Munca, februarie 1956 (Anul 12, nr. 2576-2600)

1956-02-01 / nr. 2576

Proletari din toate ţările, uniti-vol ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R.P.R. Anul XII. — nr. 2576 MIERCURI 1 FEBRUARIE 1956 4 pagini 20 bani (Continuare In pag. 2-a). Lucrările plenarei consiliului central al sindicatelor Sarcinile sindicatelor în lupta pentru aplicarea istoricelor Hotărîri ale celui de al II-lea Congres al PC­MS­R, Raportul prezentat de tovarășul Gh. Apostol, președintele Consiliului Central al Sindicatelor din R.P.R. — — Tovarăşi şi tovarăşe, Plenara Consiliului Central al Sindicatelor are loc în condiţiile unui deosebit avînt în muncă în toate sectoarele de activitate, de­terminat de istoricele Hotărîri ale celui de al II-lea Congres al Partidului Muncitoresc Român. Al II-lea Congres al partidului constituie un eveniment de în­semnătate deosebită în viața partidului și a întregului nostru po­por muncitor. Congresul a dezbătut pe larg, aprofundat, la un înalt nivel po­litic, problemele fundamentale ale dezvoltării patriei noastre pe calea socialismului. Raportul Comitetului Central prezentat de Iov Gh. Gheorghiu-Dej — minunat document al marxismului creator — a înfăţişat tabloul măreţ al realizărilor dobîndite în luptă, a scos la iveală lipsurile pe care le mai avem şi a indicat perspec­tivele luminoase ale unor noi şi însemnate progrese pe calea con­struirii socialismului, a înfloririi ţării şi făuririi bunei stări a po­porului. însemnătatea celui de al Il-lea Congres al partidului constă în primul rînd în aceea că el a demonstrat justeţea deplină a li­niei generale a partidului. In numai şapte ani de zile, poporul nostru a obţinut sub conducerea partidului succese hotărîtoare în construirea bazei economice a socialismului. Invingînd cu eroism mari greutăţi, învăţînd în toiul construcţiei, oamenii muncii au îndeplinit cele mai importante sarcini puse de primul plan cin­cinal şi în numeroase prevederi ale sale l-au depăşit. Volumul producţiei industriale a întrecut de 2,9 ori nivelul anului 1938 şi de 3,4 ori pe acela din 1948. S-au construit şi lărgit sute de noi întreprinderi industriale, au fost create noi ramuri ale industriei : industria constructoare de utilaj petrolifer, minier, energetic, de tractoare şi maşini agricole, noi sectoare ale industriei chimice, extracţia de minereu de uraniu şi altele. Pe baza politicii juste de dezvoltare cu precădere a industriei grele s au obţinut succese însemnate şi în producţia obiectelor de consum care a crescut de 2,9 ori faţă de 1948. Agricultura a fost înzestrată într-o proporţie însemnată cu mijloace mecani­zate ; sectorul socialist în agricultură e în continuă dezvoltare; producţia de cereale prevăzută pentru ultimul an al cincinalului a fost depăşită încă din anul 1954. Ca urmare a dezvoltării economiei, venitul naţional a sporit de peste 2,5 ori faţă de 1948 ; salariul real al muncitorilor a crescut în 1955 cu 28% faţă de 1950; consumul familiilor de muncitori a crescut simţitor la alimentele de bază , în folosinţa muncitori­lor s-au dat mii de apartamente. Oamenii muncii de la oraşe şi sate sunt mîndri că la temelia acestor grandioase realizări stă munca fiecăruia dintre ei, că ele sunt rodul înţelepciunii colective, al iniţiativei maselor, al energiei populare organizate şi îndru­mate de partidul nostru. Congresul partidului a constituit o strălucită expresie a unităţii crescînde şi de nezdruncinat dintre partid şi popor, a încrederii şi dragostei fierbinţi cu care masele cele mai largi înconjoară Partidul Muncitoresc Român, care le-a condus și le conduce din victorie în victorie. Adoptînd sarcinile de viitor expuse în Rapor­tul Comitetului Central, Congresul al II-lea al