Munca, aprilie 1956 (Anul 12, nr. 2628-2652)

1956-04-01 / nr. 2628

nottttari din toata râriie, umti-vâ ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. Agronomii de sector — factori activi în transformarea socialistă a agriculturii Staţiunile de maşini şi tractoare au un rol deosebit de important în creş­terea producţiei agricole la hectar şi dezvoltarea necontenită a sectorului socialist al agriculturii. In cadrul lor agronomii sunt elemente de nădejde, care au de adus o contribuţie preţioa­să in îndeplinirea sarcinilor. Alături de mecanizatori, ei sunt chemaţi să spriji­ne permanent G.A.C. şi întovărăşirile din raza lor de activitate in sporirea recoltelor, să ajute la lămurirea ţăra­nilor muncitori pentru unirea lor în di­ferite forme de cooperare socialistă în producţie. Cunoscînd tehnica agricolă şi linia politică a partidului, agrono­mii de sector sunt un factor de legă­tură între S.M.T. şi ţărănimea mun­citoare. In numeroase S.M.T., agronomii de sector s-au dovedit vrednici luptători pentru transpunerea in viaţă a hotări­­rilor partidului cu privire la dezvolta­rea agriculturii. Mobilizaţi de organi­zaţiile de partid şi comitetele sindica­le, înarmaţi cu învăţămintele desprinse din documentele de partid, mulţi din­tre ei muncesc cu multă dragoste pen­tru construirea socialismului la sate. Agronomul de sector Petre Cherpac, membru al comitetului sindical din S.M.T. „1 Mai" Brăila, a ţinut în faţa ţăranilor muncitori multe conferinţe privitoare la căile de creştere a pro­ducţiei agricole la hectar, la avantajele tarlalizării şi lucrării pămîntului în comun pe mari întinderi cu mijloace mecanizate. La fel, agronomii de sec­tor Pavel Constantin şi Chiriac Lucica, de la S.M.T. Huşi, au organizat nume­roase convorbiri la căminele culturale şi în casele ţăranilor muncitori, cărora le-au vorbit despre recoltele mari do­bândite de colectivişti, despre veniturile pe care aceştia le obţin în comparaţie cu ale celor cu gospodării individuale. Vorbind pe înţelesul oamenilor, folo­sind exemple locale concrete şi demas­­cînd neîncetat uneltirile chiaburilor, ei au determinat 24 de familii de ţărani săraci şi mijlocaşi să formeze o înto­vărăşire agricolă şi în satul Şchiopeni. La fel agronomii de la S.M.T. Tecuci­­— regiunea Galaţi, Hărman — regiu­nea Stalin şi din alte unităţi fruntaşe desfăşoară o muncă intensă pentru în­fiinţarea a cu­ mai multe G.A.C., înto­vărăşiri şi asociaţii, le sprijină apoi permanent pe linia sporirii producţiei agricole, fapt care face ca noi şi noi ţărani muncitori să ceară înscrierea în ele. Datorită unei asemenea activi­tăţi, în cele cinci comune din raza de activitate a S.M.T. Chirnogeni, regiu­nea Constanţa, toţi ţăranii muncitori cu gospodărie individuală au intrat in gospodării colective şi întovărăşiri agricole. Grăitor este faptul că asemenea suc­cese se obţin acolo unde agronomii de sector îndrumă cu competenţă pe trac­torişti în aplicarea şi respectarea regu­lilor agrotehnice, unde se preocupă de introducerea şi extinderea metodelor agro-zootehnice înaintate şi unde îm­pletesc această activitate cu o susţi­nută muncă politico-organizatorică în rândurile ţărănimii muncitoare pentru a­tragerea ei pe făgaşul socialismului. Acolo însă unde agronomii de sector n-au păstrat o legătură sutrinsă cu gos­podăriile deservite şi au considerat sprijinirea înfiinţării diferitelor forme de cooperare ca o chestiune de campa­nie — de exemplu, cu ocazia încheierii contractelor de lucrări — s-au obţinut rezultate slabe. Rezultate şi mai slabe s-au înregistrat acolo unde nici cu a­­cest prilej nu s-a intensificat munca politică. Aşa, de pildă, în comunele Bălăria, Bila şi altele, din raza de ac­tivitate a S.M.T. Gorneni, regiunea Bucureşti, agronomii de sector au în­cheiat contracte de lucrări, dar nu au arătat ţăranilor muncitori avantajele lucrării pămîntului pe terenuri comasa­te, nu i-au îndrumat să-şi unească o­­goarele în întovărăşiri. Sînt numeroase cazurile cînd după înfiinţarea unor gospodării colective, întovărăşiri, asociaţii, conducerile unor S.M.T. şi unii agronomi de sector, în loc să dezvolte ajutorul