Munca, octombrie 1955 (Anul 11, nr. 2472-2497)
1955-10-01 / nr. 2472
Pag. 4-a Şedinţa Adunării Generale din dimineaţa zilei de 29 septembrie NEW YORK 30 (Agerpres). - TASS : In şedinţa din dimineaţa zilei de 29 septembrie, au luat cuvîntul în cadrul discuţiei politice generale reprezentanţii Venezuelei, Franţei, Uniunii Sud-Africane şi Olandei. Ei au subliniat cu toţii slăbirea încordării internaţionale şi influenţa binefăcătoare pe care a avut-o asupra situaţiei internaţionale Conferinţa de la Geneva a şefilor guvernelor celor patruputeri. Referindu-se la cererea de a se revizui Carta O.N.U., şeful delegaţiei Venezuelei, Perez, a spus că Carta nu poate fi modificată fără consiimţămîntul celor cinci membri permanenţi ai Consiliului de Securitate. De aceea, a subliniat el, Carta va putea fi modificată doar atunci cînd va fi realizată o slăbire completă a încordării internaţionale. Fără a obiecta în principiu împotriva convocării unei conferinţe pentru revizuirea Cartei, Perez, a considerat că nu este oportun să se fixeze în momentul de faţă data convocării conferinţei. M Cuvîntarea ministrului Afacerilor Externe al Franţei, Pinay S-a dat apoi cuvîntul ministrului Afacerilor Externe al Franţei, Pinay. Pinay a subliniat că contactul personal stabilit între şefii guvernelor la Geneva a fost prevestitorul spiritului nou în relaţiile între state. „Noi suntem ferm hotărîţi — a spus el — de a consolida în octombrie la Geneva ceea ce a fost confirmat acolo în luna iulie. Aceasta este datoria noastră atît faţă de noi înşine, cit şi faţă de popoarele noastre“. Pinay a declarat că stabilirea păcii între popoare şi a încrederii intre state „necesită eforturi îndelungate“. Făcînd vagi aluzii la „dezordinile din rîndul popoarelor neautonome“, avînd în mod evident în vedere actualele evenimente din Africa franceză de nord, Pinay a declarat că „Franţa intenţionează să dea Marocului forma unui stat modern democratic şi suveran, unit cu ea prin legături de interdependenţă, pe baza liberului consimţămînt“. Reprezentantul Franţei a elogiat Uniunea Atlanticului de Nord, afirmînd că această „uniune asigură Uniunii Sovietice garanţiile legitime pe care are dreptul să le ceară“. Pinav a afirmat că Uniunea Sovietică, „criticînd pactul Atlanticului de Nord şi cerînd lichidarea bazelor străine „păşeşte pe o cale falsă“. El a declarat că aceste baze reprezintă „mijloace defensive, unite în mod liber şi de bună voie... Dacă în urma destinderii ar urma să se aştepte dizolvarea pactului Atlantic şi retragerea americanilor din Europa, Franţa va obiecta cu hotărîre împotriva acestei politici“ — a spus el. Pinay a declarat în continuare că acordurile de la Paris aduc „o contribuţie la coexistenţa paşnică“, la slăbirea încordării şi că „reprezintă unicul exemplu de sistem de limitare a armamentelor şi de control reciproc asupra lor“. Pinay a spus că dezarmarea generală şi controlată „este scopul constant al politicii externe franceze“ şi că această problemă „va fi ridicată de asemenea la Geneva de către miniştrii Afacerilor Externe. Ei vor trebui să ia în consideraţie planurile prezentate de şefii guvernelor, precum şi rezultatele lucrărilor subcomitetului pentru dezarmare“. Din partea sovietică cit şi din partea americană, a continuat delegatul Franţei, au fost subliniate foarte precis unele obstacole cit sepoate de reale. Dacă există dorinţa de a se realiza un succes, ele trebuie luate In consideraţie. Reprezentantul Uniunii Sud-Africane, Du- Plessis, care a luat apoi cuvîntul, a negat, sub pretextul „neamestecului în afacerile interne“, dreptul Organizaţiei Naţiunilor Unite de a examina situaţia persoanelor de origină indiană din Uniunea Sud-Africană şi problema discriminării rasiale în Africa de Sud. El a declarat că delegaţia sa nu va participa la discutarea acestor probleme in cadrul sesiunii Adunării Generale. Ministrul Afacerilor Externe al Olandei, Luns, a subliniat că Uniunea Sovietică a adus o