Munca, noiembrie 1955 (Anul 11, nr. 2498-2523)

1955-11-01 / nr. 2498

Proletari din toate țârile, unuțl-vâ 1 ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R.P.R. Anul XI. — nr. 2498 Mărfi 1 noiembrie 1955 4 pagini 20 bani Să terminăm recoltarea culturilor târzii și să asigurăm succesul colectărilor ! Pe ogoare se desfășoară o activitate­­ complexă , se strînge recolta bogată din anul acesta și se pun baze solide viitoa­rei recolte. Recoltarea porumbului, cartofului fefeclei de zahăr este terminată în regiu­și­nile Craiova, Suceava, Pitești etc. In alte părți însă, organele locale, privind unila­­teral numeroasele sarcini, au concentrat forțele și mijloacele pentru executarea u­­nora din lucrări, neglijînd cu totul pe ce­lelalte. In regiunea Galați, de pildă, pla­nul însămînțărilor de toamnă a fost în­deplinit, în schimb porumbul n-a fost re­coltat decît într-un procent scăzut. Astfel, dacă la G.A.S.­Urleasca recoltatul culturi­lor este ca și terminat, acordindu-se o deosebită atenție conservării hibrid destinat însămînțărilor, porumbului la G.A.S. „Berea Barbu“, „Pavel Tcacenco“, Brateș, Pechea și altele mai sînt însemnate supra­fețe de recoltat. Intîrzierea recoltatului aduce după sine pierderi și degradări de produse, împie­dică buna desfășurare a arăturilor de t­oamnă. Din desfășurarea muncilor de toamnă rezultă că sectorul gospodăriilor agricole de stat are serioase rămîmeri în urmă la recoltare. Pînă la data de 25­­ octombrie, porumbul a fost recoltat în a­­­­cest sector numai în procent de 41,1%, ■ sfecla de zahăr — 62,3%, iar cartoful — 76,1%. De aceea se impune lichidarea rămînerii în urmă, mobilizarea tuturor forțelor pentru­­ strîngerea culturilor tîr­­zii. Gospodăriile agricole de stat pot și trebuie să servească drept exemplu în ceea ce privește efectuarea la timp și în bune condiții a muncilor agricole de toamnă. Com­­tetele sindicale din aceste unități au datoria să mobilizeze muncito­rii în întrecere cu obiective concrete le­gate de folosirea intensă a mijloacelor mecanizate, a atelajelor de care dispun, pentru terminarea la timp a recoltării cul­turilor târzii. Un rol însemnat revine în această ac­țiune tehnicienilor și inginerilor agro­nomi. Ei sînt aceia care trebuie să arate țăranilor muncitori cînd și cum să recol­teze, care sînt metodele de recoltare ra­pidă (la porumb, de exemplu, să se recol­teze cu coceni), cum să sorteze produ­sele cu umiditate, care cultură de porumb nu mai are șanse să se coacă și deci să fie însilozată. La rîndul lor conducerile administra­­m­­tive din unitățile agricole de stat trebuie să asigure condiții optime pentru depozi­­­­tarea și conservarea produselor de toam­nă. Acolo unde există rămîneri în urmă, se cere o impulsionare în construirea din resurse locale a pătu­lelor și coșarelor. Concomitent cu recoltarea culturilor tîrzii, în întreaga țară se efectuează pre­darea cotelor către stat — o acțiune de mare însemnătate economică și politică. A intrat în obișnuința majorității țărăni­mii muncitoare să privească drept o în­datorire patriotică predarea cotelor da­torate statului. In regiunea Constanța, țăranii muncitori din raioanele Fetești, Negru Vodă și Medgidia vin în număr tot mai mare la bazele de recepție pentru a-și preda cotele. Datorită unei bune organi­zări a muncii, la aceste baze ritmul colec­tărilor crește de la o zi la alta. O dată cu­ intensificarea recoltării cul­turilor de toamnă se impune ca organele­­ de colectare și recepționare să ia operativ­e măsuri pentru a accelera ritmul colectă­­­­rilor. Muncile de colectare trebuie să tină P-sul cu cele de recoltare. Se constată