Munca, iulie 1955 (Anul 11, nr. 2395-2421)

1955-07-22 / nr. 2413

Proletari din toate ţările, uniţi-vă­­ ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R.P.R. Să introducem în turnătorii procese tehnologice economice şi de înaltă productivitate In îndeplinirea înainte de termen a planului de producţie al întreprinderilor din ramura construcţiilor de maşini, în reducerea preţului de cost al produselor fabricate, o importantă contribuţie o aduc sectoarele de turnătorie. In anii primului nostru cincinal, datorită inves­tiţiilor făcute, marea majoritate a turnă­toriilor din întreprinderile metalurgice au fost înzestrate cu utilaje moderne, s-au construit noi cuptoare rotative, electrice, cubilouri etc. Ele dispun astăzi şi de un mare număr de muncitori cu o cali­ficare mai înaltă, de specialişti experi­mentaţi în turnarea metalelor. Aceste mă­suri, luate de partid şi guvern, au avut ca rezultat creşterea producţiei de piese turnate din oţel şi fontă, îmbunătăţirea calităţii acesteia, impulsionarea activi­tăţii întreprinderilor prelucrătoare. Necesitatea dezvoltării continue a eco­nomiei naţionale, a întăririi capacităţii de apărare a patriei, entuziasmul cu care tot mai mulţi muncitori din sectoare­le metalurgiei prelucrătoare îşi însuşesc procedee­ rapide de lucru, pun în faţa turnătoriilor sarcina de a întrece succesele realizate. îndeplinirea acestei sarcini de răspundere cere din partea turnătorilor să-şi concentreze eforturile spre găsirea unor metode noi de lucru, mai economice, care să ducă la îmbunătăţirea procesu­lui tehnologic, pentru ca din aceeaşi cantitate de materie primă să se toarne piese mai multe şi de mai bună calitate. Multe colective de mun­­citori, tehnicieni şi ingineri din tur­natoriile noastre, studiind cu perse­verenţă experienţa turnătorilor sovie­tul­ui folosind propria lor experienţă dobîndită în cursul anilor, iar pe de altă parte căutând să descopere cauzele anu­mitor deficienţe în munca de formare şi turnare, au reuşit să facă progrese se­rioase în îmbunătăţirea muncii. Ei au marit cantitatea şi au ridicat calitatea pieselor turnate. Datorită acestui fapt, sectoarele de turnătorie din multe între­prinderi sunt mereu cu un pas înaintea celor prelucrătoare, ceea ce asigură creşterea productivităţii muncii şi realiza­rea planului în mod ritmic. Semnifica­tiv este succesul obţinut de turnătorii de la uzinele „Semănătoarea" din Bucu­reşti, care în urma u­nui studiu amănun­ţit au introdus turnarea în cochile la 15­­,o sută din totalul reperelor turnate. Noua metodă folosită a permis pe de o parte să se ridice productivitatea muncii de patru ori la respectivele repere faţă de cea realizată la turnarea în nisip, iar pe de altă parte a dus la reducerea con­siderabilă a adausurilor de prelucrare, încercări de a se introduce această nouă metodă de turnare se fac şi în alte urm­e­­(,,Mao Tze-dwi“-Bucureşti, „Ar­­m­ătura“-Cluj) şi de pe acum au început sa­ se obţină succese ce depăşesc pe cele realizate cînd se lucra după vechile me­tode. In unele turnătorii ca, de pildă, cele de la „I.C. Frimu“ din Sinaia, „Ernst Thälmann"­­ şi „Steagul Roşu" din Oraşul Stalin, s-au introdus şi alte meto­de noi de turnare de înaltă productivita­te, cum ar fi turnarea centrifugală, tur­narea în ceară pierdută, în coajă, în ciment etc. Rezultatele bune obţinute ilustrează pe deplin superioritatea noi­lor procedee tehnologice faţă de cele vechi. Introducerea lor în cit mai multe turnătorii de oţel şi fontă trebuie să con­stituie o preocupare d­e prim ordin a fie­cărui muncitor, maistru şi inginer tur­nător. Ei