Munca, iunie 1956 (Anul 12, nr. 2678-2703)

1956-06-01 / nr. 2678

Proletari din toate țările, uniți-vă­ ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. Florile vieții O vorbă înțeleaptă din bătrîni spune: casa fără copii este casă pustie. Și așa este. Fără clinchetul de clopoțel al rîsului cristalin al copiilor, fără mîngîierile lor, fără zumzetul jo­cului lor neastîmpărat, fără întrebările care nu se mai opresc, născute în fan­tezia lor de nesecat, viața este vădu­vită de una din bucuriile ei cele mai de preț. Acela care nu zîmbește cînd îi vede zbenguindu-se, care nu se în­duioșează cînd le vede surîsul sau su­ferința, este lipsit de omenie. Florile pămîntului — așa l-a numit scriitorul indian Nartes, care a fost oaspetele țării noastre. Nici nu se putea o metaforă mai reușită. Da, copiii sunt adevărate flori, și ca orice floare ei au nevoie de îngrijire pentru ca din firișoare plăpînde să înmugurească, să înflorească în toată splendoarea lor. Și grădinarii aces­tor minunate flori suntem­ noi, părinți, educatori, învățători și profesori, toți cetățenii țării. Astăzi se prăznuiește în lume săr­bătoarea lor, a celor mici — Ziua In­ternațională a Copilului. Prilej de ma­nifestare a grijii calde față de ei, pri­lej de a socoti cele făcute pînă acum și a celor care mai rămîn de făcut. Din 1950, de cînd ziua de 1 iunie a fost aleasă ca zi în care în toate țările lumii să se sărbătorească copilul, situația internațională s-a schimbat mult. Anul acesta omenirea și-a în­tărit convingerea că războiul nu este o fatalitate, că acest groaznic flagel poate fi evitat, că pacea poate fi apă­­xată prin lupta dîrză a popoarelor. Succesele crescînde ale politicii neabă­tute dusă de Uniunea Sovietică pentru destinderea internațională, coexistență pașnică și colaborare între popoare, strădania ei neîncetată de a găsi căi noi pentru a obține interzicerea folo­sirii armelor atomice și cu hidrogen, pentru a se realiza progrese pe calea dezarmării dau avînt luptei pentru pace, care se duce în toate țările lumii. Ultima hotărîre a Uniunii Sovietice de a-și reduce efectivul forțelor sale armate cu 1.200.000 de oameni și cele­lalte măsuri concrete prevăzute de a­­ceastă hotărîre au dovedit din nou în mod grăitor cine dorește cu adevărat dezarmarea și nu se limitează doar la vorbe frumoase despre pace. Dar, deși omenirea întreagă așteaptă ca iniția­tiva U.R.S.S. să fie urmată și de puterile occidentale, acestea nu se grăbesc de fel în luarea unor măsuri care să confirme într-un fel oarecare dragostea de pace pe care anumiți conducători ai statelor occidentale o manifestă adeseori în discursuri. Deși există o oarecare destindere în situa­ția internațională, cursa înarmărilor continuă să fie dusă de puterile occi­dentale în frunte cu S.U.A. Serioase motive de îngrijorare umbresc frunțile mamelor din țările capitaliste. În zilele noastre, cînd marile progrese ale științei deschid nebănuite căi pentru creșterea bună­stării oamenilor, sute și mii de copii mai suferă de foame, cad victime boli­lor și epidemiilor, viețuiesc în locuințe nesănătoase, nu merg la școală din lipsă de localuri, în vreme ce bugetele militare înghit cea mai mare parte a veniturilor naționale. După cum a declarat însuși președintele Eisen­hower, în S.U.A. lipsesc 203.000 clase de școală, pentru construirea cărora ar trebui o sumă ce ar reprezenta doar 2,4 la sută din bugetul