Munca, ianuarie 1956 (Anul 12, nr. 2551-2575)

1956-01-03 / nr. 2551

Proletari din toate ţările, uniti-val ORCAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR MN R. P. R. Anul XII,­­ nr. 2551 Marţi 3 Ianuarie 1956 4 pagini 20 bani Experienţa primului cincinal — la baza îndeplinirii celui de al doilea plan cincinal Făuritorii primului plan cincinal al Republicii Populare Române — muncitori, ingineri, tehnicieni, func­ţionari şi conducă­tori destoinici din economia naţională — pot afirma cu deplină convingere şi mîniuir­­e la acest început de an nou, că au înde­plinit un lucru măreţ. Ei" au dur­at o bază trainică construcţiei socialis­te, bază pe care nimic nu o poate clinti şi care ne serveşte acum din plin pentru desăvîrşirea muncii, de care ne-am­ apucat, sub conducerea partidului, asigurarea unei vieţi fe­ricite, îmbelşugate şi lipsite de ex­ploatare, întregului popor muncitor. Pentru victoriile însemnate cuce­rite în aceşti cinci ani s-a depus o muncă eroică şi susţinută. Oamenii muncii au acumulat o experienţă vastă şi preţioasă, indispensabilă în lupta pentru învingerea greutăţi­lor ce stau în calea clădirii noii o­­rînduiri. Ei au găsit în acest scop suficiente resurse materiale şi mo­rale, pentru că au urmat cu fideli­tate şi încredere linia politică a Partidului Muncitoresc Romiîn, par­tidul lor de avangardă. După cum au arătat lucrările celui de-al II-lea Congres al P.M.R., linia aceasta s-a dovedit a fi pe de-a întregul justă în­­lupta pentru construirea societă­ţii socialiste în patria noastră. . Am trecut la realizarea celui de-al doilea cincinal al nostru, cincinal în care fiecare an trebuie să aducă creşterii producţiei mijloacelor de producţie, un adaus de 11—11.5 la sută, iar celei a bunurilor de larg consum un adaus de 8.5—9 la sută. In numeroase locuri de muncă s-au si­tuat angajamente concrete lega­te de activitatea ce se va desfăşura în 1956. Aşa s-a întîmiplat­­la Com­plexul C.F.R.-„Grivita Rosie“ unde, în urma studierii documentelor Con­gresului, o serie de muncitori si tehnicieni si-au luat angajamente precise referitoare la folosirea mai judicioasă a resurselor interne, la creşterea productivităţii muncii. A­­semănător s-au petrecut lucrurile și Ha uzina, „Steaua Roșie“, fabrica „Kirov“ etc. Angajamente se vor mai lua mul­te. Ele au și începit să fie reali­zate. La combinatul siderurgic „Gh. Gheorghitu-Dej“ din Hunedoara de pildă, schimbul condus de Gh. An­­drășescu a dat din prima zii a nou­lui an cu 10,92% mai multe la­minate peste prevederile planu­lui. Sarcina este de a face posibilă realizarea şi depăşirea lor încă din primele zile ale anului. De aceea, bogata experienţă căpătată în cursul primului plan de cinci ani — expe­rienţa­­fruntaşilor, a întreprinderilor fruntaşe, a inovatorilor şi a acti­viştilor sindicali, experienţa de conducere şi gospodărire a cadrelor economice, experienţa dobîndită prin aplicarea şi extinderea cuceririlor tehnicii sovietice şi mondiale — toa­te acestea trebuie utilizate din plu­f în prezent. Creşterea productivităţii muncii va fi şi în al doilea cincinal, deci şi în anul în care am păşit, sarcina centrală. După cum se ştie, produc­tivitatea va trebui să crească în industrie cu ci­rca 45—50%. În a­­ceastă privinţă, am acumulat o ex­perienţă preţioasă. Acolo unde s-a dat o atenţie deosebită justei folo­siri a utilajului (la uzinele de trac­toare „Ernst Thälmann“ de pildă), acolo unde specializarea de între­prindere, pe linii tehnologice și pe oameni a format obiectul unui in­teres permanent (la uzinele ,.