Munca, decembrie 1955 (Anul 11, nr. 2524-2550)

1955-12-01 / nr. 2524

Proletari din toate tarile, uniti-va 1 ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R.P.R. Anul XI. — nr. 2524 Joi 1 decembrie 1955 4 pagini 20 bani Să răspândim larg experienţa din munca activului Tovarăşul Rusu Achim, este de mai multă vreme preşedintele comi­tetului de întreprindere la fabrica de încălţăminte şi pielărie „Kirov“ din Bucureşti. Muncitorii ca şi activiştii sindicali vorbesc cu mult respect despre el, tocmai datorită felului cum munceşte. După ultimele alegeri sindicale din fabrică, în comitet şi în organele sindicale din secţii au venit să lu­creze oameni noi, fără experienţă. In primele luni ei nu-1 prea ajutau pe preşedinte, dar el nu­ s-a descu­rajat. A iniţiat cursuri de instruire în fabrică, a lucrat la locul de muncă cu diferiţi activişti, făcînd în scurt timp din toţi aceştia sprijinitori activi , ai întrecerii, ai muncii de educaţie şi pe tărîm social. Acum activitatea comitetului se bazează în întregime pe concursul acestor activişti obşteşti. Oamenii îl respec­tă însă pe tovarăşul Achim Rusu şi pentru faptul că el se găseşte lingă ei oricînd au greutăţi. Cum a crescut însă în muncă acest activist? Cine l-a ajutat să crească ? A fost un timp cînd şi el lucra slab, cînd în activitatea comitetului erau multe deficienţe, fiindcă pre­şedintele nu avea experienţă. Co­mitetul regional Bucureşti al Sindi­catului muncitorilor din industria uşoară l-a ajutat însă mereu pentru a căpăta această experienţă. Adesea tovarăşul Rusu a fost trimis la organizaţii sindicale fruntaşe pentru a cunoaşte activitatea lor, a fost chemat la schimburile de experienţă organizate de comitetul sindical regional şi astfel Achim Rusu şi-a putut însuşi ceea ce îi lipsea — experienţa de a munci cu oamenii. Extinderea a tot ce este nou şi înaintat în munca activului con­stituie una din condiţiile principale pentru îmbunătăţirea neîncetată a activităţii sindicatelor. In prezent, cînd sute de activişti sindicali ajută muncitorilor să-şi îndeplinească an­gajamentele luate în cinstea celui de al II-lea Congres al P.M.R., se ivesc în rîndurile lor noi talente de orga­nizatori ai maselor care scot la i­­veală mereu alte forme de muncă cu oamenii. Acestea sunt mlădiţele noului în­ activitatea sindicală, care ajută la organizarea mai vie a în­trecerii, la mai buna educare a oa­menilor. Cu cit metodele înaintate ale activului vor fi introduse în munca a tot mai multor organizaţii sindicale, cu atît va creşte experi­enta şi capacitatea de mobilizare a acestora, pentru îndeplinirea în­semnatelor angajamente luate de colectivele sutelor de între­prinderi în cinstea Congresului par­tidului. Metode noi apar în fiecare zi, în munca a zeci şi zeci de acti­vişti. Trebuie numai să fim atenţi la ele, să le descoperim şi să le transmitem altora. Se mai întîmplă însă adesea ca astfel de metode noi şi valoroase să nu fie cunoscute, fiindcă mulţi instructori şi membri ai comitetelor de întreprindere nu se interesează cu luare aminte de munca activiştilor. De obicei ei se interesează numai de rezultatele bune obţinute de oameni dar nu şi de felul cum se obţin aces­tea, lucru esenţial de fapt pentru a putea face ca asemenea rezultate să fie dobîndite de cît mai mulţi. In cinstea Congresului partidului, două grupe sindicale de topitori de la Combinatul Siderurgic din Hune­doara, ale lui V. Lăbunet și A. Stanciu — au pornit întrecerea pen­tru titlul de „cel mai bun topitor". întrecerea aceasta este atât de vie încât ea se află în centrul atenției întregului Combinat- Comitetul