trebuie să obţină, cu ajutorul conducerilor sectoarelor şi — acolo unde este cazul — al conducerilor întreprin­derilor şi chiar al ministerului, toate condiţiile pentru a putea introduce noile procedee de turnare. Aceasta va face ca producţia de piese turnate cît şi calita­tea să crească considerabil. Pentru ca aportul turnătorilor la ridi­carea productivităţii muncii să crească nu numai în sectorul lor ci şi în celelalte sectoare de activitate ale întreprinderilor şi în special în cele prelucrătoare este necesar ca, o dată cu introducerea unor noi metode, să se lupte pentru perfecţio­narea celor deja folosite, pentru lichida­rea lipsurilor. De nenumărate ori, strun­garii, frezorii, rabotorii etc., care se străduiesc să-şi însuşească tot mai mult regimurile înalte de aşchiere a metalelor, sunt nevoiţi să lucreze cu o productivitate scăzută, datorită faptului că piesele tur­nate nu sunt de calitate corespunzătoare, iar altele au adausuri de prelucrare mult prea mari. Bunăoară, tamburii care se toarnă la uzinele „Strungul" din Oraşul Stalin depăşesc adausul fixat prin stan­dardul de stat în medie cu 20 la sută. Pagubele aduse întreprinderii astfel sînt foarte mari. In primul rînd, din surplusul, de metal lăsat la 80 de tamburi s-ar fi putut turna în plus cel puţin 20 piese asemănătoare, iar în al doilea rînd ran­damentul muncii strungarilor ar fi fost mult mai ridicat, dacă ei n-ar fi nevoiţi să ia la fiecare din aceste piese 5 şi 6 şpanuri, în loc de două cît este normal. Rezultatul final se oglindeşte în preţul de cost încă ridicat al unor produse fa­bricate de uzinele „Strungul". In îmbunătăţirea muncii în turnătorii un mare ajutor pot aduce lucrătorii din serviciile tehnologice ale întreprin­derilor. Ei au datoria să ia măsuri pentru respectarea adausurilor de prelucrare prevăzute în STAS şi de la caz la caz să le reducă chiar sub limitele standar­delor, ţinînd totdeauna seamă de practica producţiei, de experienţa acumulată de muncitori şi tehnicieni, de utilajul exis­tent, fără însă ca această reducere să dăuneze calităţii produselor. Trebuie antrenaţi de asemenea modellerii ca să execute cu atenţie modelele după indi­caţiile tehnologului, fără a lăsa surplu­suri şi „rezerve"; apoi trebuie mobili­zaţi formatorii şi turnătorii să urmărească desfăşurarea în condiţii optime a ope­raţiilor de turnare. O importantă con­tribuţie la reducerea adausurilor de pre­lucrare pot s-o aducă şi proiectanţii, elaborînd proiecte cît mai economice de piese, maşini şi unelte. Pentru ca turnătorii să poată îmbună­tăţi continuu procesul tehnologic, să in­troducă metode de lucru mai economice, să îmbunătăţească calitatea pieselor tur­nate, comitetele de întreprindere, cu­ spri­jinul conducerilor administrative, au da­toria să acorde un ajutor mai substanţial muncitorilor — modelieri, formatori, tur­nători — în dobîndirea unei înalte califi­cări profesionale. In această acţiune tre­buie­­antrenaţi muncitorii cu multă expe­­riență, care lucrează de vreme îndelun­gată în turnătorie, cărora să le fie lămu­rită importanţa ce o are pentru bunul mers al producţiei, pentru folosirea teh­nicii înaintate, ridicarea calificării ele­mentelor tinere. In această direcţie un loc de frunte trebuie să-l ocupe organi­zarea schimburilor de experienţă, a şco­lilor experienţei înaintate şi de minim tehnic. Organele sindicale şi conducerile administrative să combată rutina şi de­prinderile învechite de care mai dau do­vadă unii muncitori atunci cînd este vorba de introducerea unor procedee îna­intate. Oamenii muncii din întreaga ţară se întrec în prezent pentru