Munca, iunie 1956 (Anul 12, nr. 2678-2703)
1956-06-01 / nr. 2678
Proletari din toate țările, uniți-vă ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. Florile vieții O vorbă înțeleaptă din bătrîni spune: casa fără copii este casă pustie. Și așa este. Fără clinchetul de clopoțel al rîsului cristalin al copiilor, fără mîngîierile lor, fără zumzetul jocului lor neastîmpărat, fără întrebările care nu se mai opresc, născute în fantezia lor de nesecat, viața este văduvită de una din bucuriile ei cele mai de preț. Acela care nu zîmbește cînd îi vede zbenguindu-se, care nu se înduioșează cînd le vede surîsul sau suferința, este lipsit de omenie. Florile pămîntului — așa l-a numit scriitorul indian Nartes, care a fost oaspetele țării noastre. Nici nu se putea o metaforă mai reușită. Da, copiii sunt adevărate flori, și ca orice floare ei au nevoie de îngrijire pentru ca din firișoare plăpînde să înmugurească, să înflorească în toată splendoarea lor. Și grădinarii acestor minunate flori suntem noi, părinți, educatori, învățători și profesori, toți cetățenii țării. Astăzi se prăznuiește în lume sărbătoarea lor, a celor mici — Ziua Internațională a Copilului. Prilej de manifestare a grijii calde față de ei, prilej de a socoti cele făcute pînă acum și a celor care mai rămîn de făcut. Din 1950, de cînd ziua de 1 iunie a fost aleasă ca zi în care în toate țările lumii să se sărbătorească copilul, situația internațională s-a schimbat mult. Anul acesta omenirea și-a întărit convingerea că războiul nu este o fatalitate, că acest groaznic flagel poate fi evitat, că pacea poate fi apăxată prin lupta dîrză a popoarelor. Succesele crescînde ale politicii neabătute dusă de Uniunea Sovietică pentru destinderea internațională, coexistență pașnică și colaborare între popoare, strădania ei neîncetată de a găsi căi noi pentru a obține interzicerea folosirii armelor atomice și cu hidrogen, pentru a se realiza progrese pe calea dezarmării dau avînt luptei pentru pace, care se duce în toate țările lumii. Ultima hotărîre a Uniunii Sovietice de a-și reduce efectivul forțelor sale armate cu 1.200.000 de oameni și celelalte măsuri concrete prevăzute de această hotărîre au dovedit din nou în mod grăitor cine dorește cu adevărat dezarmarea și nu se limitează doar la vorbe frumoase despre pace. Dar, deși omenirea întreagă așteaptă ca inițiativa U.R.S.S. să fie urmată și de puterile occidentale, acestea nu se grăbesc de fel în luarea unor măsuri care să confirme într-un fel oarecare dragostea de pace pe care anumiți conducători ai statelor occidentale o manifestă adeseori în discursuri. Deși există o oarecare destindere în situația internațională, cursa înarmărilor continuă să fie dusă de puterile occidentale în frunte cu S.U.A. Serioase motive de îngrijorare umbresc frunțile mamelor din țările capitaliste. În zilele noastre, cînd marile progrese ale științei deschid nebănuite căi pentru creșterea bunăstării oamenilor, sute și mii de copii mai suferă de foame, cad victime bolilor și epidemiilor, viețuiesc în locuințe nesănătoase, nu merg la școală din lipsă de localuri, în vreme ce bugetele militare înghit cea mai mare parte a veniturilor naționale. După cum a declarat însuși președintele Eisenhower, în S.U.A. lipsesc 203.000 clase de școală, pentru construirea cărora ar trebui o sumă ce ar reprezenta doar 2,4 la sută din bugetul militar al Statelor Unite. Dacă în loc de zece bombardiere s-ar construi numai cinci s-ar putea clădi case pentru 40.000 de locuitori, o oră, doar o oră, dacă s-ar opri cursa înarmărilor 100.000 de tineri și tinere și-ar putea petrece vacanțele gratuit. Pe bună dreptate mesajul Consiliului F.D.I.F. cu prilejul Zilei Internaționale a Copilului se adresează tuturor femeilor, mamelor, organizațiilor feminine, chemîndu-le să ceară dezarmarea, interzicerea armelor atomice