Munca, octombrie 1955 (Anul 11, nr. 2472-2497)

1955-10-01 / nr. 2472

Pag. 4-a Şedinţa Adunării Generale din dimineaţa zilei de 29 septembrie­ ­ NEW YORK 30 (Agerpres). - TASS : In şedinţa din dimineaţa zilei de 29 sep­tembrie, au luat cuvîntul în cadrul discuţiei politice generale reprezentanţii Venezuelei, Franţei, Uniunii Sud-Africane şi Olandei. Ei au subliniat cu toţii slăbirea încordării internaţionale şi influenţa binefăcătoare pe care a avut-o asupra situaţiei internaţionale Conferinţa de la Geneva a şefilor guverne­lor celor patru­­puteri. Re­ferindu-se la cererea de a se revizui Carta O.N.U., şeful delegaţiei Venezuelei, Perez, a spus că Carta nu poate fi modifi­cată fără consiimţăm­întul celor cinci mem­bri permanenţi ai Consiliului de Securitate. De aceea, a subliniat el, Carta va putea fi modificată doar atunci cînd va fi realizată o slăbire completă a încordării internaţio­nale. Fără a obiecta în principiu împotriva convocării unei conferinţe pent­ru revizuirea Cartei, Perez, a considerat că nu es­te­ opor­tun să se fixeze în momentul de faţă data convocării conferinţei. M Cuvînt­area ministrului Afacerilor Externe al Franţei, Pinay S-a dat apoi cuvîntul ministrului Afaceri­lor Externe al Franţei, Pinay. Pinay a subliniat că contactul personal stabilit între şefii guvernelor la­ Geneva a fost prevestitorul spiritului nou în relaţiile între state. „Noi suntem­ ferm hotărîţi — a spus el — de a consolida în octombrie la Geneva ceea ce a fost confirmat acolo în luna iulie. Aceasta este datoria noastră atît faţă de noi înşine, cit şi faţă de popoarele noastre“. Pinay a declarat că stabilirea păcii între popoare şi a încrederii intre state „necesită eforturi îndelungate“. Făcînd vagi aluzii la „dezordinile din rîn­­dul popoarelor neautonome“, avînd în mod evident în vedere actualele evenimente din Africa franceză de nord, Pinay a declarat că „Franţa intenţionează să dea Marocului forma unui stat modern democratic şi suve­ran, unit cu ea prin legături de interdepen­denţă, pe baza liberului consimţămînt“. Reprezentantul Franţei a elogiat U­niunea Atlanticului de Nord, afirmîn­d că această „uniune asigură Uniunii Sovietice garanţiile legitime pe care are dreptul să le ceară“.­­ Pinav a afirmat că Uniunea Sovietică, „criticînd pactul Atlanticului de Nord şi ce­­rînd lichidarea bazelor străine „păşeşte pe o cale falsă“. El a declarat că aceste baze reprezintă „mijloace defensive, unite în mod liber şi de bună voie... Dacă în urma des­tinderii ar urma să se aştepte dizolvarea pactului Atlantic şi retragerea americanilor din Europa, Franţa va obiecta cu hotă­rîre împotriva acestei politici“ — a spus el. Pinay a declarat în continuare că acor­durile de la Paris aduc „o contribuţie la coexistenţa paşnică“, la slăbirea încordării şi că „reprezintă unicul exemplu de sistem de limitare a armamentelor şi de control re­ciproc asupra lor“. Pinay a spus că dezarmarea generală şi controlată „este scopul constant al politicii externe franceze“ şi că această problemă „va fi ridicată de asemenea la Geneva de către miniştrii Afacerilor Externe. Ei vor trebui să ia în consideraţie planurile prezentate de şefii guvernelor, precum şi rezultatele lucră­rilor subcomitetului pentru dezarmare“. Din partea sovietică cit şi din partea a­­mericană, a continuat delegatul Franţei, au fost subliniate foarte precis unele obstacole cit se­­poate de reale. Dacă există dorinţa de a se realiza un succes, ele trebuie luate In consideraţie. Reprezentantul Uniunii Sud-Africane, Du- Plessis, care a luat apoi cuvîntul, a negat, sub pretextul „neamestecului în afacerile in­terne“, dreptul Organizaţiei Naţiunilor Unite de a examina situaţia persoanelor de origi­nă indiană din Uniunea Sud-Africană şi problema discriminării rasiale în Africa de Sud. El a declarat că delegaţia sa nu va par­ticipa la discutarea acestor probleme in ca­drul sesiunii Adunării Generale. Ministrul Afacerilor Externe al Olandei, Luns, a subliniat că Uniunea Sovietică a adus o