militar al Statelor Unite. Dacă în loc de zece bombardiere s-ar construi numai cinci s-ar putea clădi case pentru 40.000 de locuitori, o oră, doar o oră, dacă s-ar opri cursa înarmărilor 100.000 de tineri și tinere și-ar putea petrece vacanțele gratuit. Pe bună dreptate mesajul Consiliu­lui F.D.I.F. cu prilejul Zilei Interna­ționale a Copilului se adresează tutu­ror femeilor, mamelor, organizațiilor feminine, chemîndu-le să ceară dezar­marea, interzicerea armelor atomice și reducerea cheltuielilor militare, să ceară ca sumele destinate înarmării să fie atribuite construcției de locuințe, de școli, de spitale, de creșe, de sanatorii, de grădini și parcuri, și ca acești bani să fie întrebuințați pen­tru a crea copiilor condiții mai bune de viață și pentru a-i educa în spi­ritul păcii, al adevărului, al dreptății și prieteniei. Cît de actuală este această chemare o dovedesc următoarele cifre : în Bra­zilia mortalitatea copiilor pînă la vîrsta de un an se ridică la 20 la sută și la cei în vîrstă de cinci ani la 50 la sută ; în Coreea de Sud 50 la sută din copii mor în primul an de la naștere; în Turcia, chiar datele oficiale recu­nosc că 100.000 de copii sunt vaga­bonzi, dintre aceștia doar 3.000 au un adăpost oarecare. Invățămîn­tul este de fapt inaccesibil pentru mulți copii din țările capitaliste. Asociația națională a învățămîntul­ui din S.U.A. arată, în­tr-un raport publicat la începutul aces­tui an, că aproape 1.000.000 de copii americani nu au posibilitatea să în­vețe. In fiecare an 100.000 de tineri din Canada nu termină școala medie din cauza dificultăților materiale. Potrivit datelor oficiale publicate de U.N.E.S.C.O., în America Latină 14.000.000 de copii nu frecventează în acest an școala. La acest tablou întunecat mai tre­buie adăugate alte aspecte sumbre, de-a dreptul revoltătoare. Ce poate fi mai hidos decît vînzarea de copii ? Și totuși acest „comerț“ se practică pe scară mare nu numai în Japonia, Italia ci și în S.U.A. După cum reiese din raportul comisiei senatoriale con­duse de Kates Kefauver, acest oribil „bussines“ este în floare în țara în care se vrea campionul civilizației. Mii de copii — între 10.000—15.000 — sînt vînduți anual de către traficanți unor părinți adoptivi. Dar cît de luminoasă, cît de fericită și lipsită de griji este viața copiilor din U.R.S.S., din țările democrat-i popu­­lare. In aceste țări, grija pentru copii, pentru fericirea lor, este o cauză a în­tregului popor. Cînd este vorba de îm­bunătățirea vieții generației tinere, nu există piedici care să nu fie depășite. Minunatele realizări sovietice în a­­cest domeniu au servit de exemplu și îndemn și partidului și guvernului nostru. Creșe, cămine de copii, gră­dinițe, palate și case ale pionierilor, trenuri speciale, tabere și colonii de vară, teatre și biblioteci speciale și mai cîte alte realizări al căror șir e greu de menționat, au venit an de an să dovedească, în fapte, dragostea partidului și guvernului, a poporului nostru față de florile vieții. In anii aceștia din urmă am pierdut și un trist renume, acela de țară cu aproape cea mai mare mortalitate infantilă din Europa. Astăzi numărul caselor de naștere crește mereu, nu numai la orașe ci și la sate. Au rămas zadarnice blestemele babelor dofto­­roaie care se văd disprețuite în satele ținute altădată în întuneric și mizerie și în care numărul medicilor crește, nivelul asistenței sanitare gratuite, oferite de stat, se îmbunătățește. S-ar putea da multe cifre, dar nu este nevoie. Cu toții cunoaștem realizările și simțim, zi de zi, grija partidului și guvernului pentru copiii noștri. In întîmpinarea zilei copiilor s-au făcut în acest an lucruri deosebite. Sortimente noi de confecții și țesături, jucării și cărți noi, excursii și specta­cole, concerte și concursuri sportive, serbări populare, întîlniri cu scriitorii și activiști din munca ilegală a parti­dului. 