Munca, ianuarie 1956 (Anul 12, nr. 2551-2575)
1956-01-03 / nr. 2551
Proletari din toate ţările, uniti-val ORCAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR MN R. P. R. Anul XII, nr. 2551 Marţi 3 Ianuarie 1956 4 pagini 20 bani Experienţa primului cincinal — la baza îndeplinirii celui de al doilea plan cincinal Făuritorii primului plan cincinal al Republicii Populare Române — muncitori, ingineri, tehnicieni, funcţionari şi conducători destoinici din economia naţională — pot afirma cu deplină convingere şi mîniuire la acest început de an nou, că au îndeplinit un lucru măreţ. Ei" au durat o bază trainică construcţiei socialiste, bază pe care nimic nu o poate clinti şi care ne serveşte acum din plin pentru desăvîrşirea muncii, de care ne-am apucat, sub conducerea partidului, asigurarea unei vieţi fericite, îmbelşugate şi lipsite de exploatare, întregului popor muncitor. Pentru victoriile însemnate cucerite în aceşti cinci ani s-a depus o muncă eroică şi susţinută. Oamenii muncii au acumulat o experienţă vastă şi preţioasă, indispensabilă în lupta pentru învingerea greutăţilor ce stau în calea clădirii noii orînduiri. Ei au găsit în acest scop suficiente resurse materiale şi morale, pentru că au urmat cu fidelitate şi încredere linia politică a Partidului Muncitoresc Romiîn, partidul lor de avangardă. După cum au arătat lucrările celui de-al II-lea Congres al P.M.R., linia aceasta s-a dovedit a fi pe de-a întregul justă înlupta pentru construirea societăţii socialiste în patria noastră. . Am trecut la realizarea celui de-al doilea cincinal al nostru, cincinal în care fiecare an trebuie să aducă creşterii producţiei mijloacelor de producţie, un adaus de 11—11.5 la sută, iar celei a bunurilor de larg consum un adaus de 8.5—9 la sută. In numeroase locuri de muncă s-au situat angajamente concrete legate de activitatea ce se va desfăşura în 1956. Aşa s-a întîmiplatla Complexul C.F.R.-„Grivita Rosie“ unde, în urma studierii documentelor Congresului, o serie de muncitori si tehnicieni si-au luat angajamente precise referitoare la folosirea mai judicioasă a resurselor interne, la creşterea productivităţii muncii. Asemănător s-au petrecut lucrurile și Ha uzina, „Steaua Roșie“, fabrica „Kirov“ etc. Angajamente se vor mai lua multe. Ele au și începit să fie realizate. La combinatul siderurgic „Gh. Gheorghitu-Dej“ din Hunedoara de pildă, schimbul condus de Gh. Andrășescu a dat din prima zii a noului an cu 10,92% mai multe laminate peste prevederile planului. Sarcina este de a face posibilă realizarea şi depăşirea lor încă din primele zile ale anului. De aceea, bogata experienţă căpătată în cursul primului plan de cinci ani — experienţafruntaşilor, a întreprinderilor fruntaşe, a inovatorilor şi a activiştilor sindicali, experienţa de conducere şi gospodărire a cadrelor economice, experienţa dobîndită prin aplicarea şi extinderea cuceririlor tehnicii sovietice şi mondiale — toate acestea trebuie utilizate din pluf în prezent. Creşterea productivităţii muncii va fi şi în al doilea cincinal, deci şi în anul în care am păşit, sarcina centrală. După cum se ştie, productivitatea va trebui să crească în industrie cu circa 45—50%. În această privinţă, am acumulat o experienţă preţioasă. Acolo unde s-a dat o atenţie deosebită justei folosiri a utilajului (la uzinele de tractoare „Ernst Thälmann“ de pildă), acolo unde specializarea de întreprindere, pe linii tehnologice și pe oameni a format obiectul unui interes permanent (la uzinele ,.