Munca, mai 1956 (Anul 12, nr. 2653-2677)

1956-05-03 / nr. 2653

­of­í­mái 1956 — nf. 2653. Vizitele delegaţiei muncitorilor metalurgişti din R. P. F. Iugoslavia ORAŞUL STALIN — Membrii de­legaţiei Federaţiei muncitorilor din metalurgie din R.P.F. Iugoslavia, în frunte cu Jankó Rudolf, conducătorul delegaţiei, au sosit vineri în Oraşul Stalin. In cursul dimineţii, ei au vi­zitat uzinele Steagul Roşu“. La sfîrşitul vizitei prin secţiile uzi­nei, Jankó Rudolf a spus: „Vizita la uzinele „Steagul Roşu“ a fost inte­resantă şi instructivă pentru membrii delegaţiei noastre, încît cele 3 ore pe­trecute aici au trecut pe nesimţite. Multe lucruri interesante vom avea de povestit muncitorilor despre vizita făcută în secţiile de prelucrare şi u­­zinaj a pieselor de autocamion. Cel mai mult ne-a impresionat secţia de rulmenţi care se poate , numi o adevă­rată fabrică. Dacă ţinem seama de experienţa tînără pe care o au cei care execută lucrările de producere a rulmenţilor, se poate spune că ei au obţinut un mare succes. Sistemul de control al fazelor de lucru din această secţie este bine pus la punct şi acest lucru asigură o calitate bună a pro­duselor. Toleranţa de doi microni este un rezultat cu care muncitorii acestei secţii se pot mîndri, cu atît mai mult cu cît aparatajul de măsură de înaltă precizie folosit în această secţie este produs tot în uzina dv. La noi în ţară am avut multe greutăţi în producţia rulmenţilor necesari industriei noas­tre. Cele învăţate în schimbul de expe­rienţă pe care l-am avut noi azi vor fi de un real folos muncitorilor noştri care produc­­rulmenţi. De asemenea primirea făcută delegaţiei noastre şi discuţiile purtate ne-au arătat dragos­tea muncitorilor din această uzină. Ei ne-au vorbit despre munca lor, despre problemele tehnice care-i preocupă, iar noi le-am împărtăşit din experienţa noastră. Noi vă mulţumim, dragi to­varăşi, pentru rodnicul schimb de ex­perienţă şi primirea făcută în uzina dv. In numele colectivului uzinei „Stea­gul Roşu”, tov. Ion Armancu, secreta­­rul comitetului de întreprindere, a mul­ţumit oaspeţilor pentru schimbul de experienţă la care au participat şi le-a transmis spor la muncă şi dorinţa de a obţine noi succese în construirea vieţii noi. * ORAŞUL STALIN 30 (de la cores­pondentul special „Agerpres”). Muncitorii de la uzinele de tractoa­re „Ernst Thälmann” au primit cu bucurie pe membrii delegaţiei Federa­ţiei muncitorilor din metalurgie din R.P.F. Iugoslavia, în frunte cu Jankó Rudolf, care şi-au petrecut ziua de sîmbătă în mijlocul lor. In numele muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor din uzină, membrii delegaţiei au fost salutaţi de tovară­şii Mihai Marinescu, director tehnic, ing. Ion Bordaş, secretarul comite­tului de partid, şi Alexandru Dumi­­trescu, secretar al comitetului de în­treprindere. Apoi directorul tehnic a vorbit oas­peţilor despre dezvoltarea uzinelor de tractoare, astăzi o uzină modernă, do­tată cu un utilaj de înaltă tehnicita­te. Grija faţă de om este­­reflectată de condiţiile bune de muncă, de clă­dirile grupului social şi de alte mă­suri luate pentru continua ridicare a nivelului de viaţă In cursul vizitei, oaspeţii iugoslavi s-au oprit îndelung în secţiile turnă­torie, forjă şi de montaj al tractoare­lor. Apoi ei au participat la masa tovărăşească care a avut loc la can­tina uzinei. Rugîndu-l pe tov. Jankó Rudolf, conducătorul delegaţiei, să ne împărtăşească cîteva din impresiile sale culese în timpul vizitei în cele două mari uzine metalurgice din Ora­şul Stalin, d-sa ne-a spus: „Sîntem foarte mulţumiţi că am pu­tut vizita aceste două mari uzine, cu atît mai mult cu cît în fiecare am putut vedea lucruri deosebite. Dacă la uzinele „Steagul Roşu” ne-a im­presionat secţia de rulmenţi, unde munca se desfăşoară la un înalt nivel tehnic, de la uzinele „Ernst Thälmann” am plecat entuziasmaţi din secţia de turnătorie; aici maşinile moderne re­duc mult efortul muncitorului. Pe bună dreptate colectivele acestor sec­ţii se pot mîndri cu locurile lor de muncă” • Ţin să subliniez de asemenea im­portanţa care se dă asistenţei medi­cale în întreprinderile din ţara dvs. Policlinicile sunt bine utilate, iar per­sonalul medical şi mediu sanitar care le deserveşte este suficient. La sfîrşitul vizitei la uzina de tractoare „Ernst Thälmann” tov. Ale­xandru