a îndeplini an­gajamentele luate de a da cît mai multe acumulări socialiste peste plan. Aportul turnătorilor la această acţiune poate fi considerabil. Gospodărind cu grijă meta-M, folosind tehnica şi tehnologia înain­tată, valorificînd resursele interne de care dispun, ei au datoria de a fi în primele rînduri ale luptei pentru a da statului cît mai multe acumulări socialiste peste plan. Turnători! Depuneţi toate eforturile, toate cunoştinţele voastre, în scopul per­fecţionării continue a procesului tehnolo­gic! Daţi sectoarelor prelucrătoare piese de calitate şi cu adausuri de prelucrare cît mai mici ! ------------------------------«5»----------------------------­In întimpinarea Festivalului de la Varşovia ★ * Succesele tinerilor petrolişti PLOEŞTI (coresp. „Munca“). — Tinerii petrolişti din schela Boldeşti muncesc cu hotărîre pentru a înscrie în aceste zile fapte de seamă în cinstea Festivalului de la Varşovia In întrecerea ce se desfă­şoară între cele 25 de brigăzi ale tinere­­tului, cele mai frumoase succese le-au în­registrat brigăzile de la foraj. Sondori, din brigada de tineret condusă de Ion Nicorescu, din mijlocul cărora a fost ales delegat la Festival harnicul maistru son­dor Stoica F. Constantin, au reuşit să obţină o nouă victorie.­­ Zilele trecute ei au terminat cu 18 zile înainte de termen săparea sondei 120. Aceasta este a patra sondă predată oficiului de extracţie înainte de termen în cinstea Festivalului. Tinerii conduşi de maiştrii sondori Gh. Covrig, Constantin Sîrbu şi Ion Tudor au terminat săparea sondei 882 cu 14 zile mai devreme. Succese asemănătoare au mai înregistrat şi brigăzile de tineret în cadrul cărora lucrează tinerii Ion Andrei, Victor Cojocaru de la Atelierele tineretului, Nicolae Oprea, Vasile Tache de la baza tubulară și altele, care în me­die și-au depăşit sarcinile de plan cu 43—95 la sută. Pe drumuri de munte şi de apă Acum, în preajma deschiderii Festiva­lului de la Varşovia, peste 3.000 de elevi şi elevi fruntaşi la învăţătură din întrea­ga ţară străbat potecile munţilor, cunos­­cînd şi îndrăgind frumuseţile patriei. In cadrul unor astfel de excursii, orga­nizate în cinstea Festivalului, mari gru­­puri de tineri din Bucureşti, Cluj, Galaţi, Iaşi, Caracal, Sibiu, Oradea şi alte oraşe ale ţării au urcat crestele masivului Bu­­cegi, spre Peştera Iriomicioarei şi Cheile Tătarului, vîrful Omu, lacul Scropoasa, plaiurile Giucaşulu şi munţilor Semeni­­cului, Zarandului, Ezerul şi Păpuşa, Mun­tele Mic. Tinerii din Sibiu organizează zilnic excursii pe biciclete spre complexul de cabane de la Păltiniş, iar cei din Tul­­cea, Brăila şi Galaţi excursii nautice la cabana Ilgani din Delta Dunării. De curînd, un grup de tineri excursio­nişti din Iaşi, care întreprind în cinstea Festivalului o mare excursie, a sosit la cabana Negoţul din munţii Făgăraş. Ei şi-au început itinerariul excursiei pe muntele Ceahlău, străbătînd Cheile Bica­­zului, spre Lacul Roşu, Muntele Puciosu, lacul Sf. Ana şi staţiunea balneo-climate­­rică Tuşnad, continuînd apoi drumul cu trenul şi autobuzele spre Făgăraş. Grupul tinerilor excursionişti ieşeni va mai stră­bate masivul Retezatului cu minunatele sale lacuri glaciale. O excursie îndelun­gată se pregăteşte să facă şi un grup de absolvenţi ai Institutului de Cultură Fi­zică din Capitală. Tinerii absolvenţi vor traversa crestele Făgăraşului, apoi vor străbate Bărăganul, încheindu-şi excursia în Delta Dunării. Zilele trecute s-a desfăşurat în masi­vul Bucegi primul concurs feminin pe ţară de orientare turistică, organizat de C.C.S. Pe primele 4 locuri s-au clasat echipele regiunilor Arad, Ploeşti, Bucu­reşti şi Bîrlad. Tinerele participante la acest concurs au închinat victoriile lor celui de al V-lea Festival Mondial al Ti­neretului şi Studenţilor de la Varşovia. (Age­rpres) Anul XI.