însă că în regiunile Timișoara, Baia Mare, Bîrlad, Iași și altele, împuterniciții regio­nali și raionali, organele de colectare și recepțion­a­re, cele ale sfaturilor populare— organe ce răspund direct de îndeplinirea planului de colectări — au muncit mai slab și există un decalaj apreciabil între recoltare și colectare. Nu s-au înființat destule baze sezoniere pentru a înlesni o predare și recepționare destul de rapidă, nu sînt organizate convoaie etc. Lipsuri sînt și în ceea ce privește asigurarea spa­țiului de înmagazinare a produselor. Ast­fel, C.R.R. din Pitești, Timișoara, Galați, București sînt mult rămase în urmă construirea pătulelor din prefabricate, în a­coșarelor și a silozurilor pentru La baza de recepție din comuna cartofi. Vidra. Trustul I Construcții din Capitală nu construit nici pînă în prezent pătulele ne­a­cesare depozitării porumbului în știuleți. îndeplinirea cu succes a planului de colectare poate fi asigurată prin desfășu­rarea unei temeinice munci politice de masă — sarcină principală și permanentă. In această perioadă munca politică de masă trebuie să îmbrace formele cele mai variate, începînd cu diferite manifestări culturale organizate la căminele culturale — conferințe, discuții, programe artistice — pînă la discuțiile individuale cu țăranii muncitori. In acest scop organele sindicale de la sate și îndeosebi comite­tele sindicale comunale mixte trebuie să mobilizeze pe toți membrii de sindicat, pentru ca aceștia să devină agitatori de frunte. Ei au sarcina să arate țăranilor muncitori importanța economică și poli­tică a îndeplinirii planului de colectări. Statul de democrație populară a creat S.M.T.-urile, care ajută pe țăranii muncitori să obțină recolte bogate. Statul mai ajută pe țăranii muncitori prin îm­prumuturi de semințe selecționate, prin acordare de credite, prin îngrășăminte chimice, asistență agrotehnică gratuită, mărfuri industriale și de uz agricol — ajutor fără de care nu se pot obține recolte bogate. Achitîndu-și la vreme co­tele, țăranii muncitori sprijină la rîndul lor înfăptuirea politicii partidului și gu­vernului de construire a socialismului, de ridicare a bunăstării întregului nostru popor muncitor. Un rol însemnat în munca politică de masă îl au gazetele de stradă, panourile de fruntași, lozincile și toate celelalte mijloace de agitație vizuală, care, în a­­ceastă perioadă, trebuie să ilustreze felul cum decurg colectările. Comitetele sindi­cale comunale mixte trebuie să sprijine comitetele executive ale sfaturilor popu­lare în organizarea întrecerii patriotice între circumscripțiile electorale, în defal­­carea planului de colectare al comunei și în organizarea convoaielor în așa fel în­­cît să se respecte ritmul de colectare sta­bilit. Fără îndoială că un element de bază pentru succesul muncilor de colectare este exemplul personal pe care trebuie să-l dea fiecare membru de sindicat în ceea ce privește îndeplinirea obligațiilor față de stat. Pentru asigurarea succesului muncilor de colectare, o condiție principală o con­stituie antrenarea întregului aparat de co­­lectare în întrecerea pe profesii. Obține­rea titlului de „cel mai bun“ agent colec­tor, laborant etc. pe raion, regiune, tre­buie să mobilizeze cît mai mulți oameni în îmbunătățirea activității lor profesio­nale, în folosirea celor mai eficace meto­de de muncă. Comitetul central al Sindi­catului lucrătorilor din finanțe și sfaturi populare și Ministerul Colectărilor vor institui un Steag roșu de unitate frun­tașe la colectarea și recepționarea produ­selor agricole care va fi decernat semes­trial, începînd cu cel de-al doilea