Munca, aprilie 1956 (Anul 12, nr. 2628-2652)
1956-04-01 / nr. 2628
Fag. 2-a Rezolvarea scrisorilor oamenilor muncii în centrul preocupării C.S.R. Bacău La C.S.R. Bacău, ca la oricare alt organ sindical, sosesc zilnic scrisori de la oamenii muncii din regiune. In ele ei ridică cele mai variate probleme privind producţia, traiul lor etc., critică manifestările de birocratism, demască elementele necinstite cuibărite în diferite posturi şi pe cei care ţiu respectă legislaţia muncii.; - Examinarea şi rezolvarea scrisorilor oamenilor muncii nu este o muncă secundară, cancelaristă, ci una politică, .şi ea cere orientare,, pricepere,şi operativitate. Scrisorile şi sezisările ajutăorganelor sindicale superioare să cunoască cum se desfăşoară procesul de producţie în diferite întreprinderi, cum muncesc organele sindicale de aci, care sunt preocupările şi nevoile celor ce muncesc. De aceea, rezolvarea operativă şi cu competenţă a acestor scrisori este o sarcină importantă. Printre scrisorile sosite nu de mult la C.S.R. Bacău este şi aceea a tovarăşei Ortansa Scarlat, muncitoare la întreprinderea de panificaţie nr. 1 Bacău. Printre altele, ea arată că conducerea întreprinderii (director Constantin Hurjui) nu a rezolvat favorabil cererea ei de a munci numai în schimbul de dimineaţa, lucrul la care are dreptul, conform art. 91 din Codul Muncii, avînd un copil de două luni. Uşurinţa şi nepăsarea cu care directorul respectiv a privit cererea justificată a tovarăşei Scarlat, se poate vedea din însăşi rezoluţia pe care a pus-o: „Nu putem să-i asigurăm posibilitatea să lucreze numai în schimbul de dimineaţă, fiindcă nu are cine s-o înlocuiască“. C.S.R. cunoscîndu-şi datoria de a veghea la stricta respectare a legislaţiei muncii a cercetat cazul şi a intervenit pentru rezolvare. Astăzi tovarăşa Scarlat lucrează numai în schimbul de dimineaţă, bucurîndu-se de drepturile conferite de legile statului nostru democrat-popular mamelor cu copii mici. Un grup de muncitori de la fabrica «ouat ,, x UUVI y lauuiuiuvu v.«m Sascut a sezisat Consiliul sindical regional că la clubul întreprinderii nu se poate desfăşura o activitate culturală satisfăcătoare, din cauză că instalaţia de încălzire nu funcţionează. Deplasîndu-se la faţa locului, luînd legătură cu conducerea administrativă şi comitetul de întreprindere, activistul C.S.R. a constatat că cele semnalate sunt juste şi că există posibilităţi pentru repararea instalaţiei de încălzire, lucru care s-a şi făcut. Aceste exemple şi multe altele ne dovedesc că activul C.S.R. Bacău priveşte cu toată seriozitatea scrisorile şi sezisările oamenilor muncii din regiune. Din cele 84 de scrisori primite de la începutul anului pînă la 15 martie, au fost rezolvate 63, restul fiind în curs de rezolvare. Trebuie remarcat faptul că începînd cu anul acesta preşedintele şi secretarul Consiliului se ocupă mult mai temeinic de felul cum sunt rezolvate scrisorile oamenilor muncii din regiune. Acestea sunt repartizate pe secţii, după specificul problemelor pe care ie ridică, apoi pe oameni. In felul acesta se întăreşte simţul de răspundere personal. Fiecare activist, căruia i se dă spre rezolvare o scrisoare, înainte de a pleca pe teren o studiază cu atenţie, spre a se putea orienta mai bine la faţa locului. Afară de aceasta, atunci cînd un activist pleacă în regiune pentru diferite treburi, trece şi pe la celelalte secţii ale C.S.R., interesîndu-se dacă acestea au ceva scrisori nerezolvate, trimise de oamenii muncii din localitatea sau întreprinderea unde el se deplasează. Străjduindu-se să rezolve operativ scrisorile primite, C.S.R. își va întări legătura cu masele, asigurînd astfel o participare activă a acestora la înlăturarea greutăţilor şi lipsurilor ivite la locurile de muncă respective.. M. PETCU Din scrisorile cititorilor şi corespondenţilor Cu ajutorul cabinetului tehnic Stimulaţi de prevederile contractului colectiv încheiat anul