P.M.R. a elaborat un program de muncă și de luptă al partidului și al întregului po­por pentru noi victorii în construirea economiei socialiste, pentru înflorirea culturii şi ştiinţei, pentru bunăstarea poporului, pentru întărirea continuă a partidului şi a statului democrat-popular, pentru apărarea păcii şi securităţii patriei noastre. Prezenţa unui număr de 32 de delegaţii ale partidelor comuniste şi muncitoreşti la Congres a constituit o puternică manifestare a solidarităţii proletare internaţionale. In saluturile adresate Congresului, delegaţiile partidelor fră­ţeşti au subliniat însemnătatea internaţională a succeselor repur­tate de poporul nostru pe drumul construirii socialismului. Oamenii muncii din ţara noastră sunt bucuroşi că realizările lor se alătură bilanţului bogat în realizări al întregului lagăr al socialismului. Victoriile lagărului socialismului demonstrează pu­terea şi unitatea ţărilor din care se compune, scot în evidenţă roadele minunate ale colaborării frăţeşti dintre ele. Puternica şi neîntrerupta dezvoltare a Uniunii Sovietice, — forţa conducătoare a lagărului socialist — constituie un factor esen­ţial în continua dezvoltare şi întărire a întregului lagăr al socia­lismului. Proiectul de Directive ale Congresului al XX-lea al P.C.U.S. — uriaş program de dezvoltare a forţei economice a marei ţări a socialismului — deschide perspective măreţe întregului lagăr al socialismului, democraţiei şi păcii, îndeplinirea celui de al şaselea plan cine nai de dezvoltare a economiei naţionale a U.R.S.S. pe anii 1956—1960 va ridica pe o nouă treaptă con­strucţia comunismului, înrîurind puternic evoluţia întregii ome­niri. Marile realizări obţinute de lagărul socialist constituie o con­tribuţie hotărîtoare la lupta pe care o desfăşoară sute de milioane de oameni de pe întreg globul pămîntesc pentru apărarea păcii, pentru democraţie, pentru o viaţă mai bună. In ultima vreme s-au obţinut rezultate pozitive în direcţia slăbirii încordării internaţio­nale. Este însă limpede tuturor luptătorilor pentru pace că este necesar să se depună eforturi susţinute pentru consolidarea şi dezvoltarea rezultatelor de pină acum şi că în acelaşi timp trebuie întărită vigilenţa popoarelor pentru a zădărnici planurile politicii ,­de pe poziţii de forţă“, politică războinică şi de dominaţie mon­dială a cercurilor imperialiste şi a asigura succesul deplin în lupta pentru o pace trainică în lume. Tovarăşi, Congresul al II-lea al P.M.R. a supus unei analize temeinice şi activitatea sindicatelor din ţara noastră. Subliniind rolul însemnat pe care-l are activitatea sindicatelor în domeniul construcţiei economice şi al ridicării nivelului de trai al oamenilor muncii, Raportul de activitate al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român a arătat că in răstimpul dintre cele două cong­ese, sindicatele noastre au crescut şi s-au dez­voltat. Ca urmare a dezvoltării economiei naţionale, a creşterii rîndu­­rilor clasei muncitoare la oraşe şi sate, numărul membrilor de sin­dicat a sporit de la 1.340.000 cît a fost la sfîrşitul anului 1947, la peste 2.600.000 în 1955, adică aproape de două ori. In urma apli­cării hotărîrilor plenarei C.C. al P.M.R. din decembrie 1948 cu privire la munca sindicală, s-au îmbunătăţit formele organizato­rice ale sindicatelor, au fost aleşi în munca de conducere a orga­nizaţiilor sindicale şi atraşi în activitatea obştească sute de mii de muncitori, ingineri, tehnicieni şi funcţionari. Sub îndrumarea partidului, sindicatele au organizat şi condus întrecerea socialistă pentru îndeplinirea şi depăşirea planurilor de stat. Întrecerea socialstâ a ajuns astăzi o largă mişcare a mase­lor, un puternic factor al dezvoltării economiei