„ C. Frimu“ din Sinaia de pildă), acolo unde s-au adoptat metode rapide si temeinice de reparaţie (la uzina electrică Grozăveşti de pildă) — şi productivitatea muncii a putut creşte aproape neîncetat în aceşti 5 ani. Cum au obţinut conducerile tehnicoadministrative si organele sindicale respective asemenea rezultate ? In primul rînd, prin faptul că au acordat atenţie atragerii masei la soluţionarea problemelor arzătoare ale producţiei — în cazurile enumerate era vorba de creşterea productivităţii. Roade bogate în ce priveşte creşterea productivităţii au fost culese şi acolo unde mecanizarea, automatizarea şi mica mecanizare su stat la loc de cinste. Acesta a fost tocmai unul din „secretele“ faptului că schela Boldeşti a mers aproape tot timpul din succes în succes. Dar nu e mai puţin adevărat că şi masele au fost ascultate. Propunerile şi cerinţele exprimate în adunările de grupă sindicală sau cu orice alt prilej, au fost luate in considerare si rezolvate. S-a dovedit de nenumărate or ce tezaur reprezintă mişcarea inovatorilor — şi aceasta îndeosebi in 1955, cu prilejul concursului pe ţară, organizat de C.C.S. în colaborare cu A.S.I.T. Dar treabă cu adevărat bună au făcut numai acele întreprinderi, unde s-a urmărit ca economiile antecalculate să devină şi sume care să se evidenţieze la sfîrşit de an în post-callculul contabil. Or, aceasta s-a obţinut înainte de toate prin munca perseverentă de extindere a inovaţiilor, dusă de respectivele organe sindicale. Ele au depistat, cu ajutorul tehnicienilor şii al muncitorilor, locurile potrivite pentru adaptarea inovaţiilor şi au urmărit îndeaproape însuşirea şi permanentizarea lor. Numeroase metode imainitate s-au verificat în aceşti 5 ani din practica de toate zilele, ca Find hotărîtoare ,pentru creşterea productivităţii muncii. Metodele rapide şi intensive de aşchiere a metalului, metodele rapide de producere a fontei şi otelului, munca după graficul ciclic în mine, sistemele de foraj rapid, fiecare din acestea au adus creşteri serioase ale randamentelor, acolo unde au fost permanentizate prin însuşirea lor temeinică şi crearea condiţiilor materiale de aplicare. Meritul pentru extinderea într-o serie de locuri de muncă a metodelor înaintate de lucru a revenit şi organelor sindicale, care au organizat extinderea metodelor înaintate verificate în practica producţiei, le-au popularizat larg, folosind în acest scop schimburile de experienţă, discuţiile, conferinţele şi alte mijloace agitatorice, au mobilizat netehnicieni la ajutorarea muncitorilor în însuşirea esenţei acestor metode. Bine au muncit acele organe administrative şi sindicale care au acordat atenţia cuvenită descoperirii noului, care au îmbrăţişat cu căldură iniţiativele noi şi au trecut cu tot curajul la aplicarea şi extinderea lor. Organele sindicale din industria uşoară, de pildă, au văzut în iniţiativa lui N. Militaru, de croire combinată a fetelor de încălţăminte, un lucru nou, practic şi economic. Ele au extinis-o la mii de locuri de muncă şi, până în prezent, numai mulţumită ei, piaţa a primit zeci de mii de perechi de încălţăminte în plus, iar muncitorii care sînt autorii economiilor şi-au sporit simţitor cîştigurile. Nenumăraţi tineri au devenit fruntaşi în producţie datorită insistenţei, cu care organdie administrative şi sindicale din numeroase întreprinderi au studiat nivelul calificării lor, l-au comparat cu acela la care trebuie să ajungă spre a-şi putea realiza sarcinile şi, în consecinţă, i-au încredinţat unor muncitori bine pregătiţi, mai în viraţă, care i-au sprijinit în muncă. Iată rodul extinderii iniţiativei de ajutorare a celor rămaşi în urmă, pornită cu un an şi ceva în urmă de grupa sindicală nr. 19 de la