acesta, tehnicienii şi inginerii fabricii de confecţii „Tudor Vladimirescu“ din Tg. Jiu manifestă o intensă preocupare faţă de introducerea tehnicii înaintate în producţie. Aşa, de pildă, tovarăşii Vasile Roventa, Constantin Duţă, Dumitru Marinescu, Ianos Peter şi alţii. introducînd metodeavansate la croitul confecţiilor de bumbac, au determinat o scădere cu 0,40 la sută a consumului specific de materii prime, iar prin cuplarea unor operaţii mărunte şi prin simplificarea unor cusături s-a ajuns la o creştere a productivităţii muncii cu 1,10 la sută. I. Sbîrciog Bogată activitate Prin trecerea ansamblului popular „Doina Moldovei“ sub directa conducere a filarmonicii ieşene, activitatea lui a căpătat o nouă orientare. De unde pînă acum munca se ducea la voia întâmplării, în prezent activitatea este organizată după un plan bine întocmit, ceea ce a atras după sine creşterea nivelului artistic şi îmbogăţirea simţitoare a repertoriului ansamblului. Activitatea ansamblului este multilaterală. Periodic, în afara programelor ce le prezintă în oraș, conducerea ansamblului organizează ieșiri la sate, la S.M.T.-uri, GA.S.-uri, cămine culturale etc. Pînă în prezent, s-au dat concerte de muzică populară rominească și sovietică în satul Soceşti din raionul Vaslui, concert la care a participat un mare număr de ţăranii muncitori atît dinA.L. cît şi din sat. Alte deplasări s-au făcut la sanatoriu! t.b.c.-Bîrnova, unde s-a dat un concert pentru bolnavi şi pentru personalul ce deserveşte sanatoriul, iar într-una din duminicile trecute s-a dat un concert la S.M.T. din Vlădeni şi la Spitalul de Stat nr. 1, unde s-a bucurat de un deosebit succes. Lazăr Constantin Orchestră filarmonică la Cisnădie La propunerile muncitorilor din întreprinderile cisnădiene, secţia culturală a sfatului popular orăşenesc, îndrumată de comitetul local de partid, a iniţiat înfiinţarea unei orchestre filarmonice de amatori..In acest sens s-a lansat o chemare către toţi instrumentiştii din oraş, care au răspuns cu entuziasm. In prezent orchestra dirijată de Walter Hutter cuprinde 34 dintre cei mai buni instrumentiști, care au și început să prezinte programe în fața publicului din localitate. I. Fleischer Pregătiri la gospodăria-anexă La gospodărria-anexă a spitalului raional Buzău se fac ultimele pregătirii în vederea începerii lucrărilor agricole de primăvară. In acest scop s-au amenajat parcele, construindu-se totodată 50 metri pătraţi răsadniţe calde ; în grădina de legume au fost cărate 70 tone gunoi de grad. Au fost procurate din timp şi seminţele pentru culturile de primăvară. B. Stellan MUNKA Sute de tineri, fii şi fiice de muncitori, ţărani, intelectuali îşi dezvoltă talentul în şcolile populare de artă. Spectacolele date deseori de aceştia se bucură de mult succes. De curînd, elevii Şcolii Populare de Artă din Bucureşti au prezentat un spectacol. In clişeu . In toiul unui dans interpretat de tineri talentați. In legătură cu un spectacol al brigăzilor artistice de agitat ! In faţa unui public numeros, format dintr-un larg activ sindical, compozitori şi scriitori special invitaţi, a avut loc zilele trecute, In sala Teatrului Consiliului Central al Sindicatelor, un spectacol susţinut de cîteva din cele mai bune brigăzi artistice de agitaţie din oraşul şi regiunea Bucureşti. In ansamblul lui, spectacolul a reuşit să ofere celor prezenţi o imagine cuprinzătoare a eficienţei şi valorii acestei noi forme a muncii artistice de amatori. Succesul obţinut de unele formaţii, ca, de pildă, cele de la uzinele „23 August" şi „7 Noiembrie", impune în mod firesc o explicaţie, şi anume că colectivele de creaţie ale brigăzilor respective au ştiut să sezisese din noianul de fapte şi intimplări petrecute în întreprinderile lor, pe cele mai semnificative şi să le ofere spectatorilor într-o ținută artistică originală. Ce-a adus în plus brigada artistică de agitație a uzinelor ,,23 August", față