1 iunie este într-adevăr pentru cei mici și chiar mai măricei o mare sărbătoare, pe care cu greu și-o pot șterge din amintire. La aceasta au contribuit și orga­nele sindicale- Semnificativă este, de pildă, inițiativa comisiei de femei de pe lîngă comitetul de întreprindere al Ministerului Industriei Locale și Gos­podăriei Comunale care a organizat o reuniune tovărășească și din bene­ficiul realizat a cumpărat materiale din care membrele de sindicat, mun­cind în clacă, au confecționat îmbră­căminte pentru copii. De asemenea, secția de copii a Casei de Cultură a Sindicatelor din București a depus o rodnică activitate. Cluburile de pe lîngă marile între­prinderi au încă mari posibilități de îmbunătățire a activității lor în acest domeniu. Organele sindicale pot și trebuie să contribuie la strîngerea legăturilor între educatoarele din cămine și grădinițe cu părinții copiilor, în așa fel încît procesul educativ să fie continuat și în mediul familiar. Același lucru este bine să fie făcut și în ce privește legătura cu învățătorii și profesorii. La cluburi se pot orga­niza conferințe și discuții despre edu­cația copiilor și alte probleme legate de grija față de copii. Buna desfășurare a activității în creșe, cămine și grădinițe trebuie să preocupe îndeaproape organele sindi­cale. Nu poate fi indiferent oamenilor muncii — și ca atare organelor sindi­cale — felul cum sînt îngrijiți din punct de vedere medical, cum sînt hră­niți și educați copiii ! Comisiile de femei de pe lîngă comitetele de între­prindere și instituție să-și facă un titlu de mîndrie din preocuparea pe care o dovedesc zi de zi în acest domeniu. Cauza educării copiilor, a îmbună­tățirii continue a vieții lor, este o cauză nobilă. Să ajutăm din toate for­țele noastre la crearea de cele mai bune condiții de dezvoltare m­oasă, fizică și intelectuală, a arme­telor mici astăzi, a cetățenilor de mîine ai patriei noastre libere. Să veghem asu­pra copiilor, căci, ei vor purta mai departe torța visurilor noastre. Decernarea premiilor participanților la Decada dramaturgiei originale In sala Teatrului Tineretului avut loc joi seara festivitatea de­a­cernării premiilor participanților la Decada dramaturgiei originale or­ganizată de Ministerul Culturii în­tre 20—30 mai 1956 în Capitală. Au participat reprezentanți ai Ministerului Culturii, numeroși, ac­tori și alți oameni de teatru, frun­tași ai vieții culturale și artistice. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de tov. Paul Cornea, director general adjunct în Ministerul Cul­turii. Artista poporului Lucia Sturza Bulandra a dat citire listei teatre­lor, actorilor, regizorilor și pictori­lor scenografi premiați. Premiul I a fost acordat colecti­vului Teatrului de Stat din Galați pentru spectacolul „Preludiu” de Ana Novac și colectivului Teatrului de Stat din Oradea, secția maghia­ră, pentru piesa „Citadela sfărîma­­tă” de Hori­a Lovinescu. Premiul II a fost obținut de co­lectivul Teatrului Național din Iași pentru spectacolul „Horia” de Mi­hail Davidoglu. Premiul 3 au primit colectivul Teatrului de Stat din Oradea, secția romînă, pentru spectacolul „Inima noastră“ de Valeriu Luca, colecti­vul Teatrului de Stat din Baia Mare, secția maghiară, pentru spec­tacolul „Zile obișnuite" de Földes Maria și colectivul Teatrului de Stat din Baia Mare, secția romînă, pentru piesa „Ultima oră“ de Mi­hail Sebastian. In afară de aceste premii au mai fost acordate un premiu onorific Teatrului Secuiesc de Stat din Tg. Mureș și o mențiune onorifică co­lectivului Teatrului de Stat din Turda. Premiul I individual pentru re­gie a fost acordat regizorilor dr. Grof László de la Teatrul de Stat din Oradea, secția maghiară, și Crin Teodorescu de la Teatrul de Stat din Galați. Premiul II a obținut regizorul Harag György de la Teatrul de Stat din Baia Mare secția maghiară, iar pre­miul III regizorul Mihail Dimiu de la Teatrul de Stat Baia Mare, secția romînă, și Corneliu Zdrehuș de la Teatrul de Stat din Oradea, secția romînă. Pentru scenografie a primit pre­miul II Al. Olian de la Teatrul de Stat din Pitești, iar premiul III Elena Forțu de la Teatrul Național din Iași, fost Premiul I pentru interpretare a acordat artiștilor Cristina Tacoi de la Teatrul de Stat din O­­radea, secția romînă, și Dukasz Anna de la Teatrul de Stat din O­­radea, secția maghiară. Premiul II au primit actorii Coca Andronescu, Gh. Leahu și Ion Lascăr, iar pre­miul III Eugenia Petrescu, Orosz Lujza, Gh. Popovici, Maud Mary, Toma Caragiu și alții. De asemenea au fost acordate premii onorifice și mențiuni. La noile prețuri CRAIOVA (coresp. „Munca”) Alal­tăieri în magazinele care desfac încălțăminte cu talpă de crep și cau­ciuc, microporos, afluența de cumpă­rători înregistrată în prima zi a redu­cerii de prețuri a crescut simțitor. În­călțămintea produsă de fabrica „Ianoș Herbak” din Cluj era mult apreciată de craioveni și înainte de această re­ducere. Acest lucru apare și mai evi­dent acum cînd prețul pantofilor băr­bătești din piele de box cu talpă de crep s-a redus de la 241 la 210 lei și cel al pantofilor bărbătești cu talpă de microporos a scăzut de la 198 la 140 lei. De asemenea, pantofii pentru fe­mei lucrau­ din același material se vînd acum cu 118 lei față de 160 lei cît costau înainte. Așa stînd lucrurile, vînzătorul Pe­trișor Gherasim, distins cu insigna „fruntaș în comerțul de stat“, și Con­stantin Bărbulescu de la raionul de încălțăminte bărbătească și de femei al magazinului „Universal” Craiova au trebuit să depună eforturi simți­toare pentru a face față cerințelor. In această zi aici S-a vîndut de două ori mai multă încălțăminte decît în zilele dinaintea reducerii. Din păcate trebuie spus că în prezent cererile cumpărătorilor nu pot fi satisfăcute în întregime, deoarece baza de aprovizionare Craiova nu s-a îngrijit să aducă la timp cantități mai mari de încălțăminte de diferite sorti­mente și modele. Se impune ca cei în drept să ia de urgență măsurile cores­punzătoare. Anul XII. —nr. 2678 VINERI 1 IUNIE 1956 4 pagini 20 bani Pregătiri intense pentru recoltat și treieriș Pârâtei cu muncile de îngrijire a culturilor la sate s-a trecut la repa­rarea mașinilor și uneltelor agricole care vor fi folosite la recoltare și tre­ieriș. Pînă acum au fost reparate în întreaga țară peste 800 de tractoare, aproape 1500 de batoze, mai