Dumitrescu, secretarul comite­tului de întreprindere, a înmînat membrilor delegaţiei Federaţiei mun­citorilor din metalurgie din R.P.F. Iugoslavia un album cu fotografii din munca colectivului uzinelor de la pro­ducerea primului tractor şi pînă as­tăzi. A răspuns Jankó Rudolf, conducă­torul delegaţiei, care a spus : „In nu­mele delegaţiei noastre vă mulţumesc pentru darul pe care ni-l faceţi şi care ne va aminti de vizita făcută la uzi­nele „Ernst Thälmann”. Această vizi­tă contribuie la strîngerea prieteniei dintre popoarele noastre, la realizarea unui bogat schimb de experienţă pen­tru atingerea ţelului comun — cons­truirea socialismului. Cu prilejul zilei de 1 Mai, vă felicit, şi prin dvs. fe­licit întregul colectiv al uzinei, şi-i urez să obţină noi succese în mun­că”. Miercuri dimineaţa au sosit în gara Constanţa membrii delegaţiei Federa­ţiei muncitorilor din metalurgie din R.P.F. Iugoslavia în frunte cu Jankó Rudolf. Oaspeţii au fost întîmpinaţi în gară de tovarăşii Vlad Nicolae, preşedin­tele Consiliului sindical regional Con­stanţa, Stancu Marin, preşedintele co­mitetului executiv al sfatului popular al oraşului Constanţa, de activişti sindicali şi de stat, precum şi de un mare număr de muncitori din portul Constanţa. Tov. Vlad Nicolae a urat oaspeţilor bun sosit. De aici membrii delegaţiei au ple­cat la staţiunea Mamaia. In cursul după-amiezii oaspeţii iu­goslavi au vizitat staţiunile de pe litoral.­­ (Agerpres) •k Comemorarea a 340 ani de la moartea lui William Shakespeare La Casa Ziariştilor din Bucureşti a avut loc duminică o seară consacrată comemorării a 340 de ani de la moar­tea marelui scriitor englez William Shakespeare. Au participat numeroşi ziarişti ro­­mâni şi corespondenţi ai presei stră­ine. Au fost de faţă membri ai corpului diplomatic precum şi ziarişti străini care ne vizitează ţara. Acad. prof. Tudor Vianu a vorbit despre „Umanitatea lui Shakespeare”. A urmat un program artistic, la care şi-au dat concursul actorii Maria Bota, laureată a Premiului de Stat, Marieta Anca, Lia Șahighian, Florin Vasiliu, G. Ionescu Gion, precum și soprana Iolanda Mărculescu. Primul spectacol al Ansamblului de acrobaţi chinezi Marţi seara, Ansamblul de acrobaţi din R. P. Chineză care se află în ţara noastră, a prezentat la Circul de Stat din Bucureşti primul său spectacol. Acrobaţii chinezi au oferit un spec­tacol în care cele mai noi realizări ale circului modern se îmbină armo­nios cu străvechile tradiţii ale artei acrobatice chineze. Fiecare din numere reprezintă pentru spectatorii rom­îni o noutate. Artiştii chinezi dovedesc, pe lîngă o mare măiestrie sportivă, o in­epuizabilă fantezie. Tradiţionala jon­glerie chineză cu iou-jouri executată de Tien Suan-juan, Den Ju-fu şi Iao Hui-ju a fost răsplătită cu ovaţii. Uimesc prin precizia, neprevăzutul, curajul şi frumuseţea execuţiilor acro­baţiile executate cu prăjini fixe şi mobile, cu cercuri, numerele de echi­libristică pe scaune, cu cilindri şi o imensă contribuţie la dezvoltarea teoriei marxiste şi experienţei mişcării comuniste internaţionale. Prin propria lor experienţă, oame­nii muncii din ţara noastră au putut verifica justeţea cuvintelor lui Lenin, potrivit cărora exemplul rus arată tuturor ţărilor cîte ceva — dar cu totul esenţial — din viitorul lor ine­vitabil şi apropiat. In cei 50 de ani de existenţă Partidul Comunist al Uniunii Sovie­tice a acumulat un tezaur de ex­perienţă politică, ideologică şi organi­zatorică. Studierea aprofundată a experienţei P.C.U.S., însuşirea şi apli­carea ei creatoare s-a dovedit de un uriaş ajutor pentru partidele comu­niste şi muncitoreşti şi a dus întot­deauna la întărirea lor. Este caracte­ristică în această privinţă influenţa binefăcătoare, pe care o au asupra partidelor comuniste şi muncitoreşti documentele istorice ale Congresului al XX-lea al P.C.U.S. Partidul nostru, ca şi toate parti­dele comuniste şi muncitoreşti, trage învăţăminte foarte importante pentru activitatea sa din lupta P.C.U.S. îm­potriva cultului personalităţii străin marxism-leninismului Studiind cu cea mai mare grijă ex­perienţa P.C.U.S. — întruchipare vie a ideilor leninismului — însuşindu-şi experienţa partidelor comuniste şi muncitoreşti care conduc opera de construire a socialismului în ţările de democraţie populară, experienţa în­tregii mişcări muncitoreşti