Munca, aprilie 1956 (Anul 12, nr. 2628-2652)
1956-04-01 / nr. 2628
nottttari din toata râriie, umti-vâ ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. Agronomii de sector — factori activi în transformarea socialistă a agriculturii Staţiunile de maşini şi tractoare au un rol deosebit de important în creşterea producţiei agricole la hectar şi dezvoltarea necontenită a sectorului socialist al agriculturii. In cadrul lor agronomii sunt elemente de nădejde, care au de adus o contribuţie preţioasă in îndeplinirea sarcinilor. Alături de mecanizatori, ei sunt chemaţi să sprijine permanent G.A.C. şi întovărăşirile din raza lor de activitate in sporirea recoltelor, să ajute la lămurirea ţăranilor muncitori pentru unirea lor în diferite forme de cooperare socialistă în producţie. Cunoscînd tehnica agricolă şi linia politică a partidului, agronomii de sector sunt un factor de legătură între S.M.T. şi ţărănimea muncitoare. In numeroase S.M.T., agronomii de sector s-au dovedit vrednici luptători pentru transpunerea in viaţă a hotăririlor partidului cu privire la dezvoltarea agriculturii. Mobilizaţi de organizaţiile de partid şi comitetele sindicale, înarmaţi cu învăţămintele desprinse din documentele de partid, mulţi dintre ei muncesc cu multă dragoste pentru construirea socialismului la sate. Agronomul de sector Petre Cherpac, membru al comitetului sindical din S.M.T. „1 Mai" Brăila, a ţinut în faţa ţăranilor muncitori multe conferinţe privitoare la căile de creştere a producţiei agricole la hectar, la avantajele tarlalizării şi lucrării pămîntului în comun pe mari întinderi cu mijloace mecanizate. La fel, agronomii de sector Pavel Constantin şi Chiriac Lucica, de la S.M.T. Huşi, au organizat numeroase convorbiri la căminele culturale şi în casele ţăranilor muncitori, cărora le-au vorbit despre recoltele mari dobândite de colectivişti, despre veniturile pe care aceştia le obţin în comparaţie cu ale celor cu gospodării individuale. Vorbind pe înţelesul oamenilor, folosind exemple locale concrete şi demascînd neîncetat uneltirile chiaburilor, ei au determinat 24 de familii de ţărani săraci şi mijlocaşi să formeze o întovărăşire agricolă şi în satul Şchiopeni. La fel agronomii de la S.M.T. Tecuci— regiunea Galaţi, Hărman — regiunea Stalin şi din alte unităţi fruntaşe desfăşoară o muncă intensă pentru înfiinţarea a cu mai multe G.A.C., întovărăşiri şi asociaţii, le sprijină apoi permanent pe linia sporirii producţiei agricole, fapt care face ca noi şi noi ţărani muncitori să ceară înscrierea în ele. Datorită unei asemenea activităţi, în cele cinci comune din raza de activitate a S.M.T. Chirnogeni, regiunea Constanţa, toţi ţăranii muncitori cu gospodărie individuală au intrat in gospodării colective şi întovărăşiri agricole. Grăitor este faptul că asemenea succese se obţin acolo unde agronomii de sector îndrumă cu competenţă pe tractorişti în aplicarea şi respectarea regulilor agrotehnice, unde se preocupă de introducerea şi extinderea metodelor agro-zootehnice înaintate şi unde împletesc această activitate cu o susţinută muncă politico-organizatorică în rândurile ţărănimii muncitoare pentru atragerea ei pe făgaşul socialismului. Acolo însă unde agronomii de sector n-au păstrat o legătură sutrinsă cu gospodăriile deservite şi au considerat sprijinirea înfiinţării diferitelor forme de cooperare ca o chestiune de campanie — de exemplu, cu ocazia încheierii contractelor de lucrări — s-au obţinut rezultate slabe. Rezultate şi mai slabe s-au înregistrat acolo unde nici cu acest prilej nu s-a intensificat munca politică. Aşa, de pildă, în comunele Bălăria, Bila şi altele, din raza de activitate a S.M.T. Gorneni, regiunea Bucureşti, agronomii de sector au încheiat contracte de lucrări, dar nu au arătat ţăranilor muncitori avantajele lucrării pămîntului pe terenuri comasate, nu i-au îndrumat să-şi unească ogoarele în întovărăşiri. Sînt numeroase cazurile cînd după înfiinţarea unor gospodării colective, întovărăşiri, asociaţii, conducerile unor S.M.T. şi unii agronomi de sector, în loc să dezvolte ajutorul