de întreprindere înregistrează cu multă conştiinciozitate în fiecare zi rezul­tatele, dar nu s-a gîndit pînă acum să vadă cum se obţin ele, pentru a face cunoscut tuturor metodele de muncă folosite în întrecere de cele două grupe sindicale. Aşa se şi poate explica faptul că aproape în nici o altă grupă din Combinat nu se desfăşoară o asemenea între­cere. Sindicatele noastre îşi pot îmbu­nătăţi activitatea pe baza experien­ţei acumulate în muncă de miile de activişti. De aceea trebuie conside­rată ca nejustă atitudinea acelor organe sindicale care nu se intere­sează de bogata experienţă a acti­vului, care nu caută ca aceasta să fie cît mai larg răspîndită. Sînt încă unele întreprinderi rămase în urmă, unde organizaţiile sindicale nu ajută în suficientă măsură colec­tivelor respective pentru a remedia această situaţie- Asta se întîmplă uneori din cauza lipsei de experienţă a activului. El poate fi sprijinit însă în această direcţie organizîndu-se schimburi de experienţă cu organi­zaţiile sindicale din întreprinderile fruntaşe. Dar acest lucru nu este luat în seamă de o serie de comitete sindicale regionale şi raionale şi C.S.R. Comitetul regional Bacău al Sindicatului muncitorilor din indus­tria lemnului, hîrtiei şi celulozei, în ultima vreme nu a organizat aproa­pe de loc­ schimburi de experienţă, deşi dacă ar fi făcut aceasta ar fi putut aduce un mare aport la îmbu­nătăţirea organizării întrecerii soci­­aliste, a­ muncii de educaţie etc., în multe întreprinderi din regiune. Schimbul de experienţă, extinderea a tot ce este nou, sunt importante mijloace pentru ridicarea rolului organizaţiilor sindicale în toate do­meniile- Comitetele centrale, comite­tele regionale, raionale ale Sindi­catelor şi Consiliile sindicale regionale trebuie să studieze necon­tenit felul cum munceşte activul, să se îngrijească de răspîndirea cît mai largă a experienţei fruntaşe, astfel încît Un număr tot mai mare de activişti să capete orientare şi pri­cepere în munca cu oamenii, să-şi însuşească metode bune de muncă cu ajutorul cărora să devină din ce în ce mai folositori în viaţa între­prinderilor noastre. In acest mod ei vor putea contribui la sporirea victoriilor pe care oamenii muncii le obţin în cinstea celui de al II-lea Congres al Partidului. De la Prezidiul Consiliului Central al Sindicatelor Zilele trecute a avut loc şedinţa prezidiului C.C.S. La această şe­dinţă s-a analizat activitatea secţiei salarizare-întrecere-contracte co­lective a C.C.S. Prezidiul C.C.S. a constatat că în activitatea acestei secţii s-au manifestat serioase deficienţe şi în special că în secţie se practicau metode birocratice de muncă, că ea s-a rupt de problemele vii ale pro­ducţiei şi ale oamenilor muncii. Prezidiul C.C.S. a luat hotărîri îndreptate spre îmbunătăţirea ac­tivităţii organelor superioare sindicale şi ale aparatului acestora. De asemenea prezidiul C.C.S. a aprobat planul de organizare a odihnei oamenilor muncii în staţiunile balneo-climaterice pe anul 1956 şi planul schimburilor de delegaţii sindicale cu alte ţări pe anul 1956. Solemnitatea înmînării Ordinului Muncii clasa I-a acad. prof. dr. Grigore Benetato şi N. Hortolomei Miercuri dimineaţă a avut loc la Prezidiul Marii Adunări Naţionale solemnitatea înmînării Ordinului Muncii clasa I-a acad. prof. dr. Grigore Benetato, cu prilejul împlinirii a 50 de ani, pentru activitate didactică şi ştiinţifică valoroasă. La solemnitate au luat parte tova­răşii : dr. Petru Groza, preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale, acad. prof. dr. C. I. Parhon, A. Bunaciu, secretarul Prezidiului