serioasă contribuţie la cauza slăbirii încordării internaţionale, ceea ce ,,a trezit în rîndul popoarelor din toate ţările speranţa că va fi stabilită pacea în întreaga lume". In legătură cu aceasta, a spus el, este de In propunerea sa din 10 mai, Uniunea Sovietică a arătat că aplicarea unui program de dezarmare presupune restabilirea in prealabil a încrederii intre state. Aceasta este și teza puterilor occidentale. Pe de altă parte, Uniunea Sovietică și Statele Unite au atras atenţia asupra unor probleme speciale, provocate de organizarea controlului în domeniul energiei atomice. Timp de trei ani, delegaţia franceză a dat în repetate rînduri avertismente în această privinţă. La 10 mai, Uniunea Sovietică, şi-a exprimat temeri în legătură cu faptul că controlul internaţional va fi în imposibilitate de a preîntîmpina fabricarea şi deci folosirea armelor atomică şi cu hidrogen. In legătură cu aceasta, în propunerea din 10 mai se trage următoarea concluzie: „Atîta timp cit nu va fi creată o atmosferă de încredere în relaţiile dintre state, orice acord privitor la stabilirea unui control internaţional nu poate decit să adoarmă vioilenţa popoarelor“. In felul acesta, potrivit spuselor lui Pinay, se creează un cerc vicios intrucît stabilirea controlului depinde de restabilirea încrederii, iar încrederea, fără îndoială, depinde de control. Noi nu vom putea rezolva această contradicţie, a spus Pinay, decit trecînd cit se poate mai repede la prima etapă, stabilind, concomitent cu aceasta, scopurile care trebuie realizate. Tocmai măsurile adoptate în cadrul primei etape, a subliniat el, vor crea atmosfera de încredere, necesară aplicării unui program de dezarmare generală controlata. Pinay a declarat că în această primă etapă „prin inspecţia aeriană propusă de preşedintele Eisenhower, mulţumită existenţei controlului terestru în cîteva puncte strategice, in conformitate cu propunerea mareşalului Bulganin şi printr-un sistem de inspecţie în forma în care a fost propus de dl. Eden putem fi siguri că nici o putere nu se pregăteşte pentru un atac neaşteptat. Acest complex de măsuri ar fi foarte bine completat cu sistemul de control financiar, prevăzut de dl. Edgar Faure“. Aplicîndu-se simultan întreaga serie de măsuri care decurg din aceste diferite planuri și sintetizînd elementele lor principale, a spus Pinay, se va putea păși pe calea restabilirii încrederii în relaţiile internaţionale şi se va putea începe traducerea în + ★ 1 însemnătate vitală faptul că cele mai puternice state din lume, Statele Unite şi Uniunea Sovietică, încearcă să realizeze un acord asupra problemelor internaţionale de cea mai mare importanţă. * NEW YORK 30 (Agerpres). — TASS : La 29 septembrie, V. M. Molotov, conducătorul delegației U.R.S.S. la cea de a 10-a sesiune a Adunării Generale O.N.U., a participat la un dejun oferit de Hammarskjoeld, secretar general al ON.U. La dejun au luat de asemenea parte membrii delegației U.R.S.S.: V. V. Kuzneţov, I. A. Malik şi A. A. Sobolev. ★ NEW YORK 30 (Agerpres). — TASS : La 29 septembrie, V. M. Molotov, conducă-viaţă a planului de dezarmare generală care, fireşte, se referă totodată şi la armamentul clasic şi la potenţialul nuclear. „Cea de a treia problemă pe care vom trebui să o examinăm la Geneva, a continuat reprezentantul Franţei, este problema contactelor între Răsărit şi Apus. Guvernul Franţei este profund convins de necesitatea de a micşora scindarea lumii, apropiind cele două jumătăţi ale Europei pe plan economic şi cultural. Este necesar să se înlesnească la maximum circulaţia oamenilor, ideilor şi mărfurilor. Sintem satisfăcuţi de eforturile depuse in ultimul timp în acest domeniu de Uniunea Sovietică. Sintem profund convinşi că est în interesul nostru comun să ne cunoaştem mai bine unii pe alţii. Sperăm din toată inima că la Geneva se vor realiza noi succese". Pinay a relevat însemnătatea excepţională a conferinţei internaţionale pentru folosirea paşnică a