naţionale. Caracterul de masă şi forţa mobilizatoare a întrecerii s-au ma­nifestat puternic în întrecerea socialistă desfăşurată în cinstea celui de al II-lea Congres al partidului. Activitatea organelor sindicale în mobilizarea muncitorilor, ingi­nerilor, tehnicienilor şi funcţionarilor şi desfăşurarea largă a în­trecerii socialiste au adus o contribuţie însemnată la realizarea înainte de termen a sarcinii primului plan cincinal cu privire la vo­lumul producţiei globale industriale. Trebuie relevat aportul adus de organizaţiile sindicale din industriile petroliferă, chimică, electrotehnică şi altele, la îndeplinirea cu multe luni înainte de termen a sarcinilor cincinalului. In întrecerea socialistă pentru îndeplinirea primului cincinal s-au ridicat mii de cadre noi, talentate, fruntaşi ai producţiei so­cialiste, oameni care au scos la iveală noi şi noi rezerve de pro­ducţie, au folosit cu pricepere tehnica, şi-au organizat munca într-un stil nou. In cadrul întrecerii socialiste au apărut numeroase iniţiative valoroase ca, de pildă, iniţiativa colectivului de la uzina „I. C. Frimu“-Sinaia, pentru îmbunătăţirea indicilor de utilizare a maşinilor şi utilajelor ; iniţiativa brigadierului Ion Botezatu din Industria petroliferă pentru ridicarea producţiei în schimbul de noapte la nivelul producţiei obţinute în schimbul de zi; iniţiativa prim-topitorului Aurel Stanciu pentru elaborarea şarjelor rapide pe fiecare cuptor şi schimb în parte, prin reducerea timpului de lucru la fiecare operaţie; iniţiativa muncitorului pielar Nicolae Militaru de a obţine din aceeaşi cantitate de piele o cantitate sporită de încălţăminte; iniţiativa filatoarei Elena Chişiu, pentru obţinerea unei producţii de fire de calitate superioară şi iniţiativa Eroului Muncii Socialiste Vasile Voichiţă, de a se efectua cu fiecare tractor un volum de lucrări de peste 1000 hantri an. Cu sprijinul partidului şi guvernului, sindicatele au desfăşurat în anii primului plan cincinal o însemnată activitate în domeniul social-cultural. In 1951 —1955 peste 2.000.000 de persoane (1.500.000 de adulţi şi peste 500.000 de copii) au fost trimişi, prin sindicate, la odihnă şi cură în staţiunile balneo-climaterice. In anii primului cincinal, statul a pus la dispoziţia sindicatelor pentru asigurări sociale suma de aproape 6,5 miliarde lei. Din fondurile asigurărilor sociale — gospodărite de sindicate cu ajutorul unui larg activ obştesc — au fost acordate oamenilor muncii ajutoare pentru incapacitate temporară de muncă, aju­toare de maternitate, pensii de bătrîneţe şi invaliditate. De ase­menea, au fost acordate o serie de drepturi cu caracter de preve­nire a îmbolnăvirilor, ca alimentaţie dietetică, cură de ape mine­rale etc. In aceşti ani au căpătat extindere taberele, coloniile de vară şi preventoriile pentru copiii oamenilor muncii. Numărul instituţiilor culturale ale sindicatelor este astăzi, faţă de 1948, de 25 ori mai mare în ce priveşte cluburile şi colţurile roşii şi de 6 ori mai mare în ce priveşte bibliotecile şi cărţile. Numărul muncitorilor şi funcţionarilor care frecventează bibliote­cile sindicale a ajuns anul trecut la 1.164.600. O extindere însem­nată a luat activitatea echipelor de artişti amatori. Cei peste 121.000 membri ai formaţiilor sindicale de artişti amatori aduc o contribuţie tot mai însemnată la educarea socialistă a maselor muncitoare; din rîndurile lor se ridică artişti talentaţi. Cu toate rezultatele pozitive obţinute, trebuie spus că în munca desfăşurată în cursul primului cincinal au existat serioase slăbi­ciuni ,dintre care multe persistă încă şi astăzi. Principala slăbi­ciune este aceea că organizaţiile sindicale şi organele lor de con­ducere nu au pus în