pentru în­tărirea lor organizatorico-economică, le lasă să se descurce cum pot. Astfel, G.A.C. „30 Decembrie’’ din comuna Stolnici, raionul Costeşti, deservită de S.M.T. Costeşti, deşi fiinţează de mai bine de 5 ani, nu se dezvoltă la nivelul posibilităţilor, din cauză, printre alte­le, că agronomii de sector ai staţiunii n-o sprijină în introducerea metodelor agrotehnice înaintate, cu scopul spo­ririi producţiei la hectar. Or, se ştie că întărirea organizatorico-economică a G.A.C. şi întovărăşirilor înfiinţate are o înrîurire foarte mare asupra atrage­rii ţăranilor muncitori spre formele su­perioare de cooperare în producţia a­­gricolă. Transformarea socialistă a agricul­turii este o necesitate obiectivă de care depinde dezvoltarea economiei naţio­nale în ansamblul ei. Fără trecerea micii producţii ţărăneşti la marea gospodărie agricolă socialistă, capabi­lă să folosească din plin tehnica nouă şi agrotehnica înaintată, nu se poate rezolva deplin problema cerealelor­­marfă, a aprovizionării îmbelşugate a populaţiei cu produse agricole. Iată de ce munca pentru dezvoltarea continuă a sectorului socialist al agriculturii, concomitent cu lupta pentru recolte bo­gate, trebuie să constituie un obiectiv central pentru toţi agronomii. Datoria lor, ca oameni care lucrează nemijlo­cit în mijlocul colectiviştilor, întovără­­şiţilor şi ţăranilor muncitori, este de a da zi de zi acestora un sprijin agro­tehnic calificat. Intensificînd acest sprijin în special acum, în muncile de primăvară, ei trebuie să-şi îndrepte a­­tenţia spre crearea de noi întovărăşiri, gospodării colective şi asociaţii. Meto­dele ce pot fi folosite în această direc­ţie sunt felurite, multiple : desfăşurarea unei vii munci de agitaţie, vizite ale ţăranilor muncitori cu gospodării in­dividuale în G.A.C., conferinţe şi con­vorbiri la căminele culturale, întruniri pentru dezbaterea statutului G.A.C., şi altele. Toate trebuie îmbinate în pre­zent cu lupta pentru efectuarea în cele mai bune condiţii a muncilor agrico­le de primăvară şi intr-un timp cit mai scurt posibil. Organele sindicale din staţiunile de maşini şi tractoare sunt chemate şi ele să dea tot concursul agronomilor de sector în îndeplinirea sarcinilor. In lu­mina documentelor de partid, ele tre­buie să îndrume sistematic activitatea acestora, să analizeze desfăşurarea ei, să organizeze schimburi de experienţă menite să ducă la extinderea metode­lor bune de muncă folosite de frun­taşi. Ele au datoria să arate lipsuri­le, cum este de exemplu munca de campanie practicată de unii agronomi în problema transformării socialiste a agriculturii, să combată ideea mer­sului de la sine şi lipsa de vigilenţă faţă de manifestările duşmanului de clasă. Intensificînd îndrumarea politică, conducerile administrative și organele sindicale, sub directa conducere a or­ganelor de partid, trebuie să facă din fiecare agronom un luptător înflăcărat pentru cauza construirii socialismului la sate. Toate brigăzile de tractoare au ieşit la cîmp De la Oraşul Stalin, de la Cluj, Tg. Mureş, Baia Mare, Deva, Timişoara şi Oradea se anunţă că în regiunile respective, datorită timpului favora­bil din ultima vreme, toate brigăzile de tractoare ale S.M.T.-urilor au ieşit la cîmp. Au ieşit la cîmp şi o­ parte din brigăzile de tractoare ale S.M.T.-uri­lor din regiunea Constanţa. In aproape toate aceste regiuni lu­crările agricole au început. In raionul Arad, de pildă, au fost arate aproape 4.000 de ha , iar mai mult de 500 de ha. au fost însăminţate cu diferite cul­turi S.M.T. Rovine a arat la gospo­dăria colectivă din Gai-Bujac 20 ha. Pentru însămînţări, colectiviştii au pregătit anul acesta peste 200 kg. să­­minţă hibridă de porumb care dă un spor de producţie de circa 20—25 la sută. La gospodăria colectivă din Frumuşeni lucrează brigada 1 de tractoare de la S.M.T. Aradu Nou condusă de tînărul Victor Ardelean. Lucrînd numai pe terenurile zvintate, tractoriştii au avat într-o singură zi 7 ha. In acelaşi timp, colectiviştii au împrăştiat pe cîmp la cultura griului 2 vagoane de îngrăşăminte chimice. Lucrările agricole de primăvară au început în aproape toate unităţile a­­gricole socialiste, precum şi în sec­­­torul individual din regiunea Timişoa­ra. Toate brigăzile de tractoare au ieşit la cîmp. Arăturile şi însămînţările au înce­put mai intens şi în regiunile Cluj, Oradea şi Baia Mare. In anul 1956, datorită înzestrării S.M.T.