și reducerea cheltuielilor militare, să ceară ca sumele destinate înarmării să fie atribuite construcției de locuințe, de școli, de spitale, de creșe, de sanatorii, de grădini și parcuri, și ca acești bani să fie întrebuințați pentru a crea copiilor condiții mai bune de viață și pentru a-i educa în spiritul păcii, al adevărului, al dreptății și prieteniei. Cît de actuală este această chemare o dovedesc următoarele cifre : în Brazilia mortalitatea copiilor pînă la vîrsta de un an se ridică la 20 la sută și la cei în vîrstă de cinci ani la 50 la sută ; în Coreea de Sud 50 la sută din copii mor în primul an de la naștere; în Turcia, chiar datele oficiale recunosc că 100.000 de copii sunt vagabonzi, dintre aceștia doar 3.000 au un adăpost oarecare. Invățămîntul este de fapt inaccesibil pentru mulți copii din țările capitaliste. Asociația națională a învățămîntului din S.U.A. arată, într-un raport publicat la începutul acestui an, că aproape 1.000.000 de copii americani nu au posibilitatea să învețe. In fiecare an 100.000 de tineri din Canada nu termină școala medie din cauza dificultăților materiale. Potrivit datelor oficiale publicate de U.N.E.S.C.O., în America Latină 14.000.000 de copii nu frecventează în acest an școala. La acest tablou întunecat mai trebuie adăugate alte aspecte sumbre, de-a dreptul revoltătoare. Ce poate fi mai hidos decît vînzarea de copii ? Și totuși acest „comerț“ se practică pe scară mare nu numai în Japonia, Italia ci și în S.U.A. După cum reiese din raportul comisiei senatoriale conduse de Kates Kefauver, acest oribil „bussines“ este în floare în țara în care se vrea campionul civilizației. Mii de copii — între 10.000—15.000 — sînt vînduți anual de către traficanți unor părinți adoptivi. Dar cît de luminoasă, cît de fericită și lipsită de griji este viața copiilor din U.R.S.S., din țările democrat-i populare. In aceste țări, grija pentru copii, pentru fericirea lor, este o cauză a întregului popor. Cînd este vorba de îmbunătățirea vieții generației tinere, nu există piedici care să nu fie depășite. Minunatele realizări sovietice în acest domeniu au servit de exemplu și îndemn și partidului și guvernului nostru. Creșe, cămine de copii, grădinițe, palate și case ale pionierilor, trenuri speciale, tabere și colonii de vară, teatre și biblioteci speciale și mai cîte alte realizări al căror șir e greu de menționat, au venit an de an să dovedească, în fapte, dragostea partidului și guvernului, a poporului nostru față de florile vieții. In anii aceștia din urmă am pierdut și un trist renume, acela de țară cu aproape cea mai mare mortalitate infantilă din Europa. Astăzi numărul caselor de naștere crește mereu, nu numai la orașe ci și la sate. Au rămas zadarnice blestemele babelor doftoroaie care se văd disprețuite în satele ținute altădată în întuneric și mizerie și în care numărul medicilor crește, nivelul asistenței sanitare gratuite, oferite de stat, se îmbunătățește. S-ar putea da multe cifre, dar nu este nevoie. Cu toții cunoaștem realizările și simțim, zi de zi, grija partidului și guvernului pentru copiii noștri. In întîmpinarea zilei copiilor s-au făcut în acest an lucruri deosebite. Sortimente noi de confecții și țesături, jucării și cărți noi, excursii și spectacole, concerte și concursuri sportive, serbări populare, întîlniri cu scriitorii și activiști din munca ilegală a partidului. 