popov: Ivan cel groaznic; 8 Martie, Flacăra; Umberto D.; V. Roaită: Merele de aur; Cultural: Neamul turbini­­lor; C. David: Stiletul; AL Sahia, Arta, 1 Mai: Mandy; T. Vladimirescu : Cei trei muşchetari; Munca: Dama cu camelii; Moşilor: Intr-un port îndepărtat; 23 August: Imblînzitoarea de tigri; Donca Simo, Volga: Misterele din Mato Grosso; Ilie Pintilie, Mioriţa: Un om teribil; M. Eminescu: Submarinul 323; 8 Mai: Libelula: Pe drumul liber­tăţii; Rahova: Conştiinţa; Gh. Coşbuc; Eu și buni­cul; O. Bancic. Astă seară se va termina totul; Aurel Vlaicu. A fost odată un împărat. Tiparul Combinatul Poligrafic Casa Scînteii „I. V. Stalin*. STAS - 3452 - 52

Next