„ C. Frim­u“ din Sinaia de pildă), acolo unde s-au adoptat metode rapide si temeinice de reparaţie (la uzina e­­lectrică Grozăveşti de pildă) — şi productivitatea muncii a putut creş­te aproape neîncetat în aceşti 5 ani. Cum au obţinut conducerile tehnico­­administrative si organele sindicale respective asemenea rezultate ? In primul rînd, prin faptul că au acor­dat atenţie atragerii masei la so­luţionarea problemelor arzătoare a­­le producţiei — în cazurile enume­rate era vorba de creşterea produc­tivităţii. Roade bogate în ce priveşte creş­terea productivităţii au fost culese şi acolo unde mecanizarea, automa­tizarea şi mica mecanizare su stat la loc de cinste. Acesta a fost tocmai unul din „secretele“ faptu­lui că schela Boldeşti a mers a­­proape tot timpul din succes în suc­ces. Dar nu e mai puţin adevărat că şi masele au fost ascultate. Pro­punerile şi cerinţele exprimate în adunările de grupă sindicală sau cu orice alt prilej, au fost luate in considerare si rezolvate. S-a dovedit de nenumărate or ce tezaur reprezintă mişcarea ino­vatorilor — şi aceasta îndeosebi in 1955, cu prilejul concursului pe ţară, organizat de C.C.S. în cola­borare cu A.S.I.T. Dar treabă cu adevărat bună au făcut numai a­­cele întreprinderi, unde s-a urmă­rit ca economiile antecalculate să devină şi sume care să se eviden­ţieze la sfîrşit de an în pos­t-callcu­­lul contabil. Or, aceasta s-a ob­ţinut înainte de toate prin munca perseverentă de extindere a inova­ţiilor, dusă de respectivele organe sindicale. Ele au depistat, cu aju­torul tehnicienilor şii al muncitori­lor, locurile potrivite pentru adap­­tarea inovaţiilor şi au urmărit în­deaproape însuşirea şi permanenti­zarea lor. Numeroase metode imainitate s-au verificat în aceşti 5 ani din practi­ca de toate zilele, ca Find hotărî­­toare ,pentru creşterea productivi­tăţii muncii. Metodele rapide şi in­tensive de aşchiere a metalului, me­todele rapide de producere a fontei şi otelului, munca după graficul ciclic în mine, sistemele de foraj rapid,­­ fiecare din acestea au a­­dus creşteri serioase ale randa­mentelor, acolo unde au fost per­manentizate prin însuşirea lor te­meinică şi crearea condiţiilor mate­riale de aplicare. Meritul pentru extinderea într-o serie de locuri de muncă a metodelor înaintate de lucru a revenit şi organelor sindi­cale, care au organizat extinderea metodelor înaintate verif­icate în practica producţiei, le-au populari­zat larg, folosind­ în acest scop sch­­imburi­le de experienţă, discuţiile, conferinţele şi alte mijloace agita­­torice, au mobilizat ne­tehnicieni la ajutorarea muncitorilor în însuşirea esenţei acestor metode. Bine au muncit acele organe ad­ministrative şi sindicale care au a­­cord­at atenţia cuvenită descoperirii noului, care au îmbrăţişat cu căldu­ră iniţiativele noi şi au trecut cu tot curajul la aplicarea şi extinde­rea lor. Organele sindicale din industria uşoară, de pildă, au vă­zut în iniţiativa lui N. Militaru­, de croire combinată a fetelor de încălţăminte, un lucru nou, practic şi economic. Ele au extinis-o la mii de locuri de muncă şi, până în pre­zent, numai mulţumită ei, piaţa a primit zeci de mii de perechi de încălţăminte în plus, iar muncitorii care­ sînt autorii economiilor şi-au sporit simţitor cîş­tigurile. Nenu­măraţi tineri au devenit fruntaşi în producţie datorită insistenţei, cu care organdie administrative şi sin­dicale din numeroase întreprinderi au studiat nivelul calificării lor, l-au comparat cu acela la care tre­buie să ajungă spre a-şi putea re­aliza sarcinile şi, în consecinţă, i-au încredinţat unor muncitori bine pregătiţi, mai în viraţă, care i-au sprijinit în muncă. Iată rodul ex­tinderii iniţiativei de aj­utorare a celor rămaşi î­n urmă, pornită cu un an şi ceva în urmă de