-urilor cu noi tractoare şi ma­şini agricole, precum şi înfiinţării de noi gospodării agricole colective şi Întovărăşiri şi lărgirea celor existente, volumul de lucrări executate de staţiu­­ni sporeşte cu peste 1.200.000 hantri. S.M T.-urile vor fi înzestrate cu peste 1.100 de tractoare şi un mare număr de maşini agricole. Vor lua fiinţă de asemenea 17 S.M.T.-uri în regiunile mari producătoare de cereale — Bucu­reşti, Craiova, Constanţa, Galaţi şi Timişoara. Plecarea delegaţiei române la reuniunea Uniunii interparlamentare de la Dubrovnik La sfîrşitul acestei săptâmini a pă­răsit Capitala plecînd în R.P.F. Iugo­slavia, o delegaţie a grupului naţional român al Uniunii interparlamentare, care va lua parte la reuniunea de pri­măvară a Uniunii interparlamentare ce va avea loc între 3 şi 8 aprilie la Dubrovnik. Delegaţia este compusă din depu­taţii acad. M. Sadoveanu, preşedintele grupului naţional român din Uniunea interparlamentară, A. Bunaciu, vice­preşedinte, şi C. Paraschivescu-Bălă­ceanu, secretar. La plecare, în Gara de Nord, dele­gaţia a fost condusă de tovarăşii M. Mujic, vicepreşedinte al Prezidiu­lui Marii Adunări Naţionale, M. Ro­şianu şi Gh. Vidraşcu, membri ai Prezidiului Marii Adunări Naţionale. (Agerpres) Anul XII. — nr. 2623 DUMINICA 1 A­PRILIE 1956 4 pagini 20 bani Laboratorul Filaturii Române de Bumbac din Bucureşti a fost înzestrat de curînd cu două noi aparate tehnice, unul de fabricaţie sovietică, iar altul românesc, pentru determinarea lungimii de fibră cu dinamometre în clişeu. Viorica Duţu şi Sonia Popa (în prim plan) pregătesc banda pentru aparatul sovietic care determină lungimea fibrei. Foto: AGERPRES Siderurgiştii hunedoreni sporesc producţia de metal HUNEDOARA (coresp. „Munca“).­ Ziua de 28 martie a fost o zi însem­nată pentru oţelăria Martin a Combi­natului siderurgic „Gh. Gheorghiu- Dej“-Hunedoara. In întrecerea pentru elaborarea a cel puţin 600 satje rapide anual pe schimb, muncitorii de aici au înscris pe graficul secţiei 16 şarje rapide şi cea mai mare producţie, în­­tîlnită vreodată în această secţie. Sar­cina zilnică de plan a oţelăriei a fost depăşită cu 35 la sută. La cuptorul Martin nr. 1 s-a dat cu 48 la sută mai mult oţel. Echipa primtopitoru­­lui Alexandru Drîngă de la acest cup­tor şi-a întrecut planul cu 74 la sută. Tot­ în această zi a fost sărbătorită îndeplinirea sarcinilor de plan pe pri­mul trimestru al anului. Numărul şarjelor rapide elaborate de oţelarii hunedoreni de la 1 ianuarie la 29 martie se ridică la 500. Ca ur­mare a creşterii continue a producţiei de oţel-lingouri, în dimineaţa zilei de 29 martie laminoriştii au raportat rea­lizarea planului lunar al secţiei lor şi livrarea peste plan pe primul tri­mestru al anului a 1000 tone lami­nate. Furnaliştii de la furnalul auto­matizat au raportat şi ei că şi-au în­deplinit planul lunar în ziua de 26, iar pînă în dimineaţa zilei de 29 mar­tie l-au depăşit cu 14,88 la sută. unui inginer chimist Inovaţia Pentru obţinerea culorii roşii la vop­sirea firelor de bum­bac, la fabrica „Ţesă­tura" din Iaşi se uti­lizau exclusiv co­loranţi de gheaţă (naphtol). Pentru developarea amestecului se între­buinţa baza: ,,Esh­trad­ S. IV. bază spe­cială". Reţeta primi­tă din partea Direc­ţiei Generale Indus­triale pentru diazo­­tarea acestei baze nu dădea rezultate bune, in sensul că se mă­rea consumul de ma­teriale, de substanţe chimice, şi se creau greutăţi în desfăşura­rea procesului de vopsire. Preocupat de acea­stă problemă, ingi­nerul chimist Paul Rudolf a început să facă cercetări reuşind în cele din urmă să formuleze o nouă re­ţetă de diazolare a bazei „Eshtract S.IV, bază specială", cu mult superioară re­ţetei vechi. Prin uti­lizarea noii reţete se realizează o însem­nată economie de substanţe chimice, de materiale, asigu­­rîndu-se totodată o calitate superioară vopsitului. De