centrul activităţii lor organizarea sistematică a luptei pentru creşterea neîntreruptă a productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost, fără de care nu poate fi concepută sporirea venitului naţional, mărirea salariului real şi ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii. Organizaţiile sindicale nu se preocupă ca în desfăşurarea între­cerii socialiste să se urmărească cu perseverenţă sporirea pro­ductivităţii muncii într-o măsură corespunzătoare gradului de utilare tehnică a întreprinderilor; nu constituie o preo­cupare permanentă pentru colectivele întreprinderilor studierea şi aplicarea celor mai potrivite măsuri pentru folosirea deplină a tehnicii existente şi introducerea tehnicii noi, extinderea mecani­zării, îmbunătăţirea organizării muncii. Deosebit de accentuat se manifestă aceste lipsuri la multe organizaţii sindicale din indus­­­tria cărbunelui, siderurgică, textilă, alimentară şi în sectorul so­cialist din agricultură. Este ştiut că în anul 1955 industria carboniferă a dat cu circa 2 milioane tone cărbune mai puţin decît prevederile planului, cu toate că în anii cincinalului industria carboniferă a primit din partea statului investiţii de aproape 3 miliarde lei şi a fost înzes­trată cu un volum important de maşini şi mecanisme. Căror cauze se datoreşte această situaţie? Această situaţie se datoreşte în pri­mul rînd faptului că organele sindicale, ministerele şi conducerile exploatărilor carbonifere nu au luat la timp măsurile necesare pen­tru crearea de cadre calificate şi stabile de mineri, nu au dus o muncă organizată pentru răspîndirea experienţei înaintate a fruntaşilor, s-au mulţumit cu un număr restrîns de fruntaşi în pro­ducţie cunoscuţi de întreaga ţară, în loc să generalizeze în toate minele de cărbuni metodele avansate (graficul ciclic şi abatajul frontal) pentru folosirea din plin a utilajelor. Dacă ar fi existat o preocupare mai perseverentă pentru crea­rea condiţiilor necesare extinderii graficului ciclic, numai la 50% din abatajele minei Lupeni s-ar fi putut obţine în anii primului cincinal un spor de producţie de peste 500.000 tone cărbune, adică o cantitate de cărbune suficientă pentru a asigura timp de aproape patru luni de zile necesarul de combustibil solid al căilor ferate. Aceeaşi lipsă de interes din partea organelor sindicale pentru in­troducerea graficului ciclic se manifestă la lucrările de pregătire şi deschidere. De mai multă vreme brigăzile minerilor fruntaşi Haidu Iuliu, Vizi Andrei, Iancu Octavian şi altora realizează viteze lunare de 60—83 m, în timp ce viteza medie lunară pe ansamblul minelor din Valea Jiului este de numai 14—19 m. In asemenea situaţie este oare de mirare că productivitatea muncii în indus­tria carboniferă nu numai că nu a crescut dar a scăzut la 92% faţă de anul 1950 ? îşi dă fiecare seama cu cît ar creşte producţia şi productivitatea muncii dacă toţi muncitorii mineri ar lucra după metodele folosite de brigăzile fruntaşe. C.C. al Sindicatului mun­citorilor din industria cărbunelui şi conducerea ministerului în loc să lupte pentru sporirea producţiei pe seama creşterii productivită­ţii muncii, prin folosirea la maximum a utilajului, prin introducerea graficului ciclic şi a altor metode înaintate de muncă, au preferat să realizeze sporirea producţiei, în cea mai mare parte, pe seama creş­terii numărului de muncitori. Lipsuri serioase în ce priveşte generalizarea experienţei frunta­şilor în producţie şi a metodelor înaintate de muncă există şi în activitatea organizaţiilor sindicale din celelalte ramuri de produc­­ţie. Valoroase iniţiative rămîn izolate în una sau două întreprin­deri din ramura respectivă, uneori nu se organizează studierea şi