serioasă contribuţie la cauza slăbirii încordării internaţionale, ceea ce ,,a trezit în rîndul popoarelor din toate ţările speran­ţa că va fi stabilită pacea în întreaga lume". In legătură cu aceasta, a spus el, este de In propunerea sa din 10 mai, Uniunea So­vietică a arătat că aplicarea unui program de dezarmare presupune restabilirea in prealabil a încrederii intre state. Aceasta este și teza puterilor occidentale. Pe de altă parte, Uniunea Sovietică și Statele Unite au atras atenţia asupra unor probleme speciale, provocate de organizarea controlului în domeniul energiei atom­ice. Timp de trei ani, delegaţia franceză a dat în repetate rînduri avertismente în această privinţă. La 10 mai, Uniunea Sovietică, şi-a expri­mat temeri în legătură cu faptul că con­trolul internaţional va fi în imposibilitate de a preîntîmpina fabricarea şi deci folosi­rea armelor atomică şi cu hidrogen. In le­gătură cu aceasta, în propunerea din 10 mai se trage următoarea concluzie: „Atîta timp cit nu va fi creată o atmosferă de încredere în relaţiile dintre state, orice acord privi­tor la stabilirea unui control internaţional nu poate decit să adoarmă vioilenţa po­poarelor“. In felul acesta, potrivit spuselor lui Pinay, se creează un cerc vicios intru­­cît stabilirea controlului depinde de resta­bilirea încrederii, iar încrederea, fără în­doială, depinde de control. Noi nu vom putea rezolva această contra­dicţie, a spus Pinay, decit trecînd cit se poate mai repede la prima etapă, stabilind, concomitent cu aceasta, scopurile care tre­buie realizate. Tocmai măsurile adoptate în cadrul primei etape, a subliniat el, vor crea atmosfera de încredere, necesară aplicării unui program de dezarmare generală con­trolata. Pinay a declarat că în această primă e­­tapă „prin inspecţia aeriană propusă de pre­şedintele Eisenhower, mulţumită existen­ţei controlului terestru în cîteva puncte stra­tegice, in conformitate cu propunerea mare­şalului Bulganin şi printr-un sistem de in­specţie în forma în care a fost propus de dl. Eden putem fi siguri că nici o putere nu se pregăteşte pentru un atac neaşteptat. Acest complex de măsuri ar fi foarte bine com­pletat cu sistemul de control financiar, pre­văzut de dl. Edgar Faure“. Aplicîndu-se simultan întreaga serie de măsuri care decurg din aceste diferite pla­nuri și sintetizînd elementele lor principale, a spus Pinay, se va putea păși pe calea restabilirii încrederii în relaţiile internaţio­nale şi se va putea începe traducerea în + ★ 1 însemnătate vitală faptul că cele mai puter­nice state din lume, Statele Unite şi Uni­unea Sovietică, încearcă să realizeze un a­­cord asupra problemelor internaţionale de cea mai mare importanţă. * NEW YORK 30 (Agerpres). — TASS : La 29 septembrie, V. M. Molotov, conducă­torul delegației U.R.S.S. la cea de a 10-a sesiune a Adunării Generale O.N.U., a par­ticipat la un dejun oferit de­­ Hammarsk­­joeld, secretar general al O­N.U. La dejun au luat de asemenea parte membrii delega­ției U.R.S.S.: V. V. Kuzneţov, I. A. Malik şi A. A. Sobolev. ★ NEW YORK 30 (Agerpres). — TASS : La 29 septembrie, V. M. Molotov, conducă-viaţă a planului de dezarmare generală care, fireşte, se referă totodată şi la armamentul clasic şi la potenţialul nuclear. „Cea de a treia problemă pe care vom trebui să o examinăm la Geneva, a conti­nuat reprezentantul Franţei, este problema contactelor între Răsărit şi Apus. Guvernul Franţei este profund convins de necesitatea de a micşora scindarea lumii, apropiind cele două jumătăţi ale Europei pe plan econo­mic şi cultural. Este necesar să se înles­nească la maximum circulaţia oamenilor, ideilor şi mărfurilor. Sintem­ satisfăcuţi de eforturile depuse in ultimul timp în acest domeniu de Uniunea Sovietică. Sintem­ pro­fund convinşi că es­t în interesul nostru co­mun să ne cunoaştem mai bine unii pe alţii. Sperăm din toată inima că la Geneva se vor realiza noi succese". Pinay a relevat însemnătatea excepţiona­lă a conferinţei internaţionale pentru folosi­rea paşnică a