semes­tru al acestui an. Intîmpinînd cel de-al II-lea Congres al P.M.R., organele sindicale de la sate au datoria să intensifice întrecerea socialistă în rîndul muncitorilor din aparatul de colectare și receptionare, axînd-o pe o­­biective precise, să contribuie la îmbună­tățirea conținutului muncii politice de masă la sate pentru ca planul de colec­tare să fie îndeplinit integral și in ter­men. Lucrările celui de al 4-lea Congres al Sindicatului muncitorilor agricoli In zilele de 29 și 30 octombrie, în sala Casei de cultură a sindicatelor din Capi­tală s-au desfășurat lucrările celui de al 4-lea Congres al Sindicatului muncitorilor agricoli. La congres au luat parte acti­viști sindicali, muncitori fruntași, tehni­­cațieni și ingineri din gospodăriile agricole de stat, stațiuni de mașini și tractoare, stațiuni experimentale agricole și unități silvice. Au participat tovarășii Stelian Moraru, vicepreședinte al Consiliului Cen­tral al Sindicatelor din R.P.R., Constan­tin Popescu, ministrul Agriculturii și Sil­viculturii, și numeroși invitați. Raportul de activitate asupra muncii desfășurate de Sindicatul muncitorilor a­­gricoli a fost prezentat de tov. Nicolae Popescu, președintele C.C. al Sindicatu­lui muncitorilor agricoli. El a subliniat printre altele că în centrul preocupărilor activului sindical a stat continua mobili­zare a oamenilor muncii din unitățile a­­gricole socialiste pentru ridicarea produc­ției la hectar. In anul acesta, multe gos­podării agricole de stat au depășit pro­ducția planificată la principalele culturi cerealiere. Astfel, gospodăria agricolă de stat Pietroiu, regiunea Constanța, a dat statului peste plan 72 de vagoane de ce­reale, iar gospodăria agricolă de stat Dra­­galina,­ regiunea București, 54 de vagoa­ne. In primul semestru al anului 1955, S.M.T.-urile au realizat un volum de lu­crări agricole cu peste 45 la sută mai mare față de aceeași perioadă a anului trecut, iar productivitatea pe tractor a crescut cu 4,5 la sută. Oamenii muncii din silvicultură și-au îndeplinit planul cinci­nal cu 6 luni înainte de termen. Toate aceste realizări se datoresc în mare parte unei mai bune organizări a întrecerii so­cialiste care a contribuit la răspîndirea experienței înaintate în rîndurile munci­torilor agricoli. In ultimii ani, organele sindicale și-au îmbunătățit simțitor activitatea în dome­niul muncii culturale și sportive și au a­­cordat o atenție deosebită măsurilor de protecție și securitate a muncii. Discuțiile purtate pe marginea raportu­lui au subliniat rolul pe care l-au avut organizațiile sindicale ale muncitorilor agricoli în traducerea în viață a hotărî­­rilor partidului și guvernului cu privire la ridicarea continuă a agriculturii noastre. In același timp, participanții au făcut pro­puneri pentru îmbunătățirea organizării întreceri socialiste pe profesii, extinderea experienței înaintate a fruntașilor în agri­cultură, pentru lichidarea birocratismului din munca unor organe de conducere din cadrul Ministerului Agriculturii și Silvi­culturii și pentru grăbirea ritmului desfă­șurării construcțiilor social-culturale din agricultură. După discuții, delegații la congres au ales noul comitet central al Sindicatului muncitorilor agricoli, (Agerpres) y Concert cu concursul violonistului Igor Oistrach al Violonistul sovietic Igor Oistrach, laureat Festivalului Mondial al Tineretului și Studenților de la Budapesta și al Concursu­lui internațional de vioară „Wieniawski“ din R. P. Polonă, care ne vizitează (ara cu pri­lejul Lunii prieteniei romîno-sovietice, a dat luni seara în sala Ateneului R.P.R. un con­cert cu concursul