energiei atomice, care a avut loc la Geneva în luna august. Referindu-se la problema primirii de noi membri în O.N.U., Pinay a declarat că după părerea guvernului francez „o înţelegere mai justă a colaborării internaţionale va permite anul aceste realizarea unui progres şi primirea în Organizaţia Naţiunilor Unite a unor ţări care în mod nejust sînt ţinute de o parte. Ca primă ţară din această categorie aş vrea să amintesc Italia“. Considerăm, a continuat el, că primirea de noi membri în O.N.U. nu trebuie legată de revizuirea Cartei noastre. Ea este un document acceptabil dacă ţările pe care le cuprinde vor fi ferm hotărîte să realizeze o înţelegere şi dacă ele se vor abţine de la amestec, urmărind obiectivele lor proprii, în rezolvarea problemelor care nu le privesc. Dacă va exista această voinţă, problemele vor fi rezolvate fără modificarea Cartei. Dacă această voinţă nu va exista, problemele vor rămîne nerezolvate, chiar dacă Carta va fi îmbunătăţită. De aceea ni se pare mai înţelept să se aştepte o situaţie mai favorabilă pentru efectuarea reformelor care sînt de dorit. Pinay a declarat în continuare că guvernul francez intenţionează să îndeplinească întocmai obligaţiile internaţionale pe care şi le-a asumat, printre care obligaţiile pe care Franţa şi le-a asumat anul trecut la conferinţa de la Geneva în problema Indochinei. Autorul delegaţiei U.R.S.S. la cea de a 10-a sesiune a Adunării Generale a O.N.U., a oferit un dejun în cinstea delegaţiilor Angliei, Franţei şi S.U.A. La dejun au participat: Mac Millan, ministrul Afacerilor Externe al Angliei, Pinay, ministrul Afacerilor Externe al Franţei, Wadsworth, locţiitor al reprezentantului permanent al S.U.A. în O.N.U., membri ai delegaţiilor U.R.S S., Angliei, Franţei şi S.U.A. la cea de a 10-a sesiune a Adunării Generale a O.N.U. NEW YORK 30 (Agerpres). — TASS : La 30 septembrie V. M. Molotov, ministrul Afacerilor Externe al U.R.S.S., a primit pe Gunevardene, ambasadorul Ceylonului în Statele Unite, și a avut cu el o convorbire. ★ • La 30 septembrie a sosit la Londra in fruntea unei delegaţii de lucrători şi specialişti în industria uşoară a U.R.S.S., A. N. Kosîghin, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. • In legătură cu intrarea în vigoare a tratatului de stat cu privire la restabilirea unei Austrii independente şi democrate şi terminarea retragerii trupelor sovietice din Austria, Consiliul de Miniştri al U.R S.S. a hotărît să desfiinţeze cu începere de la 1 octombrie 1955 funcţia de înalt comisar al U.R.S.S. în Austria. • Agenţia France Presse anunţă că într-un comunicat al Ministerului de Război PE SCURT al Egiptului se declară că la 1 octombrie autorităţile britanice vor preda oficial aviaţiei militare egiptene aerodromul militar de la El-Ferdane din apropierea Canalului de Suez. Agenţia United Press relatează că primul ministru al Indiei, Nehru, luînd cuvîntul la 29 septembrie în faţa parlamentului indian a declarat că deşi nu s-a făcut o propunere oficială în vederea convocării unei conferinţe de tipul celei de la Geneva pentru discutarea problemelor asiatice, totuşi el „este de părere că o astfel de conferinţă trebuie să aibă loc la timpul cuvenit". • Corespondentul din Atena al agenţiei Associated Press, anunţă că Grecia va interzice tuturor avioanelor militare, cu excepţia celor americane, să apară în spaţiul ei aerian sau să folosească aerodromurile ei în timpul manevrelor N.A.T.O., care vor avea loc între 1 şi 5 octombrie în bazinul răsăritean al Mediteranei. • După cum anunţă agenţia United Press, von Brentano, ministrul Afacerilor Externe al R. F. Germane, a sosit la 30 septembrie la Washington, unde va rămîne patru zile. La Washington, von Brentano va conferi cu secretarul de stat Dulles şi cu alţii reprezentanţi ai Departamentului de stat. NNCASîmbătă 1 octombrie 1955 — nr. 2472 A X-a sesiune a Adunării Generale a O. N. U. • La propunerea U. R. S. S., Comitetul General al O. N. U. a aprobat