grupa sindi­cală nr. 19 de la uzinele ..21 De­cembrie“ din Bucureşti. Dezvoltînd această iniţiativă, brigăzi şi schim­buri întregi se ajută astăzi între ele. Iată cum, în toate direcţiile şi privitor la toţi indicii de plan, s-a acumulat o experienţă vastă. Dîn­­du-i atenţia cuvenită, organele sin­dicale au daitoria s-o transforme în bunul maselor largi. Şi aceasta să nu rămînă o lozinca, ci să devină fapt prin rezultatele obţinute Con­gresul partidului a apreciat drept nesatisfăcătoa­re creşterea producti­vităţii în anii cincinalului, că au fost constatate numeroase defici­enţe şi­­în ce priveşte realizarea al­tor indici ai planului. Ceea ce nu am făcut atunci în suficientă mă­sură — extinderea largă a experi­enţei pozitive — trebuie să facem acum. Congresul ne-a atras atenţia că nu avem dreptul să aşteptăm totul de la noi investiţii, ci, înainte de toate, de la creşterea productivi­tăţii pe seama actualelor capacităţi de producţie. Munca răbdătoare, de zi cu zi, cu oamenii, înlătura­rea manifestărilor de formalism şi lichidarea tendinţelor de birocra­tizare în întrecerea socialistă, iată soluţii pentru obţinerea de noi suc­cese în muncă. Lucrările Congresului­ Partidului Munchoiresc Român au arătat minu­­natele perspective ce se deschid dez­voltării economiei naţionale, ridică­rii permanente a nivelului de trai material şi cultural al poporului muncitor, însufleţiţi de Hotărîrile Congresului, muncitorii şi tehnicie­nii, inginerii şi funcţionarii se avîn­­tă plini de elan la realizarea sar­cinilor trasate. Organele şi organi­zaţiile sindicale au datoria să stea în fruntea maselor, mobilizîndu-le la o activitate mereu mai rodnică. Fo­losind din primele zile ale noului an experienţa cîştigată în cel dinţii cincinal, dezvoltînd-o, amplificînd-o, să creăm condiţiile necesare îndepli­nirii şi depaşirii planului pe 1956! Primul tren al prieteniei pe anul 1956 GALAŢI 2 (Agerpres). — In statia C.F.R. Larga-Galati, te­legraful vesteşte plecarea din ga­ra Reni-U.R.S.S. a primului tren al prieteniei ce avea să sosească în ţară în anul 1956 prin punctul de frontieră Galaţi, transportînd pri­mele cantităţi de mărfuri. „La mulţi ani!“, tradiţionala urare a fost ros­­tită cu acest prilej în limbile rusă şi romînă de către feroviarii sovie­tici şi romîni. Din trenul prieteniei au fost des­cărcate în această zi peste 11 va­goane de material tubular, cite două vagoane de tagle, tablă, lami­nate de aramă, numeroase utila­je. In același timp a fost executată operația de transbordare a cinci vagoane cu mărfuri diferite, desti­nate R. P. Bulgaria­, PRIMA ZI DE MUNCA ÎN NOUL CINCINAL Hidrocentrala Sadu V a intrat în funcţiune Hidrocentrala Sadu V, cea de a doua mare hidrocentrală construită în anii primului cincinal, rod al muncii entuziaste a muncitorilor din cadrul trusturilor 4 construcţii şi „Electromontaj" a intrat în func­ţiune. Sîmbătă, în ajunul noului an 1956, muncitorii acestei noi unităţi energetice au îndreptat pe noul drum — galeria principală de aducţiune şi conducta forţată — apele învolburate ale riului Sadu. La ora 22 hidrocentrala Sadu V a început să producă energie electrică cu întreaga sa capacitate.. (Agerpres) Avînt sporit în întreaga uzină Halele uzinelor de tulburi „Repu­blica“ din Capiitală. Macarale uria­şe poartă sarcini de ţevi prim aer, h­amimoarele vuiesc, rotunjind în măselele calibrator lor, tub după tub. E prima zi de muncă din noul an. Pe maşini, pe panouri, pretu­tindeni, întîlneşti tradiţionala ura­re : „La mulţi ani — 1956!“. Oa­menii au avut gri­jă să adauge a­­cestei urări şi în­demnul : „însufle­ţiţi de Directivele Congresului al II-lea al P.M.R., spre noi succese în noul nostru plan cincinal!