internaţio­nale, Partidul Muncitoresc Român va dezvolta neîncetat legăturile şi contac­tele cu partidele frăţeşti, în interesul dezvoltării ţării noastre şi întăririi la­gărului socialismului, al întăririi uni­tăţii oamenilor muncii şi apărării păcii. Realizarea unităţii de acţiune a cla­sei muncitoare în ţările unde persistă sciziunea mişcării muncitoreşti este cea mai importantă condiţie a succe­sului în lupta muncitorilor pentru pace. Totodată, de aceasta depinde po­sibilitatea clasei muncitoare de a uni în jurul ei masele largi ale poporului, mingi, cu vase umplute cu apă, execu­tate de Ciu Ţe-pin, Man Cai-lo, Iao Ţin-te, Cin In, Cin De-lin, Sin Fan­niin, Sin Fan-lou, Cien Cien-sie, Pan Lien-i şi alţii. Numerele de jonglerie sînt minu­nate demonstraţii de îndemînare. Ar­tiştii Lie Tie-ien, Lu Sun-in, Ciu Tzen­­pin, Tzen Fîn-lun execută mişcările cu o siguranţă impresionantă. Ei combină într-un fel unic jongleria cu figuri de dans din opera clasică chineză. Un mare succes au obţinut imita­torii de sunete Sun Te şi Tou Tzi-cen. Imitatori desăvîrşiţi şi miercuri plini de umor, cei doi artişti au fost ova­ţionaţi, publicul cerînd repetarea nu­mărului. La sfîrşitul spectacolului, spectatorii au făcut o caldă manifestaţie de sim­patie artiştilor chinezi­ (Agerpres) şi de a înfăptui adînci transformări sociale şi economice. Mişcarea muncitorească şi-a creat organizaţii politice puternice ca parti­dele comuniste şi social-democrate, mari organizaţii internaţionale , sin­dicate, organizaţii de femei, de tine­ret. Interesele vitale ale clasei munci­toare fac necesare lichidarea sciziunii în mişcarea muncitorească, folosirea maxim­ă a tuturor posibilităţilor exis­tente pentru apropierea acestor organi­zaţii, pentru strîngerea legăturilor şi realizarea de acţiuni comune, stabili­rea de contacte între mişcările sindi­cale, atît pe plan naţional cît şi in­ternaţional. In această privinţă un cîmp larg de activitate este deschis înaintea partidelor comuniste şi mun­citoreşti din fiecare ţară, inclusiv din ţările în care a fost realizată unifi­carea politică, ideologică şi organiza­torică a mişcării muncitoreşti. Fiecare din acestea poate aduce o contribuţie proprie la apropierea organizaţiilor muncitoreşti şi, în felul acesta, la înfăptuirea unităţii internaţionale a clasei muncitoare. * In epoca noastră solidaritatea inter­naţională proletară a oamenilor mun­cii a devenit o mişcare uriaşă, care uneşte pe muncitorii din toate ţările într-o singură forţă viguroasă de lup­tă pentru pace şi socialism. Ideile so­cialismului exercită o puternică atrac­ţie, pătrund în cele mai îndepărtate colţuri ale lumii , iar socialismul este indisolubil legat de internaţiona­lismul proletar. Steagul nemuritor al marxism-leni­nismului flutură biruitor peste o tre­ime a omenirii eliberate şi călăuzeşte lupta sutelor de milioane de oameni din toate continentele pentru pace, de­mocraţie şi socialism. Nici o forţă din lume nu poate împiedica mersul îna­inte al ideilor internaţionalismului proletar — ideile păcii, libertăţii şi frăţiei popoarelor. (Articol apărut în ziarul JURAVDA", nr. 122 (13785). Informaţii In cadrul acordurilor culturale din­tre ţara noastră cu R.P. Bulgaria şi R.P. Polonă, luni dimineaţă au sosit în Capitală Emil Karamanov, dirijor al Orchestrei simfonice de stat din Russe (R.P. Bulgaria) şi pianista po­loneză Regina Smedzianka, laureată a celui de al IV-lea Concurs interna­ţional „Chopin“. Oaspeţii vor da concerte în Capi­tală şi în ţară. De curând a sosit în Capitală o dele­gaţie culturală chiiliană compusă din Humberto Mewes, preşedintele Cen­trului de cultură româno-chilian din Santiago, Sergio Gonzales, deputat în parlament şi Domingo Piga, regizor la Teatrul experimental al Universită­ţii din Santiago. Oaspeţii chilieni vor vizita institu­ţii culturale din Capitală şi din ţară şi vor lua contact cu oameni de cultură şi artă din ţara noastră în vederea ex­tinderii legăturilor culturale dintre R. P. R. şi Republica Chile. Duminică la amiază s-a deschis la Galeriile de Artă ale Fondului Plastic din B-dul Magheru nr. 20 expoziţia retrospectivă a pictorului Ary Murnu, organizată de Uniunea Artiştilor Plastici. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de graficianul Gh. Ivancenco. Expoziţia cuprinde 100 de lucrări de artă plastică. (Agerpres) Apropiata vizită în U. R. S. S. a preşedintelui Tito MOSCOVA 29 (Agerpres). TASS: Iosip Broz-Tito, preşedintele Repu­blicii Populare Federative Iugoslavia, va sosi într-o vizită oficială în U.R.S.S. în luna iunie a.c. la invita­ţia Prezidiului Sovietului Suprem şi a guvernului U.R.S.S. ★ ★ P© scurt ITALIA. In seara zilei de 27 aprilie a.c., D. Olteanu, trimisul extraordinar şi ministrul plenipotenţiar al R.P.R. la Roma, a oferit o recepţie în cinstea ministrului Comerţului Exterior al R.P.R., Marcel Popescu. FINLANDA. La 28 aprilie, tov. Ion Pas, prim-locţiitor al ministrului Cul­turii al R.P.R., conducătorul delegației culturale române care vizitează Fin­landa, a fost primit de către primul ministru al Finlandei K. Fagerholm, R. P. F. IUGOSLAVIA. La sediul Uniunii Scriitorilor Croați a avut loc în seara zilei de 29 aprilie o în­­tîlnire a scriitorilor din Zagreb cu scriitorul Mihail Sadoveanu. Intîlni­­rea a fost prezidată de Vjekoslav Ka­­leb, preşedintele Uniunii Scriitorilor Croaţi. O.N.U. Comisia O.N.U. pentru supra­vegherea armistiţiului comunică că E­­giptul şi Israelul au ajuns la un a­­cord cu privire la respectarea strictă a hotărîrii în legătură cu încetarea fo­cului în regiunea Gaza. In comunicat se arată că acordul a fost realizat cu prilejul convorbirilor avute de Ham­­marskjoeld, secretarul general al O.N.U., cu reprezentanţii guvernelor ţărilor din Orientul Apropiat. R.P. CHINEZA. La 30 aprilie a luat sfîrşit la Pekin sesiunea Consiliului Federaţiei Democrate Internaţionale a Femeilor. La lucrările sesiunii au par­ticipat peste 180 de delegate şi invita­te din 48 de ţări. La şedinţa de în­chidere au fost adoptate în unanimi­tate . Rezoluţia cu privire la sarcinile F.D.I.F., Apelul adresat femeilor din toate ţările lumii în legătură cu Ziuă internaţională a copilului, Apelul adre­sat­ femeilor din Asia şi Africa şi De­claraţia cu privire la colaborarea cu organizaţiile de femei care nu fac parte din F.D­­.F. R.D. GERMANA. La 30 aprilie a a­­vut loc ceremonia înmînării drapelului primului regiment motorizat, care este prima formație militară a armatei populare naționale a R.D. Germane. INCA Sărbătorirea zilei de 1 Mai peste hotare Uniunea Sovietică Franţa MOSCOVA 1 (Agerpres) TASS. In Piaţa Roşie a avut loc, ca în fie­care an, demonstraţia de 1 Mai a oa­menilor muncii din capitala sovietică. In faţa tribunelor au trecut în cîteva coloane paralele cetăţeni ai Moscovei, reprezentanţii milioanelor de oameni care, împreună cu întregul popor so­vietic, creează uriaşe valori materiale şi spirituale. In tribunele Mausoleului se aflau conducătorii Partidului Co­munist şi Guvernului Sovietic : N. A. Bulganin, N. S. Hruşciov, L. M. Ka­ganovich G. M. Malenkov, A. I. Miko­­ian, V. M. Molotov, M. G. Pervuhin, M. Z. Saburov, M. A. Susiov, K. E. Voroşilov şi alţii. In tribunele de granit se aflau cei mai buni oameni ai capitalei sovietice — inovatori din industrie şi transpor­turi, cunoscuţi oameni de ştiinţă, oa­meni ai artei. In aceste tribune se aflau de asemenea numeroşi oaspeţi străini, veniţi la Moscova cu prilejul zilei de 1 Mai. Demonstraţia festivă a moscoviţilor a fost deschisă de un grup de stegari, ducînd steagul roşu al capitalei. Apoi au urmat sportivii. Deasupra coloanei lor se puteau vedea o mare stemă a U.R.S.S. şi steagul roşu al Ţării Sovietice, înconjurat de steagu­rile republicilor unionale. După sportivi în Piaţa Roşie s-a revărsat o mare de oameni. In faţa Mausoleului au trecut reprezentanţii fabricilor şi uzinelor, ai organizaţii­lor ştiinţifice şi instituţiilor sovietice, al elevilor şi studenţilor, în sunetul muzicii şi al cîntecelor vesele. Deasu­pra coloanelor se vedeau sute de pa­nouri şi pancarte. Ele exprimau în mod grăitor dorinţa oamenilor sovie­tici de a îndeplini cu cinste măreţul program al construcţiei comuniste, trasat de Congresul al XX-lea al par­tidului. Pe pancartele care fluturau deasu­pra pieţei erau scrise chemări ale C.C. îndemnînd la prietenie şi colaborare cu toate popoarele lumii. Demonstraţia festivă a moscoviţilor se apropia de sfîrşit. Din toate păr­ţile pieţei se ridicau în aer, asemenea unor rachete, ciorchinri de baloane de diferite culori. Timp de peste patru ore în faţa tribunelor a defilat un uriaş torent de oameni. In sunetele vesele ale unui marş au defilat ulti­mele rînduri ale