de spectacolul brigăzii întreprinderii poligrafice nr. 4, de pildă . In primul rind un program nou, actualizat, schimbat mult in bine față de cel prezentat in cadrul fazei pe întreprindere. Aceasta, spre deosebire de unele brigăzi artistice de agitafie care, nefinind seama de necesităţile producţiei, de apariţia continuă in sinul colectivului respectiv a unor probleme care se cer imediat rezolvate, prezintă același program învechit, care nu trezește decit plictiseală în rindurile spectatorilor. De la 15 februarie, cînd a avut loc faza pe întreprindere a celui de-al IV-lea concurs al cercurilor artistice de amatori şi pînă in prezent, brigada artistică de agitafie de la uzinele ,,23 August" a pregătit un nou program, care se bucură de multă preţuire. Scenete şi momente muzicale, cum sunt ■ „Fabricat în R.P.R.“, „Caricaturi pe viu", „De la Caragiale citire, la secţia motoare“, „Polizoare, polizoare", lucrate Cu multă pricepere, indică în mod clar maturizarea artistică a brigăzii. Iată, de pildă, sceneta „Fabricat în R.P.R.“. Cortina se ridică uşor lăsînd să apară în faţa spectatorilor imaginea unui muncitor care lustruieşte cu bucurie o tăbliţă de metal. In acest timp prezentatorul aminteşte de marile succese obţinute de industria noastră metalurgică. Cită mîndrie se degajă din vorbele lui cînd arată că pentru prima oară în ţară, cite o tăbliţă indicind „Fabricat in R.P.R." este prinsă pe autocamionul de 15 tone, pe uriaşul strung Carussel, pe motorul de 1000 C. P., pe motorul Diesel de 450 C. P., pe primul compresor rominesc de 325 atmosfere etc. Şi deodată, plin de optimism, de tinereţe, răsună cintecul melodios al muncitorului care stringe la piept tăbliţa de metal: „Hei plăcută mică, lucitoare, Drag îmi e să stau să te privesc Parcă a picat un strop de soare Poleind motorul rominesc". Şi sceneta continuă, zugrăvind în mod artistic, prin dialog, mimică, melodie, drumul victorios al maşinilor romîneşti in străinătate din China, Indonezia, Egipt şi alte țări, închegat in jurul temei „Cuvinte vechi, cuvinte noi", spectacolul brigăzii de la uzinele „7 Noiembrie" a surprins în mod plăcut prin conţinutul bogat, strîns legat de problemele de producţie. Spectacolul comun prezentat de brigăzile artistice de agitaţie de la uzinele „23 August" şi „7 Noiembrie", „Industria Bumbacului A", întreprinderea Poligrafică nr. 4 şi G.A.S.-Dilga regiunea Bucureşti, ridică probleme arzătoare de care va trebui să ţină seama activul cultural sindical: 1) necesitatea unui permanent control pentru înnoirea programului (de pildă, nu-i admis ca o brigadă cu certe calităţi ca cea a întreprinderii poligrafice nr. 4 să prezinte numere ca „Mica publicitate“ şi Spectacolele zilei", vechi şi arhicunoscute); 2) grija pentru un conţinut care să răspundă celor mai actuale probleme ale producţiei (brigada de agitafie a uzinelor textile ,7 Noiembrie" a ştiut să dea o imagine artistică convingătoare a luptei pentru îmbunătăţirea calităţii produselor); 3) ridicarea necontenită a ţinutei artistice a spectacolelor (este vremea ca experienţa în domeniul ridicării nivelului artistic a celor mai bune brigăzi să fie însuşită de toate formaţiile artistice de amatori ale sindicatelor. In acest scop Teatrul Consiliului Central al Sindicatelor trebuie să ofere mai des scena artiştilor amatori şi sala spectatorilor, asigurînd astfel contactul celor mai bune formaţii artistice de amatori ale sindicatelor cu un public mai larg. S. TEŞU * La Moscova a avut loc conferinţa referitoare la ,,Căile de dezvoltare a construcţiei de maşini şi aparate matematice", la care au participat peste 700 de delegați şi oaspefi Au fost prezenţi şi numeroşi oameni de ştiinţă de peste hotare — din China, R.DG., Iugoslavia şi din alte ţări. In cursul unei săptămini au fost citite la conferinţă aproximativ 10 referate. Mai repede ca gîndul Delegaţii au făcut cunoştinţă în mod amănunţit cu felul de funcţionare a