“. Intr-adevăr, pri­ma zi din noul an e şi prima din noul cincinal. Cum s-ar zice: un început de drum. Şi lami­­natorii din briga­da tineretului de la laminorul de 6 toli, condusă de comunistul Ion Pătraşcu, laureat al Premiului de Stat, şi-au pus în gînd să fie un început bun. Experienţa dobîndită în anii pri­mului cincinal, metodele avansate de muncă Turtanov, graficul orar, şi Voroşki, pe care Ie folosesc, le sunt un sprijin de preţ, în dobîndi­­rea unei producţii sporite. Intr-ade­văr, la ora 9 dimineaţa norma­­ora­­lă de producţie fusese depăşită cu 9 procente; la ora 12 graficul orar arăta o depăşire şi mai mare: 12 la sută, iar în ultima oră de muncă, zi laueabia cmia a lucr­uriiiiţiiia. nu* »rutul de rebuturi scăzuse si d cu mult sub cel admis- cuptorarii con­­duși de comunistul Nicolae Pău­­lițiu, perforatorii FLorea Stoica şi Gheorghe Drăgujir, laminatorii de la „Duo“ din echipa lui Niculae Ceauşu, au cu ce se mînidri. Prima zi de muncă în noul cincinal a fost încununată de succes. In secţia scule şi calibre, comu­nistul Gheorghe Petre, rabotor, care a participat ca delegat La lucrările celui de-al II-lea Congres al P.M.R., folosind metoda Colesov de tăiere intensivă, îşi în­deplinise norma zilnică încă la ora 12 şi jumătate. De asemenea strun­garul Anastasie Tărchilă a reali­zat în această zi aproape două nor­me. In fruntea muncitorilor din secţia filetai s-au situat comunistul Ilie Ioniţă, utemi­­stul Constantin Neagu precum şi Dumitru Ionescu, care au înregistrat depășiri de normă între 10—30 la sută. Muncitorii uzi­nelor „Republica“ au realizat în prima zi de muncă din noul cincinal succese care le permit să spună că au pornit de la început cu avînt să îndeplinească sarcinile puse în fața lor de Con­gresul partidului. Strungarul Anastasie Tărchilă urmărind mersul mașinii. Păşim, cu hotărîre la îndeplinirea sarcinilor Cu însufleţire şi încredere nemăr­ginită în politica partidului, colec­tivul de muncă al uzinelor noastre a luat cunoştinţă de Directivele celui de-al II-lea Congres al P.M.R. Po­trivit acestora, agricultura noastră în cel de-al doilea cincinal va tre­bui să asigure o creștere a produc­­ției-marfă, provenită în cea mai mare parte din sectorul socialist al agriculturii. Pentru atingerea acestui obiectiv, agricultura noastră va trebui să fie dotată cu noi tipuri de mașini de mare randament. întreprinderea noastră, ca producătoare de maşini şi unelte agricole, este chemată să-şi aducă contribuţia d­ un plin la opera măreaţă de transformare socialistă a agriculturii. In acest scop, noi am mobilizat toate forţele de producţie, am pus rînduială din vreme acolo unde erau deficiente, în aşa fel incit, chiar din prima zi de muncă în noul cincinal, am pornit cu hotărîre la îndeplinirea sarcinilor ce ne stau în faţă. In afară de batoze, remorci de trei tone, remorci-dormitor, planul nos­tru pe anul 1956 prevede introduce­rea în fabricaţia de serie în cel de-al doilea trimestru a combinei K.U. 2 de recoltat porumb. Lucrul acesta necesită o serie întreagă de schim­bări în procesul de producţie si a­­dăugiri cum ar fi înzestrarea anumi­tor sectoare cu noi maşini-unelte si dispozitive de lucru, amenajarea u­­nui atelier principal pentru bancul de probă si rodajul combinei, pre­văzut cu toate agregatele si instru­mentele, cit si specializarea cadre­lor tehnice necesare. O parte din noile măsuri tehnico-organizatorice au si fost îndeplinite, iar celelalte urmează a fi duse la bun sfîrsit pe parcurs, în asa fel încît producţia să nu sufere cu nimic. Sub îndrumarea organizaţiei de grtid, comitetul de întreprindere îşi va îndrepta