asemenea, se obţin tonuri de roşu foarte vii, deosebit de rezistente, precum şi o creştere cu 6 la sută a productivităţii muncii la operaţia de vopsire a firelor. Lucrîndu-se după noua reţetă, econo­mia de coloranţi şi diverse chimicale a însumat în cîteva săptămini 44.649 lei. Nicolae Topor coresp. voluntar Foaia volantă REŞIŢA (coresp. „Munca"). — Pen­tru a mobiliza larg oamenii în jurul acţiunii de elaborare a 1400 şarje ra­pide în 1956, comitetul de partid, co­mitetul de întreprindere şi direcţiunea generală a Combinatului metalurgic din Reşiţa au hotărît editarea unei foi volante. Primul număr cuprinde un articol-bilanţ scris de tovarăşul Pavel Floruţ, preşedintele comitetului de în­treprindere, o relatare despre consfă­tuirea ce a avut loc cu secţiile colabo­ratoare ale oţelăriei pentru buna a­­provizionare a acesteia cu toate cele necesare, precum şi numeroase arti­cole despre lupta ce se desfăşoară în întregul combinat pentru respectarea angajamentului luat. O nota critică din pagina a doua atrage atenţia căi­lor ferate uzinale asupra greutăţilor pe care le provoacă topitorilor, prin neevacuarea la timp din hala de tur­nare a lingourilor de oţel şi a diferite alte materiale. Iniţiativa editării foii volante a fost unanim apreciată de muncitorii, tehni­cienii şi inginerii din combinat. Ei s-au­­ simţit mobilizaţi, văzînd cum sînt evidenţiaţi cei care muncesc bine şi cum sînt criticaţi cei ce dau do­vadă de neglijență. Schimb de experienţă în domeniul protecţiei muncii GRAIOVA (coresp. „Munca“).­­ Din iniţiativa Consiliului sindical regional s-a organizat zilele tre­cute în localitate un schimb de ex­perienţă pentru extinderea celor mai bune metode de lucru în do­meniul protecţiei muncii. In faţa celor peste 300 participanţi, res­ponsabili ai comisiilor de protecţia muncii,, inspectori tehnici, ingineri şi tehnicieni din aproape toate în­treprinderile regiunii, s-au prezen­tat două referate. Primul de către Gh. Bulacu, responsabilul comisiei de protecţia muncii din cadrul co­mitetului de întreprindere de la uzinele „7 Noiembrie“, iar al doi­lea de către Gh. Busu, tehnicianul cu tehnica securităţii de la Şan­tierul Naval din Turnu Severin. Referatele au subliniat realiză­rile obţinute pe ţărimul protecţiei muncii, prin înfăptuirea prevederi­lor din contractele colective înche­iate anul trecut şi măsurile luate de organele sindicale pentru tra­ducerea în viaţă a sarcinilor puse în faţa lor de plenara C.C.S. din 30 ianuarie — 1 februarie ac. De asemenea, au fost expuse metodele de instruire a muncitorilor în scopul prevenirii accidentelor, ca şi metodele de educare şi de con­trol asupra respectării stricte a normelor de tehnica securităţii. Participanţii la discuţii au îm­părtăşit celor prezenţi din experien­ţa lor în instruirea muncitorilor. Inginerul-şef al fabricii „Electro­­putere“, Rad­u, a arătat că au fost înfiinţate în fabrică cercuri în care se predau lecţii, se citesc broşuri şi se proiectează din filme care ajută oamenii să-şi îm­bogăţească cunoştinţele de tehni­ca securităţii muncii. La rindul său, tovarăşul Emir, şeful servi­ciului de protecţia muncii de la Direcţia regională C.F.R. Craiova, a vorbit despre felul cum au fost şcolarizaţi inspectorii obşteşti de protecţia muncii, şi despre măsu­rile luate în unităţile regionalei pentru instruirea inginerilor şi teh­nicienilor care conduc procesul de producţie. Prin modificarea procesului tehnologic La fabrica „Electrofar” din Capi­tală, un colectiv format din Mihail Micu, şeful secţiei becuri, şi mecani­cul Nicolaie Eftimiu, a prezentat ca­binetului tehnic o raţionalizare pre­ţioasă. Este vorba de reducerea con­siderabilă a consumului de argon, gaz care se importă și cu care sunt umplute becurile. Propunerea făcută constă de fapt în modificarea proce­sului tehnologic de spălare a p­urifica­toarelor. După o perioadă de 6 luni — timp în care un purificator ajunge la o presiune de 4—5 mii atmosfere — el trebuie revizuit. Înainte, pen­tru această operaţie erau inteebuin­ţaţi 6 metri cubi de argon. Prin­ noul procedeu de curăţire acum sunt nece­sari numai 2 metri cubi, ceea ce duce