1 iunie este într-adevăr pentru cei mici și chiar mai măricei o mare sărbătoare, pe care cu greu și-o pot șterge din amintire. La aceasta au contribuit și organele sindicale- Semnificativă este, de pildă, inițiativa comisiei de femei de pe lîngă comitetul de întreprindere al Ministerului Industriei Locale și Gospodăriei Comunale care a organizat o reuniune tovărășească și din beneficiul realizat a cumpărat materiale din care membrele de sindicat, muncind în clacă, au confecționat îmbrăcăminte pentru copii. De asemenea, secția de copii a Casei de Cultură a Sindicatelor din București a depus o rodnică activitate. Cluburile de pe lîngă marile întreprinderi au încă mari posibilități de îmbunătățire a activității lor în acest domeniu. Organele sindicale pot și trebuie să contribuie la strîngerea legăturilor între educatoarele din cămine și grădinițe cu părinții copiilor, în așa fel încît procesul educativ să fie continuat și în mediul familiar. Același lucru este bine să fie făcut și în ce privește legătura cu învățătorii și profesorii. La cluburi se pot organiza conferințe și discuții despre educația copiilor și alte probleme legate de grija față de copii. Buna desfășurare a activității în creșe, cămine și grădinițe trebuie să preocupe îndeaproape organele sindicale. Nu poate fi indiferent oamenilor muncii — și ca atare organelor sindicale — felul cum sînt îngrijiți din punct de vedere medical, cum sînt hrăniți și educați copiii ! Comisiile de femei de pe lîngă comitetele de întreprindere și instituție să-și facă un titlu de mîndrie din preocuparea pe care o dovedesc zi de zi în acest domeniu. Cauza educării copiilor, a îmbunătățirii continue a vieții lor, este o cauză nobilă. Să ajutăm din toate forțele noastre la crearea de cele mai bune condiții de dezvoltare moasă, fizică și intelectuală, a armetelor mici astăzi, a cetățenilor de mîine ai patriei noastre libere. Să veghem asupra copiilor, căci, ei vor purta mai departe torța visurilor noastre. Decernarea premiilor participanților la Decada dramaturgiei originale In sala Teatrului Tineretului avut loc joi seara festivitatea deacernării premiilor participanților la Decada dramaturgiei originale organizată de Ministerul Culturii între 20—30 mai 1956 în Capitală. Au participat reprezentanți ai Ministerului Culturii, numeroși, actori și alți oameni de teatru, fruntași ai vieții culturale și artistice. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de tov. Paul Cornea, director general adjunct în Ministerul Culturii. Artista poporului Lucia Sturza Bulandra a dat citire listei teatrelor, actorilor, regizorilor și pictorilor scenografi premiați. Premiul I a fost acordat colectivului Teatrului de Stat din Galați pentru spectacolul „Preludiu” de Ana Novac și colectivului Teatrului de Stat din Oradea, secția maghiară, pentru piesa „Citadela sfărîmată” de Horia Lovinescu. Premiul II a fost obținut de colectivul Teatrului Național din Iași pentru spectacolul „Horia” de Mihail Davidoglu. Premiul 3 au primit colectivul Teatrului de Stat din Oradea, secția romînă, pentru spectacolul „Inima noastră“ de Valeriu Luca, colectivul Teatrului de Stat din Baia Mare, secția maghiară, pentru spectacolul „Zile obișnuite" de Földes Maria și colectivul Teatrului de Stat din Baia Mare, secția romînă, pentru piesa „Ultima oră“ de Mihail Sebastian. In afară de aceste premii au mai fost acordate un premiu onorific Teatrului Secuiesc de Stat din Tg. Mureș și o mențiune onorifică colectivului Teatrului de Stat din Turda. Premiul I individual pentru regie a fost acordat regizorilor dr. Grof László de la Teatrul de Stat din Oradea, secția maghiară, și Crin Teodorescu de la Teatrul de Stat din Galați. Premiul II a obținut regizorul Harag György de la Teatrul de Stat din Baia Mare secția maghiară, iar premiul III regizorul Mihail Dimiu de la Teatrul de Stat Baia Mare, secția romînă, și Corneliu Zdrehuș de la Teatrul de Stat din Oradea, secția romînă. Pentru scenografie a primit premiul II Al. Olian de la Teatrul de Stat din Pitești, iar premiul III Elena Forțu de la Teatrul Național din Iași, fost Premiul I pentru interpretare a acordat artiștilor Cristina Tacoi de la Teatrul de Stat din Oradea, secția romînă, și Dukasz Anna de la Teatrul de Stat din Oradea, secția maghiară. Premiul II au primit