energiei atomice, care a avut loc la Geneva în luna august. Referindu-se la problema primirii de noi membri în O.N.U., Pinay a declarat că du­pă părerea guvernului francez „o înţelegere mai justă a colaborării internaţionale va per­mite anul aceste realizarea unui progres şi primirea în Organizaţia Naţiunilor Unite a unor ţări care în mod nejust sînt ţinute de o parte. Ca primă ţară din această categorie aş vrea să amintesc Italia“. Considerăm, a continuat el, că primirea de noi membri în O.N.U. nu trebuie legată de revizuirea Cartei noastre. Ea este un do­cument acceptabil dacă ţările pe care le cu­prinde vor fi ferm hotărîte să realizeze o înţelegere şi dacă ele se vor abţine de la amestec, urmărind obiectivele lor proprii, în rezolvarea problemelor care nu le privesc. Dacă va exista această voinţă, problemele vor fi rezolvate fără modificarea Cartei. Dacă această voinţă nu va exista, proble­mele vor rămîne nerezolvate, chiar dacă Carta va fi îmbunătăţită. De aceea ni se pare mai înţelept să se aştepte o situaţie mai favorabilă pentru efectuarea reformelor care sînt de dorit. Pinay a declarat în continuare că guver­nul francez intenţionează să îndeplinească întocmai obligaţiile internaţionale pe care şi le-a asumat, printre care obligaţiile pe care Franţa şi le-a asumat anul trecut la conferinţa de la Geneva în problema Indo­­chinei. A­u­torul delegaţiei U.R.S.S. la cea de a 10-a sesiune a Adunării Generale a O.N.U., a oferit un dejun în cinstea delegaţiilor An­gliei, Franţei şi S.U.A. La dejun au participat: Mac Millan, mi­nistrul Afacerilor Externe al Angliei, Pinay, ministrul Afacerilor Externe al Franţei, Wadsworth, locţiitor al reprezentantului per­manent al S.U.A. în O.N.U., membri ai de­legaţiilor U.R.S S., Angliei, Franţei şi S.U.A. la cea de a 10-a sesiune a Adunării Genera­le a O.N.U. NEW YORK 30 (Agerpres). — TASS : La 30 septembrie V. M. Molotov, ministrul Afacerilor Externe al U.R.S.S., a primit pe Gunevardene, ambasadorul Ceylonului în Statele Unite, și a avut cu el o convorbire. ★ • La 30 septembrie a sosit la Londra in fruntea unei delegaţii de lucrători şi specia­lişti în industria uşoară a U.R.S.S., A. N. Kosîghin, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. • In legătură cu intrarea în vigoare a tra­tatului de stat cu privire la restabilirea unei Austrii independente şi democrate şi termi­narea retragerii trupelor sovietice din Aus­tria, Consiliul de Miniştri a­l U.R S.S. a hotă­­rît să desfiinţeze cu începere de la 1 octom­brie 1955 funcţia de înalt comisar al U.R.S.S. în Austria. • Agenţia France Presse anunţă că în­­tr-un comunicat al Ministerului de Război PE SCURT al Egiptului se declară că la 1 octombrie autorităţile britanice vor preda oficial avia­ţiei militare egiptene aerodromul militar de la El-Ferdane din apropierea Canalului de Suez.­­ Agenţia United Press relatează că pri­mul ministru al Indiei, Nehru, luînd cuvîn­tul la 29 septembrie în faţa parlamentului indian a declarat că deşi nu s-a făcut o pro­punere oficială în vederea convocării unei conferinţe de tipul celei de la Geneva pentru discutarea problemelor asiatice, totuşi el „este de părere că o astfel de conferinţă tre­buie să aibă loc la timpul cuvenit". • Corespondentul din Atena al agenţiei Associated Press, anunţă că Grecia va inter­zice tuturor avioanelor militare, cu excepţia celor americane, să apa­ră în spaţiul ei ae­rian sau să folosească aerodromurile ei în timpul manevrelor N.A.T.O., care vor avea loc între 1 şi 5 octombrie în bazinul răsări­tean al Mediteranei. • După cum anunţă agenţia United Press, von Brentano, ministrul Afacerilor Externe al R. F. Germane, a sosit la 30 septembrie la Washington, unde va rămîne patru zile. La Washington, von Brentano va conferi cu secretarul de stat Dulles şi cu alţii reprezentanţi ai Departamentului de stat. NNCASîmbătă 1 octombrie 1955 — nr. 2472 A X-a sesiune a Adunării Generale a O. N. U. • La propunerea U. R. S. S., Comitetul General al O. N. U. a aprobat includerea