pentru întărirea lor organizatorico-economică, le lasă să se descurce cum pot. Astfel, G.A.C. „30 Decembrie’’ din comuna Stolnici, raionul Costeşti, deservită de S.M.T. Costeşti, deşi fiinţează de mai bine de 5 ani, nu se dezvoltă la nivelul posibilităţilor, din cauză, printre altele, că agronomii de sector ai staţiunii n-o sprijină în introducerea metodelor agrotehnice înaintate, cu scopul sporirii producţiei la hectar. Or, se ştie că întărirea organizatorico-economică a G.A.C. şi întovărăşirilor înfiinţate are o înrîurire foarte mare asupra atragerii ţăranilor muncitori spre formele superioare de cooperare în producţia agricolă. Transformarea socialistă a agriculturii este o necesitate obiectivă de care depinde dezvoltarea economiei naţionale în ansamblul ei. Fără trecerea micii producţii ţărăneşti la marea gospodărie agricolă socialistă, capabilă să folosească din plin tehnica nouă şi agrotehnica înaintată, nu se poate rezolva deplin problema cerealelormarfă, a aprovizionării îmbelşugate a populaţiei cu produse agricole. Iată de ce munca pentru dezvoltarea continuă a sectorului socialist al agriculturii, concomitent cu lupta pentru recolte bogate, trebuie să constituie un obiectiv central pentru toţi agronomii. Datoria lor, ca oameni care lucrează nemijlocit în mijlocul colectiviştilor, întovărăşiţilor şi ţăranilor muncitori, este de a da zi de zi acestora un sprijin agrotehnic calificat. Intensificînd acest sprijin în special acum, în muncile de primăvară, ei trebuie să-şi îndrepte atenţia spre crearea de noi întovărăşiri, gospodării colective şi asociaţii. Metodele ce pot fi folosite în această direcţie sunt felurite, multiple : desfăşurarea unei vii munci de agitaţie, vizite ale ţăranilor muncitori cu gospodării individuale în G.A.C., conferinţe şi convorbiri la căminele culturale, întruniri pentru dezbaterea statutului G.A.C., şi altele. Toate trebuie îmbinate în prezent cu lupta pentru efectuarea în cele mai bune condiţii a muncilor agricole de primăvară şi intr-un timp cit mai scurt posibil. Organele sindicale din staţiunile de maşini şi tractoare sunt chemate şi ele să dea tot concursul agronomilor de sector în îndeplinirea sarcinilor. In lumina documentelor de partid, ele trebuie să îndrume sistematic activitatea acestora, să analizeze desfăşurarea ei, să organizeze schimburi de experienţă menite să ducă la extinderea metodelor bune de muncă folosite de fruntaşi. Ele au datoria să arate lipsurile, cum este de exemplu munca de campanie practicată de unii agronomi în problema transformării socialiste a agriculturii, să combată ideea mersului de la sine şi lipsa de vigilenţă faţă de manifestările duşmanului de clasă. Intensificînd îndrumarea politică, conducerile administrative și organele sindicale, sub directa conducere a organelor de partid, trebuie să facă din fiecare agronom un luptător înflăcărat pentru cauza construirii socialismului la sate. Toate brigăzile de tractoare au ieşit la cîmp De la Oraşul Stalin, de la Cluj, Tg. Mureş, Baia Mare, Deva, Timişoara şi Oradea se anunţă că în regiunile respective, datorită timpului favorabil din ultima vreme, toate brigăzile de tractoare ale S.M.T.-urilor au ieşit la cîmp. Au ieşit la cîmp şi o parte din brigăzile de tractoare ale S.M.T.-urilor din regiunea Constanţa. In aproape toate aceste regiuni lucrările agricole au început. In raionul Arad, de pildă, au fost arate aproape 4.000 de ha , iar mai mult de 500 de ha. au fost însăminţate cu diferite culturi S.M.T. Rovine a arat la gospodăria colectivă din Gai-Bujac 20 ha. Pentru însămînţări, colectiviştii au pregătit anul acesta peste 200 kg. săminţă hibridă de porumb care dă un spor de producţie de circa 20—25 la sută. La gospodăria colectivă din Frumuşeni lucrează brigada 1 de tractoare de la S.M.T. Aradu Nou condusă de tînărul Victor Ardelean. Lucrînd numai pe terenurile zvintate, tractoriştii au avat într-o singură zi 7 ha. In acelaşi timp, colectiviştii au împrăştiat pe cîmp la cultura griului 2 vagoane de îngrăşăminte chimice. Lucrările agricole de primăvară au început în aproape toate unităţile agricole socialiste, precum şi în sectorul individual din regiunea Timişoara. Toate brigăzile de tractoare au ieşit la cîmp. Arăturile şi însămînţările au început mai intens şi în regiunile Cluj, Oradea şi Baia Mare. In anul 1956, datorită înzestrării S.M.T.