actorii Coca Andronescu, Gh. Leahu și Ion Lascăr, iar premiul III Eugenia Petrescu, Orosz Lujza, Gh. Popovici, Maud Mary, Toma Caragiu și alții. De asemenea au fost acordate premii onorifice și mențiuni. La noile prețuri CRAIOVA (coresp. „Munca”) Alaltăieri în magazinele care desfac încălțăminte cu talpă de crep și cauciuc, microporos, afluența de cumpărători înregistrată în prima zi a reducerii de prețuri a crescut simțitor. Încălțămintea produsă de fabrica „Ianoș Herbak” din Cluj era mult apreciată de craioveni și înainte de această reducere. Acest lucru apare și mai evident acum cînd prețul pantofilor bărbătești din piele de box cu talpă de crep s-a redus de la 241 la 210 lei și cel al pantofilor bărbătești cu talpă de microporos a scăzut de la 198 la 140 lei. De asemenea, pantofii pentru femei lucrau din același material se vînd acum cu 118 lei față de 160 lei cît costau înainte. Așa stînd lucrurile, vînzătorul Petrișor Gherasim, distins cu insigna „fruntaș în comerțul de stat“, și Constantin Bărbulescu de la raionul de încălțăminte bărbătească și de femei al magazinului „Universal” Craiova au trebuit să depună eforturi simțitoare pentru a face față cerințelor. In această zi aici S-a vîndut de două ori mai multă încălțăminte decît în zilele dinaintea reducerii. Din păcate trebuie spus că în prezent cererile cumpărătorilor nu pot fi satisfăcute în întregime, deoarece baza de aprovizionare Craiova nu s-a îngrijit să aducă la timp cantități mai mari de încălțăminte de diferite sortimente și modele. Se impune ca cei în drept să ia de urgență măsurile corespunzătoare. Anul XII. —nr. 2678 VINERI 1 IUNIE 1956 4 pagini 20 bani Pregătiri intense pentru recoltat și treieriș Pârâtei cu muncile de îngrijire a culturilor la sate s-a trecut la repararea mașinilor și uneltelor agricole care vor fi folosite la recoltare și treieriș. Pînă acum au fost reparate în întreaga țară peste 800 de tractoare, aproape 1500 de batoze, mai mult de 1100 de secerători-legători, peste 3.100 de secerători simple, precum și un mare număr de unelte agricole care aparțin gospodăriilor agricole colective și gospodăriilor țărănești individuale. Numai în ultimele 10 zile au fost reparate 427 de tractoare, 723 de batoze, 788 secerători-legători, mai mult de 2000 de secerători simple etc. In gospodăriile colective și în sectorul individual din regiunea Craiova, datorită bunei organizări și sistematizări a reparațiilor s-au reparat peste 50 la sută din numărul tractoarelor și batozelor, 68 la sută din numărul secerătorilor-legători și 73 la sută din cel al secerătorilor simple. In regiunea Timișoara s-au reparat 218 tractoare, 158 de batoze, 392 de secerători-legători și 49 de secerători simple, ceea ce reprezintă aproape 50 la sută din numărul celor existente. Rezultate bune s-au obținut și în regiunile Constanța, Hunedoara, Stalin și altele. Rămase în urmă sunt regiunile Suceava, Iași, Galați și Pitești. Repararea mașinilor și uneltelor agricole care vor fi folosite la recoltare și treieriș poate să se desfășoare cu mai multă intensitate. In regiunile rămase în urmă, precum și în celelalte regiuni, organele agricole trebuia să ia măsuri pentru buna organizare și desfășurare în ritm accelerat a reparațiilor și să ceară cooperativelor de consum aprovizionarea la timp cu materiale și piese de schimb. ---------- (Agerpres) Se extinde inițiativa maistrului Maria Kotyman ORADEA (de la trimisul nostru). Muncitorii și tehnicienii din întreprinderile industriei alimentare din regiunea Oradea au îmbrățișat cu multă căldură inițiativa maistrului Maria Kotyman de la fabrica „Avîntul“ din localitate, prin care se poate realiza o mai justă coordonare a fluxului tehnologic în întreprindere.Acordînd atenția cuvenită generalizării inițiativei, comitetul sindical regional al muncitorilor din industria alimentară