includerea pe ordinea de zi a Adunării Generale a problemei „Cu privire la măsurile pentru slăbirea continuă a încordării internaţionale şi dezvoltarea colaborării internaţionale* • Problema Irianului de vest a fost inclusă de asemenea pe ordinea de zi a Adunării Generale , NEW YORK 30 (Agerpres). — TASS: In şedinţa din 29 septembrie Comitetul General al O.N.U. a examinat propunerea delegaţiei U.R.S.S. de a se include pe ordinea de zi a celei de a 10-a sesiuni a Adunării Generale problema „Cu privire la măsurile pentru slăbirea continuă a încordării internaţionale şi dezvoltarea colaborării internaţionale“. Prezentînd această propunere, reprezentantul U.R.S.S., V. V. Kuzneţov, a făcut o declaraţie în care a spus printre altele . Toate popoarele sunt interesate în a trăi în pace şi linişte, pentru a-şi consacra forţele muncii paşnice constructive, progresului şiridicării bunăstării lor. Evenimentele din ultimul timp au arătat că în situaţia internaţională s-au produs schimbări, s-au făcut paşi în direcţia îmbunătăţirii relaţiilor dintre state. Conferinţa de la Geneva a contribuit la dezvoltarea contactelor între oamenii de stat din ţările care au participat la conferinţă. Ea a arătat că în zilele noastre colaborarea internaţională în interesul păcii este pe deplin posibilă şi că stabilirea încrederii între state este un ţel real care poate fi atins în întregime. Un alt eveniment internaţional important din ultimul timp este conferinţa de la Bandung la care au participat 29 de state ale Asiei şi Africii şi la care s-a arătat deosebit de evident rolul ce revine unor state ca Republica Populară Chineză, India şi Indonezia. Convocarea conferinţei de la Bandung este un mare eveniment istoric care dovedeşte că atunci cînd există bunăvoinţă este pe deplin posibilă colaborarea unor ţări cu orînduiri sociale şi de stat diferite. Faptele din ultimul timp arată că atunci cînd statele manifestă bunăvoinţă şi străduinţă ele pot rezolva problemele internaţionale pa calea tratativelor, pot găsi saltii acceptabile în interesul popoarelor ţărilor lor, în interesul întăririi păcii. Organizaţia Naţiunilor Unite, care este centrul acţiunilor de comun acord ale statelor, trebuie să-şi aducă contribuţia la opera de destindere continuă a încordării internaţionale, la opera de întărire a păcii in întreaga lume. Trebuie recunoscut că în prezent cele mai importante sarcini sînt încetarea cursei înarmărilor, reducerea treptată a armamentelor şi listerzicerea armei nucleare. Popoarele cer ca eforturile statelor în domeniul dezarmării să nu se limiteze numai la discutarea problemelor şi la recunoaşterea necesităţii dezarmării, ci să determine o reducere treptată a armamentelor şi, prin urmare, uşurarea poverii pe care sînt nevoite să o suporte popoarele datorită cursei înarmărilor. Guvernul sovietic a şi făcut primii paşi practici în sensul reducerii forţelor armate şi armamentelor. Guvernul sovietic cheamă şi alte ţări să urmeze exemplul Uniunii Sovietice. Asemenea acţiuni din partea altor state ar reprezenta o contribuţie serioasă la opera de întărire a încrederii între state. Guvernul sovietic, călăuzindu-se după interesele întăririi păcii şi securităţii internaţionale, va prezenta spre examinare celei de a 10-a sesiuni a Adunări Generale problema: ,,Cu privire la măsurile pentru slăbirea continuă a încordării internaţionale şi dezvoltarea colaborării internaţionale“. Delegaţia Uniunii Sovietice consideră că această problemă merită să fie examinată cu atenţie la actuala sesiune şi cere ca ea să fie inclusă pe ordinea de zi a Adunării Generale. Reprezentantul S.U.A., C. Lodge, s-a pronunţat pentru includerea pe ordinea de zi a Adunării Generale a problemei propusă de delegaţia sovietică „Cu privire la măsurile pentru slăbirea cantină a încordării internaţionale şi dezvoltarea colaborării internaţionale“. Fără nici o obiecţiune Comitetului General a recomandat Adunării Generale să includă chestiunea