uzinele ..21 Decembrie“ din Bucureşti. Dezvoltînd această iniţiativă, brigăzi şi schimburi întregi se ajută astăzi între ele. Iată cum, în toate direcţiile şi privitor la toţi indicii de plan, s-a acumulat o experienţă vastă. Dîndu-i atenţia cuvenită, organele sindicale au daitoria s-o transforme în bunul maselor largi. Şi aceasta să nu rămînă o lozinca, ci să devină fapt prin rezultatele obţinute Congresul partidului a apreciat drept nesatisfăcătoare creşterea productivităţii în anii cincinalului, că au fost constatate numeroase deficienţe şiîn ce priveşte realizarea altor indici ai planului. Ceea ce nu am făcut atunci în suficientă măsură — extinderea largă a experienţei pozitive — trebuie să facem acum. Congresul ne-a atras atenţia că nu avem dreptul să aşteptăm totul de la noi investiţii, ci, înainte de toate, de la creşterea productivităţii pe seama actualelor capacităţi de producţie. Munca răbdătoare, de zi cu zi, cu oamenii, înlăturarea manifestărilor de formalism şi lichidarea tendinţelor de birocratizare în întrecerea socialistă, iată soluţii pentru obţinerea de noi succese în muncă. Lucrările Congresului Partidului Munchoiresc Român au arătat minunatele perspective ce se deschid dezvoltării economiei naţionale, ridicării permanente a nivelului de trai material şi cultural al poporului muncitor, însufleţiţi de Hotărîrile Congresului, muncitorii şi tehnicienii, inginerii şi funcţionarii se avîntă plini de elan la realizarea sarcinilor trasate. Organele şi organizaţiile sindicale au datoria să stea în fruntea maselor, mobilizîndu-le la o activitate mereu mai rodnică. Folosind din primele zile ale noului an experienţa cîştigată în cel dinţii cincinal, dezvoltînd-o, amplificînd-o, să creăm condiţiile necesare îndeplinirii şi depaşirii planului pe 1956! Primul tren al prieteniei pe anul 1956 GALAŢI 2 (Agerpres). — In statia C.F.R. Larga-Galati, telegraful vesteşte plecarea din gara Reni-U.R.S.S. a primului tren al prieteniei ce avea să sosească în ţară în anul 1956 prin punctul de frontieră Galaţi, transportînd primele cantităţi de mărfuri. „La mulţi ani!“, tradiţionala urare a fost rostită cu acest prilej în limbile rusă şi romînă de către feroviarii sovietici şi romîni. Din trenul prieteniei au fost descărcate în această zi peste 11 vagoane de material tubular, cite două vagoane de tagle, tablă, laminate de aramă, numeroase utilaje. In același timp a fost executată operația de transbordare a cinci vagoane cu mărfuri diferite, destinate R. P. Bulgaria, PRIMA ZI DE MUNCA ÎN NOUL CINCINAL Hidrocentrala Sadu V a intrat în funcţiune Hidrocentrala Sadu V, cea de a doua mare hidrocentrală construită în anii primului cincinal, rod al muncii entuziaste a muncitorilor din cadrul trusturilor 4 construcţii şi „Electromontaj" a intrat în funcţiune. Sîmbătă, în ajunul noului an 1956, muncitorii acestei noi unităţi energetice au îndreptat pe noul drum — galeria principală de aducţiune şi conducta forţată — apele învolburate ale riului Sadu. La ora 22 hidrocentrala Sadu V a început să producă energie electrică cu întreaga sa capacitate.. (Agerpres) Avînt sporit în întreaga uzină Halele uzinelor de tulburi „Republica“ din Capiitală. Macarale uriaşe poartă sarcini de ţevi prim aer, hamimoarele vuiesc, rotunjind în măselele calibrator lor, tub după tub. E prima zi de muncă din noul an. Pe maşini, pe panouri, pretutindeni, întîlneşti tradiţionala urare : „La mulţi ani — 1956!“. Oamenii au avut grijă să adauge acestei urări şi îndemnul : „însufleţiţi de Directivele Congresului al II-lea al P.M.R., spre noi succese în noul nostru plan cincinal!