pe ordinea de zi a Adunării Generale a problemei „Cu privire la măsurile pentru slăbirea continuă a încordării internaţionale şi dezvoltarea colaborării internaţionale* • Problema Irianului de vest a fost inclusă de asemenea pe ordinea de zi a Adunării Generale , NEW YORK 30 (Agerpres). — TASS: In şedinţa din 29 septembrie Comitetul General al O.N.U. a examinat propunerea delegaţiei U.R.S.S. de a se include pe or­dinea de zi a celei de a 10-a sesiuni a A­­dunării Generale problema „Cu privire la măsurile pentru slăbirea continuă a încor­dării internaţionale şi dezvoltarea colabo­rării internaţionale“. Prezentînd această propunere, reprezentantul U.R.S.S., V. V. Kuzneţov, a făcut o declaraţie în care a spus printre altele . Toate popoarele sunt interesate în a trăi în pace şi linişte, pentru a-şi consacra for­ţele muncii paşnice constructive, progresu­lui şi­­ridicării bunăstării lor. Evenimentele din ultimul timp au arătat că în situaţia internaţională s-au produs schimbări, s-au făcut paşi în direcţia îmbu­nătăţirii relaţiilor dintre state. Conferinţa de la Geneva a contribuit la dezvoltarea contactelor între oamenii de stat din ţările care au participat la confe­rinţă. Ea a arătat că în zilele noastre cola­borarea internaţională în interesul păcii este pe deplin posibilă şi că stabilirea încrederii între state este un ţel real care poate fi a­­tins în întregime. Un alt eveniment internaţional important din ultimul timp este conferinţa de la Ban­dung la care au participat 29 de state ale Asiei şi Africii şi la care s-a arătat deose­bit de evident rolul ce revine unor state ca Republica Populară Chineză, India şi Indo­nezia. Convocarea conferinţei de la Ban­dung este un mare eveniment istoric ca­re dovedeşte că atunci cînd există bunăvoin­ţă este pe deplin posibilă colaborarea unor ţări cu orînduiri sociale şi de stat diferite. Faptele din ultimul timp arată că atunci cînd statele manifestă bunăvoinţă şi stră­duinţă ele pot rezolva problemele internaţio­nale pa calea tratativelor, pot găsi salt­­ii acceptabile în interesul popoarelor ţărilor lor, în interesul întăririi păcii. Organizaţia Naţiunilor Unite, care este centrul acţiunilor de comun acord ale state­lor, trebuie să-şi aducă contribuţia la opera de destindere continuă a încordării interna­ţionale, la opera de întărire a păcii in în­treaga lume. Trebuie recunoscut că în prezent cele mai importante sarcini sînt încetarea cursei înar­mărilor, reducerea treptată a armamentelor şi lister­zicerea armei nucleare. Popoarele cer ca eforturile statelor în domeniul dezarmării să nu se limiteze numai la discutarea problemelor şi la recunoaşte­rea necesităţii dezarmării, ci să determine o reducere treptată a armamentelor şi, prin urmare, uşurarea poverii pe care sînt nevoite să o suporte popoarele datorită cursei înar­mărilor. Guvernul sovietic a şi făcut primii paşi practici în sensul reducerii forţelor armate şi armamentelor. Guvernul sovietic cheamă şi alte ţări să urmeze exemplul Uniunii Sovietice. Aseme­nea acţiuni din partea altor state ar repre­zenta o contribuţie serioasă la opera de întărire a încrederii între state. Guvernul sovietic, călăuzindu-se după in­teresele întăririi păcii şi securităţii interna­ţionale, va prezenta spre examinare celei de a 10-a sesiuni a Adunări Generale problema: ,,Cu privire la măsurile pentru slăbirea con­tinuă a încordării internaţionale şi dezvol­tarea colaborării internaţionale“. Delegaţia Uniunii Sovietice consideră că această problemă merită să fie examinată cu atenţie la actuala sesiune şi cere ca ea să fie inclusă pe ordinea de zi a Adunării Ge­nerale. Reprezentantul S.U.A., C. Lodge, s-a pro­­nunţat pentru includerea pe ordinea de­ zi a Adunării Generale a problemei propusă de delegaţia sovietică „Cu privire la măsurile pentru slăbirea cant­ină a­ încordării interna­ţionale şi dezvoltarea colaborării internaţio­nale“. Fără nici o obiecţiune Comitetul­ui General a recomandat Adunării Generale să includă chestiunea propusă de