­­ nr. 2413 VINERI 22 IULIE 1955 4 pagini — 20 bani (Agerpres) Recolta de pe 1500 ha strînsă într-o zi După mai multe ziile ploioase, timpul a devenit favorabil desfăşurării muncilor de recoltare şi în regiunea Timişoara. In prima zi bună de lucru, com­bin­erii, tractoriştii şi muncitorii din gospodăriile agricole de stat şi-au arătat vrednicia. Recolta strînsă în această zi de combinerul fruntaş Niţă Constantin de la gospodăria agricolă de stat Jim­­bolia abia a putut fi încărcată în 7 auto­camioane de 3 tone. El şi-a depăşit nor­ma de lucru cu 2,5 ha., recoltînd de pe fiecare hectar peste 2000 kg. de grîu. In această zi, la gospodăria agricolă de stat Jimbolia s-a recoltat grîul cu ajutorul combinelor şi secerătorilor-legători de pe aproape 900 ha. Gospodăriile agricole de stat din regiunea Timişoara au re­coltat în ziua de 18 iulie peste 1500 ha. însămînţate cu grîu şi secară. Muncă rodnică Gospodăriile agricole de stat din regiu­nea Bacău au recoltat pînă la 18 iulie 98 la su­tă din suprafeţele însămînţate cu orz de toamnă. Muncitorii gospodăriei de stat Zăneşti din raionul Piatra Neamţ, care au folosit cuplaje de cîte două secerători-jegători la un tractor, au terminat de recoltat orzul. De asemenea, muncitorii gospodăriei de stat Dămienești, din raionul Bacău, care au început recoltarea orzului imediat ce acesta a dat în pîrgă, au terminat de strîns această recoltă. Cele două gospodă­rii de stat au terminat și treieratul orzu­lui. Muncitor­ii gospodăriei de stat din Dămieneşti, de pildă, au obţinut de pe 27 ha o producţie de 57 tone, adică 2100 kg orz la hectar. m NUMĂRUL DE AZI, înaintea congreselor sindicatelor.— Cuvîntul delegaţilor la conferinţă. (pag. 2-a) E. Marton: Intîlnire cu potemkaniştii (pag. 2-a) Lucia Bogdan: Cronica filmului „Prietenul meu Fabian“. (pag. 2-a) ANIVERSAREA PROCLAMĂRII POLONIEI POPULARE : Sofia Wasilkowska: Zece anii de acti­vitate a sindicatelor poloneze (pag. 3-a) Despre rezultatele îndeplinirii Planului de Stat de dezvoltare a economiei naţionale a U.R.S.S. pe primul semestru al anului 1955 — Comunicatul Direcţiei Centrale de Statistică de pe lingă Consiliul de Miniştri al U.R.S.S. (pag. 3-a) LUCRĂRILE CONFERINȚEI DE LA GENEVA A ȘEFILOR GUVERNELOR CELOR PATRU PUTERI. (pag. 4-a) CONFERINŢA DE LA GENEVA A ŞEFILOR GUVERNELOR CELOR PATRU PUTERI Proiectul tratatului general european de securitate colectivă în Europa prezentat de delegaţia U. R. S. S. (Principiile fundamentale)­ ­ In scopul asigurării păcii şi securităţii şi al preîntâmpinării unei agresiuni împo­triva oricărui stat din Europa, In scopul întăririi colaborării internaţionale în conformitate cu principiile respec­tării independenţei şi suveranităţii statelor şi al neamestecului în treburile lor interne, In dorinţa de a obţine eforturi unite din partea tuturor statelor europene în ve­derea asigurării securităţii colective în Europa în locul creării unor grupări ale unor state europene împotriva altor state europene, grupări care provoacă înrăutăţiri şi fricţiuni in relaţiile între ţări şi care accentuează neîncrederea reciprocă. Avînd în vedere că crearea unui sistem de securitate colectivă în Europa ar con­tribui la rezolvarea grabnică a problemei germane pe calea unificării Germaniei pe baze paşnice şi democratice, Statele europene, călăuzindu-se după ţelurile şi principiile Cartei O.N.U., încheie un