orchestrei simfonice a Filarmonicii de Stat „George Enescu“, co­lectiv artistic emerit din R.P.R., dirijată de Mircea Basarab. In prima parte a programului, Igor Oistrach și Ion Voicu, artist emerit al R.P.R., au interpretat Concertul în re minor pentru două viori și orchestră de J. S. Bach. Apoi, Igor Oistrach a interpretat Con­certul în re major pentru vioară și orchestră de Beethoven și Concertul în re major pen­tru vioară și orchestră de Ceaikovski. Concertul s-a bucurat de un mare succes. (Agerpres) Recital dat de pianistul sovietic Iakov Zak la Arad In sala de concerte a Palatului Cultural din Arad a avut loc duminică seara un reci­tal extraordinar dat de pianistul sovietic Iakov Zak, solist al Filarmonicii de Stat din Moscova, laureat al concursurilor unionale și internationale de pian. Spectatorii arădani au avut prilejul să as­­culte la o înaltă interpretare Sonata nr. 1, op. 42 în la minor de Schubert, Preludiu și Fuga în re minor de Șostakovici și Nocturna în la major op. 62 de Chopin. Seară de muzică și poezie clasică rusă și sovietică Luni seara, în sala Teatrului Municipal, consiliul orășenesc București A.R.L.U.S. organizat cu prilejul Lunii prieteniei romîno- a sovietice o seară de muzică și poezie clasică rusă și sovietică. Și-au dat concursul George Vraca, Manolescu și Costache Antoniu, artiști Ion al poporului din R.P.R., Aura Buzescu, artistă emerită a R.P.R., etc. A urmat un program de arii din opere și licluri din creația muzicală rusă și sovietică, interpretate de soliști ai Teatrului de Operă și Balet al R.P.R. și ai Teatrului de Stat de Operetă. Delegația de petroliști sovietici care ne-a vizitat țara a părăsit Capitala Luni dimineața a părăsit Capitala, îna­poindu-se în patrie, delegația de activiști sindicali, tehnicieni și muncitori din in­dustria petroliferă a Uniunii Sovietice condusă de Dadaș Ahundov, președintele C.C. al Sindicatului muncitorilor din in­dustria petroliferă din U.R.S.S., care ne-a vizitat țara la invitația C.C. al Sindica­tului muncitorilor din industria de petrol, chimie și gaz metan. In timpul celor două săptămîni, dele­gația petroliștilor sovietici a vizitat nu­meroase schele, rafinării și întreprinderi constructoare de utilaj petrolifer din țara noastră făcînd un bogat schimb de expe­riență cu petroliștii romîni. Pe aeroportul Băneasa, oaspeții sovie­tici au fost salutați la plecare de tova­rășii: Liuba Chișinevschi, secretar al C.C.S., Ion Dobre, președintele C.C. al Sindicatului muncitorilor din industria de petrol, chimie și gaz metan, I. Frățilă, se­cretar al C.C. al Sindicatului muncitorilor din industria de petrol, chimie și gaz me­tan, precum și de numeroși activiști sin­dicali. A fost de față V. I. Barahnin, prim se­cretar al Ambasadei Uniunii Sovietice la București. (Agerpres) In cinstea zilei de 7 Noiembrie și a Congresului partidului In cinstea celui de-al II-lea Congres al Partidului, el și-a luat angajamentul să depășească norma cu peste 120 la sută și să economisească 2.500 lei la materiale și scule. Datorită aplicării metodelor sovietice Blkov-Bortkevici și Colosov, el reușește să depășească în medie norma cu 200 la sută, iar până în prezent a realizat o economie de 2.000 lei. Clișeul nostru îl reprezintă pe harnicul frezor lucrând la mașina sovietică auto­­mată de m­ndelat pinioane conice. Fotografia GH. POPESCU în schimb de onoare însuflețit de rezulta­teile obținute pînă acum în construirea de mașini necesare agriculturii, colectivul uzinei metalurgice „Tudor Vladimir­escu“ din Capitală a rea­­lizat în ziua de 29 octombrie, ziua schim­bului de onoare în cinstea lui 7 Noiem­brie, 4 batoze și 8 remorci peste pil­on. La acest rezultat au contribuit toate secțiile uzinei. Secția strungărie, de pil­­dă, condusă de comunistul Traian Bol­dea, a depășit norma cu 250 la sută.