-urilor cu noi tractoare şi maşini agricole, precum şi înfiinţării de noi gospodării agricole colective şi Întovărăşiri şi lărgirea celor existente, volumul de lucrări executate de staţiuni sporeşte cu peste 1.200.000 hantri. S.M T.-urile vor fi înzestrate cu peste 1.100 de tractoare şi un mare număr de maşini agricole. Vor lua fiinţă de asemenea 17 S.M.T.-uri în regiunile mari producătoare de cereale — Bucureşti, Craiova, Constanţa, Galaţi şi Timişoara. Plecarea delegaţiei române la reuniunea Uniunii interparlamentare de la Dubrovnik La sfîrşitul acestei săptâmini a părăsit Capitala plecînd în R.P.F. Iugoslavia, o delegaţie a grupului naţional român al Uniunii interparlamentare, care va lua parte la reuniunea de primăvară a Uniunii interparlamentare ce va avea loc între 3 şi 8 aprilie la Dubrovnik. Delegaţia este compusă din deputaţii acad. M. Sadoveanu, preşedintele grupului naţional român din Uniunea interparlamentară, A. Bunaciu, vicepreşedinte, şi C. Paraschivescu-Bălăceanu, secretar. La plecare, în Gara de Nord, delegaţia a fost condusă de tovarăşii M. Mujic, vicepreşedinte al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, M. Roşianu şi Gh. Vidraşcu, membri ai Prezidiului Marii Adunări Naţionale. (Agerpres) Anul XII. — nr. 2623 DUMINICA 1 APRILIE 1956 4 pagini 20 bani Laboratorul Filaturii Române de Bumbac din Bucureşti a fost înzestrat de curînd cu două noi aparate tehnice, unul de fabricaţie sovietică, iar altul românesc, pentru determinarea lungimii de fibră cu dinamometre în clişeu. Viorica Duţu şi Sonia Popa (în prim plan) pregătesc banda pentru aparatul sovietic care determină lungimea fibrei. Foto: AGERPRES Siderurgiştii hunedoreni sporesc producţia de metal HUNEDOARA (coresp. „Munca“). Ziua de 28 martie a fost o zi însemnată pentru oţelăria Martin a Combinatului siderurgic „Gh. Gheorghiu- Dej“-Hunedoara. In întrecerea pentru elaborarea a cel puţin 600 satje rapide anual pe schimb, muncitorii de aici au înscris pe graficul secţiei 16 şarje rapide şi cea mai mare producţie, întîlnită vreodată în această secţie. Sarcina zilnică de plan a oţelăriei a fost depăşită cu 35 la sută. La cuptorul Martin nr. 1 s-a dat cu 48 la sută mai mult oţel. Echipa primtopitorului Alexandru Drîngă de la acest cuptor şi-a întrecut planul cu 74 la sută. Tot în această zi a fost sărbătorită îndeplinirea sarcinilor de plan pe primul trimestru al anului. Numărul şarjelor rapide elaborate de oţelarii hunedoreni de la 1 ianuarie la 29 martie se ridică la 500. Ca urmare a creşterii continue a producţiei de oţel-lingouri, în dimineaţa zilei de 29 martie laminoriştii au raportat realizarea planului lunar al secţiei lor şi livrarea peste plan pe primul trimestru al anului a 1000 tone laminate. Furnaliştii de la furnalul automatizat au raportat şi ei că şi-au îndeplinit planul lunar în ziua de 26, iar pînă în dimineaţa zilei de 29 martie l-au depăşit cu 14,88 la sută. unui inginer chimist Inovaţia Pentru obţinerea culorii roşii la vopsirea firelor de bumbac, la fabrica „Ţesătura" din Iaşi se utilizau exclusiv coloranţi de gheaţă (naphtol). Pentru developarea amestecului se întrebuinţa baza: ,,Eshtrad S. IV. bază specială". Reţeta primită din partea Direcţiei Generale Industriale pentru diazotarea acestei baze nu dădea rezultate bune, in sensul că se mărea consumul de materiale, de substanţe chimice, şi se creau greutăţi în desfăşurarea procesului de vopsire. Preocupat de această problemă, inginerul chimist Paul Rudolf a început să facă cercetări reuşind în cele din urmă să formuleze o nouă reţetă de diazolare a bazei „Eshtract S.IV, bază specială", cu mult superioară reţetei vechi. Prin utilizarea noii reţete se realizează o însemnată economie de substanţe chimice, de materiale, asigurîndu-se totodată o calitate superioară vopsitului. De