Munca, septembrie 1955 (Anul 11, nr. 2446-2471)

1955-09-01 / nr. 2446

Proletari din toate ţările, u­niţi-vâ ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R.P.R. Anul XI nr. 2446 Joi 1 septembrie 1955 4 pagini 20 bani Pentru continua întărire a mişcării noastre sindicale Clasa muncitoare din ţara noastră ani­versează astăzi împlinirea a 11 ani de la reorganizarea mişcării sindicale din ţara noastră. La 1 septembrie 1944, în condi­ţiile eliberării României de către glorioasa Armată Sovietică, clasa muncitoare sub conducerea Partidului Comunist Român, a trecut la organizarea în sindicate a muncitorilor şi funcţionar­ior din între­prinderile şi instituţiile din ţara noastră. Numai în câteva luni, pînă la primul Con­gres al Sindicatelor din ianuarie 1945 numărul membrilor de sindicat s-a ridicat la peste 500.000. Astăzi sindicatele cu­prind aproape 3.000.000 de membri. Da la început sindicatele s-au organizat pe baza unităţii de clasă, a luptei de clasă şi a internaţionalismului proletar. Astfel S-a pus capăt sciziunii în mişcarea sin­dicală provocată şi menţinută decenii de-a rîndul de oportuniştii şi reformiştii de tot soiul, slujitori credincioşi ai bur­gheziei. Sub conducerea partidului, punând la baza întregii lor activităţi învăţătura marxist-leninistă şi învăţînd neîncetat din experienţa puternicelor sindicate sovie­tice, sindicatele din tara noastră au deve­­nit curînd o forţă importantă în viata po­­litica, economică şi culturală ,a tării. In toate­­transformările revoluţionare petre­cute în aceşti 11 ani în tara noastră, mişcarea sindicală a avut un rol impor­tant. Sub conducerea partidului, ele au organizat puternica întrecere patriotică a oamenilor muncii în acţiunea de aprovi­zionare a frontului antihitlerist, au mobi­lizat masele muncitoare în lupta pentru lichidarea haosului economic, pentru în­­frîngerea urmărilor secetei, inflaţiei şi sabotajului capitaliştilor, pentru reface­rea economică, a ţării. Sindicatele au con­tribuit la lupta pentru instaurarea primu­lui guvern democrat, la alungarea monar­hiei, la naţionalizarea principalelor mij­loace de producţie,­­ la instaurarea re­gimului democrat-popular, formă a dicta­turii proletariatului. Sindicatele au luptat şi luptă pentru întărirea alianţei dintre clasa muncitoare şi ţărănimea munci­toare, în care rolul conducător îl are cla­sa muncitoare. Naţionalizarea principalelor mijloace de producţie din industrie, transport, mine, a băncilor, a făcut să crească sim­ţitor rolul şi sarcinile sindicatelor din ţara noastră. Ele devin în tot mai mare măsură însemnată şcoală de conducere şi gospodărire, o şcoală a comunismului care educă milioanele de oameni ai muncii în spiritul patriotismului socia­list, le organizează eforturile pentru în­deplinirea şi depăşirea planurilor de stat în vederea construirii socialismului, de­pun o muncă permanentă în vederea ridi­cării nivelului de trai material şi cultural al muncitorilor şi funcţionarilor. Rezolu­ţia plenarei C.C. al­ P.M.R. din decem­brie 1948, care arată rolul fundamental schimbat al sindicatelor în condiţiile re­gimului democrat-popular, cere acestora să-şi mărească neîncetat contribuţia în toate domeniile construcţiei socialiste. Sindicatele din ţara noastră îşi axează întreaga lor activitate pornind de la sarcina de atragere continuă a maselor largi de oameni ai muncii la lupta ac­­tivă pentru transpunerea în viată a po­liticii Partidului Muncitoresc Român, pe care o privesc ca pe propria lor politică. In conducerea sindicatelor de către partid rezidă forma sindicatelor noastre, creşterea influenţei lor în masele muncitoare. Organizînd întrecerea