întreaga activitate spre producţie, a­buzind la promovarea experienţei înaintate prin generali­zarea metodelor de muncă ale frun­taşilor, luptînd de toate căile pen­tru creşterea productivităţii mun­cii şi a rentabilităţii socialiste a în­treprinderii. Victoriile obţinute vină acum sub conducerea partidului ne dau im­bold să muncim şi mai bine şi ne îndreptăţesc să credem că sarcinile pe care ni le pune în faţă noul plan cincinal vor fi îndeplinite cu suc-CCSM ION SMEUREANU, secretarul comitetului de întreprindere de la uzinele „Tudor Vladimirescu“ București In numărul de azi: Declaraţia de Anul Nou a lui N. A. Bulganin Răspunsurile lui N. A. Bulganin la întrebările lui Charles Shutt, conducătorul Biroului din Washington al Societăţii de Televiziune şi jurnale de actualităţi „Telenews“ Răspunsurile lui N. A. Bulganin la întrebările lui Stanka Veselinova, directorul ziarului iugoslav „Nedelne Informativne Novine“ (pag. 3-a) Cuvîntarea de Anul Nou a tovarăşului K. E. Voroşilov (pag. 4-a) Primele realizări la întreprinderea de unde a pornit iniţiative „cu maşinile noastre putem produce mai mult" SINAIA. — însufleţiţi de succe­sele obţinute în anii primului a plain cincinal şi călăuziţi de hotărîrile Congresului al II-lea al P.M.R., metalurgiştii uzinelor „I. C. Frimu“ din Sinaia s-au avîntat din prima zi de lucru a noului om cu forţe sporite în muncă. Astfel, în prime­le 4 ore de lucru, colectivul secto­rului C condus de Ion Alexandru a reuşit, datorită unei mai bune organizări a muncii cît şi folosirii din plin a utilajului după iniţiativa, „cu maşinile noastre putem produ­ce mai mult“, să dea cu 26,5 la sută mai multe pomipe de injecţii R.D. 35. Liniile de fabricaţie con­duse de maiştrii Ion Avaru şi Va­­leriu Negotei din acest sector, a­­pliicând metodele Bîkov-Bortkevici şi Voroşim, au depăşit planul pe primele 4 ore de lucru cu 30 la sută. Muncind cu însufleţire, mem­brii grupei sindicale nr. 9, condusă de strungarul Vasile Nuţă, au exe­cutat î­n acelaşi timp cu 15 la sută mai multe piese de schimb K.D. 35. De asemenea, şi secţia tineretului, condusă de maistrul Zaharia Ro­han a executat în primele 4 ore cu 35 la sută mai multe scule și dis­pozitive verificatoare peste plan. Popa Ion corespondent voluntar Sfîrşit şi început de an la sonda nr. 26 BOLDEŞTI (coresp. „Munca“), l­a noapte — ultima noapte din­­ anul 1955 — dar în schelă munca !, nu încetează nici o clipă. Zgomo­­c­­el gramicelor de foraj, al instala­ţi­ilor de la sondele în­ producţie, al motoarelor, umple văzduhul. ...Ora 23. La sonda în foraj nr. 26 schimbul condus de maistrul sondor Ion Cosim din brigada mai­strului Constantin Păduraru, adau­gă încă o garnitură. Granicul , e pus din nou în mişcare. Sapa înain­tează prin roca îndărătnică întâlni­tă în cale. Mai sunt cîteva minute­­ pînă la miezul nopţii. Cineva scrie cu cre­ta pe granic tradiţionala urare: „La mulţi ani tovarăşi“. La sondă îşi fac apariţia şi cei din schimbul următor. Acele ceasornicelor­­indică ora 24. După ce sondorii îşi urează „La mulţi ani“, maistrul Ion Cosma începe să vorbească celor adunaţi în jurul mesei rotative: „ Tovarăși, sărbătorim acum două evenimente deosebite: începu­tul primului an de muncă din al doi­lea cincinal și forarea a 9.000 de metri pe anul trecut. Această cifră reprezintă cel mai mare metraj să­pat pe schelă în 1955. Vă urez tu­turor spor la muncă în noul an. Sondorii și-au strîns puternic mî­in­ile. — 9000 metri forați într-um an! a murmurat cineva. — Și cînd te gîndești că pe vre­muri, la ,,Astra Romînă“, ne-ar fi trebuit cîtiva ani pentru a săpa atîta ! spuse altul. In urările tuturor, maistrul son­dor Aurel Cristea