asemenea, se obţin tonuri de roşu foarte vii, deosebit de rezistente, precum şi o creştere cu 6 la sută a productivităţii muncii la operaţia de vopsire a firelor. Lucrîndu-se după noua reţetă, economia de coloranţi şi diverse chimicale a însumat în cîteva săptămini 44.649 lei. Nicolae Topor coresp. voluntar Foaia volantă REŞIŢA (coresp. „Munca"). — Pentru a mobiliza larg oamenii în jurul acţiunii de elaborare a 1400 şarje rapide în 1956, comitetul de partid, comitetul de întreprindere şi direcţiunea generală a Combinatului metalurgic din Reşiţa au hotărît editarea unei foi volante. Primul număr cuprinde un articol-bilanţ scris de tovarăşul Pavel Floruţ, preşedintele comitetului de întreprindere, o relatare despre consfătuirea ce a avut loc cu secţiile colaboratoare ale oţelăriei pentru buna aprovizionare a acesteia cu toate cele necesare, precum şi numeroase articole despre lupta ce se desfăşoară în întregul combinat pentru respectarea angajamentului luat. O nota critică din pagina a doua atrage atenţia căilor ferate uzinale asupra greutăţilor pe care le provoacă topitorilor, prin neevacuarea la timp din hala de turnare a lingourilor de oţel şi a diferite alte materiale. Iniţiativa editării foii volante a fost unanim apreciată de muncitorii, tehnicienii şi inginerii din combinat. Ei s-au simţit mobilizaţi, văzînd cum sînt evidenţiaţi cei care muncesc bine şi cum sînt criticaţi cei ce dau dovadă de neglijență. Schimb de experienţă în domeniul protecţiei muncii GRAIOVA (coresp. „Munca“). Din iniţiativa Consiliului sindical regional s-a organizat zilele trecute în localitate un schimb de experienţă pentru extinderea celor mai bune metode de lucru în domeniul protecţiei muncii. In faţa celor peste 300 participanţi, responsabili ai comisiilor de protecţia muncii,, inspectori tehnici, ingineri şi tehnicieni din aproape toate întreprinderile regiunii, s-au prezentat două referate. Primul de către Gh. Bulacu, responsabilul comisiei de protecţia muncii din cadrul comitetului de întreprindere de la uzinele „7 Noiembrie“, iar al doilea de către Gh. Busu, tehnicianul cu tehnica securităţii de la Şantierul Naval din Turnu Severin. Referatele au subliniat realizările obţinute pe ţărimul protecţiei muncii, prin înfăptuirea prevederilor din contractele colective încheiate anul trecut şi măsurile luate de organele sindicale pentru traducerea în viaţă a sarcinilor puse în faţa lor de plenara C.C.S. din 30 ianuarie — 1 februarie ac. De asemenea, au fost expuse metodele de instruire a muncitorilor în scopul prevenirii accidentelor, ca şi metodele de educare şi de control asupra respectării stricte a normelor de tehnica securităţii. Participanţii la discuţii au împărtăşit celor prezenţi din experienţa lor în instruirea muncitorilor. Inginerul-şef al fabricii „Electroputere“, Radu, a arătat că au fost înfiinţate în fabrică cercuri în care se predau lecţii, se citesc broşuri şi se proiectează din filme care ajută oamenii să-şi îmbogăţească cunoştinţele de tehnica securităţii muncii. La rindul său, tovarăşul Emir, şeful serviciului de protecţia muncii de la Direcţia regională C.F.R. Craiova, a vorbit despre felul cum au fost şcolarizaţi inspectorii obşteşti de protecţia muncii, şi despre măsurile luate în unităţile regionalei pentru instruirea inginerilor şi tehnicienilor care conduc procesul de producţie. Prin modificarea procesului tehnologic La fabrica „Electrofar” din Capitală, un colectiv format din Mihail Micu, şeful secţiei becuri, şi mecanicul Nicolaie Eftimiu, a prezentat cabinetului tehnic o raţionalizare preţioasă. Este vorba de reducerea considerabilă a consumului de argon, gaz care se importă și cu care sunt umplute becurile. Propunerea făcută constă de fapt în modificarea procesului tehnologic de spălare a purificatoarelor. După o perioadă de 6 luni — timp în care un purificator ajunge la o presiune de 4—5 mii atmosfere — el trebuie revizuit. Înainte, pentru această operaţie erau inteebuinţaţi 6 metri cubi de argon. Prin noul procedeu de curăţire acum sunt necesari numai 2 metri cubi, ceea ce