celor mai noi maşini de calculat sovietice. Academicianul S. Lebedev a vorbit despre, experienţa căpătată în folosirea maşinii electronice rapide de calculat (B.ES.M.) creată la Academia de Ştiinţe. Ea efectuează într-o secundă 7,8 mii de operaţiuni aritmetice, înlocuind armata de cîteva ţeci de mii de calculatori. Pentru întocmirea hărţilor geodezice, de pildă, trebuiau rezolvate probleme cu 800 ecuaţii, trebuiau efectuate 250 milioane de operaţiuni aritmetice. Pe toate acestea maşina le-a efectuat în mai puţin de 20 de ore. Folosirea ei a făcut să se economisească sute de milioane de ruble. Pentru a ne face o imagine clară despre repeziciunea cu care funcţionează o astfel de maşină, este suficient să arătăm că ea poate să calculeze mai repede traiectoria zborului unui proiectil decît zboară însuşi proiectilul, să execute în cîteva ore mai multe operaţiuni de calcul decît poate face un calculator cu experienţă în toată viaţa sa. Dar nu este vorba numai de rapiditate. Maşina poate efectua şi multe alte operaţii, cum ar fi traducerea dintr-o limbă în alta. In acest scop ea are în loc de cifre cuvinte şi unele expresii. Folosind regulile gramaticale exprimate în unităţi matematice, ea schimbă cuvintele găsite după caz, număr, timp şi le pune la locul necesar în propoziţie. Se înţelege că rezerva de cuvinte este limitată şi de aceea unele „libertăţi“ ale stilului originalului depăşesc cîteodată „posibilităţile de înţelegere“ ale „traducătorului mecanic“. Un caz interesant a povestit la conferinţă în legătură cu aceasta, I. Muhin, candidat în ştiinţe fizico-matematice. Pe cînd maşina traducea un articol din ziarul englez „Times“ în care era vorba despre experienţa traducerilor cu ajutorul maşinii de calculat, ea a întîlnit cuvintele „cortina de fier“. Maşina „a rămas pe gînduri“ şi sărind peste acest termen tehnic neînţeles, a continuat să traducă mai departe. „Strela", „Ural", „Pogoda" Pentru rezolvarea problemelor ştiinţifice şi inginereşti complexe ale industriei sovietice, biroul de proiectări al Ministerului Construcţiei, de aparate şi mijloace de automatizare al U.R.S.S. a creat o maşină universală electronică, denumită „Strela“. Cu ajutorul a 43 tuburi electronice ea „memorizează“ 2.048 numere formate din cîte 10 cifre, iar cu ajutorul benzii magnetice, pînă la 200.000 cifre. Maşina poate efectua 2.000 operaţii pe secundă. Un interes deosebit prezintă noua maşină universală de calculat „Ural“, produsă în serie. Ea serveşte pentru rezolvarea problemelor inginereşti în cadrul institutelor de proiectări şi de cercetări ştiinţifice, precum şi în institutele de învăţămînt superior. In curînd mulţi din inginerii noştri vor mînui astfel de maşini şi vor putea efectua cu ajutorul lor toate calculele necesare. La noi au fost create şi maşini cu o destinaţie specială : „Pogoda“ — pentru pronosticarea vremii; „Cristal“ — pentru analiza cu raze Roentgen a structurii cristalelor — şi altele. In esenţă, este vorba de o nouă fază a dezvoltării industriale, de reorganizarea radicală a metodelor de lucru din multe uzine, fabrici, transport şi instituţii economice. Varietatea maşinilor moderne este imensă, dar acum se adaugă la ele instalaţiile de tip nou şi anume agregate de maşini, în care sînt combinate într-un singur tot maşina-motor, maşina de execuţie şi maşina de comandă. Un astfel de agregat, comandat de om şi fără intervenţia acestuia, poate mînui singur scula, efectuînd prelucrarea pieselor. In noul cincinal se va folosi pe scară largă în siderurgie comanda automată. Introducerea maşinilor rapide de calculat deschide perspective uriaşe. Maşina de calculat este capabilă ca într-o fracţiune de secundă să ţină seama de caracteristicile procesului de topire: temperatura, presiunea, compoziţia gazelor; ea poate să calculeze modificările necesare şi să le transmită automatelor care reglează procesul de topire. Acest lucru, împreună cu îmbunătăţirea