socialistă, sindi­catele mobilizează eforturile şi iniţiativa creatoare a oamenilor muncii pentru dez­voltarea continuă a industriei socialiste şi în primul rând a industriei grele şi pentru a obţine pe această bază avântul agriculturii şi a industriei bunurilor de larg consum. Succesele obţinute în a­­ceastă privinţă, arătate de tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej în cuvîntarea rostită la Adunarea festivă pentru sărbătorirea celei de a 11-a aniversări a eliberării patriei, umplu de mîndrie pe toţi cei ce muncesc. Ele constituie îndemnuri sporite pentru găsirea de noi resurse de perfecţionare a producţiei, de îndeplinire şi depăşire a sarcinilor cincinalului, de sporire a acu­mulărilor socialiste, de creştere a produc­tivităţii muncii şi reducerea preţului de cost, baza creşterii neîncetate a nivelului de viaţă a întregului popor muncitor. Organizaţiile sindicale trebuie să studieze iniţiativele noi valoroase ce apar z­i de zi în întrecerea socialistă, să ajute la apli­carea şi extinderea lor, să generalizeze mau­­e organizat experienţa înaintată în muncă, să lupte cu mai multă perseve­renţă şi combativitate pentru aplicarea propunerilor inovatorilor şi raţionalizato­­rilor. Traducând în viaţă politica partidului, sindicatele­ pun în centrul întregii lor ac­tivităţi grija pentru îmbunătăţirea con­diţiilor de muncă, de trai şi de cultură ale celor ce muncesc. In această privinţă ele dispun de posibilităţi imense. Sin­dicatele încheie contracte colective, execută controlul asupra protecţiei muncii, conduc asigurările sociale, controlează funcţio­narea miilor de cantine, a creşelor şi căminelor de zi, dispu­n de case de odihnă şi sanatoriale, case de cultură, cluburi şi culturi , roşii, biblioteci, cinematografe, terenuri­­de sport, etc. Aceste mijloace şi posibilităţi ale sindicatelor cresc necon­tenit şi ele trebuie tot mai bine folosite spre îmbunătăţirea continuă a condiţiilor de muncă, trai şi cultură ale muncitori­lor, tehnicienilor şi funcţionarilor. Educate de partid în spiritul interna­ţionalismului proletar, sindicatele din ţara noastră participă activ la lupta pen­tru apărarea păcii, pentru întărirea uni­tăţii şi solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, pentru întărirea Federaţiei Sindicale Mondiale. Ele educă oamenii muncii în spiritul ataşamentului profund faţă de Partidul Muncitoresc Român, faţă de patria noastră şi regimul demo­crat popular, în spiritul prieteniei de nez­druncinat cu Marea Ţară a Socialismu­lui, cu R. P. Chineză şi toate ţările de democraţie populară. Succesele obţinute de sindicatele noas­tre în cei­ 11 ani de la reorganizare pe baza unităţii sunt un puternic îndemn pentru continuarea eforturilor lor sporite în toate domeniile construcţiei socialiste. Ele vor putea să-şi îndeplinească cu succes sarcinile deosebit de mari care le stau în faţă strîngînd şi mai puternic le­gătura cu masele. Sindicatele merg înainte în­­ marea luptă pentru cau­za pacii și a socialismului, avînd ca conducător de nădejde Partidul Muncito­resc Român, călăuzitorul tuturor izbînzi­­lor obţinute de poporul nostru. Spor la munca în noul an şcolar! Vacanţa s-a sfârşit. Pe-ntreg cuprinsul patriei, pe bătătorite drumuri ce duc spre şcoală, flutură cravate roşii-n vînt, lu­ceşte albeaţa şorturilor de uniformă, zăn­­gane penarul în ghiozdanul nou. Cori­doare pustii de şcoală reînvie sub paşii cunoscuţi, se umplu sălile de râsete zglobii, de aprinse discuţii despre peri­peţiile din vară sau despre cărţile citite. Păşesc sfioşi, dar totodată mîndri, cei ce trăiesc astăzi prima lor zi de şcoală, cei mici dintr-a-ntîia. Sună clopoţelul în