duce la o economie anuală de 20.000 lei. In tara prietenă Iugoslavia şi printre oamenii muncii italieni Darea de seama prezentata de tov. Gh. Apostol, în numele delegaţiei sindicatelor din R.P.R. care a vizitat R.P.F. Iugoslavia şi a participat la Congresul C. G. M. din Italia Sîmbătă la amiază a avut loc în sala Teatrului C.C.S. o adunare a activului sindical din Capitală, în cadrul căreia a fost prezentată darea de seamă asupra activităţii şi rezultatelor obţinute de delegaţia sindicatelor din R.P.R. care a vizitat recent R.P.F. Iugoslavia, la invitaţia Consiliului Central al Uniunii Sindicatelor din Iugoslavia, şi a participat apoi la lucrările Congresului Confederaţiei Generale a Muncii din Italia. Darea de seamă a fost prezentată de tov. Gh. Apostol, preşedintele Consiliului Central al Sindicatelor din R.P.R., conducătorul delegaţiei. La adunare au participat membri ai Consiliului Central al Sindicatelor, preşedinţi ai sindicatelor pe ramuri de producţie, activişti ai C.C.S. şi ai C.C. ale sindicatelor, preşedinţi şi membri ai comitetelor de întreprindere ale unor mari întreprinderi şi instituţii din Bucureşti. Au asistat N. Vujanovici, ambasadorul R.P.F. Iugoslavia la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. Participanţii la adunare au manifestat îndelung, cu căldură, pentru prietenia şi solidaritatea frăţească a oamenilor muncii din ţara noastră cu oamenii muncii din R.P.F. Iugoslavia, pentru prietenia şi solidaritatea frăţească a oamenilor muncii din ţara noastră cu oamenii muncii din Italia, pentru prietenia şi solidaritatea internaţională a tuturor celor ce muncesc. Luînd cuvântul, tov. Gh. Apostol a spus: Tovarăşi, După cum vă este cunoscut, de curînd Consiliul Central al Sindicatelor din R.P.R. a luat iniţiativa trimiterii unei delegaţii a sindicatelor noastre care să analizeze cu conducerea sindicatelor din Iugoslavia mijloacele de reînnoire a legăturilor dintre sindicatele din ţările noastre, să stabilească o bază trainică în vederea întăririi şi dezvoltării relaţiilor de prietenie şi colaborare între sindicatele şi oamenii muncii din Republica Populară Romînă şi Republica Populară Federativă Iugoslavia. Noi am socotit că există toate condiţiile pentru restabilirea, întărirea şi dezvoltarea relaţiilor frăţeşti cu sindicatele iugoslave şi că aceasta corespunde intereselor şi năzuinţelor comune ale clasei muncitoare şi ale popoarelor din ţările noastre. Vizita pe care am făcut-o în Iugoslavia, primirea de care ne-am bucurat pretutindeni, înţelegerea la care am ajuns cu conducerea sindicatelor iugoslave, au confirmat pe deplin acest lucru. Poporul român şi poporul iugoslav sînt legate între ele printr-o prietenie istorică. De-a lungul veacurilor ele au vărsat mult singe pentru independenţa naţională, au înfruntat adesea împreună urgia cotropitorilor şi nimic n-a umbrit relaţiile de bună vecinătate ce au existat între popoarele noastre. In cel de-al doilea război mondial popoarele noastre au fost ameninţate de o mare primejdie — robia fascistă. In faţa acestei primejdii forţele patriotice din ţara noastră, sub conducerea comuniştilor, se organizau şi luptau pentru doborîrea dictaturii fasciste. Urmărind lupta eroică a celorlalte popoare împotriva fascismului noi ne bucuram de fiecare din succesele partizanilor iugoslavi, care, sub conducerea Partidului Comunist din Iugoslavia, luptau pentru eliberarea ţării lor. Atunci, în acei ani grei, între popoarele noastre s-a închegat o puternică simpatie reciprocă, care, după victoria asupra fascismului şi eliberare, a luat atîtea forme de manifestare. Pe baza năzuinţelor noastre comune de a apăra cuceririle revoluţionare ale popoarelor noastre şi de a ne făuri o viaţă fericită, s-au creat legături multilaterale şi strînse între România şi Iugoslavia. Ulterior aceste relaţii au fost tulburate. Cauzele ruperii legăturilor ţărilor lagărului socialismului cu Iugoslavia prietenă ne sînt acum pe deplin cunoscute. Noi ştim astăzi că ruperea arbitrară a acestor relaţii a avut la bază informaţii falsificate de Beria şi complicii săi. Au