tehnologiei, dă posibilitate să se sporească productivitatea la elaborarea oţelului în cuptoarele electrice a procesului din furnal şi altele. Maşini asemănătoare vor fi folosite pentru comanda laminoarelor puternice. A. Feldbaum, doctor în ştiinţe tehnice, a relatat la conferinţă despre lucrările care se efectuează pentru elaborarea oţelului cu ajutorul maşinilor de calculat folosite la cuptoarele electrice cu arc de la uzina „Elektrostal“. Datorită acestor maşini se poate pune în mod real problema continuităţii procesului de elaborare a oţelului, ceea ce va contribui la creşterea însemnată a producţiei de oţel aliat de calitate superioară. Lucrări interesante desfăşoară savanţii şi inginerii din sectorul transportului. Inginerul N. Nikolaev a vorbit despre ele la conferinţă. A fost creat un dispozitiv de calculat care permite conducerea cu precizie înaltă a trenurilor, ţinînd seama nu numai de grafic ci şi de starea liniei, de greutatea garniturii şi de abateri temporare, „ocazionale“, intervenite în drum. Acest dispozitiv a şi fost experimentat la căile ferate. Centralizarea electrică a macazurilor şi mecanizarea cocoaşelor de triere, împreună cu folosirea maşinilor de calculat a sistemelor de radiolocaţie şi de televiziune, lichidează profesiunea de acar şi aceea de controlor de la reglarea saboţilor. In multe sectoare vor fi desfiinţate aproape toate profesiile, rămînînd doar şeful gării. In pragul noului Exemple şi mai interesante în ce priveşte felul de funcţionare a maşinilor matematice speciale a citat inginerul I. Bazilevschi, Erou al Muncii Socialiste. Aceste maşini vor efectua calcule de navigaţie pentru vapoare şi avioane. Ele vor rezolva probleme economice complicate. Există maşini automate „memorizatoare“, maşini bibliografice, maşini de tradus şi chiar maşini „redactori literari“, care folosind regulile gramaticale pot corecta un text simplu în conformitate cu normele limbii respective. Există, în sfîrşit, maşini de condus uzine, capabile să compare rezultatele calculelor cu datele reale observate şi să tragă concluzii cu privire la conducerea pe mai departe a procesului de producţie. Noi asistăm la naşterea unei noi ramuri a tehnicii — spune I. Bazilevschi — şi este greu să prevezi toate posibilităţile ei în viitor. Academicianul A. Dorodniţin a pus în faţa proiectanţilor de maşini de calculat sarcina de a spori „memoria operativă“ a acestora de la două pînă la cîteva zeci de mii cifre, iar viteza de funcţionare de la 8.000 operaţii pe secundă la 1 milion. Posibilităţile unor astfel de maşini sînt într-adevăr nelimitate. Directivele Congresului al XX-lea al P.C.U.S. prevăd că „se va da amploare muncii pentru proiectarea şi fabricarea de maşini automate rapide de calculat pentru rezolvarea problemelor de matematică complicate şi maşini de calcul matematic pentru automatizarea dirijării proceselor de producţie“. In noul cincinal industria noastră va căpăta o tehnică şi mai înaltă, care va uşura şi înnobila munca oamenilor sovietici. (Din „Literaturnaia Gazeta") V. PERELIS Maşinile viitorului. S-ar putea crede că în sala luminoasă, cu coloane albe, a Universităţii de pe Colinele Lenin, s-au adunat oameni cu o fantezie bogată, că aici se dezbat ipoteze îndrăzneţe care vor deveni subiectul romanelor captivante şi că fiecare dintre vorbitori se străduieşte să inventeze cea mai fantastică maşină a viitorului. ...Maşina efectuează cu precizia necesară controlul documentelor juridice şi chiar... al veridicităţii declaraţiilor. Modelul electronic al inimii permite nu numai de a descoperi ci şi de a prevedea unele boli de inimă. Sistemul de comandă nu numai că alege cele mai bune date pentru procesul tehnologic, nu numai că îl conduce cu randamentul maxim, dar se şi „antrenează“, capătă în timpul funcţionării „O experienţă practică“, se autoperfecţionează, am putea spune. Şi toate acestea există — despre ele n-au vorbit oameni cu