şco­lile patriei! E 1 septembrie, ziua des­chiderii noului an şcolar în majoritatea formelor de învăţămînt. Au trecut doar cîteva zile de când po­porul nostru, cu ocazia marii sărbători de 23 August, a raportat partidului şi gu­vernului despre realizările obţinute şi în acest­ domeniu. Numai între 1948 şi 1955 numărul unităţilor şcolare din învăţămân­tul general a crescut cu peste 600, numă­rul elevilor din şcolile de 7 ani este de patru ori mai mare în comparaţie cu pe­rioada dinainte de război, cel al elevilor din şcolile medii şi profesionale precum şi al studenţilor din învăţămîntul supe­rior de trei ori. In cei 11 ani de libertate, înteleapta conducere a partidului a în­drumat munca scolii în aşa fel, încît ea s-a transformat într-un focar de lumină pentru întregul nostru popor muncitor. An de ani, cei ce muncesc în acest do­meniu îşi închină munca pentru a ridica instruirea şi educarea tinerei generaţii pe noi culmi, la înălţimea sarcinilor pe care le pune construirea socialismului. Anul acesta şcoala­ noastră a urcat încă o treaptă prin generalizarea învăţământului de şapte ani în oraşe, centre muncitoreşti şi localităţi reşedinţe de raion. O sarcină de asemenea importantă cere o muncă continuă, susţinută, pe o mare perioadă de timp. Trebuie împletită munca de lă­murire a absolvenţilor clasei a IV-a pen­tru a se înscrie în clasa a V-a, cu cea de creare a bazelor materiale pentru extin­derea şcolilor de şapte ani, de întărire a internatelor şi a gospodăriilor anexe de pe lîngă­ şcoli, etc. O dată cu succesele pe eme­ie craom­­dim, devin din ce în ce mai mari şi exi­genţele pe care le pune poporul în faţa celor ce muncesc pe tărîmul instrucţiei şi educaţiei. Partidul şi guvernul, întregul popor, cer profesorilor, învăţătorilor ş­ educatorilor să îmbunătăţească calitatea învăţământului şi a muncii de educaţie în şcoli, în institute şi facultăţi, să creas­că cetăţeni cu o înaltă cultură, în spiri­tul devotamentului faţă de patria noastră şi al prieteniei între popoare, să crească constructori activi ai socialismului. Fără îndoială că anul acesta va trebui să lichidăm unele fenomene negative care s-au mai manifestat în anul şcolar 1954- 1955 în ceea ce priveşte calitatea cunoş­tinţelor predate. La examenele de admi­tere în şcolile medii şi facultăţi unii elevi au dat dovadă de insuficientă însuşire a cunoştinţelor predate în anii anteriori. Toate acestea trebuie să constituie un avertisment atît pentru organele din în­văţămînt cît şi pentru cele sindicale, pen­tru educarea corpului didactic în spiritul răspunderii­ faţă de calitatea muncii in­­structiv-educative, pentru o judicioasă pregătire a lecţiilor, pentru asigurarea unui înalt nivel ştiinţific al lor, pentru legarea cunoştinţelor predate cu practica, pentru însuşirea metodicii de predare a obiectelor de învăţămînt şi a măiestriei pedagogice. Este necesar ca din prima zi de şcoală, din primele lecţii care se pre­dau, să se treacă la muncă — fără pe­rioadele „acomodate“ după vacanţă — şi, deci, fără perioadele de asalt din preaj­ma examenelor. Pentru asigurarea unui înalt nivel al muncii instructiv-educative în acest an este necesară o mai temeinică însuşire de către cadrele didactice de la noi a expe­rienţei sovietice în domeniul muncii i­n­­structiv-educative, precum şi a experienţei înaintate a pedagogilor noştri. Recentele consfătuiri raionale ale cadrelor didactice au scos la iveală o serie de procedee si metode valoroase aplicate de către ca­drele noastre didactice în munca de in­struire şi educaţie, metode a căror răspân­dire în masele largi de învăţători şi pro­fesori trebuie să stea mereu atît în faţa