Marii Adunări Naţionale, academicienii M. Nasta şi A. Kreindier. Tovarăşul dr. Petru Groza a urat academicianului Grigore Benetato noi succese în activitatea sa. Acad. prof. dr. Grigore Benetato a răspuns mulţumind pentru înalta distincţie. ★ Miercuri după amiază a avut loc solemnitatea înmînării Ordinului Muncii clasa F, acad. prof. dr. N. Hortolomei, cu prilejul împlinirii a 70 de ani, pentru îndelungată şi valoroa­să activit­ate ştiinţifică şi didactică. La solemnitate au luat parte tova­răşii : dr. Petru Groza, preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale, acad. prof. dr. C. I. Parhon, M. Mujic, A. Bunaciu, academicienii St. Mihcu, H. Gh­. Lupu, M. Nasta, A. Kreindier, Al. Rădulescu, precum şi prof. T. Bur­ghele şi prof. I. Ţurai, membri cores­pondenţi ai Academiei R.P.R., etc. Tovarăşul dr. Petru Groza a felici­tat călduros pe academicianul N. Hortolomei şi i-a adresat urări de sănătate şi succes în munca ştiinţi­fică şi didactică.. Răspunzînd, academicianul N. Hor­tolomei a spus : Prin grija partidului oamenilor muncii şi a guvernului s-au creat spi­tale noi, au fost puse în stare bună cele vechi, s-au înfiinţat numeroase policlinici şi dispensare, case de naş­tere, creşe, case de odihnă, neprecu­­peţindu-se nici un efort pentru a creş­te generaţii , sănătoase. Cercetătorilor ştiinţifici din Acade­mie, cît şi din institutele Ministerului Sănătăţii, li s-au pus la î­ndemlbă toa­tă­ aparatura şi instrumentarul nece­sar activităţii lor. Regimul de democraţie populară a arătat întotdeauna încredere în medi­cina romînească şi în reprezentanţii ei. Vă asigurăm că am apreciat încre­derea care ni se acordă. Primind această distincţie cu care partidul oamenilor muncii şi guver­nul m-au onorat, ţin să exprim mul­ţumirile mele sincere şi să asigur că voi continua să lucrez cu acelaşi de­votament pentru sănătatea poporului .I noştru, iai.'.­­ (Agerpres) IN NUMĂRUL DE AZI Difi TARA SOCIALISMULUI VICTORIOS — A. Vovk: Automa­tizarea în slujba progresului tehnic (pag. 2-a) A. Mihalcea: La G.A.S.-Zalău se neglijează dezvoltarea sectorului zootehnic (pag. 2-a) IN SPRIJINUL PARTICIPANȚI­LOR LA ÎNTRECEREA PE PRO­FESII — I. Cezar: O publicitate vie; D. Burcea: Articole mobiliza­toare la gazetele de perete (pag. 2-a) A 28-A SESIUNE A BIROULUI EXECUTIV AL F.S.M. — T. Sil­viant In luptă consecventă pentru a­părarea intereselor­­vitale ale clasei muncitoare (pag. 3-a) NOTE DE DRUM DIN R. P. PO­LONA — I. Cantaragiu: La Casa de Cultură a Sindicatelor din Var­şovia (­pag. 3-a) SPORT — Florin Şerban: Echi­pa de fotbal Dinamo-Bucureşti campioană a R.P.R. pe anul 1955 (pag. 3-a) Vizita lui N. A. Bulganin şi N. S. Hruşciov în India: Marele miting de la Calcutta (pag. 4-a) In întîmpinarea Congresului partidului Lucrînd la o maşină de înaltă productivitate In anii cincinalului, u­­zicaele „Rákosi Mátyás“ din Capitală au fost în­zestrate cu maşini de mare productivitate. Cli­şeul nostru înfăţişează pe responsabilul brigăzii fruntaşe nr. 1 U.T.M. din secţia strungărie-motoare, Ioan Corjos, lucrînd la strunjirea carterului unui bloc motor de 60 C.P. pe un strung sovietic „Ca­rusel“, care permite pre­lucrarea pieselor de di­mensiuni mari. Aplicînd metoda sovie­tică de tăiere rapidă a metalelor Bîkov-Bortke­­vici, el a reuşit să-şi în­deplinească cu patru zile mai devreme angajamen­tul luat în cinstea Con­gresului partidului, de a termina planul anual pină la 26 noiembrie. Zilnic, Ioan Corjos depăşeşte norma cu 170—190 la sută. Fotografia : P. COZIA S. M. T. fruntaşe C­u noi succese in munca în­tâmpină colectivele de me­canizatori ale celor 7 S.M.T. din regiunea Stalin cel de al II-lea Con­gres al partidului. In seara zilei de 26 noiembrie, la Direcţia agricolă a regiunii a sosit ştirea că aceste staţiuni au terminat cu succes muncile agricole de toamnă. Rezultatele cele mai bune le-au ob­ţinut S.M.T. Turnişor din raionul Sibiu şi S.M.T. Hărman din raionul Stalin, care şi-au depăşit plănul pe campanie cu 30,6 şi respectiv 11,56 la sută. Printre mecanizatorii fruntaşi pe regiune se numără: Ioan Gher­man şi Martin Roth de la S.M.T.