participanţilor la demonstraţie, purtînd o mulţime de steaguri roşii. In întreaga Uniune Sovietică ziua solidarităţii internaţionale a oameni­lor muncii a fost sărbătorită cu en­tuziasm. Din zorii zilei, Leningradul a răsu­nat de cîntece. După parada militară, in Piaţa Palatului au intrat coloanele oamenilor muncii. Peste 300.000 de cetăţeni au manifestat în această zi. In fruntea demonstranţilor din Kiev păşeau copii cu braţe pline de flori — simbol al vieţii înfloritoare. Ca şi la Leningrad, în capitala Ucrainei, a­­lături de studenţii sovietici păşeau chinezi, coreeni, polonezi, cehi, romîni, unguri, bulgari şi albanezi, care stu­diază în şcolile superioare din U.R.S.S. Intr-un singur glas cu ucrai­nenii ei aclamau prietenia de ne­zdruncinat dintre popoarele frăţeşti. In această zi manifestanţii din ora­şul Stalino au salutat cu multă căl­dură delegaţia municipalităţii oraşu­lui Sheffield (Anglia) cu ai cărui lo­cuitori oamenii muncii din Donbas au tradiţionale legături de prietenie. Joseph Curtis, lordul primar al Shef­­fieldului şi şeful delegaţiei, luînd cu­vîntul în faţa microfonului, a trans­mis un salut sincer popoarelor din U.R.S.S. şi în special locuitorilor din Stalino. Habarovsk, de pe fluviul Amur, a fost primul dintre marile oraşe ale Uniunii Sovietice, care a sărbătorit ziua de 1 Mai, deoarece cînd în acest oraş s-a făcut ziuă, la Moscova şi în celelalte oraşe din vestul ţării era încă miezul nopţii. Peste trei ore a durat demonstraţia de 1 Mai a oamenilor muncii din Sverdlovsk — centrul Uralului indus­trial. Entuziaste demonstraţii au avut loc în capitala Gruziei — Tbilisi, la Taşkent, capitala Uzbekistanului şi Alma-Ata. Demonstraţii de 1 Mai au avut loc şi în celelalte republici din Asia Cen­trală.. Multe mii de manifestanţi au parti­cipat la demonstraţiile care au avut loc pe străzile capitalelor Republici­lor Baltice: Tallin, Riga, Vilnius. Au sărbătorit în mod solemn ziua de 1 Mai oamenii muncii din Minsk, Petro­zavodsk, Chişinău, Erevan şi din toate oraşele ţării. Seara, în cinstea zilei de 1 Mai, în capitala Uniunii Sovietice — Mosco­va — şi în capitalele republicilor unio­nale, precum şi în oraşele-erou Lenin­grad, Stalingrad, Sevastopol şi Ode­­sa s-au tras 20 de salve de tun în semn de salut. Cerul a fost luminat de stelele multicolore ale focurilor de artificii. In U.R.S.S., ziua de 1 Mai a fost o demonstraţie puternică a înfloririi for­ţelor statului socialist, a prieteniei pu­ternice, între popoarele sovietice, a nă­zuinţei fierbinţi de pace şi colaborare cu toate ţările a popoarelor din U.R.S.S. PARIS 2 (Agerpres). — In oraşele şi satele din Franţa au avut loc nu­meroase mitinguri şi adunări consa­crate zilei de 1 Mai, sărbătoarea in­ternaţională a oamenilor muncii. Demonstraţia tradiţională de 1 Mai a oamenilor muncii a fost interzisă anul acesta la Paris. De aceea Uniu­nea Sindicatelor din departamentul Seine, care face parte din Confedera­ţia Generală a Muncii (C.G.M.), a organizat un miting de masă în pădu­rea Vincennes. Cu toate că timpul a fost nefavorabil mii de locuitori din capitala Franţei şi periferiile muncito­reşti ale Parisului au participat la mi­ting. Benoît Frachon, secretar general al C.G.M., şi Louis Saillant, secretar general al Federaţiei Sindicale Mondia­le, au rostit cuvîntări în cadrul mitin­gului, care s-a desfăşurat sub semnul luptei pentru îmbunătăţirea situaţiei materiale a oamenilor muncii, pentru încetarea acţiunilor militare în Algeria şi pentru pace în întreaga lume. La 1 Mai oamenii muncii de origine nord-africană care locuiesc în regiu­nea Parisului au încercat să se întru­nească în piaţa Bastiliei pentru a ma­nifesta. Ei au fost însă împrăştiaţi de detaşamente de poliţie. Cîteva sute de oameni au fost reţinuţi şi duşi la po­liţie pentru verificarea actelor. După cum anunţă postul de radio, Paris, la Marsilia şi Saint-Étienne s-au efec­tuat arestări în rîndurile oamenilor muncii de origine nord-africană. R. D. Germană BERLIN­­ (Agerpres). — A.D.N. : Intr-o atmosferă de mare avînt po­litic au sărbătorit ziua de 1 Mai oa­menii muncii din Berlin. Locul central al festivităţilor a fost, ca întotdeauna, Piaţa Marx-Engels — locul tradiţional al demonstraţiilor de 1 Mai. In tribuna centrală se aflau condu­cătorii statului, partidului, activişti de seamă pe tărâm social din