mult de 1100 de secerători-legători, peste 3.100 de secerători simple, precum și un mare număr de unelte agricole care aparțin gospodăriilor agricole colec­tive și gospodăriilor țărănești indivi­duale. Numai în ultimele 10 zile au fost reparate 427 de tractoare, 723 de batoze, 788 secerători-legători, mai mult de 2000 de secerători simple etc. In gospodăriile colective și în sec­torul individual din regiunea Craiova, datorită bunei organizări și sistema­tizări a reparațiilor s-au reparat peste 50 la sută din numărul tractoarelor și batozelor, 68 la sută din numărul se­­cerătorilor-legători și 73 la sută din cel al secerătorilor simple. In regiunea Timișoara s-au reparat 218 tractoare, 158 de batoze, 392 de secerători-legă­­tori și 49 de secerători simple, ceea ce reprezintă aproape 50 la sută din nu­mărul celor existente. Rezultate bune s-au obținut și în regiunile Constanța, Hunedoara, Stalin și altele. Rămase în urmă sunt regiu­nile Suceava, Iași, Galați și Pitești. Repararea mașinilor și uneltelor a­­gricole care vor fi folosite la recoltare și treieriș poate să se desfășoare cu mai multă intensitate. In regiunile ră­mase în urmă, precum și în celelalte regiuni, organele agricole trebuia să ia măsuri pentru buna organizare și des­fășurare în ritm accelerat a reparații­lor și să ceară cooperativelor de con­sum aprovizionarea la timp cu mate­riale și piese de schimb. ----------­ (Agerpres) Se extinde inițiativa maistrului Maria Kotyman ORADEA (de la trimisul nostru).­­ Muncitorii și tehnicienii din întreprin­derile industriei alimentare din regiu­nea Oradea au îmbrățișat cu multă căldură inițiativa maistrului Maria Kotyman de la fabrica „Avîntul“ din localitate, prin care se poate realiza o mai justă coordonare a fluxului teh­nologic î­n întreprindere.­­Acordînd atenția cuvenită generali­zării inițiativei, comitetul sindical re­gional al muncitorilor din industria a­­limentară Oradea a organizat cu cît­­va timp în urmă la fabrica „Avîntul“ un schimb de experiență cu participa­rea a numeroși ingineri, maiștri și muncitori de la fabricile de conserve din regiune, de la fabrica de spirt „Victoria“ și de la fabrica de ulei „Interindu­strial“-Oradea. Cu acest pri­lej, maistrul Maria Kotyman a expus amănunțit obiectivele inițiativei sale, demonstrînd practic în secția unde lu­crează cum se poate coordona fluxul tehnologic prin sincronizarea locurilor de muncă, pentru a se obține o creș­tere a productivității, îmbunătățirea calității produselor și reducerea pre­țului de cost­ înarmați cu cunoștințele dobîndite la acest schimb de experiență și studi­ind materialul de specialitate, partici­panții au început apoi în întreprinde­rile lor să caute soluțiile pentru apli­carea creatoare a inițiativei tov. Koty­man. La fabricile de bere „Munca“, de spirt „Victoria“, de conserve din Gurahonț și în alte întreprinderi s-au format în acest scop colective de teh­nicieni și maiștri. Muncitorii fabricii de spirt „Victoria“ au trecut să apli­ce inițiativa, înregistrînd succese din ce în ce mai mari. Cu rezultate fru­moase ea este aplicată și de colectivul fabricii de conserve din Gurahonț. Da­torită justei coordonări a fluxului teh­nologic, aci s-a îmbunătățit simțitor calitatea produselor și s-a asigurat în­deplinirea ritmică și la toți indicii a sarcinilor de plan. In curînd, inițiati­va maistrului Kotyman va fi preluată și de muncitorii din