fost în mod monstruos exagerate probleme care puteau fi pe deplin soluţionate pe calea discuţiilor partinice, tovărăşeşti. Noi regretăm sincer cele întrcplate. Partidul Muncitoresc Român, clasa noastră muncitoare şi întregul nostru popor au aprobat cu însufleţire soluţia justă găsită de P.C.U.S. pentru lichidarea situaţiei anormale create în urma acestor acţiuni. După vizita făcută în Iugoslavia de tovarăşii Hruşciov şi Bulganin, vizită care a pus bazele restabilirii relaţiilor fireşti, de prietenie şi colaborare între ţările lagărului socialismului şi Iugoslavia, au fost reluate şi au început să se dezvolte normal şi relaţiile dintre ţările noastre. In ultima vreme între Republica Populară Romînă şi Republica Populară Federativă Iugoslavia a fost încheiat un acord economic care stabileşte un schimb de mărfuri reciproc avantajos; s-au încheiat acorduri privitoare la traficul feroviar şi aerian, se dezvoltă schimbul de publicaţii între instituţiile ştiinţifice, se intensifică vizitele reciproce ale oamenilor de artă şi ale formaţiilor sportive. Relaţiile între ţările noastre, ca între buni vecini, sînt pe un drum bun. Dorinţa reciprocă a conducătorilor ţărilor noastre, a clasei muncitoare din Romînia şi a clasei muncitoare din Iugoslavia, dorinţa ambelor noastre popoare, ne îndreptăţeşte să întrevedem perspectivele largi şi rodnice ale colaborării frăţeşti dintre popoarele noastre. Vizita delegaţiei sindicatelor din R.P.R. În Iugoslavia este tocmai o expresie a dorinţei noastre de a întări şi dezvolta legăturile frăţeşti cu clasa muncitoare şi sindicatele iugoslave şi constituie o contribuţie importantă la strîngerea şi dezvoltarea prieteniei romîno-iugoslave. (Aplauze). Tovarăşi, Delegaţia noastră a avut prilejul de a se afla timp de 10 zile în mijlocul oamenilor muncii din numeroase oraşe şi întreprinderi din Iugoslavia. In acest timp am avut întrevederi cu conducătorii statului iugoslav şi ai Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia în frunte cu tovarăşul Iosip Broz-Tito. Am făcut un larg schimb de păreri cu tovarăşii din conducerea sindicatelor iugoslave. Am avut prilejul să ne informăm asupra multor sectoare ale economiei, să aflăm cum îşi desfăşoară activitatea o serie de organizaţii şi organe obşteşti. Am venit în contact şi am purtat discuţii tovărăşeşti cu muncitori, tehnicieni, ingineri, funcţionari, cu activişti sindicali, de partid şi de stat, cu reprezentanţi ai intelectualităţii. I-am văzut pe oamenii muncii din Iugoslavia muncind cu avînt pentru construirea socialismului, conştienţi că înfăptuiesc o măreaţă operă istorică. Pretutindeni unde am fost în timpul vizitei noastre prin Iugoslavia, am fost primiţi cu bucurie şi căldură frăţească; toate întilnirile avute s-au desfăşurat într-o atmosferă deosebit de călduroasă şi au devenit adevărate demonstraţii ale sentimentelor de prietenie reciprocă. (Aplauze). Delegaţia noastră îşi aminteşte cu multă plăcere cum în fiecare întreprindere şi instituţie era înconjurată de o atenţie deosebită. Ne-au impresionat puternic şi au rămas adînc întipărite în mintea noastră sentimentele frăţeşti exprimate de tovarăşii iugoslavi : „Duceţi clasei muncitoare din Romînia — ne spuneau ei — salutul nostru frăţesc, urările noastre de succes în lupta pentru construirea socialismului” Aceste manifestări de frăţie sînt dintre cele mai plăcute şi mai frumoase amintiri cu care delegaţia noastră s-a întors din Iugoslavia şi pe care am considerat că este necesar să vi le împărtăşim şi dumneavoastră. Conducîndu-ne prin întreprinderi, tovarăşii iugoslavi ne-au arătat cu îndreptăţită mîndrie realizările lor în producţie. Aceste realizări sînt o dovadă vie a capacităţii creatoare a clasei muncitoare iugoslave, care a devenit stăpîna mijloacelor de producţie. In ciuda greutăţilor care au existat un număr de ani, poporul iugoslav şi-a păstrat şi dezvoltat cuceririle sale revoluţionare, a păstrat şi consolidat independenţa sa naţională şi a obţinut realizări importante pe drumul construirii bazei economice a socialismului. In Republica Populară