Munca, august 1955 (Anul 11, nr. 2422-2445)

1955-08-02 / nr. 2422

1 Harfl 2 august 1955 — nr. 2422 Manifestări la Casa de Cultură a Sindicatelor Să­ptămina aceasta sunt prevăzute în programul Casei de Cultură a Sindicate­lor două spectacole: unul de cintece şi dansuri pe care-l va prezenta, sîmbătă la ora 19, ansamblul artistic­ al dudului muncitorilor din construcţii, şi piesa „Steaua fără nume“ din Mihail Sebastian, pe care o vor juca, duminică la ora 19, membrii cercului dramatic al clubului co­mitetului sindical regional poligrafic. L­a aceste spectacole sunt invitaţi nume­roşi artişti amatori din Capitală. Jurnalul­ vorbit este una din formele cele mai des folosite pentru informarea oamenilor muncii asupra evenimentelor noi interne și externe. El face parte din activitatea permanentă a Casei de Cultu­ră a Sindicatelor. Jurnalul­ vorbit nr. 11, care va avea loc marți la ora 18, are ca temă „Impresii de la Congresul Mondial al Mamelor“ şi va fi completat prin pre­zentarea filmului „Copiii din Hiroshima“. In după amiaza zilei de miercuri la orele 17 Consiliul Sindical Orăşenesc Bucureşti organizează pentru biblioteca­rii sindicali din Capitală o consfătuire cu tem­a „Munca bibliotecilor sindicale pen­tru răspîndirea cărţii tehnice“, după care va rula filmul „Biblioteca „V. I. Lenin“ şi cărţile sale“. „Ochelarii miraculoşi" . De curând, în grădina de vară de pe lingă Circul de Stat se prezintă un nou spectacol, intitulat „Ochelarii miraculoşi“, primit cu mult interes de publicul bucu­­reştean Forma lui nouă — o îmbinare de nu­mere de circ şi de estradă — ca şi conţi­­nutul variat al programului, fac ca el să fie agreat de public. Autorii acestui spec­tacol de varietăţi sunt Jack Fulga şi H. Nicola­ide, iar muzica aparţine compozito­rului Florentin Delmar. Ca legătură între diferitele numere s-a folosit pretextul unor „ochelari miracu­­loşi“, cu ajutorul cărora se pot descoperi lipsuri sau deprinderi rele ale unor oa­meni. Cu mult umor, "printr-un text ac­cesibil şi plăcut, lipsit de vulgarităţi, sunt satirizaţi fie bucătarii spertari, fie unii nepricepuţi organizatori ai unor con­certe de muzică uşoară, locatarii din blocuri care stingheresc pe vecinii lor, chiulangiii etc. Este remarcabilă ingenio­zitatea cu care autorii­­au folosit diferitele posibilităţi ale genului pentru realizarea scopului propus. Se remarcă în acest sens spumosul cuplet despre muzica uşoară,­­ interpretat de Dan Demetrescu, scenetele „Mobila lui Marin“ şi „Farfuriile năzdră­vane“ interpretate de Al. Giugaru, Gh. Trestian, Victoria Medeea şi Titi Mihăi­­­escu, sau momentul de operetă în care, pe melodiile unor cunoscute arii de ope­retă Lidia Şerbănescu şi Dan Demetres­cu scot la iveală aspecte de birocratism şi de proastă organizare în distribuirea unor mărfuri. Muzica spectacolului, interpretată în mare măsură de Lidia Şerbănescu, con­tribuie de asemenea la reuşita lui prin cîteva melodii plăcute şi uşor de reţi­nut ca: „Bună seara Bucureşti“, „Spune drept îţi plac puţin?“, sau „Cine mai are în ochi stropi de soare ca tine?“ Momentele de circ,­­ingenioase, ca „Clovnii muzicali , „Acrobaţii sol“ „Dans acrobatic“, ca şi tabloul „Ochelarii mira­culoşi“ în care, printr-o instalaţie specia­lă, se creează imagini în relief, comple­tează acest prim spectacol al teatrului de varietăți, menit să se bucure de suc­ces în rândurile oamenilor muncii. „Dracul din Dealul Morii" Folclorul poporului german cuprinde numeroase legende şlefuite de povestitori populari de-a lungul veacurilor. Cîteva din ele au servit drept subiect unor filme realizate în ultimii ani de cineaştii din R. D. Germană. Unul dintre acestea este şi ,,Dracul din Dealul Morii“, realizat de regizorul Herbert Bailmann. Străvechea poveste a celor trei spirite bune ce locu­iau într-o peşteră a munţilor Harz şi erau numite de popor „cărbunarii cei buni“, are un bogat conţinut social. Filmul ne arată că aceşti „cărbunari buni“ ajutau pe nevoiaşi ori de cite ori se ridicau din rândurile