“. Intr-adevăr, prima zi din noul an e şi prima din noul cincinal. Cum s-ar zice: un început de drum. Şi laminatorii din brigada tineretului de la laminorul de 6 toli, condusă de comunistul Ion Pătraşcu, laureat al Premiului de Stat, şi-au pus în gînd să fie un început bun. Experienţa dobîndită în anii primului cincinal, metodele avansate de muncă Turtanov, graficul orar, şi Voroşki, pe care Ie folosesc, le sunt un sprijin de preţ, în dobîndirea unei producţii sporite. Intr-adevăr, la ora 9 dimineaţa normaorală de producţie fusese depăşită cu 9 procente; la ora 12 graficul orar arăta o depăşire şi mai mare: 12 la sută, iar în ultima oră de muncă, zi laueabia cmia a lucruriiiiţiiia. nu* »rutul de rebuturi scăzuse si d cu mult sub cel admis- cuptorarii conduși de comunistul Nicolae Păulițiu, perforatorii FLorea Stoica şi Gheorghe Drăgujir, laminatorii de la „Duo“ din echipa lui Niculae Ceauşu, au cu ce se mînidri. Prima zi de muncă în noul cincinal a fost încununată de succes. In secţia scule şi calibre, comunistul Gheorghe Petre, rabotor, care a participat ca delegat La lucrările celui de-al II-lea Congres al P.M.R., folosind metoda Colesov de tăiere intensivă, îşi îndeplinise norma zilnică încă la ora 12 şi jumătate. De asemenea strungarul Anastasie Tărchilă a realizat în această zi aproape două norme. In fruntea muncitorilor din secţia filetai s-au situat comunistul Ilie Ioniţă, utemistul Constantin Neagu precum şi Dumitru Ionescu, care au înregistrat depășiri de normă între 10—30 la sută. Muncitorii uzinelor „Republica“ au realizat în prima zi de muncă din noul cincinal succese care le permit să spună că au pornit de la început cu avînt să îndeplinească sarcinile puse în fața lor de Congresul partidului. Strungarul Anastasie Tărchilă urmărind mersul mașinii. Păşim, cu hotărîre la îndeplinirea sarcinilor Cu însufleţire şi încredere nemărginită în politica partidului, colectivul de muncă al uzinelor noastre a luat cunoştinţă de Directivele celui de-al II-lea Congres al P.M.R. Potrivit acestora, agricultura noastră în cel de-al doilea cincinal va trebui să asigure o creștere a producției-marfă, provenită în cea mai mare parte din sectorul socialist al agriculturii. Pentru atingerea acestui obiectiv, agricultura noastră va trebui să fie dotată cu noi tipuri de mașini de mare randament. întreprinderea noastră, ca producătoare de maşini şi unelte agricole, este chemată să-şi aducă contribuţia d un plin la opera măreaţă de transformare socialistă a agriculturii. In acest scop, noi am mobilizat toate forţele de producţie, am pus rînduială din vreme acolo unde erau deficiente, în aşa fel incit, chiar din prima zi de muncă în noul cincinal, am pornit cu hotărîre la îndeplinirea sarcinilor ce ne stau în faţă. In afară de batoze, remorci de trei tone, remorci-dormitor, planul nostru pe anul 1956 prevede introducerea în fabricaţia de serie în cel de-al doilea trimestru a combinei K.U. 2 de recoltat porumb. Lucrul acesta necesită o serie întreagă de schimbări în procesul de producţie si adăugiri cum ar fi înzestrarea anumitor sectoare cu noi maşini-unelte si dispozitive de lucru, amenajarea unui atelier principal pentru bancul de probă si rodajul combinei, prevăzut cu toate agregatele si instrumentele, cit si specializarea cadrelor tehnice necesare. O parte din noile măsuri tehnico-organizatorice au si fost îndeplinite, iar celelalte urmează a fi duse la bun sfîrsit pe parcurs, în asa fel încît producţia să nu sufere cu nimic. Sub îndrumarea organizaţiei de grtid, comitetul de întreprindere îşi va îndrepta întreaga activitate spre