Federativă Iugoslavia se manifestă din partea guvernului şi Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia o grijă deosebită pentru dezvoltarea industriei grele, a industriei mijloacelor de producţie. Economia iugoslavă dispune azi de o industrie siderurgică care produce cantităţi crescînde de fontă şi oţel, de importante exploatări de metale neferoase şi exploatări carbonifere şi de uzine constructoare de maşini care produc numeroase tipuri de agregate şi utilaje. Dispune de asemenea de şantiere navale ca acelea din Rjeka şi Pola care pot construi vase pînă la o capacitate de 20.000 tone. Delegaţia noastră a vizitat şi unele întreprinderi ale industriei uşoare, cum este fabrica de confecţii „Nada Dimici” din Zagreb, care a luat fiinţă prin reunirea mai multor ateliere mici într-o întreprindere modernă socialistă. In toate aceste întreprinderi muncitorii se străduiesc să mărească producţia şi productivitatea muncii şi să reducă preţul de cost al produselor. Ei cunosc perspectivele de dezvoltare ale întreprinderilor şi luptă pentru progresul lor tehnic şi economic. In tmpul scurtei noastre vizite în Iugoslavia, am avut ocazia să ne informăm şi în cîteva probleme privitoare la agricultură. Tovarăşii din conducerea statului şi partidului ne-au relatat despre unele probleme importante ridicate de construcţia socialistă la sate, despre greutăţile pe care le întîmpină în acest sector. In momentul de faţă sectorul socialist în agrcultură, reprezentat de cooperativele agricole şi gospodăriile agricole de stat, deţine 15% din suprafeţele însămînţate, restul de 85% aparţinînd ţăranilor cu gospodărie individuală. Tovarăşii iugoslavi sînt preocupaţi şi iau măsuri pentru ridicarea producţiei agrcole pentru a se putea reduce şi lichida importul de produse agro-alimentare. Conducătorii Iugoslaviei, socotind că un factor esenţial pentru dezvoltarea agriculturii este socializarea acesteia, duc o politică de promovare a mişcării de creare a cooperativelor de producţie agricola. Cu ocazia vizitelor în întreprinderi, am purtat numeroase convorbiri cu preşedinţi de consilii muncitoreşti, directori, preşedinţi ai comitetelor de întreprindere, secretari ai organizaţiilor Uniunii Comuniştilor, ingineri şi funcţionari. După ce a arătat că modul de conducere şi administrare a întreprinderilor este deosebit de cel din ţara noastră, vorbitorul a descris sistemul de funcţionare a consiliilor muncitoreşti, alese de toţi muncitorii, inginerii şi funcţionarii întreprinderilor respective, şi care lucrează in legătură cu organele locale de autoconducere — comitetele populare şi vece (consilii) ale producătorilor. In continuare, vorbitorul a arătat în ce constă şi cum funcţionează vocea producătorilor şi vocea federativă din R.P.F. Iugoslavia. După cum vedeţi, în organizarea întreprinderilor, a economiei şi in organizarea de stat a Iugoslaviei există particularități care se deosebesc de ceea (Continuare In pag. Ill-a) la vederea bunei desfăşurări a muncilor agricole de primăvară Semănători tot mai perfecţionate ÎNTREBARE: Ce aţi realizat anul acesta pentru sprijinirea muncilor agricole de primăvară ? RĂSPUNS: Nouă, celor din secţia semănători, ne-a revenit o sarcină foarte importantă în această direcţie. Construim doar uneltele agricole care sînt cel mai mult folosite în campania de primăvară. Invăţînd din experienţa anilor trecuţi, noi am început pregătirile din timp, mai precis din toamnă. Dar aceste pregătiri nu s-au făcut numai în domeniul muncii propriu zise din secţie, adică prin măsuri pentru sporirea productivităţii muncii, îmbunătăţirea operaţiilor de montaj etc., ci şi pe linia modernizării tipurilor de semănători existente cit şi a construcţiei de modele noi. De fapt, semănătorile se fabrică de mult la noi in uzină, ele au fost chiar primele produse pe care am început să le furnizăm. De atunci şi pînă acum sistemul de fabricaţie a fost mereu îmbunătăţit, pe baza sezisurilor venite de la cei ce foloseau maşinile, cit şi a lipsurilor observate de noi. Anul trecut, cei care au fost pe teren şi au urmărit