U.R.S.S. şi s-o trans­mită spre examinare Comitetului Nr. 1 (pen­tru problemele politice şi problemele securi­tăţii). Comitetul General a discutat de asemenea problema includerii pe ordinea de zi a punc­tului privitor la Irianul de vest, întrucît έ1 şedinţa trecută a Comitetului General­­rezol­­varea acestei probleme a fost amînată cu cîteva zile. Comitetul General a adoptat cu 7 voturi pentru și 5 contra hotărîrea de a include problema Irianului de vest pe ordinea de zi a Adunării. Pentru această hotărîre au votat reprezentanţii U.R.S.S., Egiptului, Poloniei, Mexicului, Tafendei, statelor Chile şi Haiti. Au votat contra reprezentanţii Angliei, Fran­ţei, Norvegiei, Noii Zeelande şi Luxembur­gului. Reprezentantul S.U.A. şi d­anbaisistul s-au abţinut de la vot. Starea sănătăţii preşedintelui S. U. A., Eisenhower NEW YORK 30­­ (Agerpres). — După cum anunţă corespondentul din Denver al agenţiei United Press, Hagerty, purtătorul de cuvînt al Casei Albe a declarat că starea sănătăţii lui Eisenhower s-a îmbunătăţit atît de mult incit peste aproximativ o zi el va parafa două documente oficiale. Hagerty a declarat de asemenea că dacă nu se va ivi nici o complicaţie, prerogative­le preşedintelui nu vor fi transmise altor persoane. NEW YORK 30 (Agerpres). — După cum transmite corespondentul din Denver al agenţiei United Press. In buleti­nul medical asupra stării sănătăţii preşedin­telui Eisenhower, publicat la 30 septembrie ora 14 (g.m.­), se spune că preşedintele a petrecut o noapte bună. Pentru prima oară, de cînd este bolna­v, preşedintele n-a dormit sub aparatul cu oxigen. Declaraţia ministrului de Externe al Canadei în legătură cu apropiata sa vizită în U. R. S. S. OTTAWA 30 (Agerpres). La 30 septembrie, ministrul de Externe al Canadei, Leste Pearson, va părăsi Ottawa, îndreptându-se spre U.R.S.S., unde va­­între­prinde o vizită oficială. Intr-o declaraţie făcută la 29 septembrie reprezentanţilor presei, Pearson a declarat că vizita sa în U.R.S.S. va contribui la dez­voltarea legăturilor între cele două ţări şi îndeosebi la dezvoltarea­­legăturilor comer­ciale intre Canada şi U.R.S.S. Ministrul de Externe canadian a subliniat că speră că vizita sa im U.R.S.S. va contribui la întă­rirea încrederii între Est și Vest. Senatorul american Malone declară că este convins de dorinţa de pace a poporului sovietic BERLIN 30 (Agerpres). Senatorul republican Malone, care a vi­zitat Uniunea Sovietică, ai declarat in cursul unei escale făcute la Berlin în drum spre Statele Unite că este convins de dorinţa de pace a­­poporului­­sovietic. „Sînt convins că ruşii nu vor război...“ — a spus Malone. Vorbind despre întrevederea sa cu N. A. Bulganin şi N. S. Hruşciov, sen­atori­ ame­rican a declarat că convorbirile au fost sin­cere şi cordia­le. Malone a subliniat creşte­rea nivelului de trai al poporului­­sovietic, declarînd că omul sovietic trăiește astăzi m­a­i bine decit în urmă cu 10 sau 20 de ani. Egiptul dezminte acuzaţiile aduse de S. U. A. NEW YORK 30 (Agerpres). — Du­pă cum anunţă agenţia United Press, ambasada egipteană din Washington a dat spre publi­care în presă o declaraţie în care dezminte acuzaţiile aduse de S.U.A. Egiptului că achi­ziţionarea de către această ţară de armament din Cehoslovacia periclitează echilibrul de forţe în Orientul Mijlociu. Ambasada arată că în această regiune nu există nici un fel de echilibru de forţe, ci numai „o cursă unilaterală a înarmărilor“, Israelul obţinînd fără întrerupere armament în timp ce ţările arabe aşteaptă în zadar ca nevoile lor militare legitime să fie satisfă­cute de puterile occidentale. Ambasada arată că Statele Unite şi cele­lalte mari puteri au recunoscut de mult că Egiptul are nevoie să aibă o armată ,, suffi­­­cient de înzestrată“, fapt dovedit de acordul din anul 1952, potrivit căruia Egiptul a că­pătat dreptul de a cumpăra armament ame­rican. „An de an, se spune în declaraţie, Egip­tul a cerut în repetate rînduri să i se livreze armament şi a aşteptat, observînd totodată afluenţa