­ Printre fruntași se situează comunistul Dionisie Bertelan cu o depășire de 800 la sută și atemistul Aurel Pavel cu 845 la­ sută. In ziua schimbului de onoare secția ba­toze, condusă de comunistul Dumitrul Constantinescu, care a asigurat aprovizio­narea secției cu materialele necesare și ai îndrumat pe ceilalți maiștri din secție, a obținut o depășire de 139 la sută. S-au evidențiat brigada condusă de utemistul Teofil Popa cu o depășire de 125 la sută și cea condusă de utemistul Constantin Dănescu, organizator de grupă sindicală­ cu 115 la sută. Brigada de femei de împletit trioare, condusă de Viorica Du­rui­mitrescu, și-a depășit planul cu 180 la­ sută. BAIA MARE — Zilele acestea, în în­n­treprinderea „Gh. Gheorghiu-Dej“ dinn Baia Mare a avut loc un schimb de cr noare organizat cu prilejul aniversării a­ 38 de ani de la victoria Marii Revoluții din Octombrie. Muncitorii și tehnicienii acestei întreprinderi, care folosesc pe scară largă metodele de lucru sovietice, s-au străduit să realizeze în ziua schim­­­builui de onoare cea mai mare productivi­­tate a muncii și să contribuie la reducerea­ prețului de cost. Echipele conduse de Du­miitru Mureșan, Avram Lucaci și Ștefan­ Mészáros și-au depășit normele cu 100> la sută. La cuptorul rotativ, muncitorul Florian Barnici a dat peste plan două șarje, iar Vasile Toth o șarjă. La fabricarea sulfatului de fier, echi­pele conduse de Vasile Mureșanu 8, și Gavril Breban și-au depășit normele cu’ 90 la sută. Muncitorii care formează a­­ceste două echipe au efectuat 64 ore de muncă voluntară, transportînd materia primă la locul de muncă. Brigada păcii de la cuptoarele „Watter Jackeț“ condusă de Ioan Cetățean și a lui Ioan Ernszt de la cuptorul „Piltz“ au obținut o depășire de 56—59 la sută. Muncitorii de la scea­ția afinare au recuperat din deșeuri în­ ziua schimbului de onoare metal în va­loare de 10.000 lei și au realizat planul pe luna octombrie cu 3 zile înainte defe­­termen. (Agerpres) •«* Frezorul Mircea Dinu lucrează la secția mecanică a întreprinderii de Construcții Metalice Căi Ferate din Pitești. „Zilnic 5 tone cărbune peste plan“ In întrecerea care se desfășoară între întreprin­derile carbonifere din Va­lea Jiului în cinstea Con­gresului partidului, colec­tivul minei Aninoasa nu se afla printre cele fruntașe. Comitetul de întreprindere, analizînd cauzele rămîne­rii în urmă, a luat o serie de măsuri­ipentru îndrepta­rea situației. In prezent se desfășoa­ră o acțiune ca fiecare grupă de mineri să dea zilnic cel puțin 5 tone de cărbune peste plan. Con­­statîndu-se că deficiențele în bună parte se datoresc slabei activități a unor co­mitete de secție, pe baza propunerilor înregistrate cu ocazia discutării planului de măsuri al comitetului de întreprindere s-au inclus în acesta și activizarea comi­tetelor de secție de la sec­toarele II și VI. De aseme­nea, o atenție deosebită se va acorda organizării de schimburi de experiență pentru extinderea metodei graficului ciclic, precum și popularizării realizărilor obținute de mineri pe fie­­care sector în parte. Primele roade ale mă­surilor iluaite au și început să se arate. Sectorul condus de tehnicianul co­­­munist Bulea Teodor a reușit să-și depășească planul cu 7,9 la su­­tă. In fruntea întrecerii se află brigăzile ciclizate, conduse de minerii Berecki Francisc, Borodi Petru, Biro Ștefan și altele, care au dat pînă la 28 octom­brie peste 800 tone de cărbune peste plan. Schimbul de noapte — la nivelul schimbului de zi ORAȘUL STALIN. — La propunerea comuniștilor In cinstea Congresului parti­­­­dului, constructorii de tractoare de la uzinele „Ernst Thälmann“ din Orașul Stalin au­­ discutat în organizațiile de bază și în grupele sindicale posibilitatea aplicării și ia j Întreprinderea Tor a inițiativei petroliștilor de la sonda 1109 Moinești, de ridicare a­­ muncii schimbului de noapte la nivelul celui de zi.