lor oameni care luptau împotri­va asupritorilor. Cînd morarul cel hain, primarul cel lacom şi cruzii stăpîni ai castelului jefuiesc şi asupresc pe bieţii locuitori ai satului ascuns în desişurile pădurilor din munţi, „cărbunarii cei buni“ ajută pe Jörg şi pe Anna să-i zdrobească pe nemernici, împreună cu echipa de actori talentaţi printre care Eva Rotthaus (Anna), Willy Kleinau, laureat al Premiului National (moralul) şi alţii, regizorul Herbert Ball­mann a creatt un film în care realul şi fantasticul se îmbină armonios, scoţînd în relief ideea că prin luptă unită cei mulţi şi asupriţi vor învinge pe asupri­torii lor. S­­cena din filmul „Dracul din Dealul Morii“ M­Ü­N­D­A Cu privire la relaţiile dintre R.P.R. şi Franţa Ministerul Afacerilor Externe al R.P.R. a transmis presei comunicatul comun al gu­vernului rorrtîni şi guvernului francez: „Guvernul Republicii Populare Române şi guvernul francez au ajuns la un acord sa­tisfăcător asupra unor chestiuni interesind cele două ţări. In dorinţa de a întări relaţiile între cele două ţări, cele două guverne au căzut de acord să dezvolte schimburile culturale între Republica Populară Romînă şi Franţa. Guvernul francez­­a hotărît să anuleze la data de ,1 august 1955 decretul din 18 iunie 1955 care prevede interzicerea în mod pro­vizoriu a exportului de mărfuri franceze cu destinația Republica Populară Romînă“. Consfătuire în legătură cu o mai bună folosire a tehnicii In industria carboniferă PETROŞANI­­ (Agerpres). — In zilele de 30 şi 31 iulie a avut loc la Petroşani o şedinţă lărgită a colegiului Mi­nisterului Industriei Cărbunelui, cu activul de bază din întreprinderile carbonifere. S-au dezbătut problemele legate de progresul teh­nic în industria carboniferă. La şedinţă au luat parte peste 350 de mi­neri, tehnicieni, ingineri, conducători de în­treprinderi, reprezentanţi ai organizaţiilor de partid şi de masă de la întreprinderile car­bonifere din ţară. Referatele prezentate au scos în evidenţă creşterea procentului de mecanizare a mun­cii în minele de cărbuni din ţara noastră. Numai în Valea Jiului în anii cincinalului au fost introduse utilaje în valoare de peste 400.000.000 lei, numărul locomotivelor din mine a crescut faţă de anul 1950 de 4,5 ori, al benzilor transportoare cu racleţi de 2,8 ori, al troliilor de 5 ori. Mecanizarea trans­portului în galerii a crescut de la 77 la sută în 1950, la 97,9 la sută, iar în abataje la 84 la sută. Au fost introduse numeroase ha­­veze, combine, maşini de încărcat, din cele mai moderne, fabricate în Uniunea Sovietică şi în ţara noastră. Numai la mina Lupeni s-au introdus anual în ultimii cinci ani uti­laje în valoare de 20—25 milioane lei. Im­portante cantităţi de utilaje au fost intro­duse şi în celelalte întreprinderi carbonifere din ţară. Datorită extinderii mecanizării producti­vi­­­­tatea muncii a crescut mult în majoritatea minelor carbonifere, ceea ce a dat posibili­tate să se sporească simţitor producţia de­­cărbune. La Filipeştii de Pădure, de exem­plu, producţia este astăzi de 6 ori mai mare faţă de anul 1949, iar productivitatea muncii de trei ori mai mare. In cadrul discuţiilor la care au luat parte un mare număr de mineri s-au făcut propu­neri concrete pentru o mai bună folosire a­­ utilajelor existente. De asemenea s-a propus­­crearea de noi tipuri de maşini adecvate straturilor carbonifere din Valea Jiului, îm­­­­­bunătăţirea aprovizionării cu piese de schimb­­ a locurilor de muncă şi ridicarea calificării­­ cadrelor din sectorul carbonifer la nivelul­­ tehnicii cu care este înzestrată ramura car­boniferă. Concluziile consfătuirii au fost trase de inov. Ion Mincu, ministrul Industriei Cărbu­nelui. Subliniind importanţa introducerii teh­nicii noi în producţie, vorbitorul a indicat măsuri menite să ducă la o folosire deplină a tehnicii noi, la îmbunătăţirea proceselor tehnologice, la ridicarea la un nivel mai înalt a cercetărilor ştiințifice legate de pro­gresul industriei carbonifere. -UN SFAT AL PĂCII ...Stăteau in curte, in jurul unei mesate rotunde, acoperită cu o ţară brodată cu motive romîneşti. Oameni care se cunosc de mult, căci de ani de zile duc laolaltă bună megiesie. De ani de zile, gospodinele se cheamă una pe alta dimineaţa cînd se duc după tîrguieli, sau comentează cu în­sufleţire îmbucurătorul eveniment că unul ţine i-a mai crescut un dinte. De ani de zile, bărbaţii se adună seara la taifas şi pun la cale treburile Lu­mii... Copiii zburdă la biadul lor, că­­cînd în picioare cite un strat de flori. Intervine din cînd în cînd autoritatea maternă sau paternă, care caută să-i potolească cu cite un „di­esu­mpără­­te o dată, drac împielițat“. Acum însă e liniște în curtea în care se adună unul cite unul vecinii, ca să discute despre pace. Tovarășa Maria Deicău se apleacă asupra unui strat de gura leului. — Ia te uită, a ieșit și o floare albă / Tovarăşa Clara Tronic mai dă o raită prin vecini, să le mai amintească oamenilor de şedinţă. Se pare că pînă şi Nicuşor Sfidiuc, elev în clasa a Il-a (adică, de-acum intr-a treia), e patruns de importanţa evenimentului care va avea loc, căci stă tare cumin­te pe scaun. Vine şi preotul Vasilian Vasilian Ion, preşedintele comitetului de luptă pentru pace din circa 164. Şi pînă să înceapă sfatul aflăm cîte ceva din viaţa acestui comitet care îşi duce munca de trei ani şi jumătate. Aflăm de conferinţele festive, de vizitele în comun la expoziţia: „Caricatura în furta pentru pace“ şi alte expoziţii, de ajutorul pe care-l dă comitetul biblio­tecii raionale, de recenziile organizate aici de sprijinul pe care-l primesc de ln deputatul circumscripţiei — tova­răşul Constantinescu — de panouri, norm­ul de muncă al­ comitetului şi cîte si mai cite. In discuţiile noastre revenea mereu un nume: doctorul Hecht. Doctorul Hecht a ţinut două recenzii la biblioteca, raională, docto­rul Hecht a ţinut o conferinţă foarte frumoasă, doctorul Hecht a­­ vorbit la un sfat al păcii din strada cutare etc. Eram tare curioasă să-l cunosc pe a­­cest om. La ora 6 fix, ora la care s-a fixat sfatul, a intrat in curte un om cărunt. Purta un surtuc negru, tușea bătrî­­nește, dar și ochi, nestinsă, lucea ti­nerețea. — Tovarășe Hecht, poftim încoace. — Cineva i-a oferit un scaun. „A­­cesta să fie doctorul Hecht, — mă în­trebam — acest bătrîn ?“ (Am aflat apoi că are 84 de ani). Mai tîrziu, cînd lam auzit vorbind despre lupta pentru pace, i-am cerut iertare, in gînd, că l-am socotit bătrîn. Căci el şi-a regăsit tinereţea întro multilate­rală activitate obştească, pe care o închină în întregime Luptei pentru pace. Se vede că numai pe dînsul l-am aşteptat ca sfatul să înceapă. Părinte­le Vasilian Vasilian a adus un ziar, proaspăt apărut. Şi cu toţ­ii au căzut de acord să se citească articolul „Ma­rile puteri în faţa răspunderii lor“. Apoi, discuţia s-a purtat în jurul con­ferinţei de la Geneva a şefilor guver­nelor celor patru puteri. Cită încredere nestrămutată în vic­toria forţelor păcii în lumea întreagă exprimau spusele acestor oameni! Mulţi au luat cuvîntul în seara aceas­ta şi n-a fost unul să nu amintească că opinia publică mondială a avut un cuvînt greu de spus în convocarea conferinţei de la Geneva Conştiinţa că ei sînt o părticică din această for­ţă uriaşă care se cheamă voinţa de pace a popoarelor — iată de unde izvorăşte energia clocotitoare a docto­rului Hecht, energia clocotitoare a unui colectiv mic, dar unit. Mult s-a discutat despre importanţa Congresului Mondial al Mamelor, de la Lausanne. Era şi firesc, căci cele mai multe din femeile adunate pentru sfa­tul păcii erau mame. Doctorul Hecht a tiind cu tot dina­dinsul să ilustreze uriaşa forţă a ma­melor din lumea întreagă, cu o poe­zie de Schiller, în care se arată cum și-a smuls o mamă copilul din ghia­­rele unui leu. Lingă mine o femeie îmi spune: — Cînd copiii mei erau mici, dor­meam iepurește. Mă trezeam dacă o muscă le tulbura somnul. Și parcă un răspuns la gura ma­melor care veghează somnul copiilor lor și care vor să-i vadă