tratat general european de securitate colectivă în Europa pe următoarele baze : 1. — Participanţi la tratat pot fi toate statele europene, indiferent de orînduirea lor socială, precum şi Statele Unite ale Americii, dacă recunosc felurite şi îşi asumă obli­gaţiile­ prevăzute de tratat. Pînă la crearea unui stat german unit, paşnic şi democratic, Republica Democrată Germană şi Republica Federală Germană pot fi participanţi cu drepturi egale la tratat. Se are în vedere că după unificarea Germaniei statul german unit poate fi participant la tratat pe bazele generale, încheierea tratatului de securitate colectivă în Europa nu afectează competenţa celor patru puteri — U.R.S.S., S.U.A., Anglia şi Franţa — în problema germană, care urmează să fie reglementată conform celor stabilite anterior de cele patru puteri. 2. — Statele participante la tratat se obligă să se abţină de la orice agresiune a unuia împotriva altuia, să se abţină de asemenea în relaţiile lor internaţionale de la ameninţarea cu forţa sau de la folosirea ei şi, în conformitate cu Carta O.N.U., să re­zolve toate litigiile care se pot ivi între ele prin mijloace paşnice, în aşa fel încît să nu pună în primejdie pacea internaţională şi securitatea in Europa. 3.­­ Statele participante la tratat se vor consulta între ele ori de cite ori, după părerea oricăruia dintre ele, se va ivi ameninţarea unei agresiuni armate în Europa împotriva unuia sau a cîtorva dintre statele participante la tratat, în scopul luării de măsuri eficace pentru înlăturarea unei asemenea ameninţări şi pentru menţinerea secu­rităţii în Europa. 4. — Agresiunea armată în Europa împotriva unuia sau a cîtorva state partici­pante la tratat din partea oricărui stat sau grup de state va fi considerată o agresiune împotriva tuturor participanților la tratat. In cazul unei asemenea agresiuni, fiecare participant la tratat, exercitîndu-și dreptul de apărare individuală sau colectivă, va acorda ajutor statului sau statelor care au fost victime ale unei asemenea agresiuni, cu toate mijloacele care îi sunt accesibile, inclusiv folosirea forţei armate, în scopul re­stabilirii şi menţinerii păcii internaţionale şi a securităţii în Europa. 5.­­ Statele participante la tratat se obligă ca în cel mai scurt termen să discute şi să stabilească in comun procedura conform căreia se va acorda ajutorul, inclusiv ajutorul militar, de către statele participante la tratat, în cazul cînd in Europa s-ar crea o situaţie care ar cere eforturi colective pentru restabilirea şi menţinerea păcii în Europa. 6.­­ Statele participante la tratat vor trimite neîntîrziat Consiliului de Secu­ritate al O.N.U., în conformitate cu prevederile Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite, o informare cu privire la acţiunile întreprinse sau proiectate în cadrul exercitării drep­tului la autoaparare sau în scopul menţinerii păcii şi securităţii în Europa. 1­ — Statele participante la tratat se obligă să nu participe la nici un fel de coaliţii sau aliante şi să nu încheie nici un fel de acorduri ale căror ţeluri sunt in contradicţie cu ţelurile tratatului de securitate colectivă în Europa. 8.­­ Statele participante la tratat îşi asumă obligaţia de a contribui la o largă colaborare economică şi culturală intre ele, precum şi cu alte state prin dezvoltarea comerţului şi a altor legături economice, prin lărgirea legăturilor culturale pe o bază care să excludă orice discriminare şi orice restricţii împiedicind o asemenea colaborare. 