­­ La oțelărie, unde sînt create condiții optime, muncitorii au hotărit să dea cu 7 la­i sută mai multă­ producție-marfă în schimbul de noapte decît în schimbul de zi. Pentru­­ aceasta, oțelarii sprijiniți de inginerii V. Kovacevici, Victor Niță și Ilie Dumitrescu­­ au luat măsuri din timp pentru a aproviziona locurile de muncă cu fier vechi și alte­­ materii necesare schimbului de noapte pentru funcționarea din plin a tuturor cuptoare­­­ lor electrice. In același timp, muncitorii din secția maistrului Teodor Jeamaneagră au­­ confecționat toate formele necesare pentru turnarea oțelului. In noaptea de 29 spre 30­­ octombrie, cînd s-a aplicat pentru prima dată această inițiativă prețioasă, toți oțelarii­­ din brigada maistrului Francisc Balint au venit la lucru cu 10—15 minute mai de­­­ vreme, pentru a înlătura timpii morți la predarea și preluarea schimbului. Sprijinul­­ acordat de echipa de lăcătuși și electricieni condusă de maistrul Nicolae Corbuț din­­ secția mecanicului șef, în ceea ce privește întreținerea cuptoarelor și a agregatelor , pentru funcționarea lor fără nici o întrerupere în tot timpul nopții, precum­ și munca­­ însuflețită a oțelarilor au făcut ca schimbul de noapte să dea cu 9 tone mai mult oțel­­ de bună calitate decît schimbul de zi.­­ Și muncitorii din atelierul curățătorie și tratamentul pieselor turnate au reușit să­­ dea în aceeași noapte cu 1264 kg, mai multe piese decit schimbul de zi. In acțiunea de ridicare a schimbului de noapte la nivelul schimbului de zi sunt­­ angrenați toți muncitorii, maiștrii și inginerii in frunte cu comuniștii, precum și colec­­­­tivul de conducere al uzinei. (Agerpres) ] Șarje rapide Mianifestîndu-și atașa­mentul pentru partidul cla­sei muncitoare, colectivul de muncitori, tehnicieni și ingineri de la uzinele „In­dustria Sîrmei“ din Cîmpia Turzii luptă pentru a depă­și, în cinstea celui de-al doilea Congres al Partidu­lui Muncitoresc Român, cei mai ridicați indici ai pro­ducției și productivității muncii atinși vreodată. O­­telarii, care dețin Steagul roșu de otelărie fruntașă pe țară, au depășit în această lună cea mai mare produc­ție realizată p­nă în pre­zent. In primele 26 de zile ale lunii octombrie cuptoa­rele electrice au dat cu 16 la sută mai mult oțel, iar cuptorul Siemens Martin a dat cu 6 la sută mai mult oțel. La cuptorul Siemens Martin, 95 de șarje au fost elaborate după „șarjelor rapide“. metoda Numai echipa maistrului oțelar Aurel Moldovanu a elabo­rat în această perioadă 35 de șarje rapide. Uniunea regională a cooperativelor de consum Constanța, fruntașă pe țară Luni a avut loc la Constanța festivitatea decernării drapelului de Uniune regională fruntașă pe țară, acordat de Centrocoop și C.C. al Sindicatului muncitorilor din coope­rație, Uniunii regionale a cooperativelor de consum Constanța, pentru succesele obținute în cursul trimestrului 3 al anului, în reali­zarea sarcinilor de plan. La festivitate au participat tov: Constan­tin Mateescu, președintele Centrocoop, Marin Vintilă, prim-secretar al comitetului regional de partid Constanța, Ion Mitarcă, președin­tele C.C. al Sindicatului muncitorilor din cooperație, precum și numeroși