funcţionarea semănătorilor, au mai semnalat o serie de deficienţe. De pildă, s-a văzut că atît felul cum era montată cutia de distribuţie a seminţelor, cit şi sistemul de fixare a carcaselor pe ea, nu erau cele mai nimerite. Ţinînd seama de aceste observaţii, am trecut la modificarea pieselor respective. Pentru asta ne-am gindit să sprijinim garnitura de carcasă pe nişte plăci me. Italice speciale, înlăturînd astfel posibilitatea ca ea să slăbească în timpul funcţionării maşinii. Dînd urmare unei alte semnalări venite de pe teren, am înlocuit materialul din care se confecţionau pînă acum tuburile prin care cădeau seminţele, cuun cauciuc foarte flexibil armat cu sîrmă. In total, la actuala semănătoare cu brăzbar pe care noi o fabricăm In serie, s-au adus îmbunătăţiri la nu mai puţin de 20 de repere. Convorbire cu tovarăşul Gheorghe Tache, şeful secţiei semănători de la uzinele „Semănătoarea" Vorbeam de semănătoarea cu brăzdar. Ea a fost pînă de curînd singurul tip pe care îl fabricam. In toamna trecută am pornit la construirea unui prototip de semănătoare modernizată, cu patină. Cînd rezulte bune, am început în noul an fabricarea unui lot, din care o mare parte au şi fost expediate unităţilor agricole. Noul tip de semănătoare prezintă o serie de avantaje faţă de cel cu brăzdar. In primul rînd, datorită patinelor confecţionate din fontă se prelungeşte durata de funcţionare a părţilor maşinii care au legătură directă cu pămîntul. Apoi, prin alunecarea (de aceea îi şi spune „cu patina ) maşina opune o rezisis tenţă mai mică tracţiunii decît celălalt tip, putindu-se deci cupla mai lesne mai multe semănători la un tractor. In sfîrşit, maşina avînd o stabilitate superioară, sămînta este introdusă în brazdă în rînduri perfect drepte, fiind după aceea imediat acoperită cu pămînt. Fiindcă tot sintem la modele noi de semănători, trebuie să pomenesc neapărat și de viitoarea mașină pe care o vom construi (deocamdată un lot experimental), pentru semănatul în cuiburi aşezate în pătrat. Astfel, aportul nostru in domeniul aplicării agrotehnicii celei mai înaintate va fi mai însemnat. INTREBARE : In privinţa îmbunătăţirii muncii în secţie şi creşterii productivităţii, ce ne puteţi spune ? RĂSPUNS: Aşa cum am arătat şi înainte, pregătirile noastre s-au îndreptat şi către îmbunătăţirea muncii în secţie. In consfătuirile de producţie, muncitorii au făcut multe propuneri; acelea care au fost găsite bune, s-au şi pus în aplicare Ca exemplu, voi arăta că pînă de curînd, noi nu foloseam aşa cum trebuie spaţiul rezervat montajului. Acum, printr-o mai raţională aşezare a bancurilor de lucru şi a maşinilor, s-a reuşit să se creeze o a treia linie de montaj, productivitatea crescînd astfel cu 50 la sută. De asemenea, noi am reuşit să reducem timpul de lucru prin aşezarea pieselor componente ale semănătorilor chiar lingă locurile de muncă ale mentorilor, trebuie să arăt că în trecut oamenii erau obligaţi să se deplaseze foarte des de la un capăt la altul al halei, pierzînd astfel mult timp Şi în cadrul brigăzilor munca s-a Îmbunătăţit. In toată secţia noastră nu mai există azi nici un muncitor sub normă. Fiecare ştie acum foarte bine ce are de făcut, iar brigăzile sunt conduse de oameni cu calificare înaltă. îmbunătăţirea muncii în secţie s-a reflectat foarte mult şi în activitatea brigăzilor. Să luăm ca exemplu două dintre ele: acelea conduse de Grigore Popovici şi Ştefan T. Ştefan. Prima lucrează la montarea carcaselor şi ajustarea iar. înainte, întreaga brigadă executa într-o lună doar 200 bucăţi. Acum, printr-o mai bună organizare a muncii şi prin măsurile arătate mai sus, se confecţionează lunar circa 600 Însuşi şeful brigăzii, care lucrează la cutiile de distribuţie, nu reuşea să facă înainte mai mult de 10 pe zi, pe cînd astăzi execută 15. In cealaltă brigadă, situaţia e identică. Oamenii s-au calificat, realizind depăşiri mari, punînd un accent deosebit şi pe calitatea produselor. Toate acestea ne-au permis să putem îndeplini sarcinile de plan ce ne reveneau înainte de termen şi cu un număr mult mai mic de oameni.