organelor de resort cît şi a celor sin­dicale. O deosebită atenţie va trebui să se acorde în acest an legării cunoştinţelor predate cu practica, îmbinării însuşirii unor cunoştinţe ştiinţifice temeinice cu deprinderile necesare pentru a le putea pune în practică: învăţători, profesori, elevi şi student!! Păşiţi în noul an şcolar cu forţe sporite, cu entuziasm şi hotărîre, pentru obţinerea unor rezultate din ce în ce mai bune! Spor la muncă în noul an şcolar! O expoziţie a inovatorilor la uzinele „23 August" In clădirea laboratorului uzinelor „23 August“ din Capitală, s-a deschis o expo­ziţie a inovatorilor. Aici sunt expuse 30 de inovaţii dintre cele 146 realizate în întreprindere de la 1 ianuarie a.c. De la începerea concursului de inovaţii, cabinetul tehnic a primit 49 de propuneri dintre care 35 au şi fost aprobate. Cele 31 inovaţii aplicate de la 1 iunie şi pînă acum vor aduce anual uzinelor economii antecalculate în valoare de 363.565 lei. ■a ...Intr-una din vitrine sînt aşezate, unul lîngă altul, două pistoane secundare pen­tru frîna „Knon”. Ca aspect, se aseamă­nă între ele, dar ca mărime diferă puţin. Pistonul mai mic este rezultatul inova­ţiei forjorului Cristache Antonache, făcu­­tă la matriţa de confecţionat pistoane. In urma acestei inovaţii se economisesc 215 grame material meteros de fiecare piston, ceea ce înseamnă 9.391 lei economii într­­un an. Alături, se află inovaţia maistru­lui Ştefan Petre. Pînă la aplicarea ei, la maşinile cu abur se foloseau oale de condensare provenite din import. Studiind literatura tehnică sovietică, maistrul Şte­fan Petre a inventat o oală de condensare tip cartuş, care pe lîngă că înlocuieşte pe cele importate, asigură şi o mai bună funcţionare a maşinilor şi reduce consi­derabil consumul de combustibil pentru încălzit. Din graficul existent în sala expoziţiei, vizitatorul află că cele 100 inovaţii apli­cate de la începutul anului au adus uzi­nei economii arecalculate de 1.050.736 lei. Inovatorii au fost recompensaţi cu suma de 80.716 lei. In sprijinul introducerii tehnicii noi în întreprinderi Un colectiv din cadrul cercului A.S.I.T. de la „Industria Lîncii“ Timişoara a studiat problema recuperării deşeuri­lor din industria textilă, s-au elabo­rat metode de utilizare a zgurii de cazan pentru fabricarea cărămizilor, iar la sec­ţia „Electricitate şi energetică“ din ca­drul filialei regionale A.S.I.T., studiază problema normării şi reducerii consumului de energie electrică. Secţia „Construcţii şi maşini“ a subfilialei A.S.I.T.-Reşiţa are de asemenea studii importante privind cri­teriile după care se stabileşte sudabilitatea oţelurilor, reconstrucţia turbinei de 3.000 kw atc. In scopul îmbunătăţirii calităţii anu­mitor produse, filiala şi subfiliala A.S.I.T. din regiune au organizat consfă­tuiri şi cu cercurile A.S.I.T. din între­prinderi. La o astfel de consfătuire orga­nizată la fabrica „Ciocanul“ din Nadrag s-a discutat şi s-au luat măsuri privind îmbunătăţirea calităţii tablei cositorite, utilizată pentru fabricarea cutiilor de con­serve. De curînd, tot aici au luat fiinţă 6 brigăzi compuse din ingineri şi tehni­cieni care se deplasează pe teren, acordînd un sprijin serios cercurilor A.S.I.T. şi ca­binetelor tehnice din întreprinderi, în so­luţionarea problemelor legate de procesul de producţie Nicolae Stoian corespondent voluntar —"­O—— Comune electrificate In anii puterii populare, în aproape 60 de comune din regiunea Stalin s-a aprins pentru prima oară lumina electrică. Anul acesta au fost electrificate şase comune şi sate, printre care Cornăţel, Fundu Rîului — raionul Sibiu, Râuşor — raionul Făgăraş, şi altele. In