lucrători din cooperație. Luînd cuvîntul pe marginea dării de seamă, numeroși lucrători și activiști ai organizațiilor cooperatiste au împărtășit metodele lor de muncă și s-au angajat ca în cinstea Congresului partidului să realizeze planul anual de desfacere a mărfurilor, de achiziții și a celorlalte sectoare pe întreaga regiune, pînă la 20 decembrie. A luat apoi cuvîntul tov. Constantin Mateescu, președintele Centrocoop, care înmî­­nînd steagul, a felicitat­­ pe lucrătorii coopera­tivelor din regiune pentru succesele obținute și a relevat măsurile ce trebuie luate pentru îndeplinirea planului în cinstea celui de al 2-lea Congres al partidului. In încheierea festivității au luat cuvîntul tov. Ion Mitarcă, președintele C.C. al Sin­dicatului muncitorilor din cooperație, și Marin Vintilă­, prim-secretar al comitetului regional de partid Constanța, care au subli­niat rolul organizațiilor de partid și al sindicatelor în îndrumarea cooperativelor de la sate. A sunat de două și jumătate. Trep­tat, vuietul mașinilor-unelte scade, și In strungărie se face liniște. Se aud doar ventilatoarele. Strungarii, in ma­joritate tineri, își string în grabă sculele, se rînduiesc în dulapuri și, ștergindu-și unsoarea de pe mîini cu ghemotoace de bumbac, pornesc spre locul unde se va tine consfătuirea anunțată cu o zi înainte. Printre ei sînt mulți muncitori fruntași ale căror nume le poți citi pe panourile mari din secție. Ei se află în fruntea între­cerii în cinstea celui de-al II-lea Con­gres al partidului Iată cîteva nume: Valentin Bitlan, frezor, Florea Cos­tache și Dumitru Găină, strungari. De cînd s-a anunțat că azi munci­torii din secția strungărie vor discuta cifrele de control ale planului uzinei pentru anul 1956, tînărul frezor Valen­tin Bîrlan a făcut tot felul de calcule, a cîntărit posibilitățile ce le are la locul său de muncă. ...De la masă se ridică un om îmbră­cat in halat de lucru. După ce-și aruncă încă o dată privirea pe hîrtia ce o ținea în mină, Mircea Mitran, secre­tarul comitetului de întreprindere, începu să vorbească celor adunați. — An de an, lună de lună, colectivul uzinei noastre și-a îndeplinit cu cinste sarcinile de plan. Micrometrele, șuble­­rele noastre, se bucură de faimă și peste hotare. De la noi, din grupa sin­dicală nr. 19, a pornit inițiativa de aju­torare a celor rămași în urmă, care a găsit un larg ecou în toată tara. In­tr-un cuvînt, am dobîndit realizări fru­moase. Dar putem să fim mulțumiți numai cu atît ? De­sigur că nu­­ Avem de făcut încă multe. Peste puțin timp încheiem cu succes și ultimul an din cincinal. E vremea să ne gîndim la anul care vine, să ne spunem părerea, să analizăm cu spirit de răspundere cifrele de control ale planului uzinei pe 1956 și să vedem in ce măsură sînt ele juste, în ce măsură corespund posi­bilităților noastre. Apoi, cu curaj, să facem propuneri ca ele să fie sporite dacă e cazul. Secretarul comitetului de întreprin­dere a arătat mai departe că uzinei „21 Decembrie“ i s-a dat următoarele cifre de control: să sporească produc­ția față de 1955 cu 9,5 la sută, să mă­rească productivitatea muncii față de același an cu 5,5 la sută, să reducă prețul de cost cu 4,52 la sută și să in­troducă în fabricație 4 noi sortimente: micrometru și șubler pentru ,măsurat în adîncime, micrometru de 50-75 mm și lanțuri pentru ferăstraie electrice. Cele spuse de tov. Mitran i-au făcut pe multi să-și pună întrebarea: „Avem noi posibilitatea să realizăm aceste prevederi ." Și nu putini au fost aceia care, la discutii, au arătat că ei nu numai că pot asigura îndeplinirea cifrelor de control, dar cer chiar ca acestea