9. — In scopul realizării consultărilor prevăzute de tratat între statele partici­pante la tratat şi pentru examinarea problemelor care se ivesc în legătură cu sarcina asigurării securităţii în Europa, se prevăd : a) Conferinţe periodice şi, în cazurile necesare, conferinţe speciale, la care fie­care stat va fi reprezentat printr-un membru al guvernului sau printr-un alt repre­zentant numit în mod special. b) Crearea unui comitet politic consultativ permanent care va avea obligaţia să elaboreze recomandările corespunzătoare către guvernele statelor participante la tratat. c) Crearea unui organ militar consultativ, ale cărui împuterniciri urmează să fie precizate ulterior. BL — Recunoscînd răspunderea deosebită pentru menţinerea păcii şi a securităţii internaţionale care revine statelor membri permanenţi ai Consiliului de Securitate al O.N.U., statele participante la tratat vor invita guvernul Republicii Populare Chineze să-şi trimită reprezentanţi în calitate de observatori în organele create în conformitate cu tratatul. 1.1. — Prezentul tratat nu micşorează cu nimic forţa obligaţiilor cuprinse în tra­tatele şi acordurile internaţionale dintre ţările europene ale căror principii şi ţeluri sunt în conformitate cu principiile şi ţelurile prezentului tratat. II 12. — Statele participante la tratat convin ca în decursul primei perioade (2—3 ani) de aplicare a măsurilor în vederea creării unui sistem de securitate colectivă în Europa în baza prezentului tratat, să nu fie eliberate de obligaţiile asumate de ele în baza tratatelor şi acordurilor existente. Totodată, statele participante la tratate şi acorduri care prevăd obligaţii militare se vor abţine de la folosirea forţei armate şi vor rezolva toate litigiile care se pot ivi între ele prin mijloace paşnice. De asemenea, intre participanţii la tratatele şi acor­durile corespunzătoare vor avea loc consultări în cazul cînd între ele se vor ivi diver­genţe sau litigii care ar putea crea o ameninţare pentru menţinerea păcii în Europa. 13.­­ Pînă la realizarea acordului cu privire la reducerea armamentelor şi inter­zicerea armei atomice şi la retragerea trupelor străine de pe teritoriile ţărilor europene, statele participante la tratat se obligă să nu întreprindă nici un fel de noi­­măsuri în­dreptate spre sporirea forţelor lor armate pe teritoriile altor state ale Europei, înfăp­tuite pe baza tratatelor și acordurilor încheiate anterior de către ele. 14.­­ Statele participante la tratat sunt de acord ca la expirarea termenului asupra căruia s-a căzut de acord, din momentul intrării în vigoare a prezentului tra­tat, tratatul de la Varsovia din 14 mai 1955, acordurile de la Paris din 23 octombrie 1954 și tratatul nord-atlantic din 4 aprilie 1949 să-și piardă valabilitatea. 15.­­ Termenul de valabilitate a prezentului tratat este de 50 de ani. Din toate colturile patriei ★ Seceră şi treieră din plin In majoritatea comunelor din raionul Călmăţui, viteza zilnică la seceriş este depăşită cu 15—35 la sută. Pînă acum, în acest raion, unde secerişul a început mai târziu decit în celelalte raioane ale regiunii Galati, s-au secerat cerealele de pe o suprafaţă de 20.000 ha, din care grîul de pe aproape 16.000 ha. Pentru a nu pierde din recolta bogată din acest an, ţăranii muncitori au început şi treierişul. Pînă acum a fost treierat grîul de pe 200 ha. şi orzul de pe 98 ha. De pe cele 15 ha cu grîu ale gospodă­riei agricole colective „Ana Ipătescu“ din comuna Victoria, unde a lucrat combine­­rul Gheorghe Dimache de la S.M.T. Cioa­ra Doiceşti, s-au realizat peste 50.000 kg. de grîu, iar de pe 4 ha. cu orz 16.000 kg. boabe. Colectiviştii din comuna Tătaru au obţinut de pe cele 50 ha. recoltate