prezent se fac ultimele lucrări pentru instalarea lu­minii electrice în comunele Măeruș și Arini din raionul Stalin. Spre noi succese în întrecerea socialistă Fotografia P. COZIA « •­­ Experienţa în producţie a Eroului Muncii Socialiste Constantin Vasilache este însuşită de tot mai mulţi strungari din patria noastră. Printre aceştia se numără şi utemistul Ion Petrescu care lucrează la secfia strungărie-pompe a uzinelor „Rá­kosi Mátyás“ din Capitală. Punind in practică cele învăţate cu prilejul recentei întîl­­niri dintre C. Vasilache şi strungarii uzinelor „Rákosi Mátyás“, tînărul strungar Ion Petrescu reuşeşte să-şi depăşească zilnic norma cu 230—250 la sută. TRIBUNA PARTICIPANŢILOR LA ÎNTRECERE După exemplul lui Constantin Vasilache Sporirea acumulărilor socialiste peste plan — sarcină de cinste a între­prinderii noastre şi deci a fiecăruia dintre cei ce lu­crăm la I.M.U.-Medgidia — nu ar fi posibilă fără perfecţionarea continuă a tehnicii, fără a folosi fie­care fracţiune de timp în scopul de a scoate maxi­mum din ceea ce poate da maşina cu care lucrezi. De acest lucru m-am convins văzând rezultatele cu adevărat uimitoare pe care le înregistrează neîn­trecutul strungar Constan­tin Vasilache, Erou al Muncii Socialiste. Căutînd să învăţ dim me­todele sale de muncă, şi mai ales dim metodele sale de organizare a locului de muncă, şi bazat pe unele observaţii din experienţa mea proprie, am reuşit să realizez lună de lună o simţitoare creştere a pro­ductivităţii muncii. Eu lucrez în ultimul timp la strunjirea pistoa­­nelo­r Im fiecare zi mă în­grijesc — și dacă e nevoie iau legătura cu cei de la turnătorie — să am asigu­rate piesele pentru a doua zi. înainte de începerea lu­crului studiez sau revăd desenul de prelucrare, îmi verific sculele așchietoare și le ascut în cazul că e necesar. Pe dulap, piesele sânt aranjate în ordinea e­­fectuării operaţiilor. La fel piesele de prelucrat din ju­rul maşinii. Pentru a evita mişcările inutile, aşez pis­toanele pe două mese în poziţie verticală, în aşa fel TANASE TONCU I.M.U.-Medgidia strungar încît în timp ce cuţitul mer­ge în span înainte sau îna­poi, eu să mă pot deplasa şi să-mi aduc cîte 8-10 bu­­căţi fără să pierd timpul în gol. Pentru aceasta, pri­ma masa, pe care aşez pie­sele cărora li s-a făcut o­­peraţia I-a, am plasat-o la o distanţă de 80 cm. de strung, iar a doua masă — pe care instalez piese ce necesită un timp de prelu­crare mai îndelungat — se află la doi metri de maşi­nă. După prelucrare ele sânt aşezate pe masa cea mai apropiată. Studierea posibilităţilor de ridicare a productivită­ţii muncii este una din tră­săturile ce-1 caracterizează pe Constantin Vasilache. In această privință, eu am reușit să confecționez doua dispozitive si mai multe ti­puri de cutite pe care le folosesc la lucru. Primul dispozitiv — format din­­tr-un corp conic pe care îl introduc pe axa strungului — îl întrebuințez la strun­­jirea pistoanelor în exteri­or, iar al doilea mă ajută la strunjirea găurii pentru boii. înainte, operaţia de cali­­brare se făcea cu un cuţit de atac frontal interior. Eu am conceput un cuţit fa­son cu două guri de tăiere, cu care execut trei faze de operaţii: strunjit interior, faţă şi şamfren. Pot da multe alte exem­ple din care să se vadă că am renunţat la procedeele vechi de prelucrare a piese­lor şi, bine­înţeles, nu în dauna creşterii productivi­tăţii muncii, ci dimpotrivă. Aşa, de exemplu, am con­ceput un nou cuţit pentru operaţia a III-a la strum­u­­tul găurit pentru boli, care se făcea cu un cuţit obiş­nuit de tăiat interior. Ca­racteristic pentru noul cu­ţit, care are două guri de tăiere, este că posedă un