propusă de U.R.S.S. şi s-o transmită spre examinare Comitetului Nr. 1 (pentru problemele politice şi problemele securităţii). Comitetul General a discutat de asemenea problema includerii pe ordinea de zi a punctului privitor la Irianul de vest, întrucît Î1 şedinţa trecută a Comitetului Generalrezolvarea acestei probleme a fost amînată cu cîteva zile. Comitetul General a adoptat cu 7 voturi pentru și 5 contra hotărîrea de a include problema Irianului de vest pe ordinea de zi a Adunării. Pentru această hotărîre au votat reprezentanţii U.R.S.S., Egiptului, Poloniei, Mexicului, Tafendei, statelor Chile şi Haiti. Au votat contra reprezentanţii Angliei, Franţei, Norvegiei, Noii Zeelande şi Luxemburgului. Reprezentantul S.U.A. şi danbaisistul s-au abţinut de la vot. Starea sănătăţii preşedintelui S. U. A., Eisenhower NEW YORK 30 (Agerpres). — După cum anunţă corespondentul din Denver al agenţiei United Press, Hagerty, purtătorul de cuvînt al Casei Albe a declarat că starea sănătăţii lui Eisenhower s-a îmbunătăţit atît de mult incit peste aproximativ o zi el va parafa două documente oficiale. Hagerty a declarat de asemenea că dacă nu se va ivi nici o complicaţie, prerogativele preşedintelui nu vor fi transmise altor persoane. NEW YORK 30 (Agerpres). — După cum transmite corespondentul din Denver al agenţiei United Press. In buletinul medical asupra stării sănătăţii preşedintelui Eisenhower, publicat la 30 septembrie ora 14 (g.m.), se spune că preşedintele a petrecut o noapte bună. Pentru prima oară, de cînd este bolnav, preşedintele n-a dormit sub aparatul cu oxigen. Declaraţia ministrului de Externe al Canadei în legătură cu apropiata sa vizită în U. R. S. S. OTTAWA 30 (Agerpres). La 30 septembrie, ministrul de Externe al Canadei, Leste Pearson, va părăsi Ottawa, îndreptându-se spre U.R.S.S., unde vaîntreprinde o vizită oficială. Intr-o declaraţie făcută la 29 septembrie reprezentanţilor presei, Pearson a declarat că vizita sa în U.R.S.S. va contribui la dezvoltarea legăturilor între cele două ţări şi îndeosebi la dezvoltarealegăturilor comerciale intre Canada şi U.R.S.S. Ministrul de Externe canadian a subliniat că speră că vizita sa im U.R.S.S. va contribui la întărirea încrederii între Est și Vest. Senatorul american Malone declară că este convins de dorinţa de pace a poporului sovietic BERLIN 30 (Agerpres). Senatorul republican Malone, care a vizitat Uniunea Sovietică, ai declarat in cursul unei escale făcute la Berlin în drum spre Statele Unite că este convins de dorinţa de pace apoporuluisovietic. „Sînt convins că ruşii nu vor război...“ — a spus Malone. Vorbind despre întrevederea sa cu N. A. Bulganin şi N. S. Hruşciov, senatori american a declarat că convorbirile au fost sincere şi cordiale. Malone a subliniat creşterea nivelului de trai al poporuluisovietic, declarînd că omul sovietic trăiește astăzi mai bine decit în urmă cu 10 sau 20 de ani. Egiptul dezminte acuzaţiile aduse de S. U. A. NEW YORK 30 (Agerpres). — După cum anunţă agenţia United Press, ambasada egipteană din Washington a dat spre publicare în presă o declaraţie în care dezminte acuzaţiile aduse de S.U.A. Egiptului că achiziţionarea de către această ţară de armament din Cehoslovacia periclitează echilibrul de forţe în Orientul Mijlociu. Ambasada arată că în această regiune nu există nici un fel de echilibru de forţe, ci numai „o cursă unilaterală a înarmărilor“, Israelul obţinînd fără întrerupere armament în timp ce ţările arabe aşteaptă în zadar ca nevoile lor militare legitime să fie satisfăcute de puterile occidentale. Ambasada arată că Statele Unite şi celelalte mari puteri au recunoscut de mult că Egiptul are nevoie să aibă o armată ,, sufficient de înzestrată“, fapt dovedit de acordul din anul 1952, potrivit căruia Egiptul a căpătat dreptul de a cumpăra armament american. „An de an, se spune în declaraţie, Egiptul a cerut în repetate rînduri să i se livreze armament şi a aşteptat, observînd totodată