permanentă de ajutor militar şi de alt ordin acordat Israelului. Anglia şi Franţa au consimţit să aprovi­zioneze Egiptul cu arme de calibru mic. Aceste acorduri n-au fost însă îndeplinite. Deşi Egiptul a plătit armamentul cumpărat în Anglia, el n-a primit tot armamentul... Franţa, nemulţumită de poziţiai Egiptului faţă de năzuinţele fireşti şi legitime ale po­poarelor Africii de nord, din Tunisia şi Ma­roc, nu numai că nu şi-a respectat obligaţiile ci cu privire la vînzarea de armament către Egipt, dar a anunţat că a început să livreze Israelului tancuri şi avioane cu reacţie. Fran­ţei nu i-a fost adresat nici un cuvînt de pro­test în ciuda politicii menţinerii echilibrului de forţe în Orientul Mijlociu, proclamată de occident“. -------------------------------5-----------------------------­Creşterea bugetului militar al S. U. A. WASHINGTON 30 (Agerpres). După cum anunţă agenţia France Press?, in cadrul unei conferinţe de presă care a avut loc la Pentagon, Charles Wilson, mi­nistrul Apărării al S.U.A., a anunțat că bu­getul militar al S.U.A. pe anul fiscal 1956 a fost fixat la 34 miliarde de dolari, cu 285.000.000 de dolari mai mult dorit în anul fiscal 1955 In continuare, Wilson a declarat că i se pare „foarte greu“ ca viitorul buget militar al S.U.A. să fie redus cu 500 de milioane dolari, a­şa cum propune Ministerul de Fi­­nan­ţe, în scopul echilibrării bugetului fe­deral. La cererea ziariştilor de a comenta pro­punerea Uniunii Sovietice ca Statele Unite, ca şi Uniunea Sovietică, să renunţe la ba­zele lor militare din străinătate, Wilson a răspuns : „Nu văd nici un motiv pentru o modificare bruscă a politicii Statelor Unite în acest domeniu“. Primele rezultate parţiale ale alegerilor din Indonezia DJAKARTA 30 (Agenpres). — TASS: Presa indoneziană acordă atenţia princi­pală alegerilor parlamentare care au avut loc la 29 septembrie în majoritatea regiu­nilor ţării. Ziarele publică rezultatele preli­minare din cîteva cartiere din Djakarta, Bandung şi din alte oraşe. Din aceste ştiri reiese că după numărul voturilor întrunite primele locuri le ocupă partidul Masumi, partidul naţional, partidul comunist şi par­tidul musulman Nah­datul U'­ama. In oraşe ca Djakjakarta, Semarang, Su­rabaya, Yonosobo, Magewang, primul loc l-a ocupat partidul comunist. La Bandung locul întîi se dispută între partidele naţio­nal şi comunist. Ziarele subliniază înfrîngerea unor parti­de guvernamentale cum este partidul soci­alist, partidul naţional-popular, partidul muncii şi partidul Marii Indonezii. ★ DJAKARTA 30 (Agerpres). — Agenţia Associated Press relatează că la 29 septem­brie, la 60 de mile sud de oraşul Semarang, capitala lavei centrale, au avut loc 9 cioc­niri între trupele guvernamentale indonezie­ne şi bandele teroriste „Dar-ul-Islam“ care au tăiat legăturile telefonice în această re­giune pentru a izola lava centrală de restul țării. Grevă generală de 24 de ore în Cipru LONDRA 30 (Agerpres). — După cum relatează presa londoneză, la 29 septembrie insula Cipru a fost cuprinsă de o grevă de 24 de ore declarată în spri­jinul revendicării de a se acorda Ciprului dreptul la autodeterminare şi împotriva re­presiunilor poliţieneşti ale autorităţilor bri­tanice. Incercînd să împiedice greva, admi­nistraţia britanică a decretat în multe re­giuni starea de asediu. Corespondentul din Nicosia (oraşul princi­pal al Ciprului) al agenţiei Reuter anunţă că la 29 septembrie poliţia a împrăştiat pe demonstranţi recurgînd la gaze lacrimogene. Potrivit ultimelor ştiri, au fost arestate apro­ximativ 100 de persoane. Intr-o ştire a agenţiei Reuter transmisă din Cipru se arată că organizaţiile sindi­cale de stinga şi de dreapta au hotărît să-şi unească eforturile. Secretarul general al or­ganizaţiei sindicale de dreapta (M. Pissas) a declarat că „greva generală s-a desfăşurat cu succes". Acest lider sindical a spus că incidentele care au avut loc în ultima vreme în Cipru nu au fost provocate de ciprioţi ci de poliţia şi trupele britanice. „Ele au pro­vocat populația care se comporta paşnic, au provocat opinia publică“, a declarat Pissas. 