secția prese fabricii de ulei „Interindustrial”-Ora­­n­dea. I Trecerea prin Republica Populară Romina in drum spre U.R.S.S. a președintelui Republicii Populare Federative Iugoslavia, tovarășul IOSIP BROZ-TITO In drum spre U.R.S.S., președintele Republicii Popu­lare Federative Iugoslavia, tovarășul Iosip Broz-Tito, împreună cu soția și persoa­nele care-l însoțesc, Edvard Kardelj — vicepreședinte al Vecei Executive Federale, Kocea Popovici — secretar de Stat pentru Afacerile Ex­terne, Miarko Todorovici, membru în Vecea Executivă Federală, Iakov Blazevici, președinte al Vecei Executi­ve a R. P. Croația, și alții, au trecut la 31 mai prin Re­publica Populară Romînă. Ei sînt însoțiți de N. P. Fi­­liubin, ambasadorul U.R.S.S. la Belgrad. La gara de frontieră Jim­­bolia, președintele R. P. F. Iugoslavia, tovarășul I. Broz-Tito și personalitățile iugoslave au fost salutați din partea C.C. al P.M.R., Prezidiului Atarii Adunări Naționale și Guvernului Re­publicii Populare Române de tovarășii Miron Constanti­­nescu, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., prim-vicepreședinte al Con­siliului de Miniștri, Avram Bunaciu, membru al C.C. al P.M.R., secretar al Prezidiu­lui Marii Adunări Națio­nale, Ștefan Cleja, locțiitor al ministrului Afacerilor Externe. Au fost de asemenea de față tova­rășii V. Patelineț, primul secretar al comitetului regional P. M. R. Timi­șoara, președintele comitetului exe­cutiv al sfatului popular al regiunii Timișoara, V. Beldeanu, V. Obradov, membru în comitetul regional P.M.R. Timișoara, general locotenent Floca Arhip, comandantul regiunii militare, precum și numeroși oameni ai muncii. In întîmpinarea președintelui R.P.F. Iugoslavia, tovarășul I. Broz-Tito, a fost de asemenea Ambasadorul R.P.F. Iugoslavia la București, N. Vuja­­novici, și alți membri ai Ambasadei. La Timișoara, Lugoj, Caransebeș, Turnu Severin, Craiova și în alte sta­ții, oamenii muncii au salutat cu căl­dură pe președintele I. B. Tito și pe ceilalți tovarăși din conducerea gu­vernului iugoslav și a Uniunii Comu­niștilor din Iugoslavia. Stațiile de pe traseu au fost pavoazate cu drapelele de stat ale R. P. Române și R. P. F. Iugoslavia. La ora 19,30, trenul special a sosit în gara București-Băneasa. Președintele Tito și persoanele care-l însoțesc au fost întîmpinați de tovarășii: Gheorghe Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica, Mihail Sadoveanu, Gheorghe Apostol, Emil Bodnăraș, Petre Borilă, Nicolae Ceaușescu, Io­sif Chișinevschi, Alexandru Drăghici, Alexandru Moghioroș, Constantin Pîr­­vulescu, Dumitru Coliu, Leonte Rău­­tu, Leontin Sălăjan, Alexandru Bîr­­lădeanu, Simion Bughici, Gheorghe Hosu, Grigore Preoteasa, Constanța Crăciun, Marcel Popescu, Gherasim Popa, Sile Murgulescu, P. Constanti­­n­escu-Iași, Constantin Doncea, Mihai Florescu, Gaston Marin, Safer Gh., Diaconescu I., Manea Mănescu, P. Costache, Ralea Mihai, N. Sălăgeanu, Liuba Chișinevschi, T. Iordăchescu, Ghizela Vass, Alexa Augustin, Flo­rian Dănălache, Gluvakov I., Petre Lupu, Sorin Tom­a, Anton Vlădoiu, V. Cristache, Cornel Fulger, Pavel Ștefan, Aneta Marinescu, Melita A­­postol, Manole Bodnăraș, V. Dumi­­trescu, general colonel Teclu Iacob, general locotenent Tutoveanu Ion și alți generali, oameni de știință, cul­tură, reprezentanți ai organizațiilor de masa, ziariști reuniți și străini, nume­roși oameni ai muncii. Au fost de asemenea de față amba­sadorul