R.D. Ger­mană. Participanţii la demonstraţie au salutat cu căldură pe preşedintele Wilhelm Pieck, pe Otto Grotewohl, Walter Ulbricht, pe membrii şi mem­brii supleanţi ai Biroului Politic al C.C. al P.S.U.G., pe conducătorii par­tidelor democratice şi ai organizaţii­lor de masă. In tribune se aflau de asemenea oaspeţi din Germania occi­dentală şi Berlinul occidental, dele­gaţii străine şi membrii corpului di­plomatic. După paradă a avut­ loc demonstra­ţia oamenilor muncii din Berlin. La miting a luat cuvîntul Herbert Warnke, preşedintele Uniunii Sindica­telor Libere Germane. El a chemat pe oamenii muncii din R.D. Germană la noi succese în lupta pentru pace, de­mocraţie şi socialism. Demonstraţia oamenilor muncii din Berlin, la care au participat sute de mii de oameni a durat cîteva ore. R. F. Germană MÜNCHEN 2 (Agerpres) — A.D.N.: In toate oraşele mari din Germania oc­cidentală au avut loc cu prilejul zilei de 1 Mai demonstraţii în cadrul cărora s-a cerut anularea legilor cu privire la crearea armatei vest-germane, promo­varea unei politici în favoarea reunifi­­cării ţării şi satisfacerii revendicărilor sociale. La mitingul care a avut loc în ora­şul München, au participat 60.000 de oameni ai muncii. In cadrul mitingu­lui a luat cuvîntul Fritz Strothmann, membru al Comitetului Executiv al Uniunii muncitorilor metalurgişti. Arătînd, printre altele, că lupta pen­tru mărirea salariilor trebuie să fie însoţită de lupta pentru înlocuirea ac­tualului sistem economic depăşit, vor­bitorul a subliniat că lupta pentru mă­rirea salariilor este o luptă politică. La Stuttgart a avut loc o demonstra­ţie la care au participat 15.000 per­soane care au purtat lozinci cerînd a­­nularea legilor militariste. Muncitorii de la societatea de tramvaie purtau lozinci care chemau la lupta pentru pace și solidaritate cu oamenii mun­cii din lumea întreagă. La mitingul care a avut loc în ora­şul Gelsenkirchen au participat 25.000 de oameni, iar la Düsseldorf 30.000 de oameni. La mitingul de la Düsseldorf a luat cuvîntul Dore Smeth, fruntaş sindical belgian, care s-a pronunţat în favoarea unităţii de acţiune a clasei muncitoare în lupta pentru menţinerea păcii şi a asigurat asistenţa de solida­ritatea oamenilor muncii belgieni în lupta pentru pace dusă de clasa mun­citoare din Germania. In Berlinul occidental au avut loc de asemenea mari demonstraţii, în ca­drul cărora participanţii au cerut li­chidarea oricăror manifestări ale fas­cismului şi satisfacerea revendicărilor sociale. Participanţii la demonstraţie au cîntat cîntece muncitoreşti, pe care poliţia din Berlinul occidental a încer­cat să le acopere prin executarea unor marşuri militare. Organizaţia tineretu­lui social-democrat, „Falken“ a orga­nizat de asemenea o demonstraţie im­presionantă. însemnate succese ale luptei revendicative a muncitorimii japoneze TOKIO 2 (Agerpres). — China Nouă Potrivit relatărilor presei din Tokio, lupta dusă în această primăvară de oamenii muncii japonezi pentru spori­rea salariilor s-a încheiat cu succes. După cum se știe, la chemarea Con­siliului General al Sindicatelor, aceas­tă luptă a fost începută la mijlocul lunii februarie şi s-a încheiat la sfîr­şitul lunii aprilie. La ea au participat peste 3.000.000 de oameni Lupta, care s-a desfăşurat în şapte etape, a fost dusă sub formă de greve, mitinguri, COVENTRY 2 (Agerpres).­­ Agen­ţia Reuter transmite că 11.000 de muncitori de la uzinele Standard Mo­tors au declarat miercuri grevă. Prin această grevă muncitorii îşi exprimă protestul lor faţă de planurile admi­nistraţiei societăţilor Standard Motors de a introduce automatizarea într-o serie de sectoare ale întreprinderilor acestei societăţi şi ca urmare a aces­tui lucru de a concedia 3500 de mun­­citori. In cercurile muncitoreşti se a­­rată că in actualele condiţii, cînd în Anglia diferite alte uzine şi-au re­­strîns producţia (N.R. — fabrica de sub forma refuzului de a presta ore suplimentare, a încetinirii ritmului muncii şi prin alte metode. Prin a­­ceastă luptă oamenii muncii i-au obli­gat pe patroni şi administraţia socie­tăţilor de stat să facă concesii. Mun­citorii au obţinut sporirea salariilor cu 6,7 la sută în medie. Recent Consiliul General s-a adresat sindicatelor cu o nouă chemare pentru desfăşurarea unei largi mişcări de pro­test împotriva proiectului de lege