Oradea a organizat cu cîtva timp în urmă la fabrica „Avîntul“ un schimb de experiență cu participarea a numeroși ingineri, maiștri și muncitori de la fabricile de conserve din regiune, de la fabrica de spirt „Victoria“ și de la fabrica de ulei „Interindustrial“-Oradea. Cu acest prilej, maistrul Maria Kotyman a expus amănunțit obiectivele inițiativei sale, demonstrînd practic în secția unde lucrează cum se poate coordona fluxul tehnologic prin sincronizarea locurilor de muncă, pentru a se obține o creștere a productivității, îmbunătățirea calității produselor și reducerea prețului de cost înarmați cu cunoștințele dobîndite la acest schimb de experiență și studiind materialul de specialitate, participanții au început apoi în întreprinderile lor să caute soluțiile pentru aplicarea creatoare a inițiativei tov. Kotyman. La fabricile de bere „Munca“, de spirt „Victoria“, de conserve din Gurahonț și în alte întreprinderi s-au format în acest scop colective de tehnicieni și maiștri. Muncitorii fabricii de spirt „Victoria“ au trecut să aplice inițiativa, înregistrînd succese din ce în ce mai mari. Cu rezultate frumoase ea este aplicată și de colectivul fabricii de conserve din Gurahonț. Datorită justei coordonări a fluxului tehnologic, aci s-a îmbunătățit simțitor calitatea produselor și s-a asigurat îndeplinirea ritmică și la toți indicii a sarcinilor de plan. In curînd, inițiativa maistrului Kotyman va fi preluată și de muncitorii din secția prese fabricii de ulei „Interindustrial”-Orandea. I Trecerea prin Republica Populară Romina in drum spre U.R.S.S. a președintelui Republicii Populare Federative Iugoslavia, tovarășul IOSIP BROZ-TITO In drum spre U.R.S.S., președintele Republicii Populare Federative Iugoslavia, tovarășul Iosip Broz-Tito, împreună cu soția și persoanele care-l însoțesc, Edvard Kardelj — vicepreședinte al Vecei Executive Federale, Kocea Popovici — secretar de Stat pentru Afacerile Externe, Miarko Todorovici, membru în Vecea Executivă Federală, Iakov Blazevici, președinte al Vecei Executive a R. P. Croația, și alții, au trecut la 31 mai prin Republica Populară Romînă. Ei sînt însoțiți de N. P. Filiubin, ambasadorul U.R.S.S. la Belgrad. La gara de frontieră Jimbolia, președintele R. P. F. Iugoslavia, tovarășul I. Broz-Tito și personalitățile iugoslave au fost salutați din partea C.C. al P.M.R., Prezidiului Atarii Adunări Naționale și Guvernului Republicii Populare Române de tovarășii Miron Constantinescu, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Avram Bunaciu, membru al C.C. al P.M.R., secretar al Prezidiului Marii Adunări Naționale, Ștefan Cleja, locțiitor al ministrului Afacerilor Externe. Au fost de asemenea de față tovarășii V. Patelineț, primul secretar al comitetului regional P. M. R. Timișoara, președintele comitetului executiv al sfatului popular al regiunii Timișoara, V. Beldeanu, V. Obradov, membru în comitetul regional P.M.R. Timișoara, general locotenent Floca Arhip, comandantul regiunii militare, precum și numeroși oameni ai muncii. In întîmpinarea președintelui R.P.F. Iugoslavia, tovarășul I. Broz-Tito, a fost de asemenea Ambasadorul R.P.F. Iugoslavia la București, N. Vujanovici, și alți membri ai Ambasadei. La Timișoara, Lugoj, Caransebeș, Turnu Severin, Craiova și în alte stații, oamenii muncii au salutat cu căldură pe președintele I. B. Tito și pe ceilalți tovarăși din conducerea guvernului iugoslav și a Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia. Stațiile de pe traseu au fost pavoazate cu drapelele de stat ale R. P. Române și R. P. F. Iugoslavia. La ora 19,30, trenul special a sosit în gara București-Băneasa. Președintele Tito și persoanele care-l însoțesc au fost întîmpinați de tovarășii: Gheorghe Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica, Mihail Sadoveanu, Gheorghe Apostol, Emil Bodnăraș, Petre