la o economie anuală de 20.000 lei. In tara prietenă Iugoslavia şi printre oamenii muncii italieni Darea de seama prezentata de tov. Gh. Apostol, în numele delegaţiei sindicatelor din R.P.R. care a vizitat R.P.F. Iugoslavia şi a participat la Congresul C. G. M. din Italia Sîmbătă la amiază a avut loc în sala Teatrului C.C.S. o adunare a ac­tivului sindical din Capitală, în ca­drul căreia a fost prezentată darea de seamă asupra activităţii şi rezultate­lor obţinute de delegaţia sindicatelor din R.P.R. care a vizitat recent R.P.F. Iugoslavia, la invitaţia Consiliului Central al Uniunii Sindicatelor din Iugoslavia, şi a participat apoi la lu­crările Congresului Confederaţiei Ge­nerale a Muncii din Italia. Darea de seamă a fost prezentată de tov. Gh. Apostol, preşedintele Con­siliului Central al Sindicatelor din R.P.R., conducătorul delegaţiei. La adunare au participat membri ai Consiliului Central al Sindicatelor, preşedinţi ai sindicatelor pe ramuri de producţie, activişti ai C.C.S. şi ai C.C. ale sindicatelor, preşedinţi şi membri ai comitetelor de întreprindere ale unor mari întreprinderi şi instituţii din Bucureşti. Au asistat N. Vujanovici, ambasa­dorul R.P.F. Iugoslavia la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. Participanţii la adunare au manifes­tat îndelung, cu căldură, pentru prie­tenia şi solidaritatea frăţească a oa­menilor muncii din ţara noastră cu oamenii muncii din R.P.F. Iugoslavia, pentru prietenia şi solidaritatea fră­ţească a oamenilor muncii din ţara noastră cu oamenii muncii din Italia, pentru prietenia şi solidaritatea inter­naţională a tuturor celor ce muncesc. Luînd cuvântul, tov. Gh. Apostol a spus: Tovarăşi, După cum vă este cunoscut, de cu­rînd Consiliul Central al Sindicatelor din R.P.R. a luat iniţiativa trimiterii unei delegaţii a sindicatelor noastre care să analizeze cu conducerea sindi­catelor din Iugoslavia mijloacele de reînnoire a legăturilor dintre sindica­tele din ţările noastre, să stabilească o bază trainică în vederea întăririi şi dezvoltării relaţiilor de prietenie şi colaborare între sindicatele şi oame­nii muncii din Republica Populară Romînă şi Republica Populară Federa­tivă Iugoslavia. Noi am socotit că există toate con­diţiile pentru restabilirea, întărirea şi dezvoltarea relaţiilor frăţeşti cu sin­dicatele iugoslave şi că aceasta cores­punde intereselor şi năzuinţelor co­mune ale clasei muncitoare şi ale po­poarelor din ţările noastre. Vizita pe care am făcut-o în Iugo­slavia, primirea de care ne-am bucu­rat pretutindeni, înţelegerea la care am ajuns cu conducerea sindicatelor iugoslave, au confirmat pe deplin acest lucru. Poporul român şi poporul iugoslav sînt legate între ele printr-o priete­nie istorică. De-a lungul veacurilor ele au vărsat mult singe pentru inde­pendenţa naţională, au înfruntat ade­sea împreună urgia cotropitorilor şi nimic n-a umbrit relaţiile de bună vecinătate ce au existat între popoa­rele noastre. In cel de-al doilea război mon­dial popoarele noastre au fost ame­ninţate de o mare primejdie — robia fascistă. In faţa acestei primejdii for­ţele patriotice din ţara noastră, sub conducerea comuniştilor, se organizau şi luptau pentru doborîrea dictaturii fasciste. Urmărind lupta eroică a ce­lorlalte popoare împotriva fascismului noi ne bucuram de fiecare din suc­cesele partizanilor iugoslavi, care, sub conducerea Partidului Comunist din Iugoslavia, luptau pentru eliberarea ţării lor. Atunci, în acei ani grei, în­tre popoarele noastre s-a închegat o puternică simpatie reciprocă, care, după victoria asupra fascismului şi eliberare, a luat atîtea forme de ma­nifestare. Pe baza năzuinţelor noastre comune de a apăra cuceririle revolu­ţionare ale popoarelor noastre şi de a ne făuri o viaţă fericită, s-au creat le­gături multilaterale şi strînse între România şi Iugoslavia. Ulterior aceste relaţii au fost tul­burate. Cauzele ruperii legăturilor ţă­rilor lagărului socialismului cu Iugo­slavia prietenă ne sînt acum pe deplin cunoscute. Noi ştim astăzi că ruperea arbitrară a acestor relaţii a avut la bază informaţii falsificate de Beria şi complicii săi. Au fost în mod