producţie, abuzind la promovarea experienţei înaintate prin generalizarea metodelor de muncă ale fruntaşilor, luptînd de toate căile pentru creşterea productivităţii muncii şi a rentabilităţii socialiste a întreprinderii. Victoriile obţinute vină acum sub conducerea partidului ne dau imbold să muncim şi mai bine şi ne îndreptăţesc să credem că sarcinile pe care ni le pune în faţă noul plan cincinal vor fi îndeplinite cu suc-CCSM ION SMEUREANU, secretarul comitetului de întreprindere de la uzinele „Tudor Vladimirescu“ București In numărul de azi: Declaraţia de Anul Nou a lui N. A. Bulganin Răspunsurile lui N. A. Bulganin la întrebările lui Charles Shutt, conducătorul Biroului din Washington al Societăţii de Televiziune şi jurnale de actualităţi „Telenews“ Răspunsurile lui N. A. Bulganin la întrebările lui Stanka Veselinova, directorul ziarului iugoslav „Nedelne Informativne Novine“ (pag. 3-a) Cuvîntarea de Anul Nou a tovarăşului K. E. Voroşilov (pag. 4-a) Primele realizări la întreprinderea de unde a pornit iniţiative „cu maşinile noastre putem produce mai mult" SINAIA. — însufleţiţi de succesele obţinute în anii primului a plain cincinal şi călăuziţi de hotărîrile Congresului al II-lea al P.M.R., metalurgiştii uzinelor „I. C. Frimu“ din Sinaia s-au avîntat din prima zi de lucru a noului om cu forţe sporite în muncă. Astfel, în primele 4 ore de lucru, colectivul sectorului C condus de Ion Alexandru a reuşit, datorită unei mai bune organizări a muncii cît şi folosirii din plin a utilajului după iniţiativa, „cu maşinile noastre putem produce mai mult“, să dea cu 26,5 la sută mai multe pomipe de injecţii R.D. 35. Liniile de fabricaţie conduse de maiştrii Ion Avaru şi Valeriu Negotei din acest sector, apliicând metodele Bîkov-Bortkevici şi Voroşim, au depăşit planul pe primele 4 ore de lucru cu 30 la sută. Muncind cu însufleţire, membrii grupei sindicale nr. 9, condusă de strungarul Vasile Nuţă, au executat în acelaşi timp cu 15 la sută mai multe piese de schimb K.D. 35. De asemenea, şi secţia tineretului, condusă de maistrul Zaharia Rohan a executat în primele 4 ore cu 35 la sută mai multe scule și dispozitive verificatoare peste plan. Popa Ion corespondent voluntar Sfîrşit şi început de an la sonda nr. 26 BOLDEŞTI (coresp. „Munca“), la noapte — ultima noapte din anul 1955 — dar în schelă munca !, nu încetează nici o clipă. Zgomocel gramicelor de foraj, al instalaţiilor de la sondele în producţie, al motoarelor, umple văzduhul. ...Ora 23. La sonda în foraj nr. 26 schimbul condus de maistrul sondor Ion Cosim din brigada maistrului Constantin Păduraru, adaugă încă o garnitură. Granicul , e pus din nou în mişcare. Sapa înaintează prin roca îndărătnică întâlnită în cale. Mai sunt cîteva minute pînă la miezul nopţii. Cineva scrie cu creta pe granic tradiţionala urare: „La mulţi ani tovarăşi“. La sondă îşi fac apariţia şi cei din schimbul următor. Acele ceasornicelorindică ora 24. După ce sondorii îşi urează „La mulţi ani“, maistrul Ion Cosma începe să vorbească celor adunaţi în jurul mesei rotative: „ Tovarăși, sărbătorim acum două evenimente deosebite: începutul primului an de muncă din al doilea cincinal și forarea a 9.000 de metri pe anul trecut. Această cifră reprezintă cel mai mare metraj săpat pe schelă în 1955. Vă urez tuturor spor la muncă în noul an. Sondorii și-au strîns puternic mîinile. — 9000 metri forați într-um an! a murmurat cineva. — Și cînd te gîndești că pe vremuri, la ,,Astra Romînă“, ne-ar fi trebuit cîtiva ani pentru a săpa atîta ! spuse altul. In urările tuturor, maistrul sondor Aurel Cristea cu echipa sa a început