­­Turnişor şi Petru R­oss de la S.M.T. Hărman. (Coresp. „Munca“) Creşte productivitatea, cresc şi cîştigurile I­n întîmpinarea celui de-al II-lea Congres al P.M.R., mi­nerii din bazinul carbonifer Şorocani au atins cea mai înaltă productivitate a muncii de pînă a­­cum. Paralel cu aceasta şi salariile lor au crescut. De exemplu, la mina „7 Noiembrie“ brigăzile complexe conduse de Valkai Ioan şi Szep Gheorghe, executînd lucrări de per­forare, puşcare, armare şi încărcare, şi-au­ depăşit planul la toate ope­raţiunile cu 43,82 la sută şi respec­tiv, 39,75 la sută. Salariile minerilor au fost cuprin­se între 1.350 şi 1.900 lei lunar.­­ Pentru depăşirea planului la căr­bune cu peste 49 la sută, minerii Corha Ioan Petru de la mina nr. 4, Fekete M.,Andrei de la­ mina nr. 3,­ Ioan Ciupea şi alţii, au cîştigat fie­care aproape 2.000 lei lunar. Eugen Rusu corespondent voluntar Sporesc economiile I­n aceste zile, munca fo­restierilor de la U.I.L. Fra­sin, raionul Gura Humorului, este tot mai spornică. Lozincile din secţii şi hale exprimă hotărîrea lor de a da în cinstea celui de-al II-lea Congres al partidului tot mai multă cherestea pentru noile construcţii din patria noastră. Din oră în oră, ziua şî noaptea, becurile m­ici ale graficelor vestesc că muncitorii şi tehnicienii de aici au transformat în scânduri alte zeci şi sute de metri cubi de buşteni. Brigada de la gaterele­ 1 şi 2, con­dusă de Anton Voîcovsciki, a dat peste plan în­ luna, noiembrie 120 m.c. cherestea, economisind în ,a­­celaşii timp materie primă în valoa­re de 4.000 lei. Cu multă rîvnă lu­crează şi brigada de la gaterele 3 şi 4 condusă de Ion Onut, care în noiembrie era­ depăşit planul cu aproape 100 m.c. cherestea, făcînd şi o economie de peste 3.000 lei da materia primă. (Coresp. „Munca“)" Lansarea a două mari vase pescăreşti TR. SEVERIN (coresp. „Mun­ca“). — Ieri dimineaţa, lîngă dana de lansare a vaselor de la Şantie­rul Naval a domnit o vie animaţie. Constructorii de nave — mecanici, electricieni, tehnicieni şi ingineri —­ au lucrat intens la definitivarea pregătirilor pentru lansarea ne­ană a două noi vase pescăreşti. La ora 13.30 — cînd totul a fost pus la punct — o comandă scurtă s-a auzit în atmosfera de entuziasm general şi apele Dunării au primit pe întinsul lor silueta majestoasă a unei noi ambarcaţiuni de mare tonaj. Cu aceasta, constructorii na­vali ai şantierului au îndeplinit sar­cinile de plan . De anul 1955. Trei ore­­mai târziu, a fost lansat n alt vas ,pescareloc,, prim­­a,- con-s trucţie navală, prevăzută în planul e anul viitor , şi realizată în­­instea celui de-al II-lea Congres al arti­dului, de­- către muncitorii ,şi obun­dent şantierului. • Ion Mutavu, tâmplarii din echipa to­varăşului Nicolae Puzderie, ajusto­­rii din brigada tovarăşului Dumi­trul loan şi alţii, merită toate laude­le pentru munca harnică, depusă la construcţia noilor nave, care în cu­­rînd vor porni în inima lor cursă spre așezările pescărești. Aplicarea metodelor înaintate — cheia succeselor CIMPINA (coresp. „Munca“). — lai petrolifer din Poiana Cîmipina Colectivul