pînă acum, o producție medie de aproape 3600 kg. de grîu la hectar. ★ h­ a Patriei cu­ mai multe acumulări socialiste peste plan ! Mai mult de 300 milioane lei vor fi date peste plan de către colectivele întreprinderilor din Capitală S-au centralizat angajamentele luate de colectivele fabricilor şi uzinelor din Capi­tală de a da patriei acumulări socialiste peste plan. Valoarea totală a acumulări­lor care vor fi puse la dispoziţia statului pînă la sfîrşitul anului se ridică la 304.501.087 lei, din care 146.009.648 pînă la 23 August. Muncitorii, inginerii și tehnicienii între­prinderilor­ din raionul N. Bălcescu vor spori beneficiile întreprinderilor în care lucrează cu 60.295.307 lei pînă la sfîrși­tul anului, iar pînă la sărbătoarea delei de a 11-a aniversări a eliberării patriei noas­tre vor realiza acumulări socialiste peste plan în valoare de 9.964.164 lei; cei din întreprinderile raionului 1 Mai au hotărît să realizeze pînă la sfîrşitul anului acu­mulări socialiste peste plan în valoare de 58.688.339 lei, din care pînă la 23 August 44.929.546 lei. (Agerpres) Consfătuirea strungarilor din Oraşul Stalin ORAŞUL STALIN (de la trimişii noştri). — La clubul uzinelor „Steagul Roşu" din Oraşul Stalin a avut loc consfătuirea strungarilor din întreprinderile metalurgi­ce prelucrătoare, organizată de ziarul „Munca“ în colaborare cu C.S.R.-Stalin. Scopul acestei consfătuiri a fost extinde­rea regimurilor înalte de aşchiere a me­talelor. Cu acest prilej vestitul strungar C. Vasilache de la uzinele , „Gheorghe Gheorghiu-Dej" din Tîrgovişte a vorbit despre bogata sa experienţă dobîndită în prelucrarea metalelor cu regimuri înalte de aşchiere. In mod deosebit el a insistat asupra importantei mari pe care o are ale-­ gerea uneltelor aşchietoare, în funcţie de caracteristicile materialului de prelucrat. De asemenea, el a subliniat şi importanţa deosebit de mare a organizării cît mai perfecte a locului de muncă în scopul fo­losirii cît mai depline a timpului de lu­cru In acelaşi timp, tov. C. Vasilache, pe baza constatărilor făcute în diferite între­prinderi din Oraşul Stalin pe care le-a vizitat, a arătat în mod concret posibili­tăţile mari ce există în vederea extinderii regimurilor înalte de aşchiere a metale­lor, pentru creşterea productivităţii mun­cii strungarilor, pentru o mai bună folo­sire a capacităţii de producţie a utila­jelor. Numeroşi participanţi la consfătu­ire au luat parte la discuţii vorbind des­pre experienţa lor. Ei au arătat unele metode bune de lucru pe care le folosesc cu rezultate bune în procesul de produc­ţie. Totodată au subliniat că succesele pe care le obţin în prezent ar putea fi şi mai mari dacă toţi ar folosi la speci­ficul muncii lor, ceea ce este mai pro­ductiv din experienţa lui C. Vasilache. Năzuinţa strungarilor de a spori produc­ţia şi productivitatea muncii a fost expri­mată în cererile lor juste ca conducerile administrative şi organele sindicale să le creeze toate condiţiile pentru a putea fo­losi la maximum de randament experienţa lui C. Vasilache. In acest scop, ei au propus să se organizeze mai multe schim­buri de experienţă, să se îmbunătăţească aprovizionarea locurilor de muncă cu materii prime, materiale, scule şi dispo­zitive, să le asigure pietre de polizor cu o granulaţie corespunzătoare. Consfătuirea organizată la Oraşul Stalin s-a dovedit prin caracterul ei şi prin problemele ce le-a ridicat un preţios sprijin dat muncitorilor și tehnicienilor din întreprinderile din localitate în înde­plinirea angajamentului de a da pînă la sfîrșitul anului acumulări socialiste peste