o fantezie bogată, ci matematicieni, fizicieni, ingineri şi constructori, dezbătînd căile de dezvoltare a construcţiei sovietice de maşini şi aparate matematice. Uzina de construit locomotive electrice „Budeonnii din Novocerkassk a produs în cinstea celui de-al XX-lea Congres al P.C.U.S. pentru experimentare modelul unei locomotive electrice puternice cu șase osii destinată arterelor feroviare principale In același timp se elaborează proiectul unei noi locomotive electrice de pasageri care, în viitorul apropiat, va remorca un tren format din 15—18 vagoane, construite în întregime din metal. Viteza va ajunge pînă la 160 km pe oră. O nouă locomotivă electrică de mare viteză O© OO CO OO OC 30 OO OO OO OC OO OŰ ©O OO OO CC OO OO0000000© 00 0“ In cinstea celei de a 86-a aniversări a naşterii lui V. I. Lenin vor apare în Editura de Stat pentru Literatură Politică . V. I. LENIN : Opere, vol. 29. V. I. LENIN: Despre Revoluţia din 1805—1907. V. I. LENIN : Despre munca aparatului de Stat sovietic. V. I. LENIN : Despre productivitatea muncii. La Casa de Cultură a Sindicatelor ★ Jurnal vorbit pe tema sportului Pentru amatorii de sport din Bucureşti, Casa de Cultură a Sindicatelor organizează în prima zi a săptămînii ce urmează, luni 2 aprilie jurnalul vorbit nr. 20, începînd de la ora 18, trei dintre sportivii de frunte ai ţării noastre, alpinistul Cristea Emilian, schiorul Elena Epuran , basketbalistul E. Răducanu, maeştri ai sportului, vor povesti unele momente din activitatea lor, din lupţi pentru cucerirea de noi şi valoroase performanţe. Pentru activul sindical din Capitală în continuarea ciclului de conferinţ pentru popularizarea sarcinilor trasate de cel de-al 11-lea Congres al partidului în scopul sporirii productivităţi muncii are loc marţi 3 aprilie la ore 18 o nouă manifestare. Tovarăşul H Niculescu, şeful catedrei de economie politică a Şcolii Superioare de Cadre „I. C. Frimu“ a Consiliului Centra al Sindicatelor, va vorbi despre întrecerea socialistă ca factor esenţial la obţinerea unei productivităţi ma înalte a muncii Ce avem de făcut în luna aprilie ? Cu această temă va avea lot miercuri 4 aprilie în sala de conferinţe etaj II, la ora 18, consultaţii organizată special pentru cultivatori de loturi individuale din Capitală. Seară literară In colaborare cu Comitetul Orăşenesc de Luptă pentru Pace, Casa de Cultură a Sindicatelor organizează în ziua de joi, 5 aprilie, la ora 18 seară literară. Cu acest prilej Bellu Franfuzo, redactor la editura „Cartei Rusă”, va vorbi despre viaţa şi opera scriitorului F. M. Dostoevski, după care va rula filmul „Cadavrul viu“ Excursie profesională la uzinele ,,Mao Tze-dun“ Casa de Cultură în colaborare cu filiala regională A.S.I.T. a hotărît ca in cadrul cursului interuzinal pentru turnători şi şefi de echipă să pregătească un rodnic schimb de experienţă prin organizarea unei excursii profesionale la uzinele „Mao Tze-dun" Excursia va avea loc vineri 6 aprilie la ora 17. Intîlniri cu creatorii filmulu „Nufărul roşu" In ultima zi a săptămînii viitoare duminică 8 aprilie, vor avea loc două întîlniri cu creatorii primului film artistic în culori produs de cinematografia romînească, „Nufărul roşu“. La ora 10 dimineaţa pionierii ş şcolarii fruntaşi la învăţătură vor sta de vorbă cu eroii filmului, iar după amiază la ora 18 activul cultural sindical din Capitală se va întîlni atî cu artiştii filmului cît şi cu regizorii şi operatorul. După această întîlnire va rula în premieră filmul „Nufărul roşu“. * Pentru stricta respectare a logalităţii nopulare Este firesc ca în orînduirea noastră populară să existe o neîncetată strădanie spre o mai bună administrare a justiţiei, spre o cît mai strictă aplicare a legilor statului în interesul poporului. Această strădanie şi-a găsit expresia In dezbaterile Marii Adunări Naționale asupra proiectelor de legi pentru modificarea legii pentru organizarea judecătorească, a Codului