mon­struos exagerate probleme care puteau fi pe deplin soluţionate pe calea dis­cuţiilor partinice, tovărăşeşti. Noi regretăm sincer cele întrc­plate. Partidul Muncitoresc Român, clasa noastră muncitoare şi întregul nostru popor au aprobat cu însufleţire soluţia justă găsită de P.C.U.S. pentru lichi­darea situaţiei anormale create în urma acestor acţiuni. După vizita făcută în Iugoslavia de tovarăşii Hruşciov şi Bulganin, vizită care a pus bazele restabilirii relaţiilor fireşti, de prietenie şi colaborare între ţările lagărului socialismului şi Iugo­slavia, au fost reluate şi au început să se dezvolte normal şi relaţiile din­tre ţările noastre. In ultima vreme între Republica Populară Romînă şi Republica Popu­lară Federativă Iugoslavia a fost în­cheiat un acord economic care stabi­leşte un schimb de mărfuri reciproc a­­vantajos; s-au încheiat acorduri pri­vitoare la traficul feroviar şi aerian, se dezvoltă schimbul de publicaţii în­tre instituţiile ştiinţifice, se intensi­fică vizitele reciproce ale oamenilor de artă şi ale formaţiilor sportive. Relaţiile între ţările noastre, ca în­tre buni vecini, sînt pe un drum bun. Dorinţa reciprocă a conducătorilor ţă­rilor noastre, a clasei muncitoare din Romînia şi a clasei muncitoare din Iugoslavia, dorinţa ambelor noastre popoare, ne îndreptăţeşte să întreve­dem perspectivele largi şi rodnice ale colaborării frăţeşti dintre popoarele noastre. Vizita delegaţiei sindicatelor din R.P.R. În Iugoslavia este tocmai o ex­­presie a dorinţei noastre de a întări şi dezvolta legăturile frăţeşti cu clasa muncitoare şi sindicatele iugoslave şi constituie o contribuţie importantă la strîngerea şi dezvoltarea prieteniei ro­­mîno-iugoslave. (Aplauze). Tovarăşi, Delegaţia noastră a avut prilejul de a se afla timp de 10 zile în mijlocul oamenilor muncii din numeroase oraşe şi întreprinderi din Iugoslavia. In acest timp am avut întrevederi cu conducătorii statului iugoslav şi ai Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia în frunte cu tovarăşul Iosip Broz-Tito. Am făcut un larg schimb de păreri cu tovarăşii din conducerea sindicatelor iugoslave. Am avut prilejul să ne in­formăm asupra multor sectoare ale eco­nomiei, să aflăm cum îşi desfăşoară activitatea o serie de organizaţii şi or­gane obşteşti. Am venit în contact şi am purtat discuţii tovărăşeşti cu mun­citori, tehnicieni, ingineri, funcţionari, cu activişti sindicali, de partid şi de stat, cu reprezentanţi ai intelectuali­tăţii. I-am văzut pe oamenii muncii din Iugoslavia muncind cu avînt pen­tru construirea socialismului, con­ştienţi că înfăptuiesc o măreaţă operă istorică. Pretutindeni unde am fost în timpul vizitei noastre prin Iugoslavia, am fost primiţi cu bucurie şi căldură fră­ţească; toate întilnirile avute s-au desfăşurat într-o atmosferă deosebit de călduroasă şi au devenit adevărate de­monstraţii ale sentimentelor de priete­nie reciprocă. (Aplauze). Delegaţia noastră îşi aminteşte cu multă plăcere cum în fiecare între­prindere şi instituţie era înconjurată de o atenţie deosebită. Ne-au impre­sionat puternic şi au rămas adînc în­tipărite în mintea noastră sentimen­tele frăţeşti exprimate de tovarăşii iu­goslavi : „Duceţi clasei muncitoare din Romînia — ne spuneau ei — salutul nostru frăţesc, urările noastre de suc­ces în lupta pentru construirea socia­lismului” Aceste manifestări de fră­ţie sînt dintre cele mai plăcute şi mai frumoase amintiri cu care delegaţia noastră s-a întors din Iugoslavia şi pe care am considerat că este nece­sar să vi le împărtăşim şi dumnea­voastră. Conducîndu-ne prin întreprinderi, tovarăşii iugoslavi ne-au arătat cu îndreptăţită mîndrie realizările lor în producţie. Aceste realizări sînt o do­vadă vie a capacităţii creatoare a cla­sei muncitoare iugoslave, care a deve­nit stăpîna mijloacelor de producţie. In ciuda greutăţilor care au existat un număr de ani, poporul iugoslav şi-a păstrat şi dezvoltat cuceririle sale re­voluţionare, a păstrat şi consolidat independenţa sa naţională şi a obţi­nut realizări importante pe drumul construirii bazei economice a socialis­mului. In Republica Populară Federativă