pian. Productivitate mărită PITEŞTI (coresp. „Munca“) Lucrările de îndiguire de pe Valea Lotrului, execu­tate de Trustul regional de construcţii, necesită un mare volum de muncă. Cum bolovanii de carieră, folosiţi la lucrări, au o greutate de peste 500 kg fiecare, încăr­carea lor manuală în autocamioane se făcea destul de greoi. Muncitorii de aici, ajutaţi de tehnicieni, au prezentat cabine­tului tehnic o serie de propuneri în vede­rea uşurării acestei operaţii. Cea mai in­teresantă aparţine tovarăşului Petre Ţi­­gleanu, şeful bazei de utilaj, care a su­gerat ideea montării unui dispozitiv (ma­cara trepied) la tractorul R.D. 35. La executarea macaralei au contribuit meca­nicii Paul Predescu, Ion Dobrică, Florian Popescu, Ion Nicolae și Gheorghe Nicolae. Folosită pe șantierul Brezoi-Voineasa, macaraua înlocuiește munca a 5-6 oameni, iar productivitatea muncii a crescut de circa 10 ori. Fabrica se dezvolta Dacă ai mai fost la fabrica de încăl­ţăminte „Kirov“ din Capitală cu cîţiva ani în urmă, vezi îndată schimbările ce s-au făcut aci în ultima vreme. Pereţii clădi­rilor nu mai sunt coşcoviţi, afumaţi, iar prin geamurile mari pătrunde uşor soa­rele. In clădirea veche unde ştiai că lu­crează stanţatorii nu se mai aude zgo­mot. Un tovarăş ce trebăluieşte prin apropiere ne arată noul bloc. — Duceţi-vă în noua clădire. Acolo e stanţa. Să vizitaţi şi etajul, o să vedeţi că se instalează băi, duşuri, vestiare — ne spune el cu mîndrie. Intrăm în noul sector. O clădire înaltă cu trei etaje. Sus se aud ciocănituri — se mai lucrează încă la instalarea utila­jului. In secţie afli multe noutăţi. De pildă că pentru prima dată se lucrează în bandă la confecţionarea tocurilor şi a furniturilor, că mecanicii Savu Constan­tin şi Gheţa Vasile au pus în funcţiune o maşină părăsită de ani de zile şi al­tele. La maşina de glăzuit lucrează Constanţa Petre. Nu este în fabrică decît de şase luni. A venit din comuna Vlaşca să înveţe meserie. La început era nerăb­dătoare, voia să înveţe dintr-o dată totul. Fruntaşa Florica Constantin i-a îndrep­tat primii paşi spre tainele meseriei. Acum, Constanţa ştie mînni trei dintre maşinile complicate ale secţiei. La primul etaj se va instala sectorul încălţăminte. Ai aci procesul de producţie s-a perfecţionat. Au fost introduse uscă­­torii şi benzi rulante. Datorită perfecţio­nării procesului de producţie, pînă la sfîrşitul anului se va realiza o economie de 483.972 lei pe întreg sectorul. La biblioteca metalurgiştilor REŞIŢA­­ (coresp. „Munca“). Biblioteca comitetului de întreprindere al Combinatului metalurgic Reşiţa numă­ră peste 90.000 volume. Găseşti aici cărţi în limbile romînă, maghiară, germană, sîrbă, franceză. Cu deosebit interes sînt citite romanele lui Sadoveanu, Şolohov, J. Venne, Fadeev, Kelermann. Sînt mult căutate şi cărţile tehnice, care descriu metode înaintate, inovaţii şi perfecţionări etc. Colectivul bibliotecii munceşte intern pentru a atrage noi cititori. In acest scop sînt folosite recenziile, scurte prezentări biografice ale diferiţilor autori, expoziţii. Anul acesta s-au organizat 24 de expoziţii şi s-au ţinut 16 recenzii, la care au par­ticipat peste 600 de metalurgişti. Răsfoind fisele de cititori, îţi dai seama de setea de cultură a muncitorilor combi­natului. Iată fisa lui Petru Bradea maca­ragiu la forță. In ultimul timp el a citit „însemnările unui ofiţer“, „Bursucii“, „Pe Donul liniştit“, „Port-Arthur“, „Al nouălea val“, „Bruschii“, „Cinci săptă­­mîni în balon“, „Insula misterioasă“. Ca el sînt mulţi în combinat. Numărul citito­­rilor bibliotecii este astăzi de peste 3300.

Next