cu echipa sa a început munca. Folosind cît mai just vitezele granicului­­ și dispozitivele de mică mecaniza­­re, oamenii au reușit să extraga garnitura de foraj de la mare adîn­­cime în vederea schimbării esaipei în 5 ore, în loc de 6 cît prevăd nor­mele. Folosind timpul economisit la manevrare și for­ind ritmul­­ de forare a sondei, următoarele­ schim­buri au sporit simţitor viteza me­canică a sapei. În carnetul său plin cu însemnări cu realizările în­scrise de brigadă anul trecut, bri­gadierul a notat în ziua­ de 1 La*­rula de 1956­: cele trei schimburi din brigadă au forat cu 33,3 la sută mai muilti metri decît prevede planul. Noul angajament este să termine forarea sondei 26 cu 8 zile mai devreme. Mesajul de Anul Nou rostit la radio de tovarăşul Dr. Petru Groza, preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a R.P.R. noaptea de 31 decembrie, tovarăşul dr. Petru Groza, preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a R.P.R., a rostit la staţiile noastre de radio mesajul de Anul Nou. Dragi prieteni şi tovarăşi,­­­­ In anul care s-a sfîrşit poporul nostru a încheiat încă un bilanţ rodnic, oglindind înfăptuiri de cea mai mare însemnătate în toate sectoarele de acti­vitate. Au muncit cu dragoste şi elau lucrătorii şi tehnicienii din uzinele şi fabricile în care ei se simt cu adevărat stăpîni, au trudit cu sîrg şi hărnicie ţăranii pe ogoarele care au rodit anul acesta mai mult decît în ori­care au­ an. Au muncit intens în laboratoare şi institutele de cercetări oamenii de ştiinţă care pun întreaga lor capacitate creatoare în slujba intereselor po­porului. Nu s-au odihnit nici creatorii din toate ramurile artelor care au pros­lăvit în opere de seamă viaţa cea nouă pe care şi-o făureşte poporul liber şi stăpîn pe soarta sa. Anul care a trecut a adus oamenilor muncii numeroase satisfacţii şi bu­curii, prilejuite de succesele în realizarea sarcinilor puse de primul plan cin­­cinal înainte de termen. In ultimele zile ale anului acesta atenţia întregului nostru popor a fost îndreptată spre lucrările celui da al doilea Congres al Partidului Muncitoresc Român care a adoptat hotarîri de o deosebită însemnătate, de importanţă is­­torică pentru mersul nostru înainte pe calea construirii societăţii socialiste. Acest Congres a deschis în faţa poporului român perspectivele măreţe ale celui de al doilea cincinal în cursul căruia oamenii muncii, îndrumaţi de Partidul Muncitoresc Român, vor cuceri noi izbînzi în lupta pentru întărirea şi înflorirea patriei, pentru înflorirea propriei lor bunăstări. Ferm decis să-şi consacre toate forţele înfloririi scumpei sale patrii, po­porul nostru iubitor de pace şi dornic de a trăi în bună înţelegere cu toate popoarele va continua să sprijine cu tărie politica consecventă de pace a gu­vernului ţării. Acum cînd din iniţiativa şi cu sprijinul Uniunii Sovietice, al celor 51 de ţări care au votat pentru admiterea Romîniei în O.N.U., ne-am luat locul care ni s-a cuvenit, Republica Populară Romînă se simte datoare a-şi afirma cu şi mai puternică hotărîre voinţa de a contribui activ, alături de toate ţările lagărului păcii şi socialismului în frunte cu Uniunea Sovie­tică şi marea Chină Populară, la lupta tuturor popoarelor iubitoare de pace pentru triumful spiritului Genevei, pentru statornicirea unei păci trainice în lumea întreagă. Republica noastră populară nu a avut niciodată atîţia prieteni sinceri şi de nădejde cum are astăzi. Poporul nostru este mîndru de realizările noastre paşnice, de libertă­ţile şi cuceririle sale revoluţionare şi respinge cu indignare orice încercări ale cercurilor agresive imperialiste care caută să se amestece