însuşirea acestora nici măcar de către muncitorii din aceeaşi în­treprindere sau chiar din aceeaşi secţie. Muncitorii de la Combinatul siderurgic Hunedoara, în dorinţa lor de a ridica productivitatea muncii, au luat încă acum cîţiva ani iniţiativa de a aplica metoda jurnalistului sovietic Filipov de folo­sire mai completă a volumului util al furnalelor. C.C. al Sindi­catului muncitorilor din industria metalurgică şi construcţiilor de ma­şini şi ministerul au pornit la început o muncă destul de intensă pentru generalizarea metodei; au organizat o consfătuire la Hu­nedoara cu un număr mare de jurnalişti, maiştri, directori de uzine, au întocmit un îndrumar, au trimis activişti pe teren. Acolo unde această metodă s-a aplicat, s-a obţinut o creştere a producţiei de fontă între 13 şi 15%. Insă C.C. al sindicatului s-a mulţumit cu primele rezultate şi n-a perseverat în munca de generalizare a acestei metode. Acum ea nu se mai aplică nici măcar la Hune­doara. Tot aşa s-au petrecut lucrurile şi în ce priveşte răspîndirea experienţei pe care au cîştigat-o strungarii frun­taşi în aşchierea rapidă şi intensivă a mentalelor. C.C. al sindicatului a pornit destul de zgomotos această acţiune, s-a organizat o şedinţă la minister cu inginerii şefi şi mecanicii şefi din întreprinderi, s-au editat broşuri şi afişe, a organizat, e drept, şi schimburi de experienţă în unele întreprinderi,­ dar nu a persistat în mod consecvent ca această metodă înaintată de muncă să fie aplicată de majoritatea strungarilor. Ce pagube pro­voacă economiei naţionale şi oamenilor muncii o asemenea ati­tudine se poate vedea din următorul calcul: ridicarea vitezei medii de aşchiere a metalelor cu numai 5 m/minut echivalează cu pro­ducţia sectoarelor mecanice a unei uzine mari de proporţiile uzi­nelor „23 August“, iar prin aşchierea rapidă şi intensivă produc­tivitatea muncii poate spori cu peste 400%. Din păcate munca pe campanii, începerea cu mare zgomot a unei acţiuni şi părăsirea ei după un timp, pentru a se trece la o altă acţiune care să aibă aceeaşi soartă, este caracteristică multor organizaţii sindicale. Numeroase organizaţii sindicale subapre­­ciază sarcinile lor în răspîndirea experienţei înaintate, nu studiază cu destul simţ de răspundere metodele fruntaşilor care în ace­leaşi condiţii de lucru obţin rezultate mai bune decît restul mun­citorilor, nu stăruie îndeajuns pentru ca organele administrative să creeze condiţiile tehnico-organizatorice necesare extinderii ex­perienţei înaintate în producţie, nu organizează generalizarea sis­tematică şi perseverentă a experienţei acestora pentru a ridica în­ Noi succese pe calea realizării planului pe 1956 ★ Se extinde forajul cu turboburul­ a CIMPINA (coresp. „Munca“). Desfășu­­rînd larg întrecerea socialistă pentru tra­ducerea în viată a sarcinilor ce le revin în noul cincinal, colectivul de muncitori, ingineri si tehnicieni de la oficiul de foraj Cîmpina au reuşit să-şi îndeplinească planul în metri foraţi pe luna ianuarie cu două zile mai devreme. Obţinerea acestui succes se datoreşte în primul rînd extin­derii metodelor înaintate şi îndeosebi să­pării a tot mai multor sonde cu ajutorul turboburului. Folosind din plin capacitatea instalaţiei, brigada tovarăşului Ion Stanciu, de pildă, a reuşit să foreze cu turboburul la sonda nr. 200 „Seninul“ în perioada 1-29 ianua­rie cu 20 la sută mai mulţi metri peste plan. De asemenea, la sonda nr. 459 „Dră­­găneasa“, sondorii conduşi de Ion Vlaicu, imprimînd turboburului un regim rapid de foraj, au săpat în ultimele 7 zile cu 50 la sută mai multi metri peste plan. In ziua de 28 ianuarie, sondorii din brigada tovarășului Pavel Oancea au început fo­rarea unei noi sonde — sonda nr. 201 „Seninul“. Pină la adîncimea de 700 me­tri — când va străbate rrfasivul de sare — sonda va fi forată în sistem rotativ. De la această adîncime va fi introdus turbobu­rul care va duce la sporirea vitezelor de foraj. In prezent, în cadrul oficiului de foraj Cîmpina se forează cu turboburul cca. 30 la sută din numărul sondelor. ------♦——— Fruntaşul în producţie Fekete Gheorghe, lăcătuş montator la uzinele „înfrăţirea“ din Oradea, a fost propus de către muncitorii din întreprindere, candidat în alegerile de deputaţi pentru sfaturile populare în circumscripţia orăşenească nr. 167. In secţia unde lucrează, el deţine titlul de „cel mai bun montator” şi depăşeşte zilnic norma cu peste 130 la sută. In clişeu: Fekete Gheorghe, lucrînd la montarea fusului principal al maşi­nii de găurit A II 25 milimetri. Fotografia: PETRE COZIA ★ ★ —...------------------­ Aplicînd graficul ciclic BAIA MARE (coresp. „Munca“). In întrecerea socialistă pentru a da patriei cît mai mult minereu peste plan, echi­pele de mineri din exploatările bazi­nului Baia Mare folosesc cu pricepere metoda graficului ciclic. La întreprinderea minieră „Petre Gheorghe“, echipa mineru­lui fruntaş Cînta Anton a obţinut o înain­tare medie lunară de peste 70 m. De a­­semenea, echipa minerului Sándor Gheor­ghe de la aceeaşi întreprindere a realizat în ultima lună, o înaintare pe suitoare de peste 30 m.­­ Cu acelaşi succes este folosit graficul ciclic şi la întreprinderea minieră, „Dra­pelul Roşu". Echipa minerului Ion Si­­ghertău a înaintat în luna ianuarie 40 m. pe filon. Respectând cu stricteţe graficul ciclic această echipă îşi depăşește siste­matic cu peste 50 la sută planul. Mecanizează procesul tehnologic CURTEA DE ARGES — (coresp „Munca“) Directivele Congresului parti­dului cu privire la cel de-al II-lea plan cincinal au trasat ca una din sarcinile principale introducerea tehnicii noi şi me­canizarea locuirilor grele, de muncă. Co­lectivul de conducere al unităţii de indus­trializare a lemnului din Curtea de Argeş şi-a propus în planul de măsuri tehnico­­organizatorice mecanizarea unei serii de operaţii şi faze de lucru. Astfel, de unde pînă acum aburirea cherestelei de fag se făcea manual, astăzi, cu ajutorul unui motor electric si al unei cutii de viteze fixate pe un pod rulant, s-a dat posibili­tatea ca manipularea platformelor din sala gaterelor în aburilor să se efectueze mecanic, numărul de oameni reducîndu-se de la 20 la numai 2. O altă măsură, menită să ducă la ușu­rarea efortului fizic al muncitorilor şi la creşterea productivităţii muncii, constă în­ mecanizarea manipulării buştenilor. Pînă acum operaţiile de apropiere a ma­terialului la ret­ezătorul de buşteni se fă­ceau manual. Prin instalarea a două transportoare cu lanţ, de cîte 35 metri lungime fiecare, manipularea buştenilor a devenit mai uşoară, iar operaţiile de tă­iere au sporit zilnic cu 30—35 la sută. La înfăptuirea acestor măsuri o con­tribuţie importantă au adus muncitorii de la atelierul mecanic în frunte cu maistrul Ciprian Jancovschi şi inginerul Pantelie Cone. VI Avintul construcţiei paşnice a U.R.S.S. (pag. 4-a) Raportul lui Ciu En-lai la sesiu­nea Comitetului pe întreaga Chină al Consiliului Consultativ Politic Popular (pag. 4-a) Guy Mollet a format noul guvern francez (pag. 4-a) La Washington au început trata­tivele anglo-americane (pag. 4-a) In legătură cu relaţiile economice sovieto-afgane. (pag. 4-a) Greve în tarile capitalului (pag. 4-a) Jocurile Olimpice de iarnă de la Cortina d’Ampezzo (pag. 4-a) Scurte știri externe (pag. 4-a) NUMĂRUL DE AZI: Virtuoşii strungului ? In viata secţiei a IlI-a mecanică, 8 s-a produs de curind un eveniment. 