Borilă, Nicolae Ceaușescu, Iosif Chișinevschi, Alexandru Drăghici, Alexandru Moghioroș, Constantin Pîrvulescu, Dumitru Coliu, Leonte Răutu, Leontin Sălăjan, Alexandru Bîrlădeanu, Simion Bughici, Gheorghe Hosu, Grigore Preoteasa, Constanța Crăciun, Marcel Popescu, Gherasim Popa, Sile Murgulescu, P. Constantinescu-Iași, Constantin Doncea, Mihai Florescu, Gaston Marin, Safer Gh., Diaconescu I., Manea Mănescu, P. Costache, Ralea Mihai, N. Sălăgeanu, Liuba Chișinevschi, T. Iordăchescu, Ghizela Vass, Alexa Augustin, Florian Dănălache, Gluvakov I., Petre Lupu, Sorin Toma, Anton Vlădoiu, V. Cristache, Cornel Fulger, Pavel Ștefan, Aneta Marinescu, Melita Apostol, Manole Bodnăraș, V. Dumitrescu, general colonel Teclu Iacob, general locotenent Tutoveanu Ion și alți generali, oameni de știință, cultură, reprezentanți ai organizațiilor de masa, ziariști reuniți și străini, numeroși oameni ai muncii. Au fost de asemenea de față ambasadorul U.R.S.S., A. A. Epișev, precum și membri ai Ambasadei Iugoslave la București. Asistenta a făcut oaspeților o călduroasă primire prietenească. După intonarea imnurilor celor două state, președintele R.P.F. Iugoslavia, însoțit de președintele Consiliului de Miniștri al R.P.R., au trecut în revistă compania de onoare. Un grup de pionieri au oferit oaspeților buchete de flori. Președintele Tito și persoanele care-l însoțesc s-au oprit timp de două ore la București, întreținându-se cu conducătorii partidului și ai guvernului într-o atmosferă de caldă și cordială prietenie. Tovarășii Miron Constantinescu, Avram Bunaciu, Ștefan Cleja și șeful protocolului M.A.E., Caius Franțescu, au însoțit pe președintele I. B. Tito și celelalte personalități iugoslave pînă la frontiera U.R.S.S. Tovarășul Gh. Gheorghiu-Dej întîmpinînd în gara Băneasa pe tovarășul Iosip Broz-Tito Deschiderea expoziției „Republica Populară Romînă pe drumul construirii socialismului66 Joi la amiază a avut loc în sala din b-dul Magheru nr. 21, deschiderea expoziției „Republica Populară Romînă pe drumul construirii socialismului", organizată de Societatea pentru Răspîndirea Științei și Culturii. La deschiderea expoziției au luat parte tovarășii: Gh. Apostol, I. Chișinevschi, Chivu Stoica, Gh. Gheorghiu-Dej, C. Pîrvulescu, L. Răutu, L. Sălăjan, membri ai C.C. al P.M.R., membri ai guvernului, conducători ai organizațiilor de masă, ai instituțiilor centrale, reprezentanți ai presei române și străine. Au participat șefii unor misiuni diplomatice acreditați la București și alți membri ai corpului diplomatic. Cuvîntul de deschidere a expoziției a fost rostit de tov. Al. Bîrlădeanu, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri. Această expoziție — a spus vorbitorul — redă prin mostre și imagini unele realizări mărețe ale oamenilor muncii din țara noastră în cursul ultimilor opt ani. Exponatele prezentate aici oglindesc realizări, în special din ramurile economice nou create. Fiecare dintre acestea reprezintă o victorie a oamenilor muncii. Expoziția oglindește de asemenea înfăptuiri din sectorul socialist al agriculturii și sprijinul dat producției individuale a țărănimii muncitoare. Expoziția înfățișează de asemenea multiplele legături ale R.P.R. cu țările din întreaga lume pe tărîm politic, economic, cultural și sportiv. Asistența a vizitat apoi expoziția. Primele săli sunt consacrate realizărilor din domeniul industriei. Panouri cu fotografii și grafice înfățișează creșterea producției, dezvoltarea și utilarea modernă a unora din marile întreprinderi ale industriei noastre grele. O sală a expoziției prezintă realizările industriei producătoare de utilaj minier și petrolifer, industriei chimice, construcțiilor de mașini, de utilaj electric și electrotehnic etc. Sălile de la parterul expoziției sunt consacrate agriculturii. Pot fi văzute tipuri de tractoare fabricate la uzinele „Ernst