Iugoslavia se manifestă din partea guvernului şi Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia o grijă deosebită pen­tru dezvoltarea industriei grele, a industriei mijloacelor de producţie. Economia iugoslavă dispune azi de o industrie siderurgică care produce cantităţi crescînde de fontă şi oţel, de importante exploatări de metale nefe­roase şi exploatări carbonifere şi de uzine constructoare de maşini care produc numeroase tipuri de agregate şi utilaje. Dispune de asemenea de şantiere navale ca acelea din Rjeka şi Pola care pot construi vase pînă la o capacitate de 20.000 tone. Delegaţia noastră a vizitat şi unele întreprinderi ale industriei uşoare, cum este fabrica de confecţii „Nada Dimici” din Zagreb, care a luat fiin­ţă prin reunirea mai multor ateliere mici într-o întreprindere modernă so­cialistă. In toate aceste întreprinderi mun­citorii se străduiesc să mărească pro­ducţia şi productivitatea muncii şi să reducă preţul de cost al produselor. Ei cunosc perspectivele de dezvoltare ale întreprinderilor şi luptă pentru progresul lor tehnic şi economic. In tmpul scurtei noastre vizite în Iugoslavia, am avut ocazia să ne in­formăm şi în cîteva probleme privi­toare la agricultură. Tovarăşii din conducerea statului şi partidului ne-au relatat despre unele probleme impor­tante ridicate de construcţia socialis­tă la sate, despre greutăţile pe care le întîmpină în acest sector. In mo­mentul de faţă sectorul socialist în a­­grcultură, reprezentat de cooperativele agricole şi gospodăriile agricole de stat, deţine 15% din suprafeţele însă­­mînţate, restul de 85% aparţinînd ţă­ranilor cu gospodărie individuală. To­varăşii iugoslavi sînt preocupaţi şi iau măsuri pentru ridicarea producţiei a­­grcol­e pentru a se putea reduce şi lichida importul de produse agro-al­i­­mentare. Conducătorii Iugoslaviei, so­cotind că un factor esenţial pentru dezvoltarea agriculturii este socializa­rea acesteia, duc o politică de promo­vare a mişcării de creare a coopera­tivelor de producţie agricola. Cu ocazia vizitelor în întreprinderi, am purtat numeroase convorbiri cu preşedinţi de consilii muncitoreşti, di­rectori, preşedinţi ai comitetelor de în­treprindere, secretari ai organizaţiilor Uniunii Comuniştilor, ingineri şi func­ţionari. După ce a arătat că modul de con­ducere şi administrare a întreprinde­rilor este deosebit de cel din ţara noastră, vorbitorul a descris sistemul de funcţionare a consiliilor muncito­reşti, alese de toţi muncitorii, inginerii şi funcţionarii întreprinderilor res­pective, şi care lucrează in legătură cu organele locale de autoconducere — comitetele populare şi vece (consilii) ale producătorilor. In continuare, vor­bitorul a arătat în ce constă şi cum funcţionează vocea producătorilor şi vocea federativă din R.P.F. Iugoslavia. După cum vedeţi, în organizarea în­treprinderilor, a economiei şi in orga­nizarea de stat a Iugoslaviei există particularități care se deosebesc de ceea (Continuare In pag. Ill-a) la vederea bunei desfăşurări a muncilor agricole de primăvară Semănători tot mai perfecţionate ÎNTREBARE: Ce aţi realizat a­­nul acesta pentru sprijinirea mun­cilor agricole de primăvară ? RĂSPUNS: Nouă, celor din secţia semănători, ne-a revenit o sarcină foarte importantă în această direcţie. Construim doar uneltele agricole care sînt cel mai mult folosite în campa­nia de primăvară. Invăţînd din expe­rienţa anilor trecuţi, noi am început pregătirile din timp, mai precis din toamnă. Dar aceste pregătiri nu s-au făcut numai în domeniul muncii pro­priu zise din secţie, adică prin măsuri pentru sporirea productivităţii mun­cii, îmbunătăţirea operaţiilor de mon­taj etc., ci şi pe linia modernizării tipurilor de semănători existente cit şi a construcţiei de modele noi. De fapt, semănătorile se fabrică de mult la noi in uzină, ele au fost chiar primele produse pe care am început să le furnizăm. De atunci şi pînă acum sistemul de fabricaţie a fost mereu îmbunătăţit, pe baza sezisurilor venite de la cei ce foloseau maşinile, cit şi a lipsurilor observate de noi. Anul trecut, cei care au fost pe teren şi au urmărit funcţionarea semănăto­rilor, au