8 Strungarii Constantin Drăghici, loan­a Colce­ru şi Valentin Tuşa au început­­ să lucreze după metoda lui V. A. Ko- 8 lesov. Această veste a avut darul să-i­­ facă pe mulţi să se întrebe: „Cum e aşa ?’' Tovarăşul Coldea, preşedintele I comitetului de secţie, a dat de înţeles 8 oamenilor că faptul nu este întîmplă- 8 tor, ci rezultatul unei munci organi- 8 zate.­­ Pînă acum, la strungărie, trei oa- 8 meni erau „aşii" aşchierii intensive:­­ losif Tur­dean, Nagyi Alexandru şi 8 Kilin Francisc. In jurul lor se tesuse­­ un fel de mit, cum că numai ei fu- 8 seseră înzestraţi de natură cu un ase- 8 menea har al îndemânării şi pricepe-8 ri- 8 sii iată că credinţa falsă pe care u-8 nii — de care vechiul se agăţa cu dis-8 perare, împiedecîndu-i să păşească îna-8 inte — o răspîndiseră, începu să se­­ destrame. 88 Dacă cineva se bucura cu adevărat,­­ apoi aceștia erau Turdean, Nagui și 8 Kilin, cei trei strungari în cauză. 8 Zi de zi, oră de oră, ei au pregătit I in meserie pe cei trei tineri Drăghici, 8 Colceru si Tusa, elevii lor. La toate 8 acestea s-a adăugat si interesul lui 8 Lorinczi Alexandru, şeful cabinetului * tehnic. 8 Era nevoie de o singură scînteie , pentru ca să se aprindă şi în ceilalţi I strungari dorinţa de a se scutura de 8 vechile deprinderi de lucru, ca de ce­­g­va nefolositor, şi de a îmbrăţişa cu I încredere noul. Şi iată că această scin- 8 tere s-a produs... 8 Deunăzi am trecut din nou pe la I Atelierele C.F.R. „16 Februarie" din 8 Cluj. La strungărie avea loc tocmai­­ un schimb de experienţă pentru extin­derea metodei de aşchiere intensivă a metalelor. Ardeam de curiozitate să-i cunosc şi eu pe aceşti mesageri ai noului, cînd — ce-mi văd ochii ? In neîntrecuta strungari care dăruiau cu generozitate din experienţa lor şi altora, am recu­noscut pe Constantin Drăghici, loan Colceru şi Valentin Tuşa, elevii lui Turdean, Nagui şi Kilin. In mijlocul celor de faţă i-am zărit şi pe aceştia din urmă. Priveau cu fetele îmbujorate de bucurie şi — de ce n-am spune-o ? — de mîndrie. Şi atunci, cînd cineva din jur a zis: „Pun rămăşag cu ori­cine că aceşti minji şi-au întrecut ma­eştrii'", am cătat anume către Nagui Alexandru. Acesta a ţinut să adauge: — înseamnă că truda nu ne-a fost zadarnică. Şi asta este cea mai mare satisfacţie a noastră!... După terminarea schimbului, de ex­perienţă l-am întîlnit pe tovarăşul Coldea, preşedintele comitetului de secţie, cu care am stat de vorbă. De la el am aflat de marea frămîntare care domneşte astăzi la strungărie. N-a rămas strungar pe care să nu-l fi interesat metoda Kolesov, însufleţiţi de Documentele celui de-al doilea Con­gres al partidului, oamenii sunt în cău­tare de noi căi pentru ridicarea pro­ductivităţii muncii. Iosif Turdean şi Nagyi Alexandru au găsit o nouă for­mă a cuţitelor de aşchiat. Lorinczi A­­lexandru a confecţionat un cuţit cu o altă geometrie, care ridică productivi­tatea muncii cu 1 la sută la fiecare strung; grupa sindicală a lui Ruen Simion a chemat la întrecere pe cea a lui Nagyi... şi alte fapte din aceste zile de întrecere. Pe grafic s-a înscris un nou succes: terminarea planului pe luna ianuarie cu 10 zile mai devreme... GH. PANTAZI Au realizat planul de reparaţii în proporţie de aproape 90 la sută La S.M.T. „Episcopia Bihorului” se desfă­şoară intens repararea tractoarelor şi ma­­şinilor agricole. Pînă în prezent mecanizato­rii de aici au realizat planul de reparaţii în proporţie de aproape 90 la sută. ............. In clişeul din stînga : strungarul fruntaş Szász Ştefan, care lucrează la diferite piese de schimb, folosind metoda de tăiere rapidă a metalelor, supraîndeplineşte zilnic norma cu 70-80 la sută. In clişeul din dreapta : comisia de recepţie din staţiune recepţionea­ză tractoarele reparate. Fotografii: C. PETRE

Next