de muncitori, tehnicieni obţine tot mai multe realizări în şi ingineri al Uzinei de reparat au­- îndeplinirea­­angajamentelor luate ---------------- în cinstea Congresului partidului, în Cu toţii au învăţat să aplice metode noi de lucru, superioare celor vechi. Astfel, metoda sovietică de călire superficială prin golsogenare mă­reşte de 3 ori duritatea roţilor mo­trice şi a rolelor de tractoare în comparaţie cu metoda obişnuită. Metoda sovietică de turnare a pis­ton­­elor de aluminiu sub presiune, introdusă de maistrul Ilie D. Ion înlătură porozităţile diferitelor fi­suri, destul de frecvente cînd se în­trebuinţează sistemul obişnuit de turnare. Muncitorii, tehnicienii şi inginerii uzinei au experimentat şi introdus de curînd în procesul de producţie cu sprijinul comitetului de între­prindere şi alte metode. Aşa, de pil­dă, pentru confecţionarea număru­lui mare de piese mici necesare tractoarelor, s-a introdus metoda sovietică de turnare de precizie, pentru recondiţion­area pieselor vechi şi mărirea durităţii superfi­ciale a lor s-a introdus metoda so­vietică­ de gramare adîncă. Prin a­­cest procedeu durata de folosire a pieselor se măreşte de circa 6 ori. Datorită aplicării metodelor îna­intate, colectivul­­uzinei a produs în plus, în cinstea Congresului partidu­lui, 14 tone piese pentru tractoare, 43,4 tone instalații pentru rafinării, 5 tone barăci metalice, etc., în total 95 la sută din angajamentul luat. Pe şantierul laminorului de ţevi din Moldova ! In impunătoarele hale ale nou­­­­lui laminor de ţevi din Moldova,­­ se desfăşoară o muncă entuzia­­i­stă. La aria de revizie, aflată sub­­ conducerea maistrului Constan­­t­­in Bejan, se revizuiesc zilnic­­ cu atenţie piesele ce urmează a­­ fi montate; alţi muncitori fac­­ săpături adinei pentru fundaţii [ rezistente; se toarnă beton şi se­­­ execută lucrări complicate de­­ montat Colectivul care munce­­­­şte aici se mindreşte cu faptul­­ că ia parte la această construcţie I măreaţă. Sa mindreşte şi cu fap- t tul că alte colective ii sprijină [ munca. Constructorii sovietici de f la Uzinele de Mașini Grele din­­ Urali, deși se găsesc la mii de­­ km. depărtare, iau parte activă | — prin agregatele pe care le-au I trimis — la ridicarea acestei u­­[ zine din Moldova. f De sus, de pe platforma per- I foratorului (un agregat de mari [ proporţii care va face principala­­ operaţie), care se aseamănă cu­­ puntea de comandă a unui cru­­i­­cişător, se poate cuprinde cu pri­­­­virea întreaga hală. De acolo se­­ pot vedea şi mai bine coloşii de­­ oţel ce au fost ţnontaţi pînă az i cum, se poate observa iureşul­­ muncii din hală.­­ Se apropie al doilea Congres I al Partidului, iar muncitorii, teh- | nicienii și inginerii, care lucrea­­­ ză aici, vor să cinstească cu fap­ I ■ 1 (Coresp. „Munca“) Lv_„ te însemnate de muncă acest e­­veniment important. Iată, de pil­dă, echipele de monteri care lu­crează sub îndrumarea tehnică a inginerului C. Iordache de la u­­zinele „Republica" din București. Ele au hotărît să scurteze înde­plinirea angajamentului lor cu opt zile, să termine pînă la 15 decembrie linia de calibrare, să centreze fără subturnare schela de schimbare a valțurilor de ca­­librare, şi să monteze tot fără subturnare patul de răcire nr. 1. E un angajament plin de răspun­dere. Munca ce se desfăşoară pentru realizarea lui e o cheză­şie că va fi respectat. Succese însemnate au dobîndit şi electricienii, cît şi echipa de muncitori condusă de tehnicianul Ion Ivănuş şi ing. Hie Cornaciu care lucrează la conductele ener­getică subterane de deservire a laminorului. Sudorul Gheorghe