afluenţa permanentă de ajutor militar şi de alt ordin acordat Israelului. Anglia şi Franţa au consimţit să aprovizioneze Egiptul cu arme de calibru mic. Aceste acorduri n-au fost însă îndeplinite. Deşi Egiptul a plătit armamentul cumpărat în Anglia, el n-a primit tot armamentul... Franţa, nemulţumită de poziţiai Egiptului faţă de năzuinţele fireşti şi legitime ale popoarelor Africii de nord, din Tunisia şi Maroc, nu numai că nu şi-a respectat obligaţiile ci cu privire la vînzarea de armament către Egipt, dar a anunţat că a început să livreze Israelului tancuri şi avioane cu reacţie. Franţei nu i-a fost adresat nici un cuvînt de protest în ciuda politicii menţinerii echilibrului de forţe în Orientul Mijlociu, proclamată de occident“. -------------------------------5-----------------------------Creşterea bugetului militar al S. U. A. WASHINGTON 30 (Agerpres). După cum anunţă agenţia France Press?, in cadrul unei conferinţe de presă care a avut loc la Pentagon, Charles Wilson, ministrul Apărării al S.U.A., a anunțat că bugetul militar al S.U.A. pe anul fiscal 1956 a fost fixat la 34 miliarde de dolari, cu 285.000.000 de dolari mai mult dorit în anul fiscal 1955 In continuare, Wilson a declarat că i se pare „foarte greu“ ca viitorul buget militar al S.U.A. să fie redus cu 500 de milioane dolari, aşa cum propune Ministerul de Finanţe, în scopul echilibrării bugetului federal. La cererea ziariştilor de a comenta propunerea Uniunii Sovietice ca Statele Unite, ca şi Uniunea Sovietică, să renunţe la bazele lor militare din străinătate, Wilson a răspuns : „Nu văd nici un motiv pentru o modificare bruscă a politicii Statelor Unite în acest domeniu“. Primele rezultate parţiale ale alegerilor din Indonezia DJAKARTA 30 (Agenpres). — TASS: Presa indoneziană acordă atenţia principală alegerilor parlamentare care au avut loc la 29 septembrie în majoritatea regiunilor ţării. Ziarele publică rezultatele preliminare din cîteva cartiere din Djakarta, Bandung şi din alte oraşe. Din aceste ştiri reiese că după numărul voturilor întrunite primele locuri le ocupă partidul Masumi, partidul naţional, partidul comunist şi partidul musulman Nahdatul U'ama. In oraşe ca Djakjakarta, Semarang, Surabaya, Yonosobo, Magewang, primul loc l-a ocupat partidul comunist. La Bandung locul întîi se dispută între partidele naţional şi comunist. Ziarele subliniază înfrîngerea unor partide guvernamentale cum este partidul socialist, partidul naţional-popular, partidul muncii şi partidul Marii Indonezii. ★ DJAKARTA 30 (Agerpres). — Agenţia Associated Press relatează că la 29 septembrie, la 60 de mile sud de oraşul Semarang, capitala lavei centrale, au avut loc 9 ciocniri între trupele guvernamentale indoneziene şi bandele teroriste „Dar-ul-Islam“ care au tăiat legăturile telefonice în această regiune pentru a izola lava centrală de restul țării. Grevă generală de 24 de ore în Cipru LONDRA 30 (Agerpres). — După cum relatează presa londoneză, la 29 septembrie insula Cipru a fost cuprinsă de o grevă de 24 de ore declarată în sprijinul revendicării de a se acorda Ciprului dreptul la autodeterminare şi împotriva represiunilor poliţieneşti ale autorităţilor britanice. Incercînd să împiedice greva, administraţia britanică a decretat în multe regiuni starea de asediu. Corespondentul din Nicosia (oraşul principal al Ciprului) al agenţiei Reuter anunţă că la 29 septembrie poliţia a împrăştiat pe demonstranţi recurgînd la gaze lacrimogene. Potrivit ultimelor ştiri, au fost arestate aproximativ 100 de persoane. Intr-o ştire a agenţiei Reuter transmisă din Cipru se arată că organizaţiile sindicale de stinga şi de dreapta au hotărît să-şi unească eforturile. Secretarul general al organizaţiei sindicale de dreapta (M. Pissas) a declarat că „greva generală s-a desfăşurat cu succes". Acest lider sindical a spus că incidentele care au avut loc în ultima vreme în Cipru nu au fost provocate de ciprioţi ci de poliţia şi trupele britanice. „Ele au provocat populația care se comporta paşnic, au provocat opinia publică“, a declarat Pissas. 