elec­torală reacţionară, pentru succesul forţelor democrate la apropiatele ale­geri pentru Camera consilierilor­ automobile Austin, de pildă) şi au re­dus săptămîna de lucru, cei 3500 de muncitori trecuţi pe listele de conce­dieri din cauza automatizării sunt în primejdie de a rămîne şomeri. Participanţii la grevă declară că ei nu sunt împotriva automatizării, dar aceasta să ducă la îmbunătăţirea con­diţiilor de muncă şi să nu fie folosită de patroni pentru a-şi spori pe de o parte profiturile, iar pe de altă parte pentru a justifica noi scăderi de sala­rii, concedieri în masă, sau alte mă­suri de natură să înrăutăţească viaţa muncitorilor. Salutul F.S.M. adresat primului Congres naţional al oamenilor muncii din Peru PRAGA 29 (Agerpres). — TASS : Louis Saillant, secretarul general al F.S.M., a adresat o telegramă de salut primului Congres naţional al oameni­lor muncii din Peru în care îşi expri­mă convingerea că unitatea oamenilor muncii din Peru îi va duce la victorie în lupta pentru îmbunătăţirea condi­ţiilor de viaţă şi de muncă, pentru cu­cerirea şi extinderea drepturilor sindi­cale şi a libertăţilor democratice, pen­tru înflorirea ţării. Greve de protest în Franţa împotriva politicii represive din Algeria PARIS 2 (Agerpres). — Agenţia France Presse anunţă: La 2 mai mun­citorii nord-africani de la cîteva uzine metalurgice din regiunea Maubeuge din nordul Franţei au încetat lucrul în semn de protest împotriva politicii franceze din Algeria. Au mai declarat grevă muncitorii nord-africani de la fabricile de ceramică din regiune. Nu­mărul total al greviştilor este de 4.000. Nou regulament privind exporturile mărfurilor americane în ţările lagărului socialist WASHINGTON 29 (Agerpres). — TASS: Ministerul Comerţului al S.U.A. a anunţat introducerea unui nou regulament cu privire la exportul „mărfurilor civile“ în U.R.S.S. şi ţă­rile de democraţie populară. Potrivit acestui regulament, mărfurile care fi­gurează pe lista dată publicităţii pot fi exportate în aceste ţări în baza „unei autorizaţii generale“, adică fără autorizaţii speciale de export. Intr-o declaraţie a ministerului Co­merţului se spune că noua procedură privind eliberarea unei autorizaţii ge­nerale „nu reprezintă cîtuşi de puţin o schimbare a politicii de interzicere a exportului de mărfuri strategice în ţările blocului sovietic“. Noul regulament se extinde asupra unui grup de mărfuri cu aproximativ 700 nomenclaturi. Ministrul Comerţului al S.U.A., Weeks, a declarat că interzicerea ex­portului aşa ziselor mărfuri strategi­ce, stabilită de Statele Unite, se men­ţine şi mai departe şi că pentru ex­portul în U.R.S.S. şi în ţările de de­mocraţie populară al mărfurilor de provenienţă americană, care nu figu­rează pe noua listă care prevede „au­torizaţii generale“, se vor cere ca şi înainte autorizaţii speciale şi că aceste mărfuri nu pot fi reexportate în ţări­le susmenţionate fără o autorizaţie prealabilă din partea Ministerului Co­merţului al S.U.A. „Embargoul total asupra tuturor li­vrărilor de mărfuri către China comu­nistă şi Coreea de nord­,­­ adăugat Weeks, rămîne neschimbaţi. Automatizarea nu trebuie să ducă la şomaj Italia ROMA 2 (Agerpres). — 1 Mai — Ziua internaţională a oamenilor mun­­cii — a fost sărbătorită în întreaga talie prin mitinguri şi demonstraţii. La Roma, Giuseppe di Vittorio, se­­cretarul general al Confederaţiei Ge­­nerale a Muncii din Italia, a rostit o invîntare în faţa participanţilor la niting. El a arătat că popoarele săr­­bătoresc anul acesta ziua de 1 Mai VIENA 3 (Agerpres). — 1 Mai — ziua internaţională a solidarităţii muncitorilor din toate ţările — a fost sărbătorit cu însufleţire de oamenii muncii din Austria. La 30 aprilie în numeroase întreprinderi din Austria au avut loc mitinguri şi adunări ale mun­citorilor şi funcţionarilor. In seara a­­celeiaşi zile la Viena a avut loc o re­tragere cu torţe a membrilor organiza­ţiei „Tineretul socialist”. La 1 Mai a avut loc la Viena de­monstraţia tradiţională d­e 1 Mai a oa­menilor muncii organizată de Partidul Comunist din Austria şi de Partidul muncitoresc socialist (socialişti de stînga). Coloanele de demonstranţi din diferite cartiere ale Vienei s-au contopit pe strada principală a capi­talei austriece, Ring, într-un puternic curent de mii de oameni şi s-au în­dreptat spre Parlament, într-o atmosferă