umăr de întoarcere a spâ­nului ceea ce permite eli­minarea lui rapidă din in­teriorul piesei. Astfel, du­rata de întrebuinţare a u­­nui cuţit a crescut conside­rabil. Organizarea judicioasă a locului de muncă, folo­sirea din plin a timpului de lucru precum şi îmbu­nătăţirile pe care le-am a­­dus procesului tehnologic prin confecţionarea cuţite­lor şi a celor două dispozi­tive, mi-au permis să re­duc timpul de lucru la ce­le trei operaţii de strunji­­re a pistonului de la 17’ 20” — cît îmi este acor­dat — la 478”. In întrecerea socialistă cu ceilalţi strungari, eu ar fi reuşit ca în cinstea zilei de 23 August să-mi depăşesc norma zilnică cu peste 350 la sută. Sînt hotărât să muncesc cu acelaşi avînt pe mai departe şi să sprijin şi pe alţii — printre care și pe ajutorul meu Ichim Sfetcu — să-și însuşească meto­dele de lucru ale strunga­rului Vasilache, care pe mine m-au ajutat să lucrez în prezent în contul anului 1960. Pe șantierul hidrocentralei „V. I. Lenin“ de la Bicaz Din șosea se aud perforatoarele care taie în munte o platformă unde se toarnă beton. Este platforma de pe malul drept al barajului unde se montează macaraua funicular cu ajutorul căreia se vor trans­porta vagoneț­ii de beton pentru turnarea lor la construcţia uriaşului baraj. Pînă la 23 August, mentorii macaralei au reuşit să aşeze la locul tor două dintre turnurile maşinii-gigant, iar acum muncesc cu avînt pentru grăbirea lucrărilor. In vale, la lucrările barajului, tinerii care lucrează, în groapa batardoului, la o adîncime de peste 20 m escavatii sub vechea albie a râului, au continuat munca, după marea sărbătoare de la 23 August, cu avânt sporit. In numai două ziile ei au escavat mai mult de 200 mc. de piatră pregătind tot mai mult locul pentru turnarea betoane­­lor. De la baraj, drumul de şantier duce spre locul de muncă al încercaţilor mineri de la tunel-intrare. Aceştia, împreună cu cei din sectorul tunel-ieşire, luptă cu în­sufleţire pentru a reduce timpul când, pe sub munte, apele Bistriţei vor ajunge la hidrocentrală. Pînă atunci nu mai este mult. Acest lucru îl arată şi rezultatele pe care minerii din brigăzile lui Gavrilă Paşca şi Zoltan Bene le obţin în întrece­­rea socialistă. Ei luptă pentru a obţine cinstea de a face legătura dintre cele două părţi ale tunelului. In zilele de după 23 August, ei au îns­cris faţă de aceeaşi normă, o viteză me­­die de înaintare la tunel-intrare de 4,33 m. liniari, iar la tunel-ieșire de 3,33 m. li­niari. 132.227.000 lei acumulări peste plan PLOEŞTI (coresp. „Munca“). In urma aplicării unui număr însem­nat de măsuri tehnico-organizatorice, a unor metode înaintate de muncă, inovaţii, raţionalizări, precum şi datorită elanului cu care au lirat oamenii muncii din re­giunea Ploeşti un număr de 167 de în­treprinderi din regiune au realizat acu­mulări socialiste peste plan în valoare de 132.227.000 lei. Folosind din plin tehnologia sovietică de foraj şi extracţie, precum şi întreaga capacitate de lucru a instalaţiilor din ra­finării, petroliştii din regiune au realizat acumulări în valoare de 82.158.000 lei faţă de angajamentul luat de 59.533.000 lei. In mod deosebit s-au evidenţiat mun­citorii de la Rafinăria nr. 1 din schela Boldeşti care şi-au îndeplinit şi chiar de­păşit angajamentul luat pînă la sfârşitul anului. Succese importante au obţinut şi între­prinderile „Dorobanţul“ „Olga Bande“, „Postav-Azuga“, „I. C. Frimu“-Sinaia, „Gheorghe Gheorghiu-Dej“ din Tîrgo­­vişte, şi altele. Noi realizări Chemarea „Să dăm patriei cît mai multei acumulări socialiste peste plan“, lansată de colectivele unor întreprinderi din re­giunea Stalin, a găsit un larg ecou și în