mari, sănă­toşi, fericiţi, au fost cuvintele tovară­şei Aur­escu. — Două războaie mondiale am trăit. Ajunge! Popoarele sunt sătule de răz­boaie. Noi vom şti să apărăm pacea ! Apoi: — Va trebui să amenajăm bucăţi­ca aceea de teren din strada Pitago­­ra, să facem o grădiniţă unde să ne odihnim după muncă, unde să se joa­­ce copiii noştri. Pentru tovarăşa Aurescu ca şi pen­tru toţi cei prezenţi aici, legătura dintre lupta pentru pace şi amenaja­rea unei grădiniţe este firească■ Cei ce se apleacă la noi asupra copilului lor simt că îşi extind veghea asupra multor copii când răsădesc o floare pe un maidan pustiu. Iar ca florile să crească, să-și desfacă petalele în ra­zele soarelui, pentru ca să crească sănătoși copiii, luptă pentru pace cei din str. Rovine 13, împreună cu ţara întreagă, împreună cu întreaga lume iubitoare de pace. Ne ridicăm de la masă. — Am fost prezenţi 22 de persoa­ne — ■ îmi spune cineva. Tovarăşa Tronic îşi mai roteşte o dată privirea asupra celor prezenţi, cărora parcă nu le vine să plece. — Ba nu — spune dînsa. — Am fost prezenţi 24. Te rog, tovarăşă, să scrii că 24 am fost prezenţi! încă doi oameni, încă doi luptători pentru pace! Sînt o forţă! Acest lu­cru vroia să sublinieze protestul tova­răşei Tronic. For­ţa unui izvor­aş de munte îl cunosc oare numai aceia ca­­re-i sorb răcoarea ? Nu! Se adună izvoraşele ciorchine, se fac pîraie, pî raiele devin rîuri, rîurile fluvii. Uria­şele fluvii îşi poartă apele spre mări şi oceane. Şi fiecare val, fiecare tălă­­zuire poartă puterea micilor izvoraşe. Şi marea, şi oceanele, ce putere re­prezintă­­ E. MARTON Informaţii Luni dimineaţa a început la Ministerul Invăţămîntului o consfătuire cu şefii sec­ţiilor de învăţămînt ale sfaturilor populare regionale. La consfătuire se analizează ac­tivitatea şcolilor elementare şi medii în anul şcolar 1954—1955, şi se vor stabili măsurile pentru deschiderea noului an şco­lar. In prima zi a consfătuirii au fost pre­zentate referatele secţiilor de învăţămînt ale sfaturilor populare regionale Iaşi şi Timişoara, după care au urmat discuţii. ★ Duminică s-a înapoiat în Capitală dele­gaţia arhitecţilor din R.P.R., care a parti­cipat la Congresul Internațional al arhitec­ților de la Haga. Deschiderea celui de al V-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor Sub semnul prieteniei frăţeşti (Prin telefon de la trimisul nostru specia!) Sîmbătă după amia­ză plouase, ceea ce nu a împiedicat miile de tineri să iasă pe stradă imediat după încetarea ploii şi să încingă o „Periniţă“, joc devenit nedespărţit nu numai de Festival, ci şi de orice manifestare mai mare a­­tineretului de pretutindeni. Toate te­merile pricinuite de nestatornicia vremii au fost alungate de seninul cerului cu care ne-a întîm­pinat ziua de duminică. Soarele strălucitor i-a îndemnat pe solii tineretului din lumea întreagă să inunde străzile Var­şoviei devenită oraşul lor. E prima zi a celui de al V-Iea Festival al Tineretului şi Studenţilor pentru pace şi prietenie. Incepînd de la amiază anevoie mai puteai să-ţi faci loc în imensa piaţă Stalin, în mijlocul căreia se înalţă falnic Palatul Culturii şi Ştiinţei. De departe cu­lorile vii ale costumelor naţionale purtate de tinerii din 108 ţări, strălucind sub bă­taia razelor puternice ale soarelui, îţi în­­cîntau privirile. Din această piaţă s-au for­mat coloanele, care s-au îndreptat apoi spre „Stadionul celei de a 10-a aniversări“, cum se numeşte noul stadion, unde a avut loc festivitatea de deschidere a Festivalului. In piaţă larmă, cintece şi joc. Se fac cu­noştinţe, se leagă noi prietenii. Varşovienii şi varşoviencele au ocupat nu numai tro­tuarele, ci şi aproape toată partea carosa­bilă a străzilor, deşi miliţienii se străduiesc să păstreze ordinea. Kilometrii care despart piaţa Stalin de noul stadion de peste Vistu­la, de-a lungul aleii Jerozo­inskaia s-au transformat intr-un fluviu de oameni. Pînă şi pe acoperişurile caselor poţi vedea nu­meroşi cetăţeni ai Varşoviei. ...Pe stadion impresionează