de slăbire a încordă­rii internaţionale, care a fost realizată în urma iniţiativei manifestată în do­meniul politicii externe Nirile din lagărul socialist. Di Vittorio a subliniat de asemenea importanţa unităţii de acţiune a oa­menilor muncii în lupta pentru demo­craţie, progres social şi pace. Conducătorii Partidului Comunist din Austria şi ai Partidului muncito­resc socialist au salutat pe demons­tranţi de pe o tribună înălţată în faţa clădirii Parlamentului. Demonstraţia comuniştilor şi a so­cialiştilor de stînga s-a desfăşurat sub semnul consolidării unităţii oamenilor muncii, sub semnul luptei pentru drep­turi sociale, pentru întărirea prieteniei şi colaborării cu ţările din lagărul pă­cii, democraţiei şi socialismului. In lozincile de 1 Mai demonstranţii au cerut respectarea strictă a neutralită­ţii permanente a Austriei şi au chemat pe oamenii muncii să voteze în apro­piatele alegeri blocul comuniştilor şi al socialiştilor de stînga. A mai avut loc o demonstraţie de 1 Mai organizată de partidul socialist din Austria. Austria India DELHI 2 (Agerpres). — TASS: Oamenii muncii din India au sărbă­torit cu însufleţire ziua de 1 Mai. Sute de mii de muncitori şi funcţionari au participat la mitingurile şi demonstra­ţiile care au avut loc la 1 Mai la Delhi, Bombay, Kanpur, Puna, Srina­gar, Amritsar şi în numeroase alte oraşe ale ţării. Rezoluţiile adoptate de participanţii la mitinguri cheamă la întărirea unităţii clasei muncitoare, la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale PEKMN­­ (Agerpres).­­ După cum anunţă posturile de radio japoneze, în piaţa Meidzi din Tokio a avut loc la 1 Mai un mare miting al oameni­lor muncii din capitala Japoniei. Au participat cîteva sute de mii de per­soane. Sandzo Nosaka, secretar al Parti­dului Comunist din Japonia, a chemat clasa muncitoare din Japonia să-și unească rîndurile pentru a crea un front popular unic al partidelor comu­nist, socialist şi muncitoresc-ţără­­nesc. Masaburo Sudzuko, preşedintele partidului socialist din Japonia, a de­clarat că actualul guvern japonez, „care este subordonat Statelor Unite, NEW YORK 2 (Agerpres).­­ După cum transmite corespondentul din Co­lombo al agenţiei United Press, anul acesta Ceylonul a sărbătorit pentru prima oară ziua de 1 Mai. La Colombo au avut loc mitinguri organizate de partidul guvernamental „Frontul Popular Unit", de partidul oamenilor muncii, la continuarea lup­tei pentru pace. Rezoluţiile condamnă pactele militare şi colonialismul. Cu prilejul zilei de 1 Mai, Congre­sul sindicatelor din întreaga Indie a dat publicităţii un mesaj în care sa­lută întărirea relaţiilor de prietenie între poporul indian şi popoarele ţări­lor socialiste. Congresul subliniază însemnătatea întăririi unităţii mişcării muncitoreşti, tinde spre reînvierea militarismului“. Sudzuki a chemat la luptă hotărîtă împotriva reinarmării Japoniei, pentru apărarea constituţiei paşnice şi a in­tereselor oamenilor muncii. După miting, pe străzile oraşului Tokio a avut loc o demonstraţie. ★ TOKIO 2 (Agerpres). — După curre transmite postul de radio Tokio, în toate oraşele din Japonia ziua de 1 Mai a fost sărbătorită cu însufleţire. La demonstraţii au parti­cipat peste 2 milioane de muncitori. Postul de radio Tokio subliniază că aceasta a fost cea mai măreaţă sărbă­torire a zilei de 1 Mai din istoria mişcării populare din Japonia, comunist, partidul Nava Lanka Sama Samadi şi de partidul laburist. La a­­ceste mitinguri au participat Banda­­ranaike, primul ministru al Ceylonu­lui, şi alţi miniştri. Mitinguri şi demonstraţii de 1 Mai au avut loc şi în oraşele din provin­cie. J­aponia C­eylon Indonezia DJAKARTA 2 (Agerpres), TASS : In dimineaţa zilei de 1 Mai la Dja­karta, capitala Indoneziei, a avut loc în Piaţa Libertăţii un mare miting la care au participat aproximativ 150.000 de muncitori, ţărani, funcţio­nari din instituţiile de stat şi studenţi. Mitingul s-a desfăşurat sub semnul unirii tuturor forţelor naţionale ale ţării în lupta pentru dezvoltarea In­doneziei pe calea democratică inde­pendentă, pentru lichidarea deplină a grelei moşteniri a colonialismului, pentru lărgirea drepturilor democra­tice şi îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale oamenilor muncii. Ziua de 1 Mai a fost sărbătorită cu însuflețire în celelalte oraşe din Indo­nezia. Pag. 3 a

Next