în treburile noastre interne. Dragi prieteni şi tovarăşi, Păşind pragul noului an, al unui nou an de muncă paşnică menită să în­tărească şi mai mult scumpa noastră patrie, şi să aducă un nou spor de bel­şug în casele noastre, sîntem hotărîţi să nu ne precupeţim eforturile pentru atingerea luminosului ţel care ne stă înainte. In alianţă frăţească, trainică, muncitorii, ţăranii muncitori şi intelec­tualii legaţi de popor, strîns uniţi în jurul partidului şi guvernului care con­duc poporul cu înţelepciune şi cu mînă sigură, privim cu toată încrederea viitorul ce ni-1 făurim. In clipa în care intrăm în anul cel nou mă adresez întregului nostru popor cu tradiţionala urare „La mulţi ani !“ Ciclul de conferinţe despre documentele Congresului Lucrările celui de-al II-lea Con­gres al Partidului Muncitoresc Ro­mân, acest mare eveniment din via­ţa poporului nostru, au iluat sfîrşit. Milioanele de oameni ai muncii din întreaga ţară, care au urmărit cu deosebit interes rapoartele, dez­baterile şii hotărîriile Congresului continuă să studieze documentele lui istorice, decişi să dea viaţă sar­cinilor pe care le trasează. In colturile roşii si în cluburi au loc diferite acţiuni în acest sens, la care participă numeroşi oameni ai muncii. Astfel, la Clubul Sindical Poligra­fie şi Presă, din B-dul Republicii nr. 21 va avea loc un ciclu de conferinţe despre documen­tele Congresului, organizat în colaborare cu Societatea pentru Răspîndirea Ştiinţei şi Culturii. Ci­clul se deschide astăzi, marţi ,3 ia­nuarie, le ora 17, în sala mare de spectacole a clubului, cu conferinţa intitulată: „Cum a organizat Partidul Muncitoresc Român trans­formarea României într-o ţară in­­dustrial-agrară înaintată“. Filatoarele sunt hotărîte să menţină ritmul de muncă cu care au început noul an IAŞI ( coresp. „Munca“). 1­2 ianuarie, orele 7 dimineaţa- In în­tregul sector al modernei filaturi a fabricii „Ţesătura“ din localitate, maşinile lucrează din plin. Este prima zi de lucru din cel de al doi­lea cincinal. Pe fusele ringurilor se deapănă în viteză primele sute de metri de fire de bumbac. întrecerea socialistă continuă cu un mare avînt. In prima jumătate a zilei, harnicele filatoare din brigada I-a de producţie au obţinut depăşiri de la 10 la sută în sus. Responsa­bila brigăzii, tovarăşa Maria Giur­­goveanu, lucrînd la 3 părţi de ring, a obţinut în primele patru ore de lucru o depăşire de 24 la sută. Ma­ria Danilovici a depăşit planul cu 19 la sută. Aurelia Bordeanu a dat, în primele ore ale dimineţii, cu 14 la sută mai multe fire peste pre­ve­derile planului. Succese remarcabile au dobîndit în primele ore de lucru al celui de al doilea cincinal și colectivul bri­găzii nr 4 de la ringuri. Cele mai frumoase rezultate au fost înregis­trate de muncitoarea Virginia Cre­te care și-a depășit norma cu 24 la sută. De asemenea în fruntea între­cerii ce se desfășoară în brigadă s-au situat și filatoarele Paraschiva Pămnăută, Lucretia Olteanu si alte­le. Filatoarele sînt hotărîte să nu slăbească de loc ritmul de muncă cu care au început noul an, primul din cel de al doilea cincinal . Grija pentru odihna celor ce muncesc Directivele Congresului Partidului Muncitoresc Român cu privire la cel de-al doilea plan cincinal de dezvoltare a economiei naționale pe anii 1956—1960 Ilustrează marea grijă a partidului pentru continua ridicare a nivelului de trai al celor ce muncesc. Numai in domeniul odihnei oamenilor muncii este prevă­­zut pentru sfîrşitul celui de al doilea cincinal o creştere cu 25 la sută a numărului locurilor pentru trata­­ment balneo-climatic şi cu 35 la sută mai multe locuri de odihnă faţă de nivelul anului 1955.

Next