să fie mărite. Intr-un colț, un grup de tineri dis­cută aprins. Unul din ei ceru primul cuvîntul. Era frezorul Valentin Bîrlan. —Am ascultat cu atenție cele spuse de tovarășul Mitran — începu ei — și sînt foarte bucuros că cifrele de control s-au adus în discuția noastră. Se știe doar că noi, muncitorii, sîntem aceia care le vom da viată. Cifrele de control vor fi juste, reale, numai dacă vor fi expresia posibilităților noastre. In ce mă privește, sînt sigur că pot realiza mai mult decit îmi revine ca sarcină din datele expuse. După un calcul sumar am ajuns la convingerea că dacă vom fi aprovizionați cu scule și dispozitive la timp, vom putea folosi mai rațional mașinile. La asta adaug că în urma demonstrației practice ce a avut loc nu de mult, noi, frezorii, ne-am însușit metoda sovietică de frezare rapidă Makeev. Datorită aplicării ei și mai bunei organizări a muncii, am reu­șit să-mi îndeplinesc angajamentul luat în cinstea zilei de 7 Noiembrie și a Congresului partidului de a realiza planul de producție pe octombrie mai devreme cu 4 zile, în loc de două. Acestea sînt posibilitățile mele. Posibi­lități asemănătoare socot că are fiecare muncitor. Doar cu toții în acești ani am invătat să lucrăm mai bine, am căpătat o experiență bogată. Și aceasta este, la urma urinei, tot o rezervă internă a uzinei care trebuie folosită. De aceea, îmi iau angajamentul să depășesc planul ce-mi va reveni pe anul viitor cu 15 la sută și să sporesc productivi­tatea muncii cu 30 la sută, iar prețul de cost la operația pe care e execut să-l reduc cu 1 la sută față de cel pla­nificat. Cuvintele candidatului de partid Valentin Bîrlan, fruntaș în producție, au însuflețit întreaga adunare. Rînd pe rînd au vorbit alți strungari și fre­zori. In spusele fiecăruia se simțea dorința de a da în anul viitor o pro­ducție mărită și de bună calitate. Și asta in primul rînd prin descoperirea și folosirea la maximum a rezervelor interne. Utemiștii Gheorghe Dicu și Florea Costache, ca și candidatul de partid Dumitru Găină, au întărit spu­sele tovarășului lor de muncă, arătînd că și ei au posibilități să obțină rezul­tate mai mari fată de cifrele de control prezentate. Cu aceeași însuflețire s-au angajat și ei să depășească sarcinile de producție în anul viitor cu 10 la sută. Alții, ca de pildă maistrul meca­nic Franz Consolea, a arătat că pentru­­creșterea producției și scăderea prețu­lui de cost trebuie să se intensifice ajutorul acordat celor rămași in urmă, iar preocuparea de a realiza cît mai multe economii să fie in centrul aten­ției fiecăruia. In acest sens, el se anga­a­jează să ajute la creșterea profesională tinerilor Mircea Bujanu, Niculae Baicu și Gheorghe Bordeianu și să aducă întreprinderii, în anul viitor, o economie de 5000 lei, prin mai rațio­nala folosire a materialelor. In aceeași zi au mai avut loc In uzină și alte consfătuiri de acest fel. La presat, gravură, matriferie, niche­lat, peste tot, muncitorii au dezbătut cifrele de control pentru anul 1956. Merită a fi subliniată hotărîrea maistrului mecanic Iosif Dionisie, care, pentru a sprijini pe tâmplari să-și înde­plinească sarcinile ce le vor reveni în anul viitor, s-a angajat să construiască din resurse interne o mașină de care aceștia au nevoie. De asemenea, presa­­torii din grupu­ organizatorului Ion Cos­­tache s-au obligat să aprovizioneze la timp sectoarele prelucrătoare cu ma­terial debitat. Cu acest prilej s-au făcut numeroase propuneri care stau la baza unui plan de măsuri tehnico-organizatorice ce vor fi înfăptuite în scopul îndeplinirii și depășirii planului de producție pe 1956. î. VĂDUVĂ ★

Next