jocul viu al culorilor. In fiecare sector al său domină altă culoare. Roşul macilor, albul narcise­lor, galbenul floarei-soarelui, albastrul ce­rului. Toate aceste culori vii sunt redate de fularele pe care le poartă cei din tribune. Le-au primit fiecare o dată cu invitaţiile la festivitatea de deschidere a Festivalului. Pe fular se află imprimată emblema Varşo­viei şi numărul sectorului din tribuna în care trebuia să-ţi iei locul. Iar cînd apoi entuziaştii spectatori fluturau aceste simple fulare, decorul era şi mai impresionant, şi părea un cîmp de mii de flori, pe care a­­dierea vîntului le leagănă necontenit. Răsună trompetele. Este ora de începere a festivităţii. Pe pista stadionului intră de­legaţiile in ordinea alfabetului polonez. Fie­care delegaţie a ţinut să vină cu ceva nou faţă de festivalurile trecute. Aplauzele en­tuziaste ale zecilor de mii de spectatori răs­plătesc din plin originala idee a tineretului bulgar în mijlocul coloanei căruia este pur­tată pe umerii a 30 de sportivi o imensă vază cu trandafiri naturali roşii şi uriaşi. Din vază stropi de parfum îmbătător sunt răspîndiţi în aer de o pompă... invizibilă. Trece delegaţia tineretului chinez. Tribunele freamătă de entuziasm. Mulţimea salută pe solii marelui popor chinez. Delegaţia da­neză, deosebit de numeroasă, poartă un imens tablou al povestitorului Andersen. Harta Finlandei conturată de culorile stea­gului naţional este urmată de peste 1000 de tineri veniţi din ţara nopţilor albe. Delega­ţia franceză este întîmpinată cu multă căl­dură. In fruntea coloanei tinerilor indieni Înaintează pe bicicletă sportivul care a străbătut miile de km care despart oraşul său de pe malurile Gangelui de malurile Vistulei. Placarda imensă purtată de tinerii japonezi glăsuieşte : „Niciodată să nu se re­pete Hiroșima!“ Este un avertisment care răsună azi în lumea întreagă de care tre­buie să se ţină seama. Imensă este delega­ţia unită a tinerilor veniţi din întreaga Ger­manie. Coloanele tinerilor din R.P.R. impresio­nează prin frumuseţea culorilor stemei noastre care este purtată pe umerii a zeci de tineri, îndrăcită bătută, jucată de tineri şi tinere romînce care poartă minunatul nostru port naţional place mult. In faţa tri­bunei oficiale deasupra coloanei tineretului din R.P.R. îşi ia zborul un balon alb uriaş, care duce cu el în înaltul cerului steagul F.M.T.D. Mii de priviri îi urmăresc zborul, dar ele sunt repede atrase de o piramidă organizată în mers de tinerii noştri gim­­naşti, care e răsplătită de aplauze prelun­gite. Şi mereu trec alte delegaţii: Anglia, Ita­lia. R. D. Vietnam... Zecile de mii de spectatori se ridică în picioare. Pe pista stadionului intră dele­gaţia tineretului sovietic, purtînd în frunte o minunată stemă a U.R.S.S. Ovaţiile şi aplauzele nu mai contenesc — prinos de recunoştinţă şi dragoste faţă de bravii apărători ai păcii, bravii constructori ai comunismului — primăvara întregii ome­niri. In faţa tribunei oficiale delegaţiile din S.U.A., R. P. Chineză, Anglia, Franţa şi alte delegaţii ies în întîmpinarea coloanei ti­neretului sovietic. Stegarii se sărută, steagu­rile se alătură. De pe gazonul din mijlocul stadionului năvălesc sute de tineri din alte delegaţii. Coloana tineretului sovietic este literalmente asaltată de participanţi. Entu­ziasmul de pe stadion, îmbrăţişările de pe pistă sînt o grăitoare expresie a voinţei de pace a popoarelor din toate ţările, a dragos­tei faţă de poporul sovietic, dîrz şi neclintit apărător al păcii şi libertăţii tuturor po­poarelor. In timp ce în entuziasmul general, imen­sa coloană a tineretului polonez încheie defilarea, în înaltul cerului evoluează un planor, care execută diferite exerciţii acro­batice maestre. Răsună iar trîmbiţele. Pe stadion intră ştafeta internaţională care a pornit spre­ Varşovia din toate coifurile celor 5 conti­nente. Se înalţă din steagul F.M.T.D. Bruno Bernini preşedintele F.M.D.T., declară des­chis cel de al V-lea Festival Mondial al Ti­neretului şi Studenţilor