Thälmann“. Mostre, panouri și grafice ilustrează progresul obținut prin crearea de noi soiuri de semințe selecționate destinate să sporească producția agricolă din țara noastră. In continuare, standurile prezintă realizări ale industriilor ușoară și alimentară. Două săli ilustrează atenția care se acordă construirii de noi locuințe pentru oamenii muncii. In sălile următoare se prezintă realizările dobîndite în ultimii ani în domeniul învățămîntului, artei și științei. Ultima sală înfățișează multiplele legături ale R.P.R. pe tărîm politic, economic, cultural și sportiv cu alte țări. In expoziție sînt prezentate cîteva produse ale unor mari întreprinderi constructoare de mașini. (Agerpres) La fabrica de mașini-unelte „Iosif Rangheț"-Arad a fost terminat de curînd prototipul unei mașini de mare productivitate: strungul de cositoare de oțel. Acesta, destinat industriei de laminate, a intrat în fabricația de serie. El are lungimea de 18 m și este acționat de un motor electric de 40 kw. In clișeu: maistrul Kovács Emeric Împreună cu montorul Anton Manga fac o ultimă verificare prototipului Fotografia: E. SIRZEA Vești din întrecerea socialistă Brigada lui Haidu Iuliu extrage cărbune în contul anului 1961 In luna octombrie 1955 la mina Petrila brigada condusă de Haidu Iuliu, Erou al Muncii Socialiste, și-a îndeplinit sarcinile de plan stabilite pentru anul 1959. Anul acesta membrii brigăzii au continuat să muncească cu avînt sporit depășindu-și cu regularitate norma de lucru cu 60—100 la sută. In acest fel, ei au realizat, lună de lună, înaintări de peste 50 mai. In ziua de 29 mai, brigada a sărbătorit o nouă victorie în muncă : îndeplinirea sarcinilor de plan pentru anul 1960. Incepînd de la această dată minerii din brigada lui Haidu Iuliu lucrează în contul anului 1961. Succesul obținut se datorește unei mai bune organizări a locului de muncă, aplicării metodelor de lucru înaintate, folosirii din plin a capacității mașinii de încărcat precum și a îmbunătățirii simțitoare a aprovizionării frontului de lucru cu vagonete goale și cu material lemnos. (Agerpres). Aplicând metodele înaintate BOLDEȘTI (coresp. „Munca”) In luna mai, petroliștii oficiului de foraj Boldești au realizat o viteză comercială de foraj cu 32 la sută mai mare decît cifra planificată. Conducerea oficiului și organele sindicale au ajutat pe muncitori să aplice la toate sondele forajul rapid și forajul cu apă pe porțiunile indicate, metoda Epstein, tratarea noroiului de foraj cu cărbune de Sărmășag și elementele micii mecanizări. Datorită aplicării acestor metode, brigada lui Gheorghe Anton a săpat în cursul lunii mai 2350 metri, realizînd o viteză comercială cu 24 la sus. mai mare, iar pe porțiunea forată cu apă, o viteză de 4.000 metri grant lună. La sonda 514, sondorii conduși de Dumitru Hangiu, în numai 60 de ore, au săpat 820 metri în loc de 273 meti. Ca urmare a aplicării metodelor avansate de lucru toate brigăzile de foraj din Boldești depășindu-și planul, au contribuit la realizarea planului lurr de producție al oficiului și la săparea în plus a 1.000 de metri. O fabrică în plină dezvoltare PLOEȘTI (coresp. „Munca”) . De la începutul anului și pînă acum, colectivul de muncă de la fabrica de cărămidă ,,1 Mai“ din Bucov, a produs peste plan mai bine de 1.200.000 de cărămizi, cu care se pot construi 75 de apartamente compuse din două camere și bucătărie. Folosirea judicioasă a instalațiilor și capacității secțiilor, a spațiilor de uscare a cărămizilor, ca și a cuptoarelor unde lucrează brigăzile lui Ion Moldoveanu, Nicolae Blidaru, Aurica State, a determinat creșterea productivității muncii cu 18,27 la sută și reducerea prețului de cost cu 5,38 la sută fată de planificare. In perioada amintită fabrica a fost înzestrată cu o nouă secție, în care se produc blocuri de beton folosite în construcții.