U.R.S.S., A. A. Epișev, pre­cum și membri ai Ambasadei Iugo­slave la București. Asistenta a făcut oaspeților o căldu­roasă primire prietenească. După intonarea imnurilor celor două state, președintele R.P.F. Iugoslavia, însoțit de președintele Consiliului de Miniștri al R.P.R., au trecut în revistă compania de onoare. Un grup de pio­nieri au oferit oaspeților buchete de flori. Președintele Tito și persoanele care-l însoțesc s-au oprit timp de două ore la București, întreținându-se cu con­ducătorii partidului și ai guvernului într-o atmosferă de caldă și cordială prietenie. Tovarășii Miron Constantinescu, Avram Bunaciu, Ștefan Cleja și șeful protocolului M.A.E., Caius Franțescu, au însoțit pe președintele I. B. Tito și celelalte personalități iugoslave pînă la frontiera U.R.S.S. Tovarășul Gh. Gheorghiu-Dej întîmpinînd în gara Băneasa pe tovarășul Iosip Broz-Tito Deschiderea expoziției „Republica Populară Romînă pe drumul construirii socialismului66 Joi la amiază a avut loc în sala din b-dul Magheru nr. 21, deschide­rea expoziției „Republica Populară Romînă pe drumul construirii socia­lismului", organizată de Societatea pentru Răspîndirea Științei și Culturii. La deschiderea expoziției au luat parte tovarășii: Gh. Apostol, I. Chi­șinevschi, Chivu Stoica, Gh. Gheor­ghiu-Dej, C. Pîrvulescu, L. Răutu, L. Sălăjan, membri ai C.C. al P.M.R., membri ai guvernului, conducători ai organizațiilor de masă, ai instituțiilor centrale, reprezentanți ai presei ro­mâne și străine. Au participat șefii unor misiuni di­plomatice acreditați la București și alți membri ai corpului diplomatic. Cuvîntul de deschidere a expoziției a fost rostit de tov. Al. Bîrlădeanu, vicepreședinte al Consiliului de Miniș­tri. Această expoziție — a spus vorbi­torul — redă prin mostre și imagini unele realizări mărețe ale oamenilor muncii din țara noastră în cursul ul­timilor opt ani. Exponatele prezentate aici oglin­desc realizări, în special din ramurile economice nou create. Fiecare dintre acestea reprezintă o victorie a oame­nilor muncii. Expoziția oglindește de asemenea înfăptuiri din sectorul socialist al a­­griculturii și sprijinul dat producției individuale a țărănimii muncitoare. Expoziția înfățișează de asemenea multiplele legături ale R.P.R. cu țările din întreaga lume pe tărîm politic, economic, cultural și sportiv. Asistența a vizitat apoi expoziția. Primele săli sunt consacrate realizări­lor din domeniul industriei. Panouri cu fotografii și grafice înfățișează creșterea producției, dezvoltarea și u­­tilarea modernă a unora din marile întreprinderi ale industriei noastre grele. O sală a expoziției prezintă reali­zările industriei producătoare de uti­laj minier și petrolifer, industriei chi­mice, construcțiilor de mașini, de uti­laj electric și electrotehnic etc. Sălile de la parterul expoziției sunt consacrate agriculturii. Pot fi văzute tipuri de tractoare fabricate la uzi­nele „Ernst Thälmann“. Mostre, pa­nouri și grafice ilustrează progresul obținut prin crearea de noi soiuri de semințe selecționate destinate să spo­rească producția agricolă din țara noastră. In continuare, standurile prezintă realizări ale industriilor ușoară și ali­mentară. Două săli ilustrează atenția care se acordă construirii de noi locuințe pen­tru oamenii muncii. In sălile următoare se prezintă rea­lizările dobîndite în ultimii ani în do­meniul învățămîntului, artei și