Acasandrei şi echipele lui V. Lo­­renţ şi Gh­. Stan au obţinut in acest sector cele mai de seamă realizări, îndeplinind planul pe noiembrie cu şase zile înainte de termen. Și astfel, zi de zi se înscriu pe acest șantier realizări remarca­bile în întrecerea socialistă ce se desfășoară în cinstea Congre­sului partidului nostru drag. Tribuna participanţilor la întrecere Cît mai multe grupe în cfdtt­ooocooocoeeoqpoe« In angajamentele luate în cins­tea celui de al 11-lea Congres al partidului de către colectivul minei Lupeni sînt prevăzute şi extinderea metodei­ graficului ciclic, sporirea numărului de grupe aflate în ci­clu) mai ales în abatajele frontale de mare productivitate. Pe luna de­cembrie­­a.c.,­ de pildă, am prevăzut mărirea numărului de grupe ciclice cu încă 4, faţă de cele existente în luna noiembrie. Voi căuta să arăt, pe scurt, cum ne preocupăm de extinderea aces­tei metode şi ce măsuri am luat in acest sens. Pentru a crea condiţii favorabile aplicării la cît mai multe locuri de muncă a­­graficului ciclic, cu două săptămîni înainte de începutul lunii începem studierea acelor locuri la care s-a prevăzut introducerea a­­cestei metode. Acolo unde se poate aplica ciclul după grafic, se stabi­lesc şi măsurile care trebuie luate şi se trasează sarcini conducerii sectorului respectiv. Se fixează da­ta începerii lucrului in ciclu şi cine răspunde de această problemă, la fiecare loc de muncă în parte. Din rapoartele zilnice ale şefilor de sectoare se constată felul în care se desfăşoară pregătirile şi producţia, pe baza cărora se iau măsuri de la caz la caz. In două săptămîni se face instruirea oameni­lor şi grupelor care vor intra în ciclu, se întocmesc ciclogramele, ţi­­nîndu-se seama de condiţiile speci­fice ale fiecărui loc de muncă. Pe baza ciclogramelor, muncitorii tre­buie să cunoască dinainte care este avansarea pe zi şi pe lună, care este randamentul fixat pe om şi opera­ţiunile care se succed în timp, în scopul îndeplinirii ciclurilor. Tot în aceeaşi perioadă se ţin şi conferinţe în cadrul cărora se vorbeşte despre avantajele aplicării acestei metode, cît şi despre realizările şi cîştigul obţinut de grupele care o aplică. Aprovizionarea locurilor de mun­că cu vagonete goale şi material lemnos constituie o problemă care provoacă de cele mai multe ori 3 greutăţi în realizarea ciclurilor. De aceea în cele două săptămini se stu­diază şi posibilitatea îmbunătăţirii muncii în această direcţie. Exper­i­rienţa făcută de noi a arătat că va­­gonetele­ goale trebuie trimise la­­ locul de muncă înainte sau în tim­pul puşcării, ca imediat după aeri­sire oamenii să se poată apuca de evacuarea materialului. Aplicînd acest sistem, grupa minerului ör­dög Aron şi alte grupe care înain­te nu-şi îndeplineau ciclurile, reu­şesc acum să se realizeze şi chiar să se depăşească. Cum a crescut numărul­­grupelor­­ ciclice şi ce avantaje prezintă mă­­■ rirea productivităţii muncii, aplica­­­­rea metodei graficului ciclic la mi­na noastră ? In luna aprilie a.c., am avut doar un singur abataj frontal în ciclu. De atunci, numărul lor a crescut treptat, lună de lună. Cea mai ma­re sporire însă o vom obţine con­form angajamentului luat în cins­tea Congresului partidului, în luna decembrie, cînd numărul grupelor care vor lucra după metoda grafi­­cului ciclic în abataje frontale va crește cu încă 4. Datorită aplicării acestei metode, numai în luna octombrie, de pildă, randamentul dat de muncitori la grupele care lucrează in ciclu a crescut cu 48 la sută. Cele mai fru­moase rezultate le-au avut brigăzi­le conduse de Ioan Popa, care în luna