3 milioane zile-muncă pierdute din cauza grevelor în Anglia LONDRA 30 (Agerpres). Potrivit unor date publicate de „Ministry of Labour Gazette“, organ oficial al Ministerului Muncii al Angliei, în cursul primelor opt luni ale anului 1955, din cauza grevelor, în Anglia s-au pierdut aproximativ 3.000.000 zile-muncă. Numărul zilelor-munSYDNEY 30 (Agerpres). Săptămînalul australian „Tribune" scrie că poporul australian se opune hotărîrii guvernului ca în Australia să aibă loc în cursul anului viitor experiențe atomice. Consiliul federal australian al sindicatului muncitorilor din turnătorii a cerut guvernului să nu permită ca Australia să fie folosită ca teren pentru experimentarea armelor nucleare, că pierdute în perioada corespunzătoare a anului 1954 a fost de 839.000. Așadar numărul zilelor-muncă pierdute în primele opt luni ale anului 1955 din cauza mişcării greviste a crescut cu mai bine de 2.000.000 în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului 1954. Printre sediile sindicale unde au fost operate descinderi senumără sindicatul muncitorilor şi funcţionarilor municipali, sindicatul feroviarilor şi sindicatul salariaţilor din bănci. Consiliul sindicatelor din statele Queensland, consiliile de fabrică din statul Noua Galie de sud, reprezentanţi superiori ai Partidului Muncii din Australia precum şi numeroşi membri ai Camerei reprezentanţilor şi-au exprimat de asemenea opoziţia faţă de experienţele cu armele atomice care urmează să aibă loc în Australia. Descinderi şi perchiziţii operate de armată şi poliţie la sediile unor sindicate în Argentina BUENOS AIRES 30 (Agerpres). Printre sediile sindicale unde au fost ope France Presse anunţă că importante efec- tate descinderi se numără sindicatul muncitive militare, sprijinite de tancuri şi mitra- torilor funcţionarilor municipali, sindicatere, au încercuit tot seara sediile mai mul- , , ,................... tor sindicale afiliate la Confederaţia Gene-ul feroviarilor şi sindicatul salariaţilor durată a Muncii din Argentina, în timp ce pe bănci, liţia efectua percheziţii. Sindicate australiene protestează împotriva experienţelor cu arme atomice care urmează să aibă loc în Australia A apărut în limbile rusă, rontînă, franceză, germană, engleză şi spaniolă „Pentru pace trainică, pentru democraţie populară!“ Bucureşti. Organ al Biroului Informativ al Partidelor comuniste şi muncitoreşti. Nr. 39 (360) CUPRINDE: ARTICOL DE FOND: Victoriile istorice ale marelui popor chinez * * ★ Convorbirea tovarăşilor N. A. Bulganin şi N. S. Hruşciov cu delegaţia parlamentară japoneză, din 21 septembrie 1955 * * ★ De la Prezidiul Sovietului Suprem al U.R.S.S. * * * Să se creeze condiţiile pentru o viaţă paşnică şi liniştită a popoarelor. Ecoul internaţional al scrisorii preşedintelui Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., N. A. Bulganin, adresată preşedintelui S.U.A., Dwight D. Eisenhower DENTO : Poporul chinez pe drunmul spre socialism 4 * RUDOLF BARAK: Să perfecţionăm munca aparatului de stat GIUSEPPE DI VITTORIO: La cea de a 10-a aniversare a înfiinţării Federaţiei Sindicale Mondiale HORST GOLDSCHMIDT: Lucrări măreţe (scrisoare din Dresda) JAN MAREK: Note politice : Ce ascunde litigiul în jurul Ciprului De vînzare la toate librăriile, chioşcurile şi debitele O.C.L. Preţul 40 de ban! Gala filmului chinez In cinstea zilei de 1 octombrie — aniversarea proclamării R. P. Chineze — Institutul Român pentru Relaţiile Culturale cu Străinătatea a oferit vineri seara, în sala cinematografului Magheru, o gală a filmuui chinez. Au participat tovarăşii : M. Macavei, preşedinte de onoare al Institutului Român pentru Relaţiile Culturale cu Străinătatea, dr. Iosif Bogdan, vicepreşedinte al Institutului Român pentru Relaţiile Cultural cu Străinătatea, G. Macovescu, director general al Cinematografiei din Ministerul Culturii, şi alţii. A