3 milioane zile-muncă pierdute din cauza grevelor în Anglia LONDRA 30 (Agerpres). Potrivit unor date publicate de „Ministry of Labour Gazette“, organ oficial al Minis­terului Muncii al Angliei, în cursul prime­lor opt luni ale anului 1955, din cauza gre­velor, în Anglia s-au pierdut aproximativ 3.000.000 zile-muncă. Numărul zilelor-mun­SYDNEY 30 (Agerpres). Săptămînalul australian „Tribune" scrie că poporul australian se opune hotărîrii gu­vernului ca în Australia să aibă loc în cursul anului viitor experiențe atomice. Consiliul federal australian al sindicatu­lui muncitorilor din turnătorii a cerut guver­nului să nu permită ca Australia să fie fo­losită ca teren pentru experimentarea arme­lor nucleare, că pierdute în perioada corespunzătoare a anului 1954 a fost de 839.000. Așa­dar nu­mărul zilelor-muncă pierdute în primele opt luni ale anului 1955 din cauza mişcării gre­viste a crescut cu mai bine de 2.000.000 în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului 1954. Printre sediile sindicale unde au fost ope­rate descinderi se­­numără sindicatul munci­torilor şi funcţionarilor municipali, sindica­tul feroviarilor şi sindicatul salariaţilor din bănci. Consiliul sindicatelor din statele Queens­land, consiliile de fabrică din statul Noua Galie de sud, reprezentanţi superiori ai Par­tidului Muncii din Australia precum şi nu­meroşi membri ai Camerei reprezentanţilor şi-au exprimat de asemenea opoziţia faţă de experienţele cu armele atomice care urmea­ză să aibă loc în Australia. Descinderi şi perchiziţii operate de armată şi poliţie la sediile unor sindicate în Argentina BUENOS AIRES 30 (Agerpres). Printre sediile sindicale unde au fost ope France Presse anunţă că importante efec- tate descinderi se numără sindicatul munci­tive militare, sprijinite de tancuri şi mitra- torilor funcţionarilor municipali, sindica­tere, au încercuit tot seara sediile mai mul- , , ,­­................... tor sindicale afiliate la Confederaţia Gene-­­ul feroviarilor şi sindicatul salariaţilor du­rată a Muncii din Argentina, în timp ce pe­ bănci, liţia efectua percheziţii. Sindicate australiene protestează împotriva experienţelor cu arme atomice care urmează să aibă loc în Australia A apărut în limbile rusă, rontînă, fran­ceză, germană, engleză şi spaniolă „Pentru pace trainică, pentru democraţie populară!“ Bucureşti. Organ al Biroului Informa­tiv al Partidelor comuniste şi muncito­reşti. Nr. 39 (360) CUPRINDE: ARTICOL DE FOND: Victoriile istorice ale marelui popor chinez * * ★ Convorbirea tovarăşilor N. A. Bulganin şi N. S. Hruşciov cu delega­ţia parlamentară japoneză, din 21 sep­tembrie 1955 * * ★ De la Prezidiul Sovietului Suprem al U.R.S.S. * * * Să se creeze condiţiile pentru o viaţă paşnică şi liniştită a popoarelor. Ecoul internaţional al scrisorii pre­şedintelui Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., N. A. Bulganin, adresată pre­şedintelui S.U.A., Dwight D. Eisenho­wer DEN­TO : Poporul chinez pe drunmul spre socialism 4 * RUDOLF BARAK: Să perfecţionăm munca aparatului de stat GIUSEPPE DI VITTORIO: La cea de a 10-a aniversare a înfiinţării Federaţiei Sindicale Mondiale HORST GOLDSCHMIDT: Lucrări mă­reţe (scrisoare din Dresda) JAN MAREK: Note politice : Ce ascun­de litigiul în jurul Ciprului De vînzare la toate librăriile, chi­oşcu­­rile şi debitele O.C.L. Preţul 40 de ban! Gala filmului chinez In cinstea zilei de 1 octombrie — aniver­sarea proclamării R. P. Chineze — Institu­tul Român pentru Relaţiile Culturale c­u Străinătatea a oferit vineri seara, în sala cinematografului Magheru, o gală a filmu­ui chinez. Au participat tovarăşii : M. Maca­­vei, preşedinte de onoare al Institutului Ro­mân pentru Relaţiile Culturale cu Străină­tatea, dr. Iosif Bogdan, vicepreşedinte al Institutului Român pentru Relaţiile Cultura­l cu Străinătatea, G. Macovescu, director ge­neral al Cinematografiei din Ministerul Cul­turii, şi alţii. A fost