de procedură penală și pentru modificarea și completarea Codului familiei. Pornind de la sarcinile de mare răspundere care revin judecătorului popular, noua lege pentru organizarea judecătorească pune un accent deosebit pe înalta calificare pe care el trebuie s-o aibă. Totodată se are în vedere o cît mai largă înfăptuire a principiilor apropierii justiţiei de masele populare, unităţii justiţiei şi simplificării aparatului de stat. Aşa cum s-a arătat în dezbaterile Marii Adunări Naţionale, nu este de ajuns să se îmbunătăţească numai sistemul de organizare judecătorească. Iată de ce modificarea Codului de procedură penală are menirea să asigure şi îmbunătăţirea corespunzătoare, în primul rînd a reglementării legale privind activitatea de cercetare şi anchetă penală. Constatîndu-se că deşi s-au făcut paşi importanţi pe acest drum mai existau o serie de lipsuri referitoare la normele de desfăşurare a procesului penal, se vine cu o serie de importante măsuri. Dacă interesele societăţii cer ca vinovaţii să fie sancţionaţi pe măsura vinei lor şi în condiţiile asigurării posibilităţii de apărare pentru ei, aceleaşi interese ale societăţii cer stabilirea precisă a adevărului material în procesul penal. Numai hotărîrea bazată pe o astfel de cunoaştere exactă a adevărului material este recunoscută ca justă de întreaga societate. Pentru aceasta legea subliniază principiul că obiect al urmăririi penale poate fi numai cel care a săvîrşit o infracţiune şi ca atare, ea îngăduie pornirea cercetărilor numai dacă organul de urmărire penală constată că sunt suficiente date cu privire la infracţiunea săvîrşită. Prevederile cuprinse în lege constituie garanţii materiale acordate de regimul nostru în ceea ce priveşte inviolabilitatea persoanei, garanţii că numai cei vinovaţi de săvîrşirea unor infracţiuni vor fi obiectul cercetărilor şi judecăţii penale şi că nici un nevinovat nu va ajunge în această situaţie. De asemenea, se subliniază prin obligaţii impuse organelr de urmărire penală ca cercetarea şi sancţionarea infracţiunii să fie cit mai apropiate de data comiterii acesteia Se pune un deosebit accent pe respectarea cerinţelor constituţionale privind libertatea persoanei, inviolabilitatea domiciliului şi secretul corespondenţei celor care formează obiectul urmăririi penale. Reţinerea peste 24 de ore nu este îngăduită fără aprobarea procurorului și, în general, ea nu poate depăși 5 zile, iar arestarea preventivă nu poate fi ordonată și pusă în execuție fără confirmarea mandatului de către procuror. ■ Modificarea Codului de procedura penală, în spiritul caracterului popular al puterii de stat şi democratismul orînduirii noastre, oglindeşte grija deosebită pentru ca fiecare cetăţean care respectă legile ţării să fie pus a adăpost de vreo urmărire nedreapta, pentru ca stabilirea adevăruluisă se facă în condiţiile respectării stricte a legalităţii populare Cea de-a treia lege, privind modificarea şi completarea Codului familiei, constatînd că el îşi atinge în mod satisfăcător ţelurile urmărite, aduce modificări unor dispoziţii pe care practica a dovedit că nu sunt întru totul corespunzătoare. Aceste modificări sunt inspirate de grija pentru întărireaşi dezvoltarea familiei pe baze sănătoase, pentru ocrotirea, creşterea şi educarea minorilor. Adoptarea acestor legi de către Marea Adunare Naţională ilustrează profundul democratism al orînduirii noastre, constituie o importantă contribuție la întărirea şi dezvoltarea regimului de democrație populară. Duminică 1 aprilie 1956 — nr. 26tid Cum trebuie aplicate anul acesta tăierile la viţa de vie — Comunicatul Ministerului Agriculturii — Temperaturile scăzute din iarnă au cauzat unele pierderi viilor rămase dezgropate. Poleiul din cursul lunii februarie a agravat situaţia mărind pierderile de muguri. Pentru compensarea acestor pierderi, se recomandă următoarele măsuri: înainte de începerea tăierilor se va face un