nidurile muncitorilor din regiunea Su­ceava. întreprinderile industriale din re­giunea Suceava au dat acumulări socia­liste peste plan în valoare de 13.255.262 lei, întreprinderile din raionul Botoşani au pus la dispoziţia statului acumulări so­cialiste peste plan în valoare de 3.391.444 lei. De asemenea, trustul de industrializare a lemnului din raionul Fălticeni a realizat acumulări socialiste peste plan în valoare de 3.143.000 lei. Minerii întreprinderii „Moldova“ au dat acumulări socialiste peste plan în valoare de 198.000 lei Să urgentăm terminarea treierişului Raion fruntaş Raionul Focşani a terminat primul în regiunea Bîrlad treierişul păioaselor. Muncind pămîn­tul în comun şi cu mijloa­ce mecanizate, colectiviştii şi ţăranii mun­citori întovărăşiţi din acest raion au ob­ţinut cele mai mari producţii la hectar. Membrii gospodăriilor agricole colective din comunele Urecheşti şi Jariştea, de exemplu, au realizat o producţie medie PLOEŞTI­­ (coresp. „Munca“). In ultimele zile, mecanizatorii din S.M.T.-uri şi G.A.S-uri, colectiviştii şi ţăranii muncitori de pe ogoarele regiunii Ploeşti au intensificat muncile de treieriş. Pînă în ziua de 30 august în toate cele 76 gospodării agricole colective, 219 în­tovărăşiri agricole, precum şi într-un nu­măr de 14 gospodării agricole de stat şi 280 de comune treierişul s-a terminat. Ca urmare a muncii politice dusă de organele de partid şi de stat precum şi de comitetele sindicale din S.M.T.-uri şi G.A.S.-­uri în raioanele Mizil şi Cîmpina pînă în seara zilei de 29 august s-a ter­OLTENIŢA (coresp. „Munca“).­­ Imediat după terminarea treierişului co­lectivul de muncă de la G.A.S. Chirnogi, raionul Olteniţa, a pornit cu toate forţele la executarea în timpul cel mai scurt a arăturilor pentru însămînţări. Organele sindicale şi administrative, ocupindu-se îndeaproape de buna desfăşurare a în­trecerii socialiste şi creînd condiţii ca timpul bun de lucru să fie folosit din plin mecanizatorii gospodăriei au reuşit să execute arături adinei pe o suprafaţă de 320 ha., ceea ce înseamnă 50 la sută din suprafaţa planificată. De asemenea pe o parcelă de 35 ha. se execută în prezent arătură după sistemul Malter. In cadrul întrecerii între mecanizatori, cele mai bune rezultate au fost obţinute de brigăzile conduse de Dumitru Pătrescu de 2.000 kg. de grîu la hectar. De aseme­nea, ţăranii muncitori întovărăşiţi din comuna Popeşti au cules 2.900 kg. de grîu la hectar, iar cei din comuna Gologanu peste 3.000 kg. de grîu la hectar. Pentru realizările obţinute în buna or­ganizare şi desfăşurare a treierişului, ra­ionul Focşani a primit steagul roşu de raion fruntaş pe regiune, minat treierişul, iar în raioanele Pogoa­nele, Urziceni, Râmnicul Sărat s-a treierat mai bine de 88—94 la sută din recolta de păioase. Pentru terminarea treierişului în cît mai scurt timp, gospodăriile agri­cole de stat au pus la dispoziţia ţăranilor muncitori cu gospodării individuale din comunele unde treierişul este în întîrziere 10 combine şi 15 garnituri de treier. Paralel cu muncile de recoltare se exe­cută şi lucrări pentru pregătirea din timp a terenului pentru în­sămînţările de toam­nă. Pe întreaga regiune s-a dezmiriştit şi s-au efectuat arături de toamnă pe o suprafaţă de aproape 60.000 de ha. şi Tudor Marin, care, pe lîngă că au de­păşit zilnic norma la arat cu 30-50 la sută au executat şi lucrări de cea mai bună calitate. Concomitent cu arăturile în G.A.S. Chir­­nogi se desfăşoară şi pregătirea seminţe­lor pentru însămînţările de toamnă şi primăvară. Pînă acum au fost selectate 50 tone grîu şi 50 tone orz. In prezent sînt în curs de selectare 60 tone mazăre şi 30 