munca. Folosind cît mai just vitezele granicului și dispozitivele de mică mecanizare, oamenii au reușit să extraga garnitura de foraj de la mare adîncime în vederea schimbării esaipei în 5 ore, în loc de 6 cît prevăd normele. Folosind timpul economisit la manevrare și forind ritmul de forare a sondei, următoarele schimburi au sporit simţitor viteza mecanică a sapei. În carnetul său plin cu însemnări cu realizările înscrise de brigadă anul trecut, brigadierul a notat în ziua de 1 La*rula de 1956: cele trei schimburi din brigadă au forat cu 33,3 la sută mai muilti metri decît prevede planul. Noul angajament este să termine forarea sondei 26 cu 8 zile mai devreme. Mesajul de Anul Nou rostit la radio de tovarăşul Dr. Petru Groza, preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a R.P.R. noaptea de 31 decembrie, tovarăşul dr. Petru Groza, preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a R.P.R., a rostit la staţiile noastre de radio mesajul de Anul Nou. Dragi prieteni şi tovarăşi, In anul care s-a sfîrşit poporul nostru a încheiat încă un bilanţ rodnic, oglindind înfăptuiri de cea mai mare însemnătate în toate sectoarele de activitate. Au muncit cu dragoste şi elau lucrătorii şi tehnicienii din uzinele şi fabricile în care ei se simt cu adevărat stăpîni, au trudit cu sîrg şi hărnicie ţăranii pe ogoarele care au rodit anul acesta mai mult decît în oricare au an. Au muncit intens în laboratoare şi institutele de cercetări oamenii de ştiinţă care pun întreaga lor capacitate creatoare în slujba intereselor poporului. Nu s-au odihnit nici creatorii din toate ramurile artelor care au proslăvit în opere de seamă viaţa cea nouă pe care şi-o făureşte poporul liber şi stăpîn pe soarta sa. Anul care a trecut a adus oamenilor muncii numeroase satisfacţii şi bucurii, prilejuite de succesele în realizarea sarcinilor puse de primul plan cincinal înainte de termen. In ultimele zile ale anului acesta atenţia întregului nostru popor a fost îndreptată spre lucrările celui da al doilea Congres al Partidului Muncitoresc Român care a adoptat hotarîri de o deosebită însemnătate, de importanţă istorică pentru mersul nostru înainte pe calea construirii societăţii socialiste. Acest Congres a deschis în faţa poporului român perspectivele măreţe ale celui de al doilea cincinal în cursul căruia oamenii muncii, îndrumaţi de Partidul Muncitoresc Român, vor cuceri noi izbînzi în lupta pentru întărirea şi înflorirea patriei, pentru înflorirea propriei lor bunăstări. Ferm decis să-şi consacre toate forţele înfloririi scumpei sale patrii, poporul nostru iubitor de pace şi dornic de a trăi în bună înţelegere cu toate popoarele va continua să sprijine cu tărie politica consecventă de pace a guvernului ţării. Acum cînd din iniţiativa şi cu sprijinul Uniunii Sovietice, al celor 51 de ţări care au votat pentru admiterea Romîniei în O.N.U., ne-am luat locul care ni s-a cuvenit, Republica Populară Romînă se simte datoare a-şi afirma cu şi mai puternică hotărîre voinţa de a contribui activ, alături de toate ţările lagărului păcii şi socialismului în frunte cu Uniunea Sovietică şi marea Chină Populară, la lupta tuturor popoarelor iubitoare de pace pentru triumful spiritului Genevei, pentru statornicirea unei păci trainice în lumea întreagă. Republica noastră populară nu a avut niciodată atîţia prieteni sinceri şi de nădejde cum are astăzi. Poporul nostru este mîndru de realizările noastre paşnice, de libertăţile şi cuceririle sale revoluţionare şi respinge cu indignare orice încercări ale cercurilor agresive imperialiste care caută să se amestece în treburile