de faţă ambasadorul R- P- Chi­neze la Bucureşti Ke Bo-nian, şi membri ai Ambasadei R. P. Chineze, precum şi alţi membri ai corpului diplomatic. A luait cuvîntul Iov. H. Marinescu, direc­torul bibliotecii Institutului Român pentru Relaţiile Culturale cu Străinătatea, care după ce a subliniat semnificaţia aniversării proclamării R. P. Chineze, a relevat succe­sele deosebite ale cinematografiei chineze, care în realizările sale tratează despre tre­cutul glorios de luptă pentru libertate şi pro­gres al poporului chinez şi totodată pune in lumină viaţa clocotitoare de construcţie paş­nică a marelui popor chinez. A fost prezentat apoi filmul documentar tehnicolor „Glorioasa aniversare a 5 ani de la proclamarea R. P. Chineze“ şi filmul ar­tistic „Recunoaştere pe Fluviul Galben“. Fil­mele au fost călduros aplaudate de nume­roasa asistenţă. (Agerpres) Vizitele deputaţilor japonezi, oaspeţi ai ţării noastre Vineri, deputaţii Haruji Tahara, Seido Onishi şi Kei Hoashi, membri ai parlamen­­tui japonez, oaspeţi ai ţării noastre, şi-au continuat vizitele. In cursul dimineţii, oaspeţii au vizitat In­stitutul de ştiinţe economice şi planificare „V. I. Lenin“, şcoala medie de băieţi nr. 11, un cămin de copii şi Teatrul de Operă şi Băiet al R.P.R. Deputaţii japonezi au avut de asemenea întrevederi cu ministrul Co­merţului Exterior, Marcel Popescu şi direc­torul general al Cinematografiei din Mi­nisterul Culturii, George Macovescu. Seara, deputaţii japonezi au fost primiţi de tovarăşul dr. Petru Groza, preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a R.P.R. La primire au asistat deputaţii Gh. Vidraşcu, membru în Prezidiul Marii Adunări Naţionale şi C. Paraschivescu Bălăceanu. Circuitul ciclist al R. P. R. ORAŞUL STALIN 30 (Agerpres). — prin telefon : Vineri s-a desfăşurat etapa 11-a a Circuit­­ului ciclist al R.P.R. pe ruta Sibiu-Oraşul Stalin (141 km.). La sprintul final, dinamo­­vistul Ştefan Ştefu a reuşit să-l întreacă pe purtătorul tricoului galben, Constantin Du­­mitrescu. Clasamentul general individual a rămas neschimbat. SPECTACOLE Sîmbătă 1 octombrie 1955 TEATRE : Teatrul National L. Caragia­­le“ (Sate C.C.S.) ora 19,30: Doamna nevăzu­tă; (Sala Studio) ora 19,30: Platon Krecet; Teatrul de Stat de Operetă, ora 19,30: Lăsa­­ti-mă să cint: Teatrul Tineretului, ora 19,30: Libelula; Teatrul Muncitoresc C.F.R.-Giuleşti ora 19 30: Tania; Teatrul Evreiesc de Stat, ora 20: Şah­mat; Ansamblul de Estradă al R.P.R. ora 20: Cer cuvîntul; Circul de Stat ora 20,30: Arena curajului. CINEMATOGRAFE : Patria: Săptămîna fil­mului britanic; Magheru, Bucureşti, Crădina Progresul. Alex. Sah­ia, Volga: Necunoscuta din taxi; Republica, I. C. Frimu, 1 Mai: Banc­nota de 1.000.000 lire sterline; Filimon Slabu: Melodia pierdută. Intrarirea intre ponoare. Elena Pavel, 8 Martie: Bun venit, domnule Marshall. Lumina. Cultural. Mioriţa: N-a dansat decit o vară; Central: Misterele din Matto Grosso; Victoria: Munca: Tinereţe zbuciumată; Tinerelului: Submarinul 323; Maxim Gorki: Ermitajul de stat. Cu Marincea e ceva; Timpuri Noi: Expoziţia soviet­ă la Pekin. Pasărea fermecată; Gheorghe Doja: Liliacul; Alex. Popov: Cei trei muşchetar­; Vasile Roaită: Tăunul; Unirea: Omul cu o mie de feţe; Const. David: Moştenire resîn­­gerată; Flacăra: O aventură pe coasta At­lanticului; T. Vladimirescu: Orizonturi fără sfârşit; Arta: Scanderbeg; Ca­paji: Suflete împietrite; Moşilor: Cel 5 din str. Barska; 23 August: LiliomH; Donca Simo : Mănăstirea din Parma; Ilie Pintilie: Libelula; Popular: 2x2= câteodată 5; M. Eminescu: Dracul din dealul morii; 8 Mai: Co­­acri de pamnnt; Li­bertăţii: Nu departe de Varşovia; N. Bălces­­cu: Puterea dragostei; Rahova: Frona; Gh. Coşbuc: Brutarul din Valergue; Olga Bandei Mandy, Aurel Vlaicu: Salariul groazei. REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: Bucureşti. Piaţa Sctateii — TeL 7.60.101 7.60.20 j 7.60.40. — Secţia Scrisori: TeL 7.74.25. Tiparul Gomb­­ea­tul Poligrafic Casa Sctetei! J. V. Stalin’, STAS - 3452 — 62

Next