control atent în toate viile şi în special la vitele care au rămas dezgropate peste iarnă. Se vor controla coardele, despicînd în două fiecare ochi cu ajutorul unui briceag bine ascuţit sau cu o lamă de ras. Mugurii care prezintă culoare maron sau sunt înnegriţi sub căpuşe sunt muguri distruşi, iar cei verzi sunt muguri sănătoşi. Prin stabilirea mugurilor sănătoşi care au rămas putem stabili numărul de muguri şi coardele ce trebuie să lăsăm la tăiere. Astfel, acolo unde pierderile de muguri nu depășesc 25 la sută, la tăiere se va lăsa pentru fiecare 3-4 coarde cîte o coardă în plus, unde pierderile sînt pînă la 50 la sută se vor lăsa de două ori mai multe coarde, iar dacă pierderile sînt pînă la 75 la sută, pe lîngă faptul că numărul coardelor lăsate va fi dublu, li se va lăsa şi o lungime mai mare şi anume odată şi jumătate. Cînd pierderile mugurilor sînt mai mari de 75 la sută, tăierile se vor aplica după desmugurire, cînd se pot distinge lăstarii cu rod. In acest caz, la tăiere se opreşte un număr de lăstari de rod egal cu numărul de muguri care se lasă ca sarcină obişnuită n regiune; poziţia acestor lăstari poate fi şi îndepărtată de scaunul buticului. Coardele se vor lega sub formă de cerc ardelenesc sau cordon orienta! Lăstarii de rod ce vor porni de pe aeste coarde şi vor fi îndepărtaţi de lutuc se vor ciupi în tot cursul verii ncepînd înaintea înfloritului, iar cei lorniţi direct din butuc sau aproape de butuc nu se vor ciupi. Lăstarii care lornesc din mugurii de înlocuire şi nu iu rod se vor îndepărta prin plivi' reaetat 'cînd s-au 5—8 frunze. Plivitul' se 'a aplica şi în'celelalte cazuri, cînd am făcut tăieri de compensare prin sare s-au lăsat coarde mai multe. La tăierea de compensare se va da o atenţie deosebită plantaţiilor tinere la soiurile cu creştere viguroasă, La aplicarea tăierilor în aceste cazuri se vor lăsa pe cît posibil coarde mai subţiri, deoarece cele groase rezistă de egală mai puţin la îngheţ şi deci vor ivea mai puţini muguri sănătoşi. De asemenea, o atenţie deosebită se acordă copiiilor de pe coardele de un in care se vor lăsa sub formă de căăraşi, completînd astfel numărul de ichi necesari. Aceasta se practică mai jes atunci cînd copilii sînt mai subiri decît coardele mame și au muguri mai bine conservați. A__apărut: Lupta de clasă Organ teoretic şi politic al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român Seria a V-a. Anul XXXVI, Nr. 3 Martie 1956 SUMAR: Editorial: Caracterul creator al ştiinţei marxist-leniniste. S. Zeigher: Problema creşterii productivităţii muncii în industrie in al 2-lea plan cincinal. I. Ceterchi: Unele probleme ale formării şi dezvoltării statului român, democrat-popular. Gh. Pop , împotriva dogmatismului în practica agricolă. DIN EXPERIENŢA MUNCII DE PARTID I. Bordaş: Folosirea dreptului de control de către organizaţiile de partid din întreprinderi. A. Baicu : Din munca noastră pentru întărirea şi dezvoltarea gospodăriei colective. Informaţii de partid : Comitetul regional de partid analizează mersul transformării socialist a agriculturii în regiune. Excluderi din partid pentru abateri grave. Organizaţiile de partid îşi analizează munca în lumina hotăririlor Congresului partidului. PE TEME ACTUALE — Pentru îmbunătăţirea muncii de partid în staţiunile de maşini şi tractoare RĂSPUNSURI LA ÎNTREBĂRILE CITITORILOR FI. Balaure: Despre relaţiile de producţie în întovărăşirile pentru lucrarea in comun a pămîntului — Ce sînt cooperativele de credit şi economie ? — Este necesar ca adunarea generală a organizaţiei de bază să fie condusă de un prezidiu 5 CRITICA Şl BIBLIOGRAFIE N. Creţu: O valoroasă culegere de monografii N. Vrancea: Pe marginea unor schiţe din colecţiile „Albina" şi „Ogoare noi“ I. Chirculescu , William Z. Foster : „Cu privire la lupta împotriva keynesismului“. Note: Să dăm mai multă atenţie gazetelor de perete săteşti — pe urmele materialelor publicate în revistă.