știin­ței. Ultima sală înfățișează multiplele legături ale R.P.R. pe tărîm politic, e­­conomic, cultural și sportiv cu alte țări. In expoziție sînt prezentate cîteva produse ale unor mari întreprinderi constructoare de mașini. (Agerpres) La fabrica de mașini-unelte „Iosif Rangheț"-Arad a fost terminat de curînd prototipul unei mașini de mare productivitate: strungul de cosit­oare de oțel. Acesta, destinat industriei de laminate, a intrat în fabricația de serie. El are lungimea de 18 m și este acționat de un motor electric de 40 kw. In clișeu: maistrul Kovács Emeric Împreună cu montorul Anton Manga fac o ultimă verificare prototipului Fotografia: E. SIRZEA Vești din întrecerea socialistă Brigada lui Haidu Iuliu extrage cărbune în contul anului 1961 In luna octombrie 1955 la mina Petrila brigada condusă de Haidu Iuliu, Erou al Muncii Socialiste, și-a îndeplinit sarcinile de plan sta­bilite pentru anul 1959. Anul acesta membrii brigăzii au continuat să muncească cu avînt sporit depășindu-și cu regularitate norma de lucru cu 60—100 la sută. In acest fel, ei au realizat, lună de lună, înaintări de peste 50 ma­i. In ziua de 29 mai, brigada a sărbătorit o nouă victorie în muncă : îndeplinirea sarcinilor de plan pentru anul 1960. Incepînd de la această dată minerii din brigada lui Haidu Iuliu lucrează în contul anului 1961. Succesul obținut se datorește unei mai bune organizări a locului de muncă, aplicării metodelor de lucru înaintate, folosirii din plin a capacității mașinii de încărcat precum și a îmbunătățirii simțitoare a aprovizionării frontului de lucru cu vagonete goale și cu material lemnos. (Agerpres). Aplicând metodele înaintate BOLDEȘTI (coresp. „Munca”) In luna mai, petroliștii oficiului de foraj Boldești au realizat o viteză comer­cială de foraj cu 32 la sută mai mare decît cifra planificată. Conducerea ofi­ciului și organele sindicale au ajutat pe muncitori să aplice la toate sondele forajul rapid și forajul cu apă pe porțiunile indicate, metoda Epstein, tratarea noroiului de foraj cu cărbune de Sărmășag și elementele micii me­canizări. Datorită aplicării acestor metode, brigada lui Gheorghe Anton a săpat în cursul lunii mai 2350 metri, reali­zînd o viteză comercială cu 24 la sus. mai mare, iar pe porțiunea forată c­u apă, o viteză de 4.000 metri grant­ lună. La sonda 514, sondorii conduși de Dumitru Hangiu, în numai 60­ de­ ore, au săpat 820 metri în loc de 273 met­i. Ca urmare a aplicării metodelor avan­sate de lucru toate brigăzile de­­ foraj din Boldești depășindu-și planul, au contribuit la realizarea planului lu­rr de producție al oficiului și la săparea în plus a 1.000 de metri. O fabrică în plină dezvoltare PLOEȘTI (coresp. „Munca”) . De la începutul anului și pînă acum, colectivul de muncă de la fabrica de cărămidă ,,1 Mai“ din Bucov, a pro­dus peste plan mai bine de 1.200.000 de cărămizi, cu care se pot construi 75 de apartamente compuse din două camere și bucătărie. Folosirea judicioasă a instalațiilor și capacității secțiilor, a spațiilor de uscare a cărămizilor, ca și a cuptoa­relor unde lucrează brigăzile lui Ion Moldoveanu, Nicolae Blidaru, Aurica State, a determinat creșterea produc­tivității muncii cu 18,27 la sută și reducerea prețului de cost cu 5,38 la sută fată de planificare. In perioada amintită fabrica a fost înzestrată cu o nouă secție, în care se produc blocuri de beton folosite în construcții.

Next