pentru pace şi prie­tenie. Imnul tineretului din lumea întreagă este intonat în diferite limbi vorbite pe pă­­mînt. Cind Josef Cyrankiewicz, preşedintele Consiliului de Miniştri al R. P. Polone, îşi încheie cuvîntul său de salut strigînd pace şi prietenie în limbile polonă, franceză, en­gleză şi rusă, min­e de porumbei îşi iau zbo­rul deasupra stadionului — simbol al năzuin­ţei de pace a tinerilor din întreaga lume, a dorinţei de pace a tuturor popoarelor. Prietenia frăţească a tineretului unit din toată lumea e o importantă contribuţie la adîncirea încrederii reciproce intre popoare şi la consolidarea păcii. Faptul că Festiva­lul se desfăşoară în această etapă însemnată de slăbire a încordării relaţiilor internaţio­nale ca o consecinţă a istoricei conferinţe de la Geneva, trebuie să fie un jalon puter­nic pentru lărgirea înţelegerii şi colaborarii între tinerii din întreaga lume. ...Proiectile se sparg în aer. Din înălţime se desprinde o paraşută albastră de care atîrnă steagul F.M.T.D. Urmează alte ex­plozii — alte steaguri. Deasupra stadionului plutesc steagurile tuturor ţărilor partici­pante la al V-lea Festival. Unele paraşute aterizează pe tribună sau pe gazon. Prilej de dispute serioase care se termină cu voie bună şi bucurie. Măiestria a mii de tineri dansatori polo­nezi a încîntat apoi spectatorii timp de a­­proape două ore. Melodiile, graţia, costumele perfecţiunea executării merită cele mai en­tuziaste aprecieri. La fel şi demonstraţia de zbor în formaţii mari, executată de planoare în tot timpul dansurilor. ...Pînă în orele tîrzii ale nopţii, străzile şi parcurile Varşoviei roiesc de larmă tine­rească, de cîntece şi joc. Minunată şi de neuitat a fost această primă zi a celui de al V-iea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor. ŢICU SIMION Varşovia. ★ VARŞOVIA (prin telefon). — Luni dimi­neaţa a avut loc deschiderea concursului in­­ternaţional de artă, prin concertul care s-a organizat în sala refăcută a Filarmonicii de Stat din Varşovia. După amiază între orele 16—18 s-a produs pe estrada din Pia­ţa Stalin mai multe echipe artistice printre care şi cea a R.P.R. Seara echipa artistică a R.P.R. a dat o reprezentaţie în parcul La­­ziemki. Teatrul de Marionete din Bucureşti a dat o reprezentaţie în sala Palatului Cul­turii şi Ştiinţei. Reprezentaţiile Ansamblului­ artistic românesc s-au bucurat de un deplin succes. Desch­iderea festivă a întrecerilor sportive din cadrul Festivalului VARŞOVIA­­ (prin telefon de la trimisul special „Agerpres“) Pe un timp însorit, ieri a avut loc pe sta­dionul „A 10-a aniversare" din Varşovia des­chiderea festivă a celei de a doua ediţii a întrecerilor sportive internaţionale priete­neşti din cadrul Festivalului Mondial al Ti­neretului şi Studenţilor. Tribunele stadionului sunt arhipline. Este ora 16. In tribuna oficială iau loc membrii partidului şi guvernului. Se intonează im­nul de stat al R. P. Polone. Z. Beczek, preşedintele comisiei de organi­zare a celei de a doua ediţii a întrecerilor internaţionale sportive prieteneşti ia cuvîn­tul, arătînd importanţa acestei competiţii pentru întărirea păcii şi colaborării între ti­neretul lumii. Pe teren îşi fac apariţia 40 de trompetişti care anunţă începerea parăzii sporturilor. In aplauzele furtunoase ale publicului defilează delegaţiile de sportivi din R.P. Albania, Alger, Argentina, Austria, Belgia, ■ R.P. Bulgaria, R.P. Chineză, R.P.D. Core­eană, R. Cehoslovacă, Danemarca, Egipt, Franţa, Finlanda, India, Iran, Israel, Japonia, Luxemburg, Mexic, R.P. Ungară, R.P.R., U.R.S.S., R.P. Polonă şi altele. Tricourile multicolore ale sportivilor dau un aspect splendid stadionului. Delegaţia romînă are în frunte pe înotătorul Iosif Novac, care poartă steagul patriei noastre. Sportivii ro­­mîni sînt îmbrăcaţi în alb, şi poartă pe piept tricolorul cu stema R.P.R. Alături de Dumitru Ciobotaru şi Nicolae Linca, cunos­cuţii noştri boxeri, păşesc atletele Iolanda Balaş, Lia Manoliu, iar în spatele lor se văd atletul Ilie Savel, gimnasta Elena Leuştean, jucătorul de tenis de masă Mir­­cea Popescu şi alţii. Delegaţiile de sportivi din R. P. R., U.R.S.S., R. P. Chineză, R. P. Ungară, Franţa, Egipt, Mexic, R. P. Polonă sînt în­­tîmpinate cu căldură de spectatori. Acum cei mai buni sportivi polonezi înalţă pe pavilion steagurile R. P. Polone şi stea­gul Intîlnirilor Sportive. In văzduh se înalţă spre cei zeci de baloane multicolore, care poartă steagurile tuturor ţărilor par­ticipante. Soseşte ştafeta internaţională. Mesajul este purtat de atletul polonez Le­­wandowski. Peste cîteva minute el va lua cuvîntul în numele sportivilor polonezi. Delegaţiile de sportivi părăsesc stadionul, îşi fac apariţia gimnaştii care vor executa un program de ansamblu. Ei dau dovadă de multă îndemînare şi de o înaltă măies­trie, oferind un spectacol de o frumuseţe rară. Ora Festivitatea se termină cu un joc de fot­bal între echipele oraşelor Varşovia şi Pe­kin. Victoria a revenit echipei poloneze cu scorul de 3—2 (1—1). VARŞOVIA­­ (Ag*­pres). — Eri a început turneul de fotbal din cadrul întîlnirilor internaţionale sportive prieteneşti de la Varşovia. Iată rezultatele înregistrate: Wroclaw: Peste 30.000 de spectatori au urmărit întîlnirea dintre reprezentativa oraşului Bucureşti şi echipa austriacă F. C. Stadlau. Intîl­iirea s-a terminat cu scorul de 5—0 (4—0) in favoarea echipei noastre­; punctele au fost înscrise de Georgescu (2), Ozon (2) şi Petschovski. Lodz: Karl Marx Stadt — F. C. Liege 1—0 (1—0) Chorzow: Stalinogrod — Berlin 3—2 Opole: Sofia — A. C. Berschoot 0—0 Gdansk : Praga — Cairo 1—0 (1—0) (2-1) Cu gîndul la tine, Varşoviei De la Athénée Palace şi pînă jos, pe Calea Victoriei marea Piaţă a Republi­cii s-a umplut de tineri voioşi. Strun­garii, tipo­grafi, militari, studenţi, func­ţionari, elevi. Tinerii din Capitală au participat­­la seara distractivă orga­nizată în cinstea deschiderii celui de al V-lea Festival Mondial al Tineretului­­ Studenţilor de la Varşovia. Pe mult­­e clădiri ce încadrează Piaţa, flutură drapele, sunt prinse stemele F.M.T.D.­­ului, IU.­I.­S.-ului, U.T.M.-­ului şi emble­ma celui de al V-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor. Piaţa Republicii, împodobită de săr­bătoare, cu estrada din mijlocul ei, cu standurile de cărţi, cu păienjenişurile cablurilor şi megafoanelor readuce în faţa noastră un colţ al Festivalului din 1953. Atât că în mulţimea ti­neriilor nu mai zărim pitoreşti de sombrero, coifu­rile calabreze, futr­ştiile siberiene, ca­­trinţele din Maramureş. Şi totuşi ima­ginea Festivalului de acum doi ani, este vie, închizi ochii şi parcă revezi a­evea chipul de smoală al tînărului negru Joe, surâsul şăgalnic al lui Margot, franţuzoaica din Tohllon, făp­tura atletică a nordicului Johansen, obrajii roşii, plini de sănătate, ai Ma­rosiei, colhoznica din bogatul Guban sovietic... In aceste clipe, cînd formaţia de fanfare militare aîntă cunoscuta „Pe­rmită“, glodurile ţesătoarei Herta Roth, ale tehnici­anului Donat Fran­­cisc, ale studentului Mircea Segal — ale tuturor tinerilor aflaţi în marea Piaţă — călătoresc spre Varşovia, ora­şul ce găzduieşte cel de-al V-lea Fes­tival Mondial, Varşovia este departe, dar fiecare o simte atât de aproape ,acum ! — Vorbeşte Varşovia, vorbeşte Var­şovia ! . Peste întreaga piaţă se lasă tăcerea, şi crainicul de la radio începu să trans­mită. — Delegaţia tineretului nostru la Festivalul Păcii şi Prieteniei de la Var­şovia vă transmite un călduros salut şi vă asigură că vor reprezenta cu cinste patria. Republica Populară Ro­mân­ă. vS-au dezlănţuit aplauzele. Voia bu­nă a pus stăipînire pe toţi... . Tinerii joacă şi r­îd cu gîndul la tine, Varşovie! Mâine, aceiaşi tineri, în uzine şi fabrici, în in­stituţii, vor înălţă imn muncii, cu gîndul la tine, Varşovie ! La revedere, tovarăşi ! Pe curând. Festivalul abia a început Duminică dimineaţa împrejurimile şoselei Kiseleff au cunoscut o animaţie deosebită. Tramvaiele şi autobuzele sînt neîncăpătoare pentru a transporta la Şosea pe doritorii care vor să asiste la finala campionatului Republicii Populare Române de auto-moto viteză pe circuit închis al acestui an. Finala campionatului R.P.R. organizată de C.C.F.S. şi ziarul „Scînteia Tineretului“ în cinstea celui de-al V-lea Festival Mondial al Tine­retului şi Studenţilor „Pentru Pace şi Prie­tenie“ s-a bucurat de un deosebit succes. E aproape ora 9. Concurenţii claselor 100 cmc şi 125 cmc se apropie de linia de ple­care. Arbitrii îşi consultă cronometrele. E timpul să înceapă. S-a dat plecarea la cla­sele 100 cmc şi 125 cmc cu clasamente se­parate, încă din primul tur care măsoară 2.700 m. concurentul Moldovan Romano de la Casa Centrală a Armatei cu o motoci­cletă carenată de 125 cmc se situează în frunte şi pînă la terminarea celor 19 ture el nu mai cedează locul, îmbrăcînd tricoul de campion al R.P.R. pe anul 1955. La cla­sa de 100 cmc titlul a fost cucerit de Pavel Gheorghiu de la asociaţia sportivă Dinamo. A urmat apoi întrecerea clasei 150 cmc femei, titlul de campion R.P.R. pe anul 1955 fiind cucerit de Venera Vasilescu de la aso­ciaţia sportivă Dinamo. In proba rezervată clasei de 250 cmc de la început în frunte se situează Szabó Lu­dovic de la asociaţia sportivă Dinamo cara­cist condus detaşat, forţează prea mult maşina şi în turul 14 este nevoit să aban­doneze. Concurentul Dumitru Dumitrache de la C.C.A. care a mers prudent ţînînd seama de cele 20 de ture pe care le avea de parcurs, cîştigă titlul de campion al R.P.R. pe anul 1955. Proba de 350 cmc a dat naştere la un duel palpitant între alergătorii Gh. Voi­­culescu dus la C.C.A. şi Grigore Bereni de la Dinamo. Voiculescu, cu o tehnică mai avan­sată, îl ţine la o roată pe Grigore Bereni care încearcă prin acţiuni îndrăzneţe să-l depăşească. Aproape de sfîrşitul cursei Gri­gore­­Bereni ia o turnantă prea riscantă şi se răstoarnă, fiind nevoit să abandoneze. Gh. Voiculescu cîştigă cursa detaşat cuce­rind titlul de campion al R.P.R. pe anul 1955. ...Statia de amplificare transmite ştirea că peste cîteva momente se va da plecarea în cea mai disputată cursă, clasa motoci­cletelor de 500 cmc. In tribună, un puşti de vreo doi coţi se ridică în picioare privind spre start. E nerăbdător. Emoţionat. — Acum aleargă şi tăticu — spune celor din jur. — Cine ţi-e tăticu ? — î! întreabă un spectator. Răspunsul nu-1 mai primeşte. In uruitul motoarelor concurenţii au tre­cut prin faţa tribunei. Privirea copilului este plină de îngrijorare. Dar iată a trecut pri­mul tur şi figura sa se luminează... Un zîm­­bet înfloreşte. Pe primul loc trece alergăto­rul «n nr. 1, Nicolm Buescu. tur«l« trat, Nicolae­­Buescu e mereu în frunte. încercaţii alergători Mormocea şi Olaru încearcă să-l ajungă. Fiecare caută să se apropie cît mai repede. Dar defecţiunile mecanice îi obligă să abandoneze. Conducînd detaşat maestrul sportului Nicolae Buescu aleargă ca să a­­copere cele 35 ture. Şi-a ridicat ochelarii pe frunte şi trece prin faţa tribunei. — A cîştigat tăticu, mamă ! strigă puş­tiul bătîind din palme. — Da, Gigi, a cîştigat tăticu. Pe podiumul învingătorilor la locul care indică locul 1, urcă maestrul sportului Ni­colae Buescu de la asociaţia sportivă Loco­motiva, şi îmbracă tricoul de campion al R.P.R. pe anul 1955. Proba care a urmat a adus la start mo­tocicletele cu ataş. In această probă, cuplul Gheorghe Gall+I. Roşu de la asociaţia sportivă Metalul au întrecut cunoscutul cu­plu I. Sipiciu­t-Al. Huhn (C.C.A.) cîştigînd titlul de campion al R.P.R. pe anul 1955.­­...Concursul s-a încheiat, iar spectatorii părăsesc traseul. Din locul de marcare al maşinilor, pornesc spre case şi alergătorii. Iată şi motocicleta cu nr. 1 care străbate printre spectatori. Nicolae Buescu răspunde la felicitările şi semnele de prietenie ale spectatorilor. In faţa lui, Gigi. Zîmbeşte ta­tăl, zîmbeşte şi fiul bucuros că se află pe motocicleta învingătorului. N. ALEXANDRU G. P. La Bucureşti: Victoriile motocicliştilor noştri fruntaşi închinate Festivalului Pag. 3-a

Next