mai semnalat o serie de de­ficienţe. De pildă, s-a văzut că atît felul cum era montată cutia de dis­tribuţie a seminţelor, cit şi sistemul de fixare a carcaselor pe ea, nu erau cele mai nimerite. Ţinînd seama de aceste observaţii, am trecut la modi­ficarea pieselor respective. Pentru asta ne-am gindit să sprijinim gar­nitura de carcasă pe nişte plăci me. Italice speciale, înlăturînd astfel posi­­bilitatea ca ea să slăbească în timpul funcţionării maşinii. Dînd urmare unei alte semnalări venite de pe te­ren, am înlocuit­ materialul din care se confecţionau pînă acum tuburile prin care cădeau seminţele, cu­­un cauciuc foarte flexibil armat cu sîrmă. In to­­tal, la actuala semănătoare cu brăz­­b­ar pe care noi o fabricăm In serie, s-au adus îmbunătăţiri la nu mai pu­ţin de 20 de repere. Convorbire cu tovarăşul Gheorghe Tache, şeful secţiei semănători de la uzinele „Semănătoarea" Vorbeam de semănătoarea cu brăz­­dar. Ea a fost pînă de curînd singu­rul tip pe care îl fabricam. In toam­na trecută am pornit la construirea unui prototip de semănătoare moder­nizată, cu patină. Cînd rezulte bune, am început în n­oul an fabricarea unui lot, din care o mare parte au şi fost expediate unităţilor agricole. Noul tip de semănătoare prezintă o serie de avantaje faţă de cel cu brăzd­ar. In primul rînd, datorită patinelor confecţionate din fontă se prelun­geşte durata de funcţionare a păr­ţilor maşinii care au legătură di­rectă cu pămîntul. Apoi, prin a­­lunecarea (de aceea îi şi spune „cu patina ) maşina opune o rezisis tenţă mai mică tracţiunii decît celă­lalt tip, putindu-se deci cupla mai lesne mai multe semănători la un trac­tor. In sfîrşit, maşina avînd o stabili­tate superioară, sămînta este introdu­să în brazdă în rînduri perfect drep­te, fiind după aceea imediat acoperi­tă cu pămînt. Fiindcă tot sintem­ la modele noi de semănători, trebuie să pomenesc neapărat și de viitoarea mașină pe care o vom construi (deocamdată un lot experimental), pentru semănatul în cuiburi aşezate în pătrat. Astfel, a­­portul nostru in domeniul aplicării a­­grotehnicii celei mai înaintate va fi mai însemnat. INTREBARE : In privinţa îmbu­nătăţirii muncii în secţie şi creşte­rii productivităţii, ce ne puteţi spune ? RĂSPUNS: Aşa cum am arătat şi înainte, pregătirile noastre s-au în­dreptat şi către îmbunătăţirea muncii în secţie. In consfătuirile de produc­ţie, muncitorii au făcut multe propu­neri; acelea care au fost găsite bune, s-au şi pus în aplicare Ca exemplu, voi arăta că pînă de curînd, noi nu foloseam aşa cum trebuie spaţiul re­zervat montajului. Acum, printr-o mai raţională aşezare a bancurilor de lu­cru şi a maşinilor, s-a reuşit să se creeze o a treia linie de montaj, pro­ductivitatea crescînd astfel cu 50 la sută. De asemenea, noi am reuşit să reducem timpul de lucru prin aşeza­rea pieselor componente ale semănă­torilor chiar lingă locurile de muncă ale mentorilor, trebuie să arăt că în trecut oamenii erau obligaţi să se de­plaseze foarte des de la un capăt la altul al halei, pierzînd astfel mult timp Şi în cadrul brigăzilor munca s-a Îmbunătăţit. In toată secţia noastră nu mai există azi nici un muncitor sub normă. Fiecare ştie acum foarte bine ce are de făcut, iar brigăzile sunt conduse de oameni cu calificare înaltă. îmbunătăţirea muncii în sec­ţie s-a reflectat foarte mult şi în ac­tivitatea brigăzilor. Să luăm ca exem­plu două dintre ele: acelea conduse de Grigore Popovici şi Ştefan T. Şte­fan. Prima lucrează la montarea car­caselor şi ajustarea iar. înainte, în­treaga brigadă executa într-o lună doar 200 bucăţi. Acum, printr-o mai bună organizare a muncii şi prin măsurile arătate mai sus, se confec­ţionează lunar circa 600 Însuşi şeful brigăzii, care lucrează la cutiile de distribuţie, nu reuşea să facă înainte mai mult de 10 pe zi, pe cînd astăzi execută 15. In cealaltă brigadă, situaţia e iden­tică. Oamenii s-au calificat, realizind depăşiri mari, punînd un accent deo­sebit şi pe calitatea produselor. Toate acestea ne-au permis să pu­­tem îndeplini sarcinile de plan ce ne reveneau înainte de termen şi cu un număr mult mai mic de oameni.

Next