fost de faţă ambasadorul R- P- Chineze la Bucureşti Ke Bo-nian, şi membri ai Ambasadei R. P. Chineze, precum şi alţi membri ai corpului diplomatic. A luait cuvîntul Iov. H. Marinescu, directorul bibliotecii Institutului Român pentru Relaţiile Culturale cu Străinătatea, care după ce a subliniat semnificaţia aniversării proclamării R. P. Chineze, a relevat succesele deosebite ale cinematografiei chineze, care în realizările sale tratează despre trecutul glorios de luptă pentru libertate şi progres al poporului chinez şi totodată pune in lumină viaţa clocotitoare de construcţie paşnică a marelui popor chinez. A fost prezentat apoi filmul documentar tehnicolor „Glorioasa aniversare a 5 ani de la proclamarea R. P. Chineze“ şi filmul artistic „Recunoaştere pe Fluviul Galben“. Filmele au fost călduros aplaudate de numeroasa asistenţă. (Agerpres) Vizitele deputaţilor japonezi, oaspeţi ai ţării noastre Vineri, deputaţii Haruji Tahara, Seido Onishi şi Kei Hoashi, membri ai parlamentui japonez, oaspeţi ai ţării noastre, şi-au continuat vizitele. In cursul dimineţii, oaspeţii au vizitat Institutul de ştiinţe economice şi planificare „V. I. Lenin“, şcoala medie de băieţi nr. 11, un cămin de copii şi Teatrul de Operă şi Băiet al R.P.R. Deputaţii japonezi au avut de asemenea întrevederi cu ministrul Comerţului Exterior, Marcel Popescu şi directorul general al Cinematografiei din Ministerul Culturii, George Macovescu. Seara, deputaţii japonezi au fost primiţi de tovarăşul dr. Petru Groza, preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a R.P.R. La primire au asistat deputaţii Gh. Vidraşcu, membru în Prezidiul Marii Adunări Naţionale şi C. Paraschivescu Bălăceanu. Circuitul ciclist al R. P. R. ORAŞUL STALIN 30 (Agerpres). — prin telefon : Vineri s-a desfăşurat etapa 11-a a Circuitului ciclist al R.P.R. pe ruta Sibiu-Oraşul Stalin (141 km.). La sprintul final, dinamovistul Ştefan Ştefu a reuşit să-l întreacă pe purtătorul tricoului galben, Constantin Dumitrescu. Clasamentul general individual a rămas neschimbat. SPECTACOLE Sîmbătă 1 octombrie 1955 TEATRE : Teatrul National L. Caragiale“ (Sate C.C.S.) ora 19,30: Doamna nevăzută; (Sala Studio) ora 19,30: Platon Krecet; Teatrul de Stat de Operetă, ora 19,30: Lăsati-mă să cint: Teatrul Tineretului, ora 19,30: Libelula; Teatrul Muncitoresc C.F.R.-Giuleşti ora 19 30: Tania; Teatrul Evreiesc de Stat, ora 20: Şahmat; Ansamblul de Estradă al R.P.R. ora 20: Cer cuvîntul; Circul de Stat ora 20,30: Arena curajului. CINEMATOGRAFE : Patria: Săptămîna filmului britanic; Magheru, Bucureşti, Crădina Progresul. Alex. Sahia, Volga: Necunoscuta din taxi; Republica, I. C. Frimu, 1 Mai: Bancnota de 1.000.000 lire sterline; Filimon Slabu: Melodia pierdută. Intrarirea intre ponoare. Elena Pavel, 8 Martie: Bun venit, domnule Marshall. Lumina. Cultural. Mioriţa: N-a dansat decit o vară; Central: Misterele din Matto Grosso; Victoria: Munca: Tinereţe zbuciumată; Tinerelului: Submarinul 323; Maxim Gorki: Ermitajul de stat. Cu Marincea e ceva; Timpuri Noi: Expoziţia sovietă la Pekin. Pasărea fermecată; Gheorghe Doja: Liliacul; Alex. Popov: Cei trei muşchetar; Vasile Roaită: Tăunul; Unirea: Omul cu o mie de feţe; Const. David: Moştenire resîngerată; Flacăra: O aventură pe coasta Atlanticului; T. Vladimirescu: Orizonturi fără sfârşit; Arta: Scanderbeg; Capaji: Suflete împietrite; Moşilor: Cel 5 din str. Barska; 23 August: LiliomH; Donca Simo : Mănăstirea din Parma; Ilie Pintilie: Libelula; Popular: 2x2= câteodată 5; M. Eminescu: Dracul din dealul morii; 8 Mai: Coacri de pamnnt; Libertăţii: Nu departe de Varşovia; N. Bălcescu: Puterea dragostei; Rahova: Frona; Gh. Coşbuc: Brutarul din Valergue; Olga Bandei Mandy, Aurel Vlaicu: Salariul groazei. REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: Bucureşti. Piaţa Sctateii — TeL 7.60.101 7.60.20 j 7.60.40. — Secţia Scrisori: TeL 7.74.25. Tiparul Gombeatul Poligrafic Casa Sctetei! J. V. Stalin’, STAS - 3452 — 62