septembrie a realizat o depă­şire de normă de 86 la sută, Petru Ciontoiu care a avut o depăşire de normă de 74 la sută, Petre Spinu care a obţinut o înaintare de 3,40 metri liniari pe zi şi alţii. Luptînd pentru îndeplinirea an­gajamentelor luate, muncitorii, in­ginerii şi tehnicienii de la mina Lupeni se străduiesc ca în cinstea Congresului partidului să înfiinţeze cît mai multe brigăzi ciclice, pen­tru a întîmpina acest eveniment cu noi succese. marinescu Ioan inginer cu ciclizarea de la întreprinderea carboniferă Lupeni Jc OC OO OO OO CC OC OO OO OC OC OC OO C© OO OO CC OC OO 0< OC OO OO 00 OC 00 OC OO OO »3—OO OC OC OO OC OC OC OC OO OC 30 OC OC 30 OO 30 oc oc •*% Excursie profesională TIMIŞOARA (coresp. „Munca“).­­ Din iniţiativa C.S.R. si a filialei regionale A.S.I.T., un colectiv de ingineri, tehnicieni si maiştri din mai multe fabrici si uzine din oraş si regiune, a făcut o excursie pro­fesională la cîteva întreprinderi din Oraşul Stalin si Bucureşti pentru a cunoaşte unele metode şi procese tehnologice avansate, folosite în producţie. Colectivul a vizitat între­prinderile „Ern­st Thälmann“, „Stea­gul Roşu“, „Partizanul Roşu“, „E­­lectromagnetica“, „Republica“, „7 Noiembrie“, „23 August“ şi altele. Această excursie profesională a avut loc în urma constatărilor fă­cute cu ocazia studierii strangulă-­ rilor şi a locurilor de muncă cu o productivitate scăzută dintr-o serie de­ întreprinderi ale oraşului şi regiunii Timişoara. Colectivul res­pectiv a întocmit apoi o tematică. Pe baza căreia s-au cercetat meto­dele şi procesele tehnologice avan­sate din întreprinderile vizitate. Reiîntorcîndu-se la Timişoara, el a prezentat peste 100 de propuneri concrete, prin a­ căror traduce­re în viaţă se poate obţine o simţitoare creştere a productivităţii, munca şi reducerea­­preţului de cost. Printre aceste propuneri figurează: mecanizarea sistemului de ridicare a pieselor grele prin palane acţio­nate de aer comprimat, şi perfecţio­narea lipirii plăcilor dure la între­prinderea „Tehnometal“ ; introduce­rea filetării pieselor cu două cutie simultan pentru fi­etele cu pas mai mare de 4 mm şi tratarea termică a arcurilor spirale la Combinatul metalurgic din Reşiţa; turnarea segmenţilor­ în ciorchine, în loc de turnarea în sistemul bucşă,­­la între­prinderea „Ciocanul“-Nadrag; tur­narea în coajă a pieselor de fontă şi bronz la fabrica „Electromotor“ ; introducerea unor dispozitive de emulsionare şi a unui proces tehno­logic pentru prelucrarea celofibrei la „Industria­­Textilă“-Lugoj şi la­ ,,I­ndustria Lînţ­“-Timi­şoara. Acum se discută în întreprinderi posibilităţile concrete pentru aplica­rea propunerilor prezentate de co­lectivul respectiv, ceea ce va ajuta practic la realizarea angaj­amente-­­lor luate în cinstea Congresului partidului, şi la crearea condiţiilor necesare trecerii la al doilea plan cincinal. Soli ai artei romîneşti peste hotare După un turneu de cîteva săptămîni în Siria, Egipt şi Liban, An­samblul de cîntece şi dansuri al Casei de Cultură din Bucureşti s-a în­­tors zilele trecute în Capitală. Programele prezentate în diferite oraşe ale acestor ţări s-au bucu­rat de mult succes şi peste tot m­embrii ansamblului au fost înconju­raţi cu prietenie. Aparatul fotografic a surprins două momente de acest fel. După con­­ferința de presă din seara zilei de 25 octombrie, din sala Operei din Cairo, o parte din membrii ansamblului se găsesc în mijlocul oamenilor de artă din oraș (clişeul nr. 1). Cel de al doilea clişeu reprezintă un grup de membri ai ansamblului dînd autografe pe una din­­străzile orașului Cairo.

Next