noastre interne. Dragi prieteni şi tovarăşi, Păşind pragul noului an, al unui nou an de muncă paşnică menită să întărească şi mai mult scumpa noastră patrie, şi să aducă un nou spor de belşug în casele noastre, sîntem hotărîţi să nu ne precupeţim eforturile pentru atingerea luminosului ţel care ne stă înainte. In alianţă frăţească, trainică, muncitorii, ţăranii muncitori şi intelectualii legaţi de popor, strîns uniţi în jurul partidului şi guvernului care conduc poporul cu înţelepciune şi cu mînă sigură, privim cu toată încrederea viitorul ce ni-1 făurim. In clipa în care intrăm în anul cel nou mă adresez întregului nostru popor cu tradiţionala urare „La mulţi ani !“ Ciclul de conferinţe despre documentele Congresului Lucrările celui de-al II-lea Congres al Partidului Muncitoresc Român, acest mare eveniment din viaţa poporului nostru, au iluat sfîrşit. Milioanele de oameni ai muncii din întreaga ţară, care au urmărit cu deosebit interes rapoartele, dezbaterile şii hotărîriile Congresului continuă să studieze documentele lui istorice, decişi să dea viaţă sarcinilor pe care le trasează. In colturile roşii si în cluburi au loc diferite acţiuni în acest sens, la care participă numeroşi oameni ai muncii. Astfel, la Clubul Sindical Poligrafie şi Presă, din B-dul Republicii nr. 21 va avea loc un ciclu de conferinţe despre documentele Congresului, organizat în colaborare cu Societatea pentru Răspîndirea Ştiinţei şi Culturii. Ciclul se deschide astăzi, marţi ,3 ianuarie, le ora 17, în sala mare de spectacole a clubului, cu conferinţa intitulată: „Cum a organizat Partidul Muncitoresc Român transformarea României într-o ţară industrial-agrară înaintată“. Filatoarele sunt hotărîte să menţină ritmul de muncă cu care au început noul an IAŞI ( coresp. „Munca“). 12 ianuarie, orele 7 dimineaţa- In întregul sector al modernei filaturi a fabricii „Ţesătura“ din localitate, maşinile lucrează din plin. Este prima zi de lucru din cel de al doilea cincinal. Pe fusele ringurilor se deapănă în viteză primele sute de metri de fire de bumbac. întrecerea socialistă continuă cu un mare avînt. In prima jumătate a zilei, harnicele filatoare din brigada I-a de producţie au obţinut depăşiri de la 10 la sută în sus. Responsabila brigăzii, tovarăşa Maria Giurgoveanu, lucrînd la 3 părţi de ring, a obţinut în primele patru ore de lucru o depăşire de 24 la sută. Maria Danilovici a depăşit planul cu 19 la sută. Aurelia Bordeanu a dat, în primele ore ale dimineţii, cu 14 la sută mai multe fire peste prevederile planului. Succese remarcabile au dobîndit în primele ore de lucru al celui de al doilea cincinal și colectivul brigăzii nr 4 de la ringuri. Cele mai frumoase rezultate au fost înregistrate de muncitoarea Virginia Crete care și-a depășit norma cu 24 la sută. De asemenea în fruntea întrecerii ce se desfășoară în brigadă s-au situat și filatoarele Paraschiva Pămnăută, Lucretia Olteanu si altele. Filatoarele sînt hotărîte să nu slăbească de loc ritmul de muncă cu care au început noul an, primul din cel de al doilea cincinal . Grija pentru odihna celor ce muncesc Directivele Congresului Partidului Muncitoresc Român cu privire la cel de-al doilea plan cincinal de dezvoltare a economiei naționale pe anii 1956—1960 Ilustrează marea grijă a partidului pentru continua ridicare a nivelului de trai al celor ce muncesc. Numai in domeniul odihnei oamenilor muncii este prevăzut pentru sfîrşitul celui de al doilea cincinal o creştere cu 25 la sută a numărului locurilor pentru tratament balneo-climatic şi cu 35 la sută mai multe locuri de odihnă faţă de nivelul anului 1955.