tone orz. Prevăzîndu-se o recoltă bogată de po­rumb şi furaje, la G.A.S. C.hirnogi au în­ceput de asemenea pregătirile pentru în­­magazinarea şi însilozarea recoltei. In prezent se lucrează la curăţirea şi desin­­fectarea pătulelor şi la pregătirea gropilor şi silozurilor pentru furaje. In ultimele zile în majoritatea comune­lor regiunii Stalin, lucrările de treieriş s-au intensificat. O realizare semnifica­tivă s-a dobândit în raionul Tîrnăveni. Intre 22—27 august, în raionul Tîrnăveni, viteza zilnică de treieris a fost depășita în medie cu 12 la sută. In multe raioane însă, cu toată vremea prielnică, treierişul continuă să se desfășoare încă într-un ritm necorespunzător. In raionul Stalin, de pildă, în aceeași perioadă — adică de la 22—27 august — capacitatea de lucru a garniturilor de treier a fost­ folosită doar în proporţie de 27 la sută, în ra­ionul Rupea — 34 la sută, în raionul Sibiu — 54 la sută. Ritmul neîngăduit de lent în care se desfăşoară lucrările de treieri, în majoritatea raioanelor din re­giunea Stalin, se datoreşte în principal deplasărilor inutile a batozelor, proastei organizări a cetelor, a grupelor de într­ajutorare şi a muncii pe arci. Faptul că în raionul Tîrnăveni s-a ajuns nu numai la realizarea ci şi la de­păşirea vitezei de lucru planificată a gar­niturilor de treier, ilustrează că în re­giunea Stalin — unde acum există con­diţii prielnice pentru desfăşurarea masi­vă a treierişului — se poate lucra mai bine. Tocmai de aceea se cere organelor răspunzătoare de executarea treierişului să ia măsuri pentru înlăturarea lipsurilor existente, să lupte pentru obţinerea unor realizări asemănătoare celor din raionul Tîrnăveni. Sprijin celor rămaşi în urmă Pentru belşugul viitoarei recolte In regiunea Stalin trebuie folosită întreaga capacitate de lucru a batozelor Succese la treieriş La cele peste 1100 de arii din regiunea Arad s-a treierat pînă la 28 august mai bine de 75 la sută din recolta de păioase. In raioanele Ineu, Sînnicolau Mare și Arad s-a treierat pînă la această dată recolta de păioase în procent de peste 80 la sută. Pînă la 28 august, în întreaga regiune au terminat treierişul 5 gospodării agri­cole de stat, 67 gospodării agricole colec­tive, 86 de întovărăşiri agricole şi 34 de comune. * Şi în regiunea Suceava treierişul păioaselor s-a terminat în 20 de gospo­dării agricole colective şi în peste 130 de întovărăşiri agricole. Anul acesta, colec­tiviştii şi ţăranii muncitori întovărăşiţi din regiunea Suceava au obţinut producţii mari­­la hectar. Astfel colectiviştii din co­muna Vlăsineşti au realizat peste 4300 kg. orz la hectar, cei din Socrujeni — 2900 kg. de grîu la hectar, iar cei din Băluşeni 3200 kg. de grîu la hectar. De asemenea întovărăşitii din Dobârceni au strîns de pe fiecare hectar cîte 2000 kg. de grîu şi cei din satul Manoleasa-Volo­­văţ 2630 kg. grîu la hectar. •­ Zece gospodării agricole de stat din regiunea Timişoara au terminat zilele a­­cestea treierişul păioaselor. Printre pri­­­mele care au terminat treierişul sânt gos­podăriile agricole de stat din Jimbolia,­­Peciu Nou, Recaş şi Beşenova Nouă. Muncitorii de la gospodăria de stat Jim­­bolia au obţinut de pe suprafaţa de 3281 ha. cultivată cu grîu o producţie medie de 1800 kg. boabe la hectar, iar de pe o suprafaţă de 323 ha. cultivată cu orz, o producţie medie la hectar de 2000 kg. orz. Pînă la 28 august, treierişul păioaselor­ a fost executat în